mica gramatică

ATTILA KELEMEN

~

MICA GRAMATICA~

NORVEGIANA

Editura NAPOCA STAR,Cluj,2002

CONTI NUT,

PREFATA~ 5

I. Jl~c:)1'l1LJ~~I~...........................................................~...II. p~RTILE DE VORBIRE 12

11.1.ARTICOLUL I 311.2. SUBSTANTlVUL 1511.3. ADJECTIVUL 2411.4. NUMERALUL 33II. 5. PRONUMELE 3511.6.VERBUL 4511.7. ADVERBUL 68II. 8. CONJUNCTIA 7411.9. PREPOZITIA 78.11.10. INTERJECTIA 84

III. JlROPOZITIA ~I FR.AZA ,........................................................ 85111.1.PROPOZITIA 85111.2.pARTILE DE PROpozrTIE 87I I1.3. FRA ZA , I I , 89111.4.CONSTRUCTII SINTACTICE SPECIALE 97

BIBLIOGRAFIE 99

PREFATA,

Aceasta carte doreste sa fie 0 introducere in limba norvegiana(varianta bokmal), si se adreseaza tuturor celor care doresc sa inveteaceasta lirnba,

Cum indica si titlul, 'Mica gramatica norvegiana' nu lncearca safie 0 lucrare exhaustiva, Ea intentioneaza sa abordeze notiunile de bani alegramaticii norvegiene, cele mai importante reguli cu privire la pronuntie,sa prezinte succint flexiunea cuvintelor, struetura propozitiei, sa dea 0privire sinoptica asupra fonnelor flexionare ~i a regulilor gramaticale,lnsotind toate acestea eu numeroase exemple. Cartea incearca totodata sase coneentreze asupra a ceea ce este dificil pentru un vorbitor de limb!romana.

Gramatica de fata este conceputa in asa fel incat sa poata fifolosita si pentru studiu individual, rara ajutorul unui profesor, care saexplice tennenii dificili. Pentru a usura folosirea cartii, tennenii

A

gramaticali folositi sunt explicati, unde este cazul. In acelasi timp amincereat ca teoria sa fie redusa la strictu I necesar. Ea este prezentataadeseori contrastiv fata de limba romans, contribuind astfella 0 mai bunaintelegere si Ia 0 mai mare accesibilitate.

Cartea este structurata in paqi si capitole, acestea fiind numerotatepentru a asigura 0 cat mai buna privire de ansamblu,

Prezenta gramatica incepe Cll partea de fonetica, care cuprindecele Inai importante reguli ell privire la pronuntie ~i accent. S-au facut, inmasura posibilitatilor, referiri la sistemul fonetic al limbii romane, iarpentru transcriere s-a apclat in mare parte la grafemele Iimbii romane.

Urmeaza partea cea mai cuprinzatoare, cea de morfologie, cu 0trecerc in revista a partilor de vorbire. Dupa ce formele gramaticale suntprczentate pe rand. ele sunt sisternatizate ~i sub forma unor tabelcrccapitulative, sinoptice.

Cartea se incheie cu partea de sintaxa, care cuprinde capitoleconsacrate propozitiei, partilor de propozitie, frazei, precum ~iconstructiilor sintactice speciale.

"Intr-o asemenea lucrare de dimensiuni reduse, ca cea de fata,...problemele de vocabular nu au putut fi tratate in detaliu. Intr-o anum itarnasura tnsa s-a urmarit si imbogatirea vocabularului.

Pentru a-I scuti pe cititor sa tot recurga la dictionare, exemplelesunt insotite de traducerea lor in limba romana,

Ideea de baza este ca aceasta carte sa-i ajute pe elevi sa devinaconstienti de importanta, dar ~i de dificultatile pe care Ie prezinta lnsusireacorecta a regulilor gramaticale din limba norvegiana, in speranta ca amreusit sa aduc un instrument util celor care invata norvegiana, doresctuturor: Lykke till

Cluj, noiembrie 2002Autorul

I. PRONUNTIA,

Avand in vedere ca printre posibilii cititori se afla ~iunii, caresunt mai putin familiarizati cu transcrierile fonetice internationale, pentruredarea pronuntiei nu am apelat la sistemul fonetic API sau Ia sistemulNorvegica, ci am optat mai degraba pentru litere din alfabetul rornanesc,cum a fost de ex. cazul sunetelor III sau leI, pentru eare am folosit I~/,respeetiv 13/, dar si pentru Iitere din alte limbi mai cunoscute, cum ar fi 0din limba germana, Pentru sunetul Ijl am folosit transcrierea API, adica Ij/,si nu grafemul corespunzator din limba romana, adica 'i', pentru a evitaorice confuzie cu sunetul Ii/.

In ceea ce priveste ortografia norvegiana, 0 litera corespunde, ingeneral, unui sunet. Exista desigur ~i cateva exceptii, de exemplu literele csi z reprezinta in anumite cuvinte acelasi sunet ca si s, adica suntpronuntate lsi, totodata insa litera c trebuie redata in anumite cuvinte prinacelasi sunet ca litera k, adica /kJ. Exista si anumite sunete cat-ora nu Iecorespund litere specifice, cum ar fi cazul fonemului I~I care poate fi redatprin diferite combinatii de litere rs, sj, skj s.a.m.d,

Unele sunete sunt dificile de reprodus, pentru ca nu au unechivalent in limba romana, De obicei acestea creeaza greutati la invatarealimbii norvegiene. Pentru a da cateva exemple, sa luam sunetele 19/, lreletc., sau sa amintim diferenta dintre u si y, care desi au 0 pronuntie destulde asemanatoare, nu trebuie eonfundate, intrucat servesc la fonnarea unorcuvinte total diferite, ca de exemplu Ius 'paduche' si Iys 'lumina',

A

In limba norvegiana pronuntarea sunetelor este caracterizata delungimea vocalelor ~ide accent. Ambele sunt de importanta maxima atatpentru intelegerea corecta a cuvintelor, cat si pentru exprimarea corecta.Nefiind indicate in seris, cum se intampla in alte limbi, aceste lucruri suntadescori neglijate in procesul invatarii.

Vocalele

Termenul de lungime a sunetelor vocal ice este folosit pentru aA

scoate in evidenta ca in limba norvegiana vocalele pot fi lungi si scurte. Inlimba norvegiana, ca si in celelalte lirnbi germanice, lungimea vocalei esterelevanta, In prime Ie dintre exemplele urmatoare, sunetele vocalice Ii! siIa! sunt scurte, in timp ce in perechile acestora sunt lungi: si/d /sill'scrumbie' si sil Isi:ll 'strecuratoare', takk Itak! 'rnultumesc' si takIta:k/'acoperis' .

Doar vocalele accentuate pot fi lungi. Dupa vocala lunga avem deobicei 0 singura consoana, dupa vocala scum de regula doua consoane(exceptii fac cuvintele den 'acela', kan 'pot, pori, poate ... ', vii 'vreau, vrei,

, kal' .. , , 'h' 1 'h 'I' h ' ,vrea ... , S VOl, vel, va ... ,SOln care, ca, os a, an e , un ea,nok 'destul' care au vocala scurta),

o vocala se pronunta lung, daca nu este urmata de consoana saudaca este urmata de 0 singura consoana, 0 vocala se pronunta scurt, dacaeste urmata de 0 consoana dubla, de doua sau mai multe consoane, saudaca se afla intr-o silaba neaccentuata (hi/de I'bildaJ 'poza, tabJou').

Pentru a marca lungimea vocalei in transcrierile fonetice de fata s-a folosit semnul 1:1.Ia! inseamna a scurt, iar la:1 a lung.

a se pronunta mai inchis decat in lirnbile romanice, adica mai infundul gurii. Se pronunta la!, ca in cuvantul natt Inat/ 'noapte' sau la:1 ex.dag Ida:g/ 'zi, ziua'.

e se pronunta lei, ca in cuvanrul sende I'senal 'a trirnite', le:/, ca Incuvantul lese 1'1e:sW 'a citi', la!, ca in cuvantul komme I'koma/ 'a veni',lrel, ca in cuvantul herre I' heera/ 'domn, stapan', lre:/, ca in cuvantul herIhre:rl 'aici', si li:1 doar in cuvantul de Idi:/ 'ei, ele'.

i se pronunta Iii, ca in cuvantulfinne I'final 'a gasi' sau li:', ca incuvantuljine I'fi:nal 'frumosi'.

o se pronunta lui, ca in cuvantul bart !but! 'departe', iu:/, ca Incuvantul skole I'sku:HV 'scoala', 10:1, ca in cuvantul kom /komi 'a venit'sau 10:/, ca in cuvantul save I'so:val 'a dormi'.

u se pronunta Iw, ca tn cuvantul slut! 1~liit/ 'sfarsit', lu:/, ca incuvantul sur Isli:rl 'acru', lui, ca in cuvantul ung IUllI 'tanar', sau /0/, ca Incuvantullunsj /lonts/ 'pranz usor'.

y sc pronunta Inchis, cu 0 puternica rotunjire si scoaterc in fata, capentru ii a buzelor, dar incercand sa se pronunte i. y se pronunta Iy/. ca incuvantul lykke /' lyka/ 'noroc, fericire ' sau ly:/, ca in cuvantul nv Inv:/

. '"

8

'nou'. Se pronunta 101 in cuvintele sytten (sotn! 'saptesprezece' si sytti/' soti/ 'saptezec i'.

a: sc pronunta ca un e foarte deschis, aproape Ial. Se pronunta lrelin cuvantul fcerre I'frera! 'mai putini, mai purine', lre:1 in cuvantul lcere(lce:ral a invata', leI, ca in cuvantul vceske r veska/ 'Iichid' si Ie:!. ca incuvantul vcepne I've:pnaJ 'a inarma'.

o se pronunta 10/, ca in cuvantul forr Itorl 'uscat' si 10:/, ca incuvantul brad Ibro:! 'paine'.

a se pronunta 10/, ca in cuvantul atte I' ota/ 'opt' sau 10:/, ca incuvantul go Igo:1 'a merge'.

Diftongii

in limba norvegiana exista 5 diftongi: lail , loil, IreiI, lreiiJ, loil.care pot fi realizate prin urmatoarele combinatii de litere:

ai se pronunta lail, ca in cuvantul hai /hai/ 'rechin'.au se pronunta lceil!, ca in cuvantul sau Isrew 'oaie'.eg final si ei se pronunta lreil, ca in cuvintele jeg Ijreil 'eu' sau eik

lreikl 'stejar'.oi se pronunta loi/, ca in cuvantul koie I'koiW 'cabina'.oy se pronunta loil, ca in cuvantul aye /'l)iaJ 'ochi'.

Consoanele

b se pronunta fbi, ca in cuvantul bard Ibu:rl 'rnasa',c apare doar In cuvinte de provenienta straina. Se pronunta lsi, ca

in celie rselaJ 'celula', dar in unele cazuri ~i/k/, ca in cuvantul campingI'krempilll 'camping' sau I~/, ca in cuvantul champagne /sarnpania/.

d se pronunta Id/, ca in cuvantul dor Id5:r/. in cornbinatiile delitere nd. Id este mut, ca in cuvintele land Ilan/ 'tara, pamant' ~i ild IiI!'foe', in combinatia rd este d retroflex Id/, ca in cuvantul ferdig I'fre:dil'gata' .

jOse pronunta If/, ca in cuvantulfem /fem/ 'cinci'g se pronunta Ig/, ca in cuvantul ga Igo:1 'a merge'. Urmat de i, y.

ei sauj se pronunta /j/, ca in gi /ji:/ "a da', geit Ijeitl 'capra', gjore rjo:raJ~. ,tar in cuvinte de proven ienta straina I~/, ca in geni I~e ni:1 ~geniu '.

"

h se pronunta /hi, ca in cuvantul han /hanl 'el'. in cornbinatiile hj.hv nu se pronunta, ca in cuvintele hva Iva:1 'ee', hvem Iveml 'cine ~,hjerteI'jre:la! 'inima'.

j se pronunta Ij/, ca in cuvantuljeg Ijreil 'eu'.k se pronunta /k/, ca in cuvantul komme I'koma! 'a veni', dar

urmat de vocalele i, y, de diftongul ei sau de consoana j se pronunta I~I(sunet identic cu cel din cuvantul german ich Ii((/), ca in cuvintele kinoI' ci.nu/ 'cinematograf', kjope r ((o:pa! 'a cumpara', etc.

