elaborarea actelor juridice

Upload: alexandra-rotaru

Post on 06-Apr-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 Elaborarea actelor juridice

    1/4

    Elaborarea actelor juridice t.g.d 13.01.2012

    Organele care au competenta normativa de a elabora norme cu putere juridica in general obligatorie sunt

    organe ale puterii legislative in primul rand, care reglementeaza primar si originar relatiile sociale

    fundamentale intro societate.

    Activitatea acestor organe in a elabora dreptul,se desfasoara in conformitate cu anumite reguli de tehnica

    juridica.

    Alfabetul juridic si tehnica juridica au consacrate principiile de catre jurist consultii romani. Ulterior in

    doctrina s a distins intre ceea ce este dat si ceea ce este construit in drept. Astfel, datul in drept reprezinta

    un fond de adevaruri morale si economice care indica anumite directii, orientari, de fapt baza esentiala a

    dreptului obiectiv.

    Datul este abstract, motiv pentru care trebuie pus in aplicare cu ajutorul tehnicii, iar construitul este

    rezultatul acestei tehnici. Tehnica juridica este astfel, acel artificiu care opereaza asupra lucrurilor

    modelandu le printro serie de mijloace, si adaptandu le scopului dreptului.

    Tehnica juridica, prin procedeele sale, proiecteaza modelele de conduita, modele pe care le fixeaza in

    raport cu categoriile subiectelor participante si in raport cu anumite categorii de valori sociale, care

    urmeaza a fi ocrotite prin normele juridice.Tehnica juridica poate fi definita ca fiind un ansamblu de mijloace si procedee prin care necesitatile

    vietii sociale,necesitati stiintific determinate imbraca forma juridica si se realizeaza apoi in activitatile

    umane. Continutul tehnicii juridice este complex, si implica mai multe momente si anume: momentul

    receptarii de catre legiuitor al comenzii sociale, momentul aprecierii selective a comenzii si elaborarea

    normei juridice si momentul realizarii continutului normei.

    Notiunea de tehnica legislativa

    Tehnica legislativa este o parte componenta a tehnicii juridice si este alcatuita dintrun complex de

    metode si procedee, menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului reglementarilor juridice.

    Tehnica legislativa priveste strict construirea, elaborarea solutiilor normative de catre legiuitor pe baza si

    ca o sinteza a experientelor sociale dobandite anterior, de participantii la viata sociala.

    Asadar, tehnica legislativa cunoase 2 mari momente: constatarea existentei situatiilor sociale ce

    reclama reglementare juridica si stabilirea idealului juridic care trebuie sa se aplice acestor situatii in

    functie de constiinta juridica a societatii si de alte elemente sociale.

    Alegerea procedeelor de legiferare apartind legiuitorului care va trebui sa tina seama de anumite

    principii ce stau la baza actiunii de legiferare. Aceste principii trebuie aduse in vedere si urmate nu doar

    de legislativ ci de orice alt organ de stat, careia ii este recunoscuta in competenta adoptarea de norme

    juridice.

    Principiilr legiferarii

    Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare e normelor juridice

    Cunoasterea aprofundata a realitatilor ce necesita a fi reglementate obliga la profunde investigatii de

    specialitate, economice sociale, sociologice, utile pt a putea gasi corespondenta necesara intre starea de

    fapt si drept. Neconcordanta intre acestea

    Chiar daca o astfel de reglememtare juridica ar fi impusa prin forta coercitiva a statului, aceasta nu va

    avea eficienta si durabilitate, respingerea reglememtarii acotizandu se. Din aceste motive, se impune

  • 8/3/2019 Elaborarea actelor juridice

    2/4

    necesitatea cunoasterii stiintifce a realitatii ce ar trebui sa fie normata si fundamentarea stiintifica a

    oricarui proiect legislativ, fundamentare ce ar trebui sa cuprinda descrierea situatiilor de fapt ce urmeaza

    a fi transformate in situatii de drept, analiza judecatilor de valoare cu privirre la situatiile de fapt care

    trebuie sa fie schimbate in situatii de drept, determinarea prin anticipatie a efectelor posibile ale viitoarei

    reglementari juridice, costurile sociale, oportunitatea viitoarei reglementari. Aceasta fundamentare

    stiintifica trebuie sa aiba la baza si prognoze legislative pe termen scurt, mediu si lung pt a se evita

    reglementarile conjuncturale. Aceste activitatii de fundamentare stiintifica sunt efectuate de specialisti

    din diferite organisme pe domenii de activitate, dupa care sunt analizate de organisme juridice

    specializate care functioneaza de regula pe langa organele legiuitoare. In cazul Romaniei, un astfel de

    organism consultativ de specialitate este conform art 79 din const Consiliul Legislativ.

    Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului

    In relatiile sociale pot intervenii modificari rapide. Regulile de drept fiind cele care trebuie sa ordoneze

    rPorturile sociale, sa confere un sentiment de stabilitate si liniste. Pt aceasta normele juridice trebuie sa

    se imprime ca regulii de conduita in constiinta individului si a grupurilor sociale. Ceea ce nu se poate

    intampla daca normele juridice sunt supuse unor frecvente modificari. De aceea uneori la scara istorica,normele juridice se pot transmite de la o societate la alta dand nastere la traditie. Pe de alta parte,

    legiuitorul va trebui prin politica sa legislativa sa tina seama si de schimbarile rapide din societate , de

    dinamica raporturilor sociale, astfel incat sa existe un echilibru intre dinamica si statica reglementarilor

    juridice. Raportul firesc si optim intre dinamica si statica dreptului nu este doar o chestiune de politica

    juridica ci reprezinta insasi menirea de a fi a dreptului.

    Principiul corelarii sistemului actelor normative

    Acest sistem este un tot unitar ce indica o stransa legatura intre partile sale componente. Legea spre

    exemplu, asigura reglementarea relatiilor sociale esentiale pentru buna functionare a mecanismului

    social, dar presupune si actiuni de reglementare prin alte categorii de acte normative, intre acestea

    existand o corelatie. Edictarea noilor acte normative va trebui sa tina seama de existenta acestor corelatii,

    de modificarile normative subsecvente.

    Principiul accesibilitatii si economiei de mijloace in elaborarea normativa

    Acest principiu are in vedere in principal, contributia de mijloace de tehnica legislativa in elaborarea

    unui act normativ. Modul de imbinare a elementelot din structura interna a normei, redactarea clara,

    concisa, lipsita de echivoc al textului, folosirea unor termeni si expresii cat mai accesibili destinatarilor

    normei sunt dovezi ale maiestriei legiuitorului. Trebuie timut cont si de faptul ca o reglementare deficitara

    poate determina pe cei dispusi sa eludeze legea sa exploateze in folosul lor orice neclaritati, inavertenteori deficiente de redactre. Realizarea acestui principiu impune mai multe cerinte

    1. Alegerea formei exterioare a reglementarii...este o cerinta de tehnica legislativa, forma exterioara a

    reglementarii, depinzand de valoarea si forta juridica a acesteia, de pozitia sa in sistemul actelor

    normative si corelatia cu celalalte acte normative.

    2. Alegerea modalitatii reglementarii juridice si a procedeelor de conceptualizare si a limbajului

    normei...alegerea modalitatii de reglementare se refera la alegerea unui anumit mod de a impune

    conduita rescrisa, prin acea norma juridica subiectelor de drept vizate. Metoda reglementarii difera de la

  • 8/3/2019 Elaborarea actelor juridice

    3/4

    o categorie de norme juridice la alta, tinandu se cont numai de faptul ca normele pot fi imperativa sau

    dispozitive. Legiuitorul opteaZa deliberat pt o anume metoda de reglementare in functie de: specificul

    relatiilor sociale, caracteristicild subiectelor participante, natura intereselor ce urmeaza a fi reglementate,

    semnificatia valorica a reglementarii. Alegerea procedeelor de conceptualizare si folosirea unui limbaj

    adecvat, au in vedere constructia interna a normei, fixarea unei conduite tip prin folosirea de concepte,

    categorii, notiuni, definitii. Intre conceptele cu care opereaza tehnica juridica, se regasesc fictiunile(

    procedee de tehnica conform caruia un anumit fapt este considerat ca real sau ca stabilit desi el nu a fost

    stabilit sau nu exista in realitate) si prezumtiile( adica acele situatii in care legiuitorul presupune existenta

    ca adevarata a unui anumit fapt fAra ca acesta sa fi fost dovedit sau fara sa mai fie nevoie a fi dovedit-

    prezumtii relative si absolute). In ceea ce priveste limbajul folost, ca cerinta a accesibilitatii normei,

    legiuitorul va trebui sa foloseasca termeni de larga circulatie sa evite folosirea

    De regula orice act normativ e compus din urmatoarele parti

    1. Titlul care cuprinde denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica de autoritatea

    emitenta, si de obiectul reglementarii actului juridic. Nu e posibil ca un act normativ nou sa poarte

    denumirea unui act normativ deja existent, iar daca actul normativ nou reprezinta de fapt modificarea sacompletarea unuia deja in vigoare se va preciza acest fapt in denumirea acestuia. Titlul cuprinde

    denumirea, nr de ordine si data adoptarii

    2. Formula introductiva cuprinde o propozitie in care se gaseste denumirea

    3. Preambulul nu este obligatoriu dar daca exista va preceda formula introductiva si va cuprinde scopul

    reglemntarii

    4. Partea dispozitiva reprezinta continutul reglementarii, adica totalitatea normelor juridice care apar in

    acest act normativ.

