egreta mica
TRANSCRIPT
EGRETA MICA(Egretta garzetta)
Realizat de :Diaconescu Denisa Florentina ; Soare Ana Maria ; Dobre Adrian .
CUPRINS
- Descriere- Origine si habitat- Raspandire- Stil de viata- Reproducere
Egreta mică este o pasăre albă, jumătate din dimensiunea egretei mari, iar zborul ei are bătăi de
aripi mai rapide. Prezentă în delte, estuare, mlaștini, peisaje lacustre, la noi cuibărește mai ales în Delta
Dunării, dar și în zone umede mai mari din interiorul țării.
Cu o lungime de 60 cm, egreta mica este o pasare gratioasa,
cu o forma a corpului caracteristica majoritatii
speciilor de starci, avand gatul lung, ciocul relativ lung si
drept, picioarele lungi. Ciocul este negru, la fel si piciarele, care au degetele de culoare
galbena.
DESCRIERE
Egreta mica se deosebeste de egreta mare prin talia mai mica, laba piciorului de culoare galbena si cele doua pene numite “egrete” de pe capul egretei mici. La prima vedere cele doua specii pot parea identice, insa prin aceste semne
ele pot fi deosebite usor.
Egreta mica Egreta mare
ORIGINE SI HABITAT
Egreta mica prefera zonele mlastinoase, cu apa limpede si putin adanca unde poate pescui in voie. Poate fi regasita si pe
malul raurilor, fluviilor, lacurilor sarate . Stilul de viata
este strans legat de prezenta apei. Cand nu este la pescuit,
egreta se odihneste pe grinduri, in zonele de stufaris sau in copacii pitici si desi de pe
marginea apei.
Egreta-mică are un areal foarte larg de răspândire și nu
se află printre speciile vulnerabile. Poate fi întâlnită în Europa, Asia și Africa, iar
populații mai mici trăiesc și în Australia. Recent s-au
înregistrat exemplare și în America de Nord.
RASPANDIRE
Stil de viata
Egreta traieste in colonii mixte in apropierea apei. Ea se hraneste exclusiv cu
prada acvatica. Cu miscari rapide si extrem de precise, prada este strapunsa de cioc precum o sulita. Vazul este cel mai
dezvoltat simt al acestei pasari. Apa limpede este o conditie primara pentru ca
egreta sa poata pescui.
Egreta mica se hraneste cu pesti mici, broaste, serpi si alte vietuitoare de apa pe
care le prinde in ape putin adanci.
Cuibul il face in colonii, de multe ori mixte, in stufaris sau copaci
mici ca inaltime.
Cuiburile sunt construite de ambele sexe in perioada reproducerii,
masculul aduce crengi și stuf iar femela le aranjează; pot reutiliza și cuibul din anul anterior; cuiburile sunt relativ mici și cam neglijent
construite, uneori chiar transparente privite de jos.
In lunile aprilie-mai, femela depune intre 3 si 5 verzui-albastrui ce sunt clocite impreuna cu
partenerul. Incubatia dureaza intre 22—24 de zile puii parasind cuibul inainte de a putea zbura, catarandu-se
cu multa abilitate printre crengi.
In prezent este declarata monument al naturii si este protejata prin lege.
In ultima perioada se observa o crestere a numarului de egrete,
probabil datorita incetarii vanarii ei pentru pene.
Este o păsăre rara, cuibarind în special in Delta Dunării, dar odata cu sosirea toamnei, migreaza spre
Marea Mediterană. Foarte rar, unele exemplare raman si ierneaza
la noi, insa sunt puternic amenintate de frig, fiind foarte
sensibile la temperaturi scazute.
Mesajul nostru pentru comunitate este:Casa pasarilor este si casa noastra, sa avem grija de ea!