"I se pronunta IV, ca in cuvantul lane r lo.na/ 'a imprumuta'. Incombinatie cu r se pronunta IY (I retroflex), ca in cuvantul sterlig rsre:li1'deosebit'. Nu se pronunta in combinatia de litere lj initial, de ex. lja Ijo:1'coasa' .

m se pronunta ImJ, ca in cuvantul mar Imu:rl 'mama'.n se pronunta In/, ca in cuvantul nei Inreil 'nu'. In combinatia de

litere ng se pronunta ca un singur sunet ITlI (care nu are corespondentromana, si este identic eu sunetul nazal din cuvantul englez 'sing' /sin/), ca

"in cuvantul synge rSYTla! 'a canta', In cornbinatie cu r se pronunta In! (nretroflex), ca in cuvantul tjern I\-re:n! 'iaz'.

p se pronunta Ip/, ca in cuvantul pi/ /pi.l/ 'sageata'.q apare doar in cuvinte de provenienta strains, se pronunta /kJ, in,

combinatia qu se pronunta Ikv/, ca in cuvantul quisling I kvislin/ 'tradator'.r se pronunta Ir/, ca in cuvantul ri I ri:1 'a calari'. in cornbinatiile

de litere rl, rn, rt, rd se pronunta sunetele retroflexe Ill, In!, I!/, Idl ea incuvintele scerlig /' sre:lil 'deosebit', gjerne /'jre:naJ 'ell placere', kart Iko!!'scurr', ferdig /,fre:dil 'gata', iar in cornbinatia rs se pronunta I~/, ca in

"cuvantul norsk /nosk/ 'norvegian'. In dialecte exista variante ale sunetuluiIr/, de ex. in Bergen si pe coasta de sud se pronunta graseiat, asernanatoreu limba franceza,

s se pronunta lsI, ca in cuvantul sno Isno:1 'zapada ~. Incornbinatiile de Iitere rs, sl, sj, skj, respectiv sk + i, y. ei se pronunta I~I , cain cuvintele kors /kos/ 'cruce', sill l~lo:1 'a lovi', sje I~ol 'mare', skjcere/' ~re:raJ 'a taia', ski l~i:1 'schi'.

I se pronunta It!, ca in cuvantul fa Ita:1 'a lua'. in combinatia delitcre rt sc pronunta Iy t retroflex. Combinatia de literc tj se pronuntauncori Ie;J, ca in cuvantul tjern 19re:nJ 'iaz'. Nu se pronunta la s1ar~it decuvant, daca estc yorba de forma hotarata a unui substantiv neutru. de ex.huset I' hu.sa/ 'casa', spraket ! .spro.ka/ 'Iimba'. .

10

v se pronunta lvi, ca in cuvantul VCEre rvre:raJ. Uneori nu sepronunta fmal, ca in cuvantul tolv /tol/ 'douasprezece'.

x apare doar in cuvinte de provenienta straina si se pronunta /ks/,ca in cuvantul mixmaster /miksmastar/ 'mixer', sau 151 ca in cuvantulxylofon /sylu'fu.n/ 'xilofon'.

z apare doar in cuvinte de provenienta straina si se pronunta lsi, cain cuvantul zoolog Isu: 'lu:gI 'zoolog'.

Accentul in limba norvegiana cade de obicei pe prima silaba vcerefvre:rW. Cuvintele de provenienta straina nu se supun acestei reguli, de ex.stasjon Ista 'su.n/ 'statie'.

Adaugarea de terminatie nu modifica de obicei nici lungimeavocalei si nici accentul.

Trebuie inca mentionat un lueru foarte important, si anume, ca inIimba norvegiana exista un accent melodic sau muzical, denumit innorvegiana tonem, care la randul lui poate fi accent ascutit (tonem I) sauaccent grav (tonem 2). Tonem 1 avem mai ales in euvinte monosilabice.Accentul gray apare mai ales in euvinte bisilabice, sau in cuvintecompuse. Cu ajutorul accentului melodic pot fi deosebite cuvintele care sescriu identic, de ex. tanken /' ta'lkan/ 'taneul' T 1, in timp ee tankenrtallkanJ 'gandul' T 2.

II. PARTILE DE VORBIRE

Cand vorbim sau scriem, folosim cuvinte de diferite feluri caresunt legate in propozitii pe baza unor reguli gramaticale precise. Pentru aputea explica in mod sistematic aceste reguli, cuvintele se impart in grupe,numite parti de vorbire (in limba norvegiana ordklasser), pe baza unortrasaturi cornune, in functie de flexiune sau dupa functia sintactica inpropozitie.

In gramatica norvegiana cea mai des intalnita clasificare este ceatraditionala, care opereaza cu urmatoarele 10 parti de vorbire: articol,substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, conjunctie,prepozitie si interjectie. Acestea pot fa flexibile (se pot declina: articolul,substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, sau conjuga: verbu1) sauneflexibile (care nu se pot declina sau conjuga: adverbul, conjunctia,prepozitia, interjectia),

11.1.ARTICOLUL

Articolul insoteste de obicei un substantiv si poate fi nehotarat sauhotarat

Articolul nehotarat sta in fata substantivului, deci este proclitic,~i poate fi de trei feluri: en, ei, et. Articolul nehotarat en precedasubstantivele masculine (de ex. en stol 'un scaun', en mann 'un barbat'), eipe cele feminine (ei bok '0 carte', ei and '0 rata'), el pe cele neutre (etbard '0 mas!', et barn 'un copil').

"In Iimba norvegiana nu exista articol nehotarat pentru plural, inlocul acestuia se foloseste uneori cuvantul noen 'niste, cativa, cateva'.

Articolul botarit al substantivului este enclitic, ca in suedeza,daneza si islandeza, sau ca ~i in limba rom ana. (,om-ul'). Daca articolulnehotarat al unui substantiv este et, atunci articolul hotarat corespunzatorva fi -et, in cazul substantivelor care au articolul nehotarat en, articolulhotarat va fi -en, iar in cazul celor care au articolul nehotarat ei, articolulhowat vafi -Q.

en stol 'un scaun' stolen 'scaunul'ei bok '0 carte' boka 'cartea'et bord '0 masa' bordet 'masa'Pentru plural avem de obicei articolul hotarat -ene indiferent de

genu) substantivului (stolene 'scaunele', bokene 'cartile', bordene'rnesele'), Pentru cateva substantive de genu) neutru articolul hotarat laplural este -G. ibarna 'copiii', be(i)na 'picioarele', etc.).

Cand folosim articolul hotarat si cand eel nehotarat ?Articolul nehotarat este folosit in cazul in care fiintcle sau

lucrurile denumite de substantiv nu sunt cunoscute vorbitorului sau nu aufost mentionate anterior, III timp ce daca acestea sunt deja cunoscute sau

"au fost deja mentionatc, se intrebuintcaza articolul hotarat. In afara deaceasta regula generala mai exista ~ialtclc. care vor f tratate la substantiv.

lata un tabel reeapitulativ eu artieolul substantivului:

Singular, Singular, Plural, Plural,nehotarat hotamt nehotarat botarat

Maseulin en -en -eneFeminin el -a -eneNeutru et -et -ene/-a

Articolul hotarat al adjectivului este intotdcauna proclitic ~iarela singular forma den pentru substantivele de genul maseulin ~ifeminin, siforma det pentru substantivele neutre: den store hi/en 'rnasina (eea) mare',den pene jenta 'fata (cea) frumoasa', del gule huset 'casa (cea) galbena',

Artieolul hotarat at adjectivului are la plural 0 singura forma, ~ianume de, comuns tuturor substantivelor: de store bilene 'rnasinile (cele)mari", de pene jentene 'fetele (eele) frumoase', de gule husene 'casele(eele) galbene'.

"In sintagmele den store hi/en si de store bilene euvintele denrespectiv de sunt articolul hotarat al adjectivului, iar -en si -ene artieolul

"hotarat al substantivului. In aeeste sintagme avem asa-numita 'dubladeterminare' (in norvegiana dobbelt bestemmelse), adica prezenta atat aarticolului hotarat al substantivului, cat ~i cea a articolului hotarat aladjectivului.

Articolul hotarat al adjectivului din norvegiana se poate traduce ~iechivala cu articolul adjectival 'eel, cea, cei, cele', dar spre deosebire delimba romana, in norvegiana el nu poate fi omis. Exista unele exceptii cagamle Bergen 'vechiul Bergen', lille bror 'fratior'.

A

11.2. SUBSTANTIVUL

Substantivele sunt cuvinte care denumesc persoane (mann'barbat', kvinne 'ferneie'), animale (rev 'vulpe', leve 'leu'), obiecteneinsufletite (bord 'rnasa', yegg 'perete') si lucruri abstracte: insusiri(skj(}nnhet 'frumusete', styrke 'tarie'), stari (s~vn 'somn') sau concepteifrihet 'libertate').

Substantive Ie pot fi nume comune (care denumesc lucruri,calitati, actiuni etc., de ex. hi! 'rnasina', godhet 'bunatate', reise'calatorie') sau Burne proprii (nume de persoane, locuri geografice, de ex.Kari (nume de fata), Norge 'Norvegia', Nilen 'Nilul')

Determinarea

Determinarea substantive lor este semnalata de prezenta sauabsenta articolului. Substantive le pot fi deci articulate sau nearticulate.

De obicei un substantiv este insotit de un articol, care poate fi, asacum am vazut, de doua feluri: nehotarat sau hotarat, Astfel, in limbanorvegiana substantivul poate avea 0 forma nehotarata, lnsotita dearticolul nehotarat proclitic, si 0 forma hotarat~ cu articolul hotaratenclitic.

Substantivul este insotit de articolul nehotarat, daca este vorbadespre ceva necunoscut sau despre ceva ce n-a fost amintit anterior. (Detvar en gang en konge som hadde tre senner. 'A fost odata un rege careavea trei fii, '). Articolul nehotarat se foloseste si cand un substantiv spuneceva despre calitatile, insusirile unei persoane (Han er et geni. 'EI este ungeniu. '), sau cand substantivul este insotit de un adjectiv. (Han er en klokstudent. 'EI este un student destept, ')

Nu se articuleaza substantivele care indica profesia saunationalitatea. (Han er lege. '"El este medic'. Han er tysker. 'EI estegerman. '), Daca Insa este de fata ~iun adjectiv care preceda substantivul,

atunci trebuie sa avem articol (Han er en god lege. 'El este un medicbun. ').

Nu avem articol, cand adjectivul care se adauga substantivului,clasifica, (Han er katolsk prest. 'EI este preot catolic. ') Articolul se omitesi in cazul in care substantive Ie care denumesc titluri sau profesii, stau infata unor nume proprii (Kong Harald 'regele Harald', tannlege Olsen'medicul stomatolog Olsen'), exceptie facand situatia cand este vorbadespre artisti, (maleren Munch 'pictorul Munch').

Numele de materie nu primesc articol, daca sunt folosite ingeneral (Jeg liker ikke melk. 'Nu-mi place laptele' sau Jern er et metall.'Fierul este un metal'.)

Nu folosim articol cand vorbim despre ceva in general (Vannkoker ved 100 ~.'Apa fierbe la 100. '), dar cand faeem anumite precizari,spun em ceva mai mult despre un lucru general, avem articol hotarat.(Vannet i vare brenner er rent. 'Apa din fantanile noastre este curata.')

A

Intr-o serie de expresii idiomatice, expresii in care verbul sisubstantivul sunt strans legate, nu avem articol (hoppe tau 'a sari coarda',lage mat 'a face mancare', spise middag 'a manoa pranzul', kjore bil ' aconduce masina', bygge hus 'a construi casa', dyrke korn 'a cultivacereale'). La fel, nici in expresii cu dubla componenta fro og (Vii 'credintasi indoiala', hus og hytte 'casa si cabana', hest og kjerre 'cal ~icaruta', etc.