    5. Formula de atestare a autenticitatii, actul normativ va fi semnat de reprezentantul emitentulii va fi

    datat si numerotat

    Sistematizarea continutului actului normativ

    Acest continut se sistematizeaza astfel

    1. Dispozitii sau principii generale care determina obiectul, scopul, sfera realitatilor sociale care se

    reglementeaza, pot cuprinde definitii a unor notiuni sau chiar enuntarea unor principii de baza a

    reglementarii respective

    2. Dispozitiile privind fondul reglementari, cuprind efectiva reglementare a relatiilor sociale ce fac obiectul

    actului normativ, fiind astfel grupate incat, prevederile de ordin material sa le preceada pe cele de ordin

    procedural, iar in cazul in care sunt prevazute sanctiuni, acestea sa preceada dispozitiile finale si tranzitorii

    3. Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in

    temeiul vechii reglementari si trebuie sa asigur pr o perioada corelarea celor 2 acte normative, evitanduse retroactivitatea actului normativ nou sau conflicte intre norme succesive.

    4. Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pt punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in

    vigoare, implicatiile asupra altor acte normative, dispozitiile de republicare daca e cazul, daca actul

    normativ e temporal se va preciza si data la care acesta isi inceteaza efectele. Uneori actele normative pot

    fi insotite si de anexe. Anexele fac corp comun cu actul normativ avand aceiasi forta juridica

    Elementele de structura ale actului normativ

  • 8/3/2019 Elaborarea actelor juridice

    4/4

    Elementul structural de baza este articolul. De regula, articolul contine o norma de sine statatoare.

    Exista cazul in care o norma este cuprinsa in mai multe articole sau o norma se intinde pe mai multe

    articole. Alteori, intrun articol exista mai multe alineate sau mai multe paragrafe, un alineat putand

    exprima o norma sau doar un element din structura normei.

    Articolele sunt numerotate cu cifre arabe fiind exprimate prin abrevierea art. La actele normative f

    importante, sunt numerotate tot cu cifre arabe si alineatele. In cazul actelor normative, care modifica

    reglementari anterioare, dava actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat,

    structurile inclusiv articolele si alineatele nou introduse, vor primi numarul structurilor corespunzatoare

    din textul vechi dupa care se introduc insotite de un indice cifric pt diferentiere. Pt sistematizarea actului

    normativ, articolele se pot grupa in paragrafe, sectiuni, capitole, titluri, parti, iar in cazul codurilor mai

    multe parti pot forma carti. Titlurile, capitolele si sectiunile se denumesc exprimanduse sintetic

    reglementarile lor.

    Tehnica sistematizarii actelor normative

    Potrivit legislatiei in vigoare( 24/2000) orice act normativ trebuie sa se integreze in sistemul legislatiei,motiv pt care trebuie indeplinite 3 conditii:

    1. Proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu actul normativ cu forta juridica superioara sau egala

    cu care se afla in conexiune.

    2. Proiectul de act normativ intocmit in baza unui act normativ cu forta juridica superioara trebuie sa

    respecte: competenta instituita de acesta,

    3. Proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu dispozitiile europene si internationale in materie.

    Principalele forme de sistematizare a legislatiei sunt: incorporarea- forma inferioara de sistematizare si

    priveste asezarea actelor normative intro anumita ordine, in raport cu criterii precum: cel afabetic sau pe

    ramuri de drept. Incorporarea poate fi oficial caz in care poate fi oficializata de organele de stat sau

    neoficial.

    Codificarea este o forma superioara de sistematizare care presupune curpinderea intrun cod act normativ

    cu forta juridica egala cu cea a legii, a tuturor normelor juridice apartinand unei ramuri de drept sau unei

    subramuri. Se realizeaza exclusiv de legiuitor, presupune o activitate complexa de prelucrare de catre

    acesta a tuturor normelor din domeniul respectiv, de inlaturare acelor perimate, de completare a

    lacunelor legislative si de introducere a normelor noi. Alaturi de aceste doua forme de sistematizare a

    legislatiei legea 24/2000 introduce si conceptul de codex. Codexul curprinde reglementarile in vigoare din

    domeniu, sau reglementarile existente in legi, ordonante si hotari