"Intotdeauna se pune forma nearticulata a substantivului dupa hver,hvert 'fiecare' (hver bok 'fiecare carte', hvert barn 'fiecare copil'), dupahvilken, hvilket, hvilke 'care' (hvilken skole 'care scoala', hvilket bord'care masa', hvilke baker 'care carti'), hva slags 'ce fel de' (hva slags bok'ce fel de carte'), dupa noen 'cativa, cateva' (noen dager 'cateva zile'),ingen 'nici un, nici 0' (ingen bil 'nici 0 masina') , noe 'ceva' (noe bred'ceva paine'), mange 'multi, multe', flere 'mai multi, mai multe' (mangebarn 'multi copii'), dupa numeral (to dager 'doua zile', eu exceptia unorconstructii ca de to dagene 'cele doua zile').

Nume de lari la singular nu se articuleaza (Frankrike, Tysklandi,spre deosebire de romans (Franta, Germania).

Cazuri cu fluctuatie avem dupa aile 'toti, toate', SQI11nZe 'aceleasi,aceeasi', si in expresii de timp cu neste 'urmatorul' ineste dog/en) 'ziuaurmatoare '), forrige 'trecut' ~ siste 'ultim, ultima' (siste time/n) 'ultimaora'), helte) 'intreg' (i hele dag, dar hele dagen 'toata ziua") .. forste iforforste Rang '(pentru) prima oara', darji.)rsle uken 'prima saptamana').

Articol hotarat se foloseste, cand ceva este cunoscut, identifieat,precizat, fiind amintit anterior. (Det gikk en mann pa veien. Mannen somdu sa pa veien. var min bror. ope drum mergea un barbat, Barbatul, pecare I-ai vazut pe drum, este fratele meu. '), daca ceva este cunoscut dincontext (In exemplul Vi har kjept et gammelt hus. Take! Ina repareres,derene ma males. 'Am curnparat 0 casa veche. Acoperisul trebuie reparat,iar usile trebuie vopsite.', in pofida faptului ca n-au fost amintite anterior,folosim articolul hotarat, pentru ea ne dam seama ca acoperisul si usileapartin easei.), sau daca eeva devine mai bine defmit cu ajutorul uneiinformatii in plus (bi/en pa bildet 'rnasina din poza'),

Avern articol hotarat, cand vorbim despre un tip sau specie(Hvalen er pattedyr. 'Balena este mamifer. '), daca insa ne referim 1aspecie, gen sau class ca ansamblu, atunci nu. (Hun elsker katter, men haterhunder. 'Iubeste pisicile, dar uraste cainii'),

Ca ~i in limba ro nlana, substantivul este articulat cu articolulhotarat, daca este unnat de pronume posesiv (bilen hans 'masina lui') saude constructie perifrastica care indica posesia (huset til Per 'casa lui Per').Daca este precedat de un pronume posesiv sau de un substantiv la genitiv,substantivul n-are articol (min bil 'rnasina mea, a mea masina', Pers hus'casa lui Per, a lui Per casa'),

Trebuie mentionat, ca in limba romana adeseori dupa prepozitiese foloseste forma nearticulata a substantivuJui, in timp ce in norvegianasubstantivul are articol hotarat. (Del er mange mennesker pit gala. ~Suntmulti oameni pe strada'. Jeg skal til byen. 'Ma due in oras")

Genul

Substantivele pot fi usor recunoscute cand au in fata un artie 0Inehotarat: en mann 'un barb at' , ei bok '0 carte', el bord '0 masa'. Acestarticol nehotarat indica si genul substantivului.

Substantivele norvegiene pot fi de trei genuri: masculine (ellarticolul nehotarat en si articolul hotarat -en), feminine (cu articolulnehotarat ei sau en si articolul hotarat -a sau -en) si neutre (ell articolulnehotarat et si articolul hotarat -et). Articolul hotarat -a pentru genulfeminin a fost introdus in bokrnal odata ell reforma ortografica din 1917.Pentru 0 serie de substantive feminine este obligatoriu articolul hotarat -a:kua 'vaca', geita 'capra',/itrua -bradul',jenta 'fata', kjerringa 'ferneia',etc. Pentru alte substantive feminine se poate alcge intre terminatiile -en si

-a: kirken/kirka 'biserica', ferden/ferda 'calatoria', tiden/tida 'timpul',boken/boka 'cartea', etc.

In bokrnalul traditional (riksmal) exista doar doua genuri: genulcomun (eu articolul nehotarat en, care inglobeaza genul masculin sifeminin) si genul neutru (cu articolul nehotarat et).

Cum ne putem da seama, daca un substantiv este de genulmasculin, feminin sau neutru? Nu exista reguli logice pentru acesta, dinforma substantivului de obicei nu reiese genul, Articolele trebuie invatateca atare.

Exista totusi anumite indicii, care pot fi de ajutor, dar trebuie stiuttotodata, ca si exceptiile sunt numeroase.

In urmatoarele cazuri genul substantivului se poate deduce si dinterm inatie:

Sunt masculine substantivele care se termina in -dom (visdom'Intelepciune', fattigdom 'saracie'), -er (kerer 'profesor', arbeider'rnuncitor', dar ~imulte exceptii, ca et semester 'semestru'), -else (ovelse'exercitiu', oversettelse 'traducere' etc., dar cu doua exceptii et vcerelse"incaperc, camera' ~iet spokelse 'fantoma'), -het ifrihet 'libertate' etc.),-nad (seknad 'cerere'), -ning (bygning 'cladire'), -sjon ifunksjon 'functie',reaksjon 'reactie'),

Substantive Ie care se termina in -ing pot fi feminine saumasculine (ei/en bygging 'construire, constructie'), cele care se terrnina in-inne (ei/en kererinne 'profesoara, invatatoare') sau -ske (eilensykepleierske 'asistenta / sora rnedicala') sunt feminine, dar pot avea caarticol nehotarat si ei si en.

Sunt de genul neutru substantivele care se termina in -al (arsenal'arsenal' etc., cu exceptia en festival 'festival'), -domme (herredemme'stapanire', keiserdomme 'imparatie'), -em (fonem 'fonem'), -eri (trykkeri'tipografie, imprimerie', snekkeri 'tarnplaric'), -iv (arkiv 'arhiva'), ..gram(program 'program'), -iv (motiv 'rnotiv'), -ment (departement'departament, minister'), -krati (demokrati 'democratic'), -meter(termometer 'termornetru'), -om (atom 'atom', diplom 'diploma'), -skap(selskap 'societate', ekteskap 'casatorie, casnicie', dar ~imulte exceptii caen kunnskap 'cunostinta', en egenskap 'Insusire. trasatura'), -fetiuniversitet 'universitate' .fakultet 'facultate ', dar en majestet 'maiestate"),-um ivolunt 'volum', gymnasium 'liceu ').

lR

Numarul

Substantivul are forme diferite pentru a indica numarul, Numaruleste 0 categorie gramaticala care arata, daca este vorba de unul sau maimulte exemplare de acelasi fel (fiinte, obiecte etc.). Exista numarulsingular si plural.

Pluralul substantive lor se formeaza de regula eu ajutorulterminatiei -er: byer, 'erase', stoler 'scaune'. Substantivele monosilabicede genul neutru nu primesc terminatie la plural: et hus '0 casa' - hus'case'. Exista desigur ~iexceptii, cum ar fi substantive masculine care nuprimese term inatie, ca en sko 'un pantof' - sko 'pantofi', en ling 'un lucru'- ting 'Iucruri', sau substantive neutre monosilabice care prim escterminatie, ca et sted 'un loc' - steder 'Iocuri', etc.

La substantivele care se termina in -el, -en ~i -er se face contractiela plural: en onkel 'un unchi'- onkler 'unchi', en hybel '0 garsoniera"-hybler 'garsoniere', etc.

Substantivele care se termina in -er si sunt derivate din verbe,primesc la plural doar -e: en lcerer 'un profesor'-lrerere 'profesori'. Altesubstantive care se termina in -er formeaza pluralul astfel: celemasculine ca en vinter '0 iama"- vintrer 'ierni', en sommer '0 vara' -somrer 'veri', cele neutre ca et kloster '0 manastirev- klostre 'rnanastiri',et monster 'un mode], 0 mostra"- monstre 'modele, mostre'.

Exista cateva substantive, care la plural sufera ~i anumitealternante vocalice, avand astfel forme de plural neregulate. In aceastagrupa intra substantive care denumesc relatii de rudenie (en bror 'un frate '- bredre 'frati', eilen datter '0 fiica'> detre/detrer 'fiice', enfar 'un tata'-fedre 'tali', ei/en mar '0 mama' - medre/modrer 'marne'), parti alecorpului (en fat 'un picior' - fatter 'picioare', eilen hand/hand '0 mana'-hender 'rnaini', et kne 'un genunchi'- kncer 'genunchi', ei/en tann 'undinte"- tenner 'dinti', eilen ta 'un deget de la picior' - tier 'degete de lapicior') si anumite animale (eilen and '0 rata'- ender 'rate', eilen gas '0gasca'- gjess 'gaste', ei/en ku '0 vaca"- kyr 'vaei').

Aite substantive eu alternants vocalica sunt: en mann 'un barbat'- menn 'barbati', en bonde 'un taran'> bonder 'tarani', en hovedstad '0. - ___capltalcl' - hoyedsteder 'capitale', eilen strand 'un farm, un strand' ----- ._ .~. --strender 'tarmuri, stranduri', eilen bok '0 carte' - boker 'carti', ei/en rot '0rAdacina' - rotter 'radacini', eilen bot :c amenda' - boter 'amenzi', en/eikraft '0 putcrc"- krefter 'puteri', en/ei natt '0 noapte'-nelter 'nopti', et Ire

'un copac' - trier 'copaci', et handkle 'un prosop' - handklcer 'prosoape',etc.

Trebuie sa amintim, ca 0 serie de substantive pot fi folosite doar lasingular, ele fiind defective la plural. Grupate semantic acestea denumescmaterii (gull "aur", Sf}/V 'argint', sukker 'zahar', voks 'ceara', ull 'lana'),insus iri si stari (godhet 'bunatate', ondskap 'rautate', lykke 'fericire', sovn'sornn'). Nu au plural nici substantive colective ca mat 'rnancare', drikke'bautura', lov 'frunzis', etc.

In acelasi timp exists unele substantive care pot fi folosite numaila plural. Dintre acestea unele denota fiinte, persoane, caforeldre 'parinti',sosken 'frati ~i surori', altele animale, ca hens 'pasari de curte', lucruri,cum ar fi briller 'ochelari', gronnsaker 'legume, zarzavaturi', penger'bani', klcer 'haine', sau epidemii ca meslinger 'pojar', vannkopper'varicela' .

Forma hotarata a substantive lor la plural se formeaza prin alipireaterminatiei -ene, de fapt a articolului hotarat -ene, indiferent de genulsubstantivului. Exista ~j cateva substantive, putine la numar, cum ar fibarn 'eopil', beti)n 'picior', care primesc terminatia -a. (harna 'copiii',he(i)na 'picioarele')

Declinarea

Substantivele se declina in numar (stol fa singular, stoler laplural), in caz (stolen la nominativ, stolens la genitiv) si in functie dearticol (forme ell articol nehotarat, forme eu articol hotarat),

Cele mai importante reguli de declinare a substantivelor, inclusiva celor neregulate, sunt rezumate in tabelul urmator, in care suntprezentate ambele forme, de singular si de plural, atat forma articulata catsi forma nearticulata,

Singular cu Singular cu Plural cu articol Plural cuarticol articol botarat nehotarat articolnehotarat hotaraten stol stolen 'scaunul' stoler 'seaune' stolene'un scaun . 'scaunele '

I ell onke/ onkelen onkler 'unchi' onklene. 'un unchi' 'unchiul' 'unchii'~-- -. -

Singular cu Singular cu Plural cu articol Pluralcu Iarticol articol hotarat nebotarat articolnehotirat hotariten lcerer lcereren lcerere lcererne'un profeso~' 'profesorul' 'Qrofesori' 'Qrofesorii'en vinter vinteren 'iarna' vintrer 'iemi' vintrene'0 iarna' 'iemile'en bror broren 'fratele' brodre 'frati' brodrene'un frate' 'fratii'ei jente '0 fata' jenta 'fata' jenter 'fete' jentene

'fetele'ei/en bok boka/boken boker 'carti' b{}kene.'0 carte' 'cartea' 'cartile'.rei/en gas gasa/gasen gjess 'gaste' gjessene'0 gasca' 'gasca' 'gastele'eilen mus musalmusen mus 'soarec i' musene'un soarece' 'soarecele' 'soarecii'

et bard bordet'masa' bord'mese' bordene'0 masa' 'mesele'et hi/de bildet 'poza' bilder 'poze' bildene'0 poza' ]?_ozele'et tre treet 'copacul' trcer 'copaci' trcerne'un copac' 'copacii'

Cazul

Substantivele prezentate pana acum au aparut la forma deA

nominativ, adica au fost la cazul nominativ. In afara de forma denominativ, in limba norvegiana substantivele au ~iforma de genitiv,

Genitivul se formeaza prin alipirea terminatiei -s la forma denominativ a substantivului, Daca substantivul mai are 0 terrninatie (de ex.tenninatia specifica formei hotarate, singular -en sau plural -ene) -s seadauga la fOJTIla respectiva, Exemple: Pens hi! 'masina lui Per', guttensball 'mingea baiatului', gatenes navn 'nurnele strazii'.

Unele nume proprii au forme speciale, de ex. Kristi fodsel'n~tcrea lui Cristos'.

Daca nominativul se termina in -s, intrebuintam apostroful ca inexemplul Nils' bi! 'rnasina lui Nils'.

Daca avem genitiv de grup, doar ultimul cuvant primeste -s, ca inexemplul Asbjornsen og Moes eventyr 'basmele lui Asbjernsen ~i Moe'.

Genitivul substantivului este folosit destul rar. Se prefera maidegraba forme analitiee (sennen til Per in loc de Pers senn 'fiul lui Per').Forma sintetica cu genitivul are earacter solemn, ~i este rar IntiUnita inlimba vorbita (hagens blomster 'florile gradinii', lcererens senn 'fiulprofesorului') Aceste constructii sunt percepute ea greoaie, se folosesemult mai rar decat in trecut, azi preferandu-se parafrazarea eu prepozitie:prisen pa hi/en in loc de bi/ens pris 'pretul masinii', kongen i Norge in loc

A

de Norges konge 'regele Norvegiei'. In anumite expresii insa esteobligatorie forma sintetica eu genitiv: livets gang 'rnersul vietii', verden')ende 'sfarsitul/capatul lumii', nattens sevn 'somnul de noapte', etc.

Reminiscente din limba veehe, unde prepozitia til eerea genitivul,sunt til bords 'la rnasa', til fats 'pc jos', til skogs 'in padure', til fjells 'inmunti', til sjos 'la mare'.

Dativul poate fi intalnit doar in cateva expresii idiomatiec, ea patide 'la timp' (Del var pa tide. 'A fost si timpul!'), i live "in viata', avgarde 'din loc', etc.

Substantive compuse

Norvegiana alcatuieste ell mare usurinta, ca si limba germana,cuvinte compuse, Ceea ce in limbile romanice poate fi redat eu ajutorul atrei sau mai multe cuvinte, se poate com prima intr-un singur cuvantnorvegian. lata un exempJu: ferstedivisjonsfotballspiller 'jucator de fotbaldin prima divizie'.

Genul substantivului eompus este dat de ultima components : ensykkeltur 'tur ciclist, plimbare eu bicieleta' = en sykkel 'bicicleta' + en fur'tur, plimbare, excursie', et sykkelhjul 'roata de bicicleta' = en sykkel'bicicleta' + et hjul 'roata'. Primul element din cuvantul com pus poate fidesigur nu numai substantiv, ci si alta parte de vorbire, de ex. adjeetiv(snarve i 'scurtatura' , varmtvann 'apa calda'), numeral (firkant'dreptunghi', hundrear 'secol'), verb ireiseselskap 'societate de turisrn'.sovevogn 'vagon de donn it'. skrivebord 'rnasa de scris, birou'), prepozitie(opprop 'apcl, chemare ', overlege 'rnedic-sef'. overtro 'superstitie),

pronume (seivmord 'suicid'), adverb (bakgrunn 'fundal', hjemmehjelp'ajutor in casa').

in cazul in care prima componenta este substantiv, aceasta esteaproape intotdeauna 1a singular, cu unele exceptii, ca blomsterbutikk'tlorarie' (en blomst '0 floare', blomster 'flori', butikk 'rnagazin'),fedreland 'pattie' (unde en far 'un tata',Jedre 'tati', land 'lara').

Cuvintele se pot compune direct (ex. dameklcer 'haine de dama',sommer/erie 'vacanta de vara'), adeseori insa este nevoie de un sunet delegatura, care poate fi -e sau -s.

Sunetul de legatura ---e se foloseste, daca primul element dincuvantul compus este persoana, animal sau planta: barn + e + hage =barnehage 'gradinita' , barnebarn 'nepot de bunic', svinekjett 'carne depore', bjorkelev 'frunzis de mesteacan', etc.

Se foloseste ca sunet de legatura -s (de fapt s-ul genitivului), dacaprima componenta este la genitiv (morsmal 'Iimba materna', arstid'anotimp', landsmann 'compatriot'), daca prima component! este uncuvant imprurnutat ce se termina in -ion, -sjon, -tel, -ment (de ex.religionshistorie ~istoria religilor', universitetslektor 'lector universitar',departementsleder 'sef de departament'), daca prima componenta setermina in -dam, -else, -he I, -nad. -ing (cu unele exceptii ca vikingtid'epoca vikingilor', campingplass 'Ioe de camping'), -ning, -skap, -sel, -et, -ed etc. (de ex. barndomsminne 'amintire din copilarie' .forlovelsesring'inel de logodna', kjcerlighetsdikt 'poezie de dragoste', soknadsskjema'formular de cerere', levnetslep 'autobiografie', manedslonn 'salariulunar'), ~i in cazul in care prima componenta la randul ei este un cuvantcompus (de ex. rodvinsflaske 'sticla de yin rosu', kaldtvannskran 'robinetde apa rece').

11.3. ADJECTIVUL

Adjectivul indica calitati, insusiri ale substantive lor. (et lite barn'un copil mic'). Cu aite cuvinte, adjectivul califica, descrie un substantive

Valoare adjectivala pot avea si participiile verbelor. (et gratendebarn 'un copil care plange', et sunket skip '0 nava scufundata' . en steinetvei 'en drum pietros').

A

In limba norvegiana adjectivul sta inaintea substantivului pe care,..il determina. (en liten gull 'un baiat mic', et redt ep/e 'un mar rosu'), Inaceste exemple adjectivul are functie de atribut pe langa substantivuldeterminate

Spre deosebire de limba romana, adjectivul nu poate fi asezatdirect dupa substantive (en liten gull, si nu en guH liten). Totusi adjectivulpoate sta in propozitie dupa substantiv, ins a doar cu conditia ca sa fiede spirt it de acesta printr-un verb. in acest caz adjectivul va avea rol denume predicativ in propozitie, (Dette eplet er root. 'Acest mar este rosu, ')

Dupa verbe ca a gjere 'a face', a male 'a vopsi' adjectivul poateavea functie de element predicativ complementar, referindu-se de data,..aceasta la un complement direct. In acest caz adjectivul se acorda cucomplementul direct. (De malte huset rodt ... Ei au vopsit casa in rosu', Demalte stolen red. 'Ei au vopsit scaunul in rosu")

Adjectivul si participiul trecut al verbelor tari se acorda eusubstantivul pe care 11deterrnina. Participiul prezent se termina in -ende, sinu l~i schimba forma.

Declinarea adjcctivului

Adjeetive1e pot fi declinate in gen ~i numar, De asemenea, ele potavca forme nchotarate si hotaratc,

Tabelul urmator prczinta declinarea adjeetivului pen 'frumos':

Singular co Singular co Plural cu articol ' Plural cu -~articol articol hotarat nehotarat articol botaratnehotarat

de pene s(o'en;len pen stol den pene stolen pene stoler ,'un seaun 'scaunul frumos' 'scaune frumoase' 'scaunelefrumos' frumoase'eipenjente den pene jenta penejenter de pene jentene'0 fata 'fata frumoasa' 'fete frumoase' 'fetelefrumoasa' frumoase'et pent hi/de del pene bildet pene bilder de pene bildene'0 poza 'poza frumoasa' 'poze frurnoase' 'pozelefrumoasa' frumoase'

Dupa cum se poate vedea, regula de baza este, ca adjectivulprimeste un -/ la neutru, forma nehotarata, si un -e la plural si la toatefonnele hotarate.

Adjectivele care se termina in vocala lunga in silaba accentuata,primesc terminatia -tt la neutru, vocal a devenind scurta, (ny. nytt, nye'nou, noua, noi')

Consoanele duble se simplifica in fata lui -1. sann - sant'adevarat', gronn - grant 'verde'. Exceptii suntfullt 'plin', visst 'anumit',spisst 'ascutit' etc.

Adjective care se termina pe -el, -er si -en pierd e-ul neaccentuat,cand se adauga un -e fina1. Daca exista consoana dubla, se simplifica, Estecazul unor adjective ca gammel 'batran, vechi', vakker 'frumos', doven'Ienes' (gammel, gammelt, gamle; vakker, vakkert. vakre; doven, dovent,dovne). Fonnele de participiu trecut se comporta la fel.

Adjectivcle care se termina in -In, primesc doi m inainte deterrninatia -e. idum 'prost', dum I, dumme)

Exista desigur si adjective care nu primesc ori -I, ori -e, precum ~iadjective invariabile.

Adjectivele care care nu primesc -I la neutru sunt cele care setennina in -ig sau -lig (he/dig 'norocos', lykkelig 'fericit', ex. et lykkeligmenneske 'un om fericit'), in -d sau -dd ifremmed 'strain' ..glad 'bucuros' ~redd 'Infricosat, speriat', absurd 'absurd', herd ~invatat', solid 'solid'.stupid 'stupid'), in --/I (lett 'usor"), -et (steinet 'pietros'), ~imajoritateacelor care se termina in -sk inorsk 'norvcgian '~ engelsk 'englez).

Adjectivele falsk 'fals', frisk 'sanatos', fersk 'proaspat', rask 'rapid' suntexceptii, formele lor de neutru fiindfalskt, friskt ..ferskt, raskt.

o serie de adjective primesc -f( la neutru, dar pot sa nu primeasca-e la plural si la forma hotArata, de ex. bla 'albastru', gra 'gri, cenusiu', ra'crud' etc. (et blatt hefte 'un caiet albastru', det blare) heftet 'caietulalbastru', blare) hefter 'caiete albastre' etc.)

Exista si adjective invariabile ca sjalu 'gelos', edru 'sobru, lucid,dezbatat', sky 'sfios, timid', bra 'bun', tro ,fidel', sta Ioineapatanat'~ Sill'viclean', ru 'aspru, grosolan', kry 'rnandru, voinic', lilla 'violet', stille'Iinistit, calm', ode 'pustiu, gol', felles 'comun', avsides 'indepartat',gratis 'gratis' etc. Cateva exemple: den sky jenta 'fata sfioasa', den brabokal-en 'cartea buna'

Cel mai neregulat adjectiv este liten 'mic'. In tabelul urmator sepoate urmari declinarea acestui adjectiv:

Singular cu Singular cu Plural cu Plural coarticol articol hotarat articol articol hotiiratnehotarat nehotaraten liten stol den lille stolen sma stoler de sma stolene'un scaun 'scaunul (eel) 'scaune mici' 'scaunelemic' mic' (cele) mici'ei lita jente den lille jenta sma jenter de sma jentene'0 fata mica' 'fata (cea) mica' 'fete mici' 'fetele (cele)

mici'et lite bilde del lille bildet sma bilder de sma bildene'0 poza mica' 'poza (cea) mica' 'poze rnici' 'pozele (cele)

I miei'

Adjectivul poate fi folosit atributival sau ca nume predicativ.AdjectivuI eu functie de nurne predieativ apare dupa verbele a vcere 'a fi',a bli "a deveni', a hete 'a se numi', etc. Cand are functie de numepredicativ, adjectivul se acorda eu substantivul care are functie de subiectin propozitie 1. (Ep/el er rodt. 'Marui este rosu, '). Fonnelc adjectivului sunt

1 Nu cstc acord intre numele prcdicativ ~isubiect, cand adjcctivul este partecornponenta a unei expresii idiornaticc (De er glad i hverandre. 'Ei se iubesc.',sau cand se spune ceva in general (Mat er dyrt i Norge. Mancarea este scurnpain Norvcgia ')

in acest caz identice cu cele ale adjectivului eu functie atributiva dintr-ungrup nominal in care substantivul este la forma nehotarata, (et redt eple'un mar rosu').

Daca adjectivul eu functie de atribut este asezat inaintea unuisubstantiv la forma hotarati\, se produe urmatoarele modificari : adjectivulprimeste terminatia -e si este insotit de articolul hotarat al adjectivului,care este intotdeuna proelitic (del rode eplet 'rnarul (eel) rosu'),

Daca substantivul este la plural, adjectivul primeste intotdeaunaterminatia -e, indiferent ca substantivul este la forma hotarata saunehotarata irede epler 'mere rosii', de rode eplene 'merele (ceIe) rosii'),

Dupa un pronume posesiv sau un substantiv la genitiv, adjectivulprimeste intotdeauna terminatia -e (mitt store hus 'casa mea mare', Annesstore hus 'casa mare a Annei'), iar substantivul nu se articuleaza (nici cuartico) hotarat si nici eu artico) nehotarat):min store bil 'masina mea mare' mitt store hus 'casa mea mare'mine store biler 'masinile mele mari' mine store hus 'casele mele mari'

Adjectivul primeste terminatia -e si in cazul in care pronumeleposesiv vine la sfarsitul sintagmei, deosebirea este ca substantivul estearticulat.den store bi/en min 'rnasina mea mare' det store huset mitt 'casa mea mare'de store bi/ene mine 'rnasinile mele marl' de store husene mine 'casele me]e man'

Adjectivele annen 'alt, alta' ~i egen 'propriu' au si ele declinaredestul de neregulata:

Singular- Singular- Plural- Plural - formaforma forma forma hotaratanehotarita hotarita nehotaratien annen stol den andre stolen andre stoler de andre stolene I

!'un alt scaun' 'celalalt scaun ~ 'alte scaune' 'celelalte scaune 'ei anna / en den andre boka/- andre boker de andre bokene IIannen bok en 'cealalta alte carti' 'celelalte carti'

._'0 alta carte' carte'et anne! rOl11 de! andre andre rom de andre rommene'0 alta camera' rommet ~aite carriere' 'ccicialte camere'

.._ 'cealalta camera' ~

Adjectivul egen 'propriu' se declina astfel:

Singular - Singular - forma Plural- forma Plural-forma hotarita nehotarata formanehotarata hotarataen egen stol den egne stolen egne stoler deegne'un scaun 'scaunu) propriu' 'scaune stolene. .. proprii' 'scaunelepropnu

. proprii'eilen egen bok den egne bokai-en egne baker deegne'0 carte 'cartea proprie' 'c!rti proprii' bekene

. proprie' 'cartileproprii'

et eget rom del egne rommet egne rom de egne'0 camera 'camera proprie' 'eamere propri i' rommeneproprie' 'camerele

proprii'

Dupa pronume posesiv egen 'propriu'are formele:min egen stol 'propriul meu scaun' mine egne stoler 'propriile mele scaune'min egen bok 'propria mea carte' mine egne baker 'propriile mele carp'mitt eget rOln 'propria mea camera' "line egne rom 'propriile mele camere'

Trebuie remarcat, ca egen este singurul adjectiv care l~i pastreazaforma nehotarata dupa pronume posesiv. De asemenea, trebuie stiut, caatunci cand se foloseste egen impreuna eu substantivul, pronumele posesivtrebuie sa stea in fata .

Cand folosim forma hotarata si cand folosim forma nehotarata aadjectivului?

Adjectivele au forma nehotarata, daca nu au in fata articol (star bil'masina mare'), dupa articol nehotarat (en stor bil 0 masina mare'), dupanumeral (eft start hus '0 casa mare', to store hus 'doua case mari'), dupaikke noen, ikke noe, ingen 'nici un, nici 0' (ikke noe rodt ep/e 'nici un marrosu'), dupa hver, hvert 'fiecare ' (hvert lite bord 'fiecare masa mica'),dupa enhver, ethvert 'orice, oricare' ~all, alt 'tot, toata' (all god mat 'toatamancarea buna'), rcspectiv cand adjectivul este folosit ca nume predicativ .

....tHuset er stort, 'Casa este mare, '), In toate aceste cazuri adjectivu) seacorda 111 gen si numar eu substantivul pe care il detcnn ina.

Se utilizeaza forma hoHirata a adjectivului dupa articol hotarat(den hvite bilen 'rnasina alba'), dupa pronume demonstrativ (denne storebilen 'aceasta masina mare'), dupa pronume posesiv (min lille venn 'rniculmeu prieten '), dupa pronume personal (jeg arme mann 'eu om sarman ~),dupa genitiv (Jons nye frakk 'paltonul nou al lui Jon'), cateodata in fatasubstantivului fara articol proclitic (kjcere venn 'prieten drag'), in expresiiprepozitionale de genul i hele dag 'toata ziua', midt pa lyse dagen 'in plinazi, ziua in amiaza mare', i verste fall 'In eel mai rau caz', med storsteforneyelse 'eu cea mai mare placere', apoi dupa ferste 'primul/-a', siste'ultimull-a', neste 'urmatorul/urmatoarea', samme 'acelasi, aceeasi' (sisteoffentlige debatt 'ultima dezbatere publica'),

Adjectivul hel, helt, pI. hele 'intreg, intreaga, intregi' nu sefoloseste decat cu substantive numerabile. Cand substantivul este la formanearticulata, se foloseste hel, helt, daca este la forma hotarata, atunci he/e."In sintagma hele tiden 'tot timpul' substantivul primeste doar articolulhotarat enclitic, articolul hotarat al adjectivului se omite in fata lui hele.

Adjectivul mange se foloseste cu substantive numerabile, iar myeeu cele nenumerabile. (mange boker 'multe carti', mye mat 'rnultamancare'). Folosirea lor coincide eu utilizarea lui 'many' si 'much' inengleza.

Gradele de comparatie ale adjectivului

Adjectivul in limba norvegiana are urmatoarele trei grade decomparatie: pozitiv, comparativ si superlativ. Comparativul se formeazade obicei prin adaugarea terminatiei -ere, iar superlativul prin adaugareaterminatiei -est.

Pozitiv Comparativ Sup_erlativ..l!__en 'frumos' penere 'mai frumos' _penes! 'eel mai frumos'klok 'de~tept' kloke re 'mai de~tep_t~ klokest 'cel mai destept'rask 'rapid' raskere 'mai rapid' raskest 'ce Imai rapid'rik 'bogat' rikere 'rnai bogat' rikest 'eel mai bogat'

Adjectivcle care se term ina in -er, -el si -en 111 silabcneaccentuatc, isi pierd -e-ul neaccentuat, cand primesc terminatiile -ere si-est; cu altc cuvinte, ele se contracteaza,

Pozitiv Su erlativCom arativsikrest 'eel mai si r'sikker'si ur' sikrere 'mai si ur'

moden 'matur,co t'

modnere 'mai matur,mai co t'

modnest 'eel mai matur ,eel mai co t'

Daca adjeetivul se termina in -ig, -fig sau -som, atunei va aveaterminatiile -ere la comparativ si -sf la superlativ.

Pozitiv Comparativ Superlativhygge/ig 'placut' hyggeligere 'mai placur hyggeligst 'eel mai

_QUieut'vanskelig 'dificil, vanskeligere 'mai vanskeligst 'eel maigreu' dificil, mai greu' dificil, eel mai greu'heldig 'norocos' heldigere 'mai norocos' heldigst 'eel mai

noroeos'morsom morsommere morsomst'amuzant' 'mai amuzant' 'eel mai amuzant'

Unele adjective nu au forme flexionare proprii pentru eomparativsi superlativ, ci formeaza aceste forme analitic : comparativul eu ajutorulcuvantului mer 'mai (mult)', iar superlativul eu mest 'eel mai (mult)'. inaceasta categorie intra adjective care se termina in -sk (si au mai multesilabe), -isk, -s, -en, -eue) ~i -ed, preeum si formele de partieipiu prezent ~itrecut.

Pozitiv Comparativ Su~rlativpraktisk 'practie' mer praktisk mest praktisk

'mai practic' 'eel mai practic'spennende mer spennende mest spennende'eaptivant' 'mai captivant' 'cel mai captivant'avsides mer avsides mest avsides"indepartat' 'mai indepartat~ 'cel mai indepartat'gyllen 'auriu' mer gyllen mest gyllen

'rnai aurin' 'eel mai auriu'

La unele adjective apar alternante vocalice la comparativ ~lsuperlativ, terminatiile -re si =st insa aceste adjective Ie primesc,

Pozitiv Com arativ Su rlativstar 'mare' storre 'mai mare' sterst 'eel mai mare'

n sf 'eel mai tanar'tun

, eu' eu'liten'mie' mindre 'mai mic' minst 'eel mai mic'

Anurnite adjective au forme neregulate la comparativ sisuperlativ, de exemplu god 'bun', gammel 'batran, vechi', liten 'mic', mye'mult', mange 'multi, muite'. Aceste forme se schimba complet, 0 anumitaregularitate existand totusi in faptul ca fonnele de comparativ se terminain -re, iar cele de superlativ in -st.

Pozitiv Comparativ Superlativgod, bra 'bun' bedre 'mai bun' best 'eel mai bun'gamme/ 'batran, e/dre 'rnai batran, eldst 'eel mai batran,vechi' mai veehi' eel mai vechi'ond, vond'rau' verre 'mai rau' verst 'eel mai rau'liten'mie' mindre 'mai mic' minst 'cel mai mic'mange 'multi, multe' flere 'mai multi, flest 'cei mai multi,

mai multe' cele mai multe'11p_e 'mult' mer 'mai mult' mest 'cel mai mult'

Unele adjective sunt defective la comparativ sau superlativ, deex. dod 'mort', stum 'mut', etc.

Se cuvine sa facem cateva observatii in legatura eu gradele decomparatie a adjective lor, precum si folosirea formelor de comparativ sisUperlativ.

Forma de eomparativ este invariabila, sc foloseste aceeasiforma indiferent ca adjectivul determine un substantiv masculin,feminin, neutru, singular, plural. Cuvantul penere poate insemna 'maifrumos, mai frumoasa, mai frumosi, mai frumoasc'.

In gramaticile de limba romana exista trei subgrupc alecomparativului. ccle de superioritate, egalitate si inferioritate. Acesterelatii pot fi redate si in lirnba norvcgiana, dar in gramatieile

norvegiene, in majoritatea cazurilor se indica la comparativ doarcomparativul de superioritate.

Pentru a arata ca lnsusirea exista in acelasi grad la ambiitermeni de cornparatie, se foloseste cuvantul like, formandu-se astfelceea ce in romana denumim gradul comparativ de egalitate: Han er likehey sam sinjar. 'EI este la fel de lnalt ca si tatal sau.', Daca insusireaeste in grad rnai scazut la unul din termenii comparati, avemcornparativul de inferioritate, care se reda in norvegiana astfel: Han ermindre begavet enn min bror. 'El este rnai putin talentat decat fratelemeu.'

Forma de superlativ poate avea atat forma nehotarata cat ~i 0forma hotarata. Forma hotarata se forrneaza prin alipirea terminatiei -ela forma simpla a superlativului. Cand superlativul are functie de numepredicativ, se pot folosi ambele forme, cea nehotarata tara -e sau ceahotarata terrninata in -e, aceasta din urma fiind insotita si de articolulhotarat al adjectivului. (Denne frakken er varmest / den varmeste.'Acest palton este eel rnai calduros. ')

Adjectivul la forma de superlativ poate avea desigur si functieatributiva, ~i poate sta direct in fata substantivului pe care il determina,In acest caz se foloseste forma hotarata in -e, superlativul este insotit dearticolul hotarat al adjectivului, iar substantivul pe care il califica este ~iella forma hotarata, adica este articulat enclitic. 'Dette er den varmestefrakken. 'Acesta este paltonul eel rnai calduros.'

Daca substantivul este determinat de un genitiv sau de unadjectiv poses iv, nu se rnai foloseste nici articolul hotarat aladjectivului, si niei forma hotarata a substantivului, lnsa superlativul cufunctie atributiva l!?ipastreaza forma in -e. ( husets storste rom 'cea maimare camera a casei ')

Cand sunt asezate dupa mer si mest, adjectivul ~i participiultrecut se acorda eu substantivul pe care il determina, dupa regulaobisnuita. ( Nil er de mer praktiske. 'Acum ei sunt rnai practici. ').Participiul prezent nu se acorda niciodata, el avand forma unica,

32

11.4.NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire care indica numarul, cantitateasau ordinea. Numeralele se pot clasifica in doua grupe: numeraJe cardinalesi ordinale.

Numeralul cardinal indica un numar: en 'unu', to 'doi' , tre'trei', ..., tt 'zece', etc.

Numeralul ordinal indica ordinea sau pozitia intr-un rand sau 0serie: forste 'primul, prima', andre cal doilea, a doua', tredje 'al treilea, atreia' s.a.m.d .. Numeralul ordinal se foloseste la date, clasa, etaj, etc. Candse scrie eu cifre, trebuie sa punem punct dupa el (17. mai)

Numeral cardinal Numeral ordinal1 en, eft 'unu' J!!rste 'Qrimul,_Qrima'2 to'doi' annen, andre cal do ilea, a doua'

-3 tre 'trei' tredje cal treilea, a treia'4 fire 'patru' jj_erde cal patrulea, a__p_atra'5 fern 'cinci' femte 'al cineilea, a eincea'6 seks 'sase' sjette 'al~aselea, a sasea'7 sju, syv 'sapte' sjuende, sJ!~ende 'al _i~te]ea, a_1aptca'8 aile 'opt' attende cal optulea, a opta'9 ni 'noua' niende 'al noualea, a noua'10 ti 'zece' tiende 'al zeeelea, a zeeea'11 elleve 'unsprezcce' ellevte cal /a unsprezece{le}a'

~ 12 tolv 'douasprezece' tolvte cal / a douas_Q_rezece_{lela' ---13 tretten 'treisprezecc' trettende 'al / a treis_Qrezece_(lela~-----14 florten 'patrus~rezece" fjortende al / a J?atrusQrezec~e)a

1--15 femten 'cincisprezece' I!lntende 'al / a cincis~rezece{lc)a' ____~6 seksten 'saisprezece' sekstende 'al / a~ais_Qrezece(le)a't-17 sytten 'saptesprezece' syttende 'al /a saptesprezeceileja' _318 atten '0 tsprezece' attende 'all a 0QtsQrezece(le 2a~

......., ,

L Numeral cardinal Numeral ordinal19 nitten 'nouasprezece' nittende 'al / a nouasprezece(le_)_a'

R= tjue, tyve 'douazeci' tluende, tyvende 'al / a douazecerleja'tjueen, enogtyve tjueforste, enogtyvende 'al douazecisi-21I 'douazeci si unu' unulea, a douazec~iuna'L30 tretti, tredve 'treizeci ~ trettiende. tredevte 'al/ a treizec(il)ea'I 40 forti 'patruzeci ~ fortiende 'al / apatruzec(i!)_ea'50 femti 'cincizeci' femtiende 'al /a cincizec(il)ea'60 seksti 'saizeci' sekstiende 'al / a~aizec_{i1)ea'70 sytti 'saptezeci' syttiende 'al/ a ~aptezecli~a'80 atti 'optzec i' auiende 'al / a o_Qtzecli1)ea'

I 90 nitti 'nouazeci' nittiende 'al / a nouazecliQ_ea'100 hundre '0 suta' hundrede 'al sutalea, a suta'1000 tusen '0 mie' tusende 'al mielea, a mia'

Dupa cum se poate observa, majoritatea numeralelor ordinaleprimesc terminatia -ende. Terminatia -Ie 0 primesc ferste 'primul,prima', femte 'al cincilea, a cincea', sjette 'al saselea, a sasea', ellevte 'alunsprezecelea, a unsprezecea', tolvte 'al douasprezecelea, adouasprezecea', iar terminatia -de numeralele f}erde 'al patrulea, a patra',hundrede ' al sutalea, a suta'.

Ca ~i in limba romans, substantive Ie insotite de numeralulcardinal nu se articuleazA ( to brodre 'doi frati '). Substantivele apar laforma hotarata doar atunci, cand numeralul este precedat de articoluIhotarat al adjectivului, care in acest caz corespunde in Iimba romanaarticolului adjectival 'eel, ce~ cei, cele' (de to brodrene 'cei doi Irati'),

En nu se declina in numerale compuse si dupa virgula: 31 ar /trettien ill" '31 de ani', desi substantivul ar 'an' este de genu) neutru (etar): 0.1 poeng / null komma en po eng '0,1 puncte'.

Fractiile se exprima in felul urmator: 112 en halv 'jumatate', I Y2halvannen sau en og en halv 'unu si jumatate ', 1/3 en tredjedel sau entredel '0 treime", lf4 enjjerdedel sau enfiredel '0 patrime', 1/5 en femtedelsau en femdel '0 cincime', 5/6 fem sjettedeler sau fem seksdeler 'cinci. ..~eSln1J' .

Pentru exprimarea dateJor calendaristice, in Iimba norvegiana seutilizeaza numeralul ordinal, spre deosebirc de limba romana, unde sefoloseste cel cardinal. Exernplu: 1. 111ai/ (dentforste 111ai"lntai mai'

34

II. 5. PRONUMELE

Pronumele sunt cuvinte care pot tine locul substantivclor sauadjectivelor. ~u ajutorul lor aratam pe cineva, ceva, sau ne referim lacineva, ceva. In Iocul substantive lor pot fi folosite pronumcle personal,pronumele reflexiv, pronumele recipr?c, pronumele relativ, pronumeleinterogativ si pronumele nehotarat. In locul adjectivelor pot apareapronumele posesiv si pronumele demonstrativ, acestea corespunzand atatpronumelui cat ~i adjectivului poses iv, respectiv atat pronumclui cat siadjectivului demonstrativ din limba romana.

Pronumele personal

Pronumele personal inlocuieste In propozitie numele persoanelorcare iau parte la actul vorbirii.

In norvegiana verbul trebuie intotdeauna sa fie insotit de unpronume personal care indica cine face actiunea exprimata de verb. In

'"romana acest lucru este exprimat prin terminatia, desinenta verbului. Innorvegiana, verbele nu-si schimba forma in functie de persoana (jeg spiser'eu rnananc', du spiser 'tu mananci', han spiser 'el mananca', hun spisertea mananca', etc.), astfel ca folosirea pronumelui personal devineobligatorie.

Pronurnele personal are urmatoarele forme de nominativ:

~

Singular Plural. --

I. jeg 'cu' vi 'noi' -_2. du 'tu' dere 'voi' .3. han 'el'

hun 'ea' } de 'ei, ele'1 den 'el, ca'del 'el. ea'-- --_

3S

La persoana a '3-a singular, han este forma pcntru masculin, hunpentru feminin, in cazul In care pronumele inlocuieste un substantiv careindica 0 persoana. Cand vorbim despre animale si lucruri, folosimpronumele den si del. Den inlocuieste substantivele de genul com un, delsubstantive le de genu 1 neutru.

La persoana a 3-a plural se foloseste pronumele de 'ei, ele' amtpenrru persoane cat si pentru lucruri.

Formele oblice (dativ ~i acuzativ) ale pronumelui personal sunt:

~

Singular Plural

1. meg 'mie, pe mine' ass 'nou3,_Qe noi'2. deg 'tie, pe tine' dere 'voua,_Qe voi'

13. ham 'lui, pe el'

henne 'ei, pe ca' }dem 'lor, .i pe er,I den, del 'lui, ei, pe pe ele'I el, pe ea'

Formele de nominativ se folosesc cand aceste pronumeindeplinesc functia de subiect in propozitie, iar cele oblice cand pronumeleeste obiect, adica complement direct sau complement indirect.

Cateodata du poate fi folosit pentru a atrage atentia, (Du, hva skjerher? "Tu (mai), ce se inmmpUi aici?')

Cand pronumele este nume predicativ, poate fi folosita atat formade nominativ, cat si forma oblica, Del er meg. sau Del er jeg. 'Eu sunt.!Sunt eu.'

Folosim forma oblica in exclamatii ca Kjcere deg! 'Dragul detine!', 'Dumme deg! 'Prostul de tine!', Stakkars deg! 'Saracul de tine!'

Pronurnele de politete are forma De 'Dumneavoastra' pentrunominativ ~i forma oblica Dem 'Dumneavoastra'.

Pronume de politete se foloseste rar, ~i doar in urmatoarelesituatii: cand ne adresam persoanelor in varsta, pe care nu Ie cunoastem, incorespondenta personal a, uneori la magazine

Forma du 'tu' este mult mai des folosita, chiar ~i intrc pcrsoanefacand parte din generatii diferitc.

36

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv arata ca actiunea executata de subieet serasmnge asupra subieetului. Se foloseste impreuna eu anumite verbe, asa-numitele verbe reflexive. Exista multe asemenea verbe in limbanorvegiana, de ex. afinne seg 'a-~i gasi', a glede seg 'a se bueura', a greieseg 'a se descurea', a kose seg 'a se sirnti bine', a like seg 'a se sirnti bine',a sette seg 'a se aseza', a tenke seg 'a-si imagina', a vaske seg 'a se spala',a vise seg , a se arata', a enske seg 'a-si dori', etc.

Pronumele retlexiv are forme proprii doar la persoana a 3-asingular si plural: seg 'se, lsi'. Fonnele pentru persoana 1 ~i a 2-a suntimprumutate de Ia pronumele personal. Avem astfel:

~

Singular Plural.

1. meg 'rna, imi' oss 'ne'2. deg 'te, iti' dere tvb'3. seg 'se, i~i' seg 'se, i~i'

Pronumele reflexiv vine dupa verbul principal, si intotdeaunadupa subiect. Hun vasker seg. 'Ea se spala.', Da salle den gamle mannenseg pa stolen. 'Atunci batranul se aseza pe seaun. '

De obicei nu avem infmitiv dupa pronumele reflexiv (exceptie:Han ensker seg en battur / Han onsker a fa en battur. 'EI i~idoreste 0plimbare eu barea. ')

Pronumele reciproc

Pronumele reciproe arata ca mai multe subieete exercita actiuneunul asupra eeluilalt. In norvegiana exists doar doua pronurne reciproee,una folosita, hverandre 'unul pe celalalt, reciproc' si una arhaica, intalnitadoar in texte mai veehi, hinannen.

Cateva exemple eu folosirea pronumelui reciproe: De elskerhverandre. 'Ei se iubesc.' De hjelper hverandre. 'Ei se ajuta reciproc.'

Pronumele reeiproc nu trebuie eonfundat eu pronumele reflexiv.Nu estc eoreet sa traducem propozitia 'Noi ne-am intalnit inainte / inprealabil.' ell Vi hal' ~1l0a ossfor. Trebuie spus: Vi hal' '110ft hverandre for.

37

Pronumele relativ

Pronumele relativ apare in propozitii secundare ~i se refera la uncuvant din propozitia regenta. Pronumele relativ din limba norvegiana areo singura forma, independents de gen, numar ~icaz, si anume sam 'care'.Heftet sam ligger pa borde I, er mitt. 'Caietul care se afla pe masa, este almeu.'

Sam nu are forma proprie pentru genitive Cu intelesul 'al/a/ai/alecarui/carei/caror' se poate folosi hvis, care este de fapt forma de genitiv apronumelui interogativ hvem. Constructiile eu hvis sunt formale: En mannhvis navnjeg har glemt ... 'Un barbat al carui nume l-am uitat ... '

Pronumele interogativ

Cu pronumele interogativ formulam 0 intrebare, intrebam de apersoana, un obiect, 0 insusire, 0 cantitate. Pronumele interogative sunthvem 'cine', hva 'ce', hvilken/hvilket/hvilke 'care, ce fel de', hva for en I etI noe I noen 'care, ce fel de', hva slags 'ce fel de'.

Hvem 'cine' se refera la persoane si nu este folosit adjectival.Forma de genitival acestui pronume este hvis 'al/a/ai/ale carui/carei/caror'.

Hva 'ce' se refera la obiecte. Poate fi folosit adjectival inexpresiile: hva nytte 'ce folos'; Hva tid kom du? 'Cand / la ce ora aivenit?'. Hva nytt? 'Ce-i noul Ce noutati?'

Hvilken, hvilket, hvilke sunt folosite amt pentru persoane cat ~ipentru lucruri, hvilken pentru substantive de genu) comun, hvilket pentrusubstantive de genul neutru, hvilke pentru plural ihvilken stol 'care scaun',hvilket bard 'care masa', hvilke stoler 'care scaune').

Pronumele interogative pot fi folosite si ca pronume nehotarate,daca adaugam sam heIst: hvem som heist 'oricine' , hva sam heIst 'orice',hvilken som helst 'oricare'. Exemple: Hvem S01n heist kan komme.'Oricine poate veni'. Du kan si hva sam heist. 'Poti sa spui orice.', Du kangi meg hvilken sam heist bok. 'Poti sa-mi dai oricare carte.'

Pronumele nehotarat

Pronumele nehotarat se rcfera la 0 persoana, un obiect, 0 insusire,o cantitate care nu poate fi determinate. Cele mai cunoscute pronumenehotarate sunt en si man.

38

Aceste pronume nehotarate se pot folosi eu sens impersonal, larasAse refere la 0 anumita persoana. Pot inlocui orice persoana, inclusiv pevorbitor. in limba rornana se pot traduce cu pronumele reflexiv 'se' sau eupronumele personal 'tu'. Exemple: Herfra ser manjjel/toppen. 'De aici sevede varful muntelui'. Man blir trott, hvis !nan sover for mye. 'ObosestidacAdonni prea mult. '

Alan are forma proprie doar la norninativ, in rest imprumutafonnele lui en, care sunt en cand are functie de obiect, ens la genitiv si segcand este folosit ca pronume reflexiv. (Det er vanskeligfor en aforsta del.'Este dificil sa intelegi, / Este dificil pentru eineva sa inteleaga asta'. Enstenkemate lean bli pavirket av andre. 'Modul de gandire al cuiva poate fimfluentat de altii.')

Alte pronume nehotarate sunt:annen, annet, la plural andre 'altul, alta, altii, allele'noen, noe, la plural noen 'cineva, ceva'ingen, intet, la plural ingen 'nimeni, nimic'all, alt, la plural aile 'tot, toata, toti, toate'Cum am vazut la adjectiv, aceste cuvinte pot fi folosite adjectival,

daca stau pe h1nga un substantiv. in acest caz, de ex. noen corespunde inlimba romana pronumelor si adjeetivelor nehotarate: 'cineva, ceva, un(ul),una, 0, vreun, vreuna, oricare, cativa, cateva, niste' sau daca este precedatde negatia ikke celor negative: 'nimeni, niei un, nici 0'. Daca inlocuiescun substantiv ca in exemplele de mai jos sunt pronume nehotarate, Ingenkan si meg sannheten. 'Nirneni nu-mi poate spune adevarul'. Vil du sinoe? 'Vrei sa spui ceva?'.

Noen ea pronume se refera la persoane si se traduce eu 'cineva,unul, una, vreunul, vreuna, oricare, cativa'. Noe se refera la lucruri saufenomene abstracte si se traduce in limba romana prin 'ceva'.

Noen precedat de negatia ikke poate fi inlocuit cu ingen'nimeni, nici unul, niei una'. Jeg kjenner ikke noen / ingen i Oslo. 'NuCunosc pe nimeni in Oslo.', in timp ce noe precedat de negatia ikke po atefi inlocuit ell ingenting 'nimic'. Exemple: .leg ser ikke noe. sau Jeg seringenting. 'Nu vad nimic.'

lngen nu poate aparca in locul lui ikke noen, cand cuvinteJe ikke sinoen nu sunt folositc irnpreuna, unul langa altul. Este cazul cand avemforme compuse ale verbului. Exernple: Jeg har ikke truffe! noen av minekOllegel'. 'Nvam intalnit pe nimeni dintre eolcgii mei.'. Jeg har ikke sellnoe. 'Nvam vazut nimic'. De rernarcat, ea in limba norvegiana nu putemaVea dubla negatie,

Ingen nu se poate utiliza in propozitiile subordonate si nici inpropozinile principale care contin mai multe verbe: Han sier at dere ikkehar noen penger. 'EI spune ca voi nu aveti bani.' ~inu Han !Yierat de~liar iligel'l penger. La fel spunem: Dere har ikke halt noen penger. 'Voi nuali avut bani.' si nu Dere har halt ingenpenge,.,

Cu functie de subiect este folosit de preferinta ingen si nu ikkenoen.

All, alt 'tot, toata' se folosesc cu substantive numerabile, allpentru substantivele de genu) cornun, alt pentru cele de neutru (all maten'toata mancarea', alt bredet 'toata painea', all min jord 'tot pamantulmeu'), in timp ce aile 'toti, toate' insoteste substantivele numerabile laplural. Folosit independent (si nu ca insotitor al unui substantiv), ailecorespunde in limba rornana lui 'toti, toata lumea'. Aile var tilstede. 'Totiau fost prezenti, / Toata lumea a fost prezenta.'

Pronume nehotarat poate fi si del in urmatoarele situatii: cu verbeimpersonale (Det regner. 'Ploua.' Det snor. 'Ninge. '), in propozitiiimpersonale (Del gar bra med meg. (,Imi merge bine. '), de asemenea, inconstructii sintactice speciale ca perifrazele emfatice (Det er du som magjere del. "Tu trebuie sa faci asta. ') si constructia perifrastica de prezentare(Det kommer noen pa gata. 'Vine cineva pe strada, '), sau in propozitiicare au de-a face cu timpul (Del er lordag j dag. I dag er del lerdag.'Astazi este sambatao')

Pronumele demonstrativ

Cu ajutorul pronumelui demonstrativ aratam, indicam sau facemreferire la 0 persoana, un obiect, 0 insusire, 0 cantitate. Pronumeledemonstrativ poate inlocui substantive ~i adjective.

Poate fi de apropiere ~ila distanta,Pentru apropiere exista fonnele: denne 'acest(a), aceasta'-a'

pentru masculin si feminin singular, dette 'acest(a), aceasra/-a' pentruneutru singular, respectiv disse 'acestita), aceste(a)' pentru plural.

Pentru a indica distants de la vorbitor exista fonneJe: den 'acelta),ace(e)a' pentru masculin si feminin singular, del 'acel(a), ace(e)a' pentruneutru singular, respectiv de 'acei(a), acele(a)' pentru plural.

40

denne 'acestta),aceasta=a'

den 'acelra), ace(e)a'

Pronumele demonstrativ din norvegiana eorespunde atatpronumelui demonstrativ cat ~i adjectivului demonstrativ din limbaromana. (Har du sell dette huset? 'Ai vazut aceasta casa?' Hvilket al' disse/0 eplene vii du ha? Dette. 'Care dintre aceste doua mere ll vrei? Acosta.'

Alte pronume demonstrative sunt: samme 'acelasi, aceeasi,acei~i, aceleasi' (cuvant care nu trebuie eonfundat eu adverbul sammen'impreuna'), slik, slikt, slike 'asernenea, astfel de', sann, sant, sanne'asemene~ astfel de" selv sau sjeltv) 'Insusi, ins~i ... ' si begge 'arnbii,ambele, amandoi, amandoua', cu variantele begge to pentru substantiveconcrete de acelasi fel si begge defer pentru abstraete. Exemple: De reisermed samme tog(et). 'Ei calatoresc eu acelasi tren.' Har du sell en slik /sann skurk? 'Ai vazut un asemenea escroc?'. Jeg selv val' der. 'Eu insumiam fost acolo.' Jeg liker begge blomstene. 'imi plac ambele flori. '. Vii duha det rode eller det gronne eplet? (Jeg vii ha) begge 10. 'Vrei marul rosusau eel verde? (Vreau) ambele I amandoua.' Snakker du engelsk ellerfransk? (Jeg snakker) begge defer. 'Vorbesti engleza sau franceza?(Vorbesc) ambele.'

Pronumele posesiv

Pronumele posesiv arata posesia cuiva, indica numarul sipersoane posesorului, respectiv numarul obieetului posedat. Raportuldintre pronumele posesive si eele personaJe sunt comparabile eu celedintre fonnele de genitiv ~i nominativ ale substantive lor.

Pronumele posesiv din Iimba norvegiana corespunde at~.tadjectivului posesiv cat si pronumelui posesiv din limba rornana. (Har duseu min bil? 'Ai vazut masina mea?' Denne bilen er ikke min. 'Aceastam~ina nu este a mea, ')

Pronumele posesiv poate sa urmeze dupa substantiv, sau ponte stain fala acestuia ihuset mitt / mitt hus 'casa mea, a mea casa', husene mine /mine flus 'cascle rnele, ale me Ie case'). Pronume)e poscsiv impune..Inlotdeauna forma substantivului in cadrul grupului nominal. Daca sta in

41

fata substantivului, acesta este nearticulat, daca II urmeaza, substantivulprimeste artico) hotarat enclitic.

in ceca ce priveste folosirea accstor pronume posesive, semanifesta a tendinta crescanda de a Ie piasa dupa substantiv, eu aeesta dinurma fa forma hotarata: stolen min 'seaunul meu', bordet mitt 'masa mea'.in limbajul uzual mine nye klcer suna formal si literar, forma de nye klcernemine 'hainele mele noi' este preferata,

Pronumele posesiv se acorda in gen si numar eu obiectul posedat.et hus '0 casa', mitt hus / huset mitt 'easa mea',jlere hus 'mai multe case',mine hus / husene mine 'easele mele'.

Pronumele posesiv var 'al nostru, a noastra' folosit atributiv i~ischimba forma intr-un fel asemanator eu adjectivul cu functie atributiva:primeste un -t (vart 'al nostru, a noastra'), cand este plasat dupa sau in fataunui substantiv de genul neutru, respeetiv un -e, daca sta dupa sau inainteaunui substantiv la plural: Har du sett hi/en wir / var hi! ? 'Ai vazut masinanoastra?'. Har du sell huset vart / vart hus? 'Ai vazut easa noastra?'. Hardu sell bilene vare / vare hiler? 'Ai vazut rnasinile noastre?'

Fonnele min 'al meu, a mea', din 'al tau, a ta', sin 'al sau, a sa'pierd n final, daca obiectul posedat este de genul feminin: mi, di, si, ~iprimese -tt in loc de n, cand sunt asezate dupa sau in fata substantive lor degenul neutru: mill, dill, sift.

Celelalte pronume posesive sunt invariabile: hans 'al / a / ai / alelui', hennes 'al / a / ai / ale ei', dets 'al /a / ai / ale lui / ei' (despre obiectede genul neutru), dens 'al / a I ai / ale lui lei' (despre obiecte de genu)corn un), deres '(al) vostru, (a) voastra', (ai) vostri, (ale) voastre', deres 'alI a / ai / ale lor'. in tabelul urmator sunt sistematizate to ate formelepronumelor posesive :

Sing., masc. Sing., fern. Sing.,neufru Plur.d

Sing., min '(al) meu, mi '(al) meu, mitt '(al) meu, mine '(ai) mel,pers.1 (a) mea' (a) mea' (a) mea' (ale) mele'Sing., din '(al) tau, di '(al) tau, ditt '(al) tau, (a) dine '(ai) tai,

I (a) tal (a) ta' (ale) tale'pers.2 ta'Sing., hans / sin hans / si '(al/ hans / silt hans / sinepers.3 '(al/a) lui I (al) a) lui / (al) '(al/a) lui / (al) '(ai/ale) lui, (ai)

sau, (a) sa' sau, (a) sa' sau, (a) sa' sai, (ale) sale'hennes I hennes / hermes / sitt hennes/sineI Sill SI'(al/a) ei, ~J) '(al/a) ei, (al) "(aI/a) er, (a I) '(ai/ale) ei, (ai)

42

--,sau, (a) sa' sau, (a) sa' sau, (a) sa' sai, (ale) sale' Idens / sin '(all dens / si '(all dens / sill dens / sine Ia) lui lei, (al) a) lui / ei, (al) '( al/a) lui / ei, '(ai/alc) lui.' er,sau, (a) sa' S3U, (a) sa' (al) sau, (a) sa' (ai) sai, (ale) sale'dets / sin dets / Sl dets / sift dets /sine ,'(alia) lui/ ei, '(al/a) lui/ ci, '(alia) lui/ ei, '(ai/ale) lui! er,(al) sau, (a) (al) sau, (a) (a I) sau, (a) sa' (ai) sai, (ale) sale'sa' sa'

t-- var 'Cal) var '(al) vtJrt 'Cal) vare '( ai) nostri,Pl.,pers.} nostru, (a) nostru, (a) nostru, (a) (ale) noastre'

noastra' noastra , noastra'Pl., deres '(all deres '(all deres '(all deres '(ai) vostri, Ipers.2 vostru, (a) vostru, (a) vostru, (a) (ale) voastrc'

voastra' voastra' voastra'PI., deres I sin deres I sin deres / sin deres IsinpersJ '(alia) lor' '(al/a) lor' '(al/a) lor' '(ai/ale) lor'

Pronumele posesrv are forma de politete Deres '(al/a/ai/ale)Dumneavoastra' .

In continuare, cateva lamuriri in legatura cu folosirca lui sin, si,sift, sine. care sunt echivalentele posesive ale pronumelui reflexiv.

Se foloseste sin/si/sitt/sine in loc de hans '(al/a/ai/ale) lui', hennes'(al/a/ai/ale) ei', dens, dets '(al/a/ai/ale) lui, ei' (despre lucruri) ~j deres'(al/a/ai/ale) lor', atunci cand subiectul este la persoana a 3-a, ~i estetotodata ~iposesorul a ceva, despre care se vorbeste intr-o alta parte depropozitie. Adeseori in limba romana sin/si/sitt/sine se traduce prin i~i'.

lata cateva exemple cu folosirea pronumelui posesiv:Anne besoker sin mor. 'Anne i~i viziteaza matna.' Jens er mannen tilAnne. 'Jens este sotul Annei.'. Han ogsa besoker ofle hennes mar. '~i el 0viziteaza adeseori pe mama ei.'Jens vasker ikke sine kiter fordi han ikke hal' lid. 'Jens nu-si spala hainelepentru ca nu are timp.' Anne hal' god lid. sa hun vasker hans klcer. 'Anneare timp destul, asa ca ea spala hainele lui.'

Sin/si/sitt/sine nu pot fi folosite ca subiect, mai bine zis ca parte asubiectu]ui2: Anne og hennes venn kommer til oss pa sondag. 'Anne ~i

2Trebuie mentionat ca in sintaxa norvcgiana inrreaga sintagrna hennes venn, .

pnetenul ei' este privita ca subiect, sprc dcosebire de limba romana unde vennar fi subiect. iar cuvantul care il dctermina ar fi atribut.

43

prietenul ei vin la noi duminica.' Nu pot fi folosite met ea numspredicativ: Del er broren hans. 'Aecsta estc fratele lui / sau', si nu: Det e1Cb~ore.isin. Cornparatiile ~iconstructiile emfatice fae exceptio de la aceastsregula: Hun er mindre enn broren sin. 'Ea este mai mica decat frateleei/sau' .

Del er sin egen skjorte han vasker. In aceasta constructie emfaticasin egen skjorte 'propria sa camasa' este evidentiat, seos din eontextu)Han vasker sin egen skjorte. 'EI i~ispala propria camasa'

A

In cazul unor verbe ea a be 'a ruga', a la 'a lasa', a tillate 'apermite', pronumele se poate referi la subiectul logic (si nu la eelgramatieal). Hun bad barna beseke sine besteforeldre av og til. 'Ea i-arugat pe eopii sa-si viziteze din cand in cand bunieii.'

A

In expresii idiomatice sin, si, silt, sine pot fi folosite tara sa fie inlegatura cu vreun subiect: I sin tid var jeg den beste i klassen. 'Inrr-ovreme am fost eel mai bun din clasa.'

44

:11.6. VERBUL

Verbul arata ce se face sau ce se lntampla. Poate exprima actiuni(0 spise 'a manca'), stari (ci vcere 'a fi') ~imodificari de stare (0 bli 'adeveni').

Verbele pot fi recunoscute prin faptul ca se poate pune a in fatalor (0 sette 'a pune, a aseza', 0 ga 'a merge', etc.).

Verbul poate avea forme finite (prezent, preterit, imperativ) siinfmite (infinitiv, participiu).

Clasificarea verbelor

Verbele pot fi clasificate ca verbe regulate si verbe neregulatc, sauca verbe slabe si verbe tari. Din forma de infmitiv nu ne putem da seama,daca un verb este regulat sau neregulat.

in dictionare sau liste de cuvinte se dau cele trei forme aleverbelor tari, de ex. a ga, gikk, gaff 'a merge'. Pentru cele regulate suntindicate doar terminatiile, de ex. 0 spise, -te, -/ pentru a spise, spiste, spist'a manca'.

Forma de infmitiv este prima forma. Din aceasta forma seformeaza indicativul prezent si imperativul. Infinitivul va fi tratat pe largla fonnele infinite ale verbului.

Forma de trecut (preteritul) este data de forma a doua a verbului,care se formeaza prin avlyd (schimbarea vocalei din radacina) in cazulverbelor tari, sau prin adaugarea unui asa-zis sufix dental care poate fiell-a, -te, -de sau -dde in cazul verbelor slabe.

A treia forma este forma de perfect sau participiu trecut, care sefonneaza prin schimbarea vocalei din radacina in cazul verbelor tari, sauprin adaugarea unui sufix dental care poate fi -ell-a, -to -d sau -dd in cazulverbelor slabe.

45

Verbele slabe

Verbele slabe se pot clasifica in functie de terminatie asadar i,patru grupe.

Grupa 1. Verbele slabe din aceasta grupa se conjuga dUPImodelul:

Infinitiv Preterit Perfectd kaste kastetlkasta kastet/kasta

Terminatiile sunt -ett-a la preterit ~i-etl-a la perfect."Este cea mai numeroasa grupa, In aceasta grupa intra toate

verbele a carer riidacina se termina in mai multe consoane (ci apne 'adeschide', a sykle 'a merge cu bicicleta'), lucru care lngreuneazsadaugarea sufixului dental. Tot aici intra cele mai multe verbe noi, deprovenienta strains, cu exceptia celor care se termina in -ere, cum ar fi ajobbe 'a munci, a luera', a sponse 'a sponsoriza', a jogge 'a face jogging',etc.

Gru a 2. Verbele slabe din aceasta ru Iisunt con'u ate astfel:Infinitiv Preterit Perfect

"-

Terminatiile sunt -te la preterit si -t la perfect. In aceasta grupaintra verbele slabe care au vocala lunga in radacina (d lyse 'a lumina', ahere 'a auzi', a mene 'a crede, a fi de parere, a opina '), care au radacinacare se termina in consoana dubla (d demme 'ajudeca', a dromme 'a visa',a kjenne 'a cunoaste', a telle 'a nurnara') sau in nazal + 0 alta consoana (dtenke 'a gandi', a ringe 'a suna', a sende 'a trimite '), respectiv verbe carese termina in -ere (0 studere 'a studia', a irfisere 'a infecta', etc.),

Grupa 3, Verbele din aceasta grupa se conjuga dupa modelulverbulu ia prove' a incerca':

Infinitiv Preterit Perfect ,_apreve Pl@vde provd

46

Terminatiile sunt -de la preterit si -4i la perfect. In aceasta grupaintra urmatoarele verbe: a boye 'a indoi, a inclina, a declina, a conjuga', a

t dreie 'a roti', a behove 'a avea nevoie, a necesita', a kreve 'a cere', a @ve'a exersa', etc., asadar verbe a carer radacina se termina in diftong sauIvocala + d, g sau v.

Grupa 4. Verbele din aceasta grupa se conjuga dupa modelulverbului a bo 'a locui':

In fin itiv Preterit Perfectabo bodde bodd

Terminatiile verbelor din aceasta grupa sunt -dde la preterit si -~dd la perfect. in aceasta grupa intra urmatoarele verbe: a snu 'a intoarce, aI tnvarti', a sne 'a ninge', a sy 'a coase', a bla 'a rasfoi', etc., adica verbe a: carer radAcina se termina 'in vocal! lunga.,

Verbele tari

Verbele tari sunt acele verbe, care i~ischimba vocala din radacinala formarea preteritului si perfectului. De notat, cll la preterit ele nuprimesc niei 0 terminatie, In categoria verbelor tari intra un numar deaproximativ 160 de verbe, restul verbelor fiind slabe. Verbe tari suntverbele a vcere 'a fi', a ha 'a avea', verbele modale, etc.

eel mai practic mod de a grupa verbele tari este cea dupaschimbarea vocalei din radacina, Daca incercam sa Ie clasificam in functiede acest lucru, ar rezulta urmatoarele grupe:

Grupa 1. din care fac parte verbe eu urmatoarea alternantavocalica in radacina :

Infinitiv Preterit Perfect. -e-/-i--1- -e-

Forma de infinitiv are vocala i In radacina, forma de preterit e, jarcea de perfect e sau i. in grupa 1 intra verbe ca a skrive, skrev, skrevet 'ascrie', a drive, drev. drevet 'a se ocupa cu ceva; a mana, a impinge' ~astige, steg, steget 'a sc urea, a sc ridica', respectiv a bite, bet, bitt 'aIllU~ca', a bli, hie, blitt 'a deveni ; a ramane', etc.

47

Grupa 2. eu urmatoarea alternanta vocalica in radacina :Infinitiv Preterit Perfect-y- -0- -U-I-0-

In aceasta grupa intra verbe ca a f/y(ge), flay, floyet 'a zbura', ikrype, krop, krepet 'a se tart " respectiv a bryte, brot, brutt 'a rupe, cfrange' , a skyte, skjet, skutt 'a trage cu anna, a impusca', etc.

Grupa 3 eu urmatoarea alternanta vocalica in rInfinitiv Preterit Perfect-i-I -y- -a- -u-

adacina :

In grupa a 3-a intra verbe ea a binde, bandt, bundet 'a lega,innoda', a drikke, drakk, drukket 'a bea', a finne, [ant, funnet 'a gasi'$respeetiv a synke, sank, sunket 'a se scufunda', Q synge, sang, sunget '~canta', etc.

Grupa 4 eu urmatoarea a ternanta voca ICa in rInfinitiv Preterit Perfect-re-I-e- -a- -a-

1 r adacina :

In aceasta grupa intra verbe ca a bcere, bar, baret 'a purta', askjcere, skar, skaret 'a taia', respectiv a stjele, stjal, stjalet 'a fura', etc.

Grupa 5 I 1 I' in radacina : cu urmatoare e a tern ante voca Ice inInfinitiv Preterit Perfect-e-I-i- -a-I-a- -e-I-i-

"In grupa a 5-a intra verbe ca a be, bad, bedt 'a ruga, a cere, ainvita', a se..sci, set! 'a vedea', Q ete. at, eft 'a minca, a devora, a infuleca',a gi, gav, gift 'a da', a ligge, lao ligget 'a sta eulcat, a zacea, a se afla', etc.

Grupa 6. ell urmatoarea alternanta vocalica in radacina :Infinitiv Preterit Perfect-a-/-a- -0- -a-/-a-

48

in aceasta grupa intra verbe ea a ta, tok, tatt "a lua', a dra. drog.dratt/dradd 'a merge; a trage', a la, lot, latt 'a lasa', respeetiv asia, slo,slott 'a lovi, a bate', a sta, stod, staff 'a sta (in pieioare)" etc.

Grupa 7 . eu urmatoarea a ternan a voca lea m rInfinitiv Preterit Perfect-a- . -a--1-

I r " adacina :

in grupa a 7-a intra verbele fa, fikk, fatt 'a primi', a ga, gikk, gaff,'a merge.

Grupa 8.Verbele din aceasta grupa au aceeasi vocala la toate fonnele, la

preterit insa nu primese terminatie ea verbele regulate: a komme, kom.kommet 'a veni', a sove, sov, sovet 'a donni', a hoggelhugge, hugg/hogg,huggetlhogget 'a taia', a hete, het, hett 'a se numi', a grate, grat, graft 'aplange', a lope, /(:JP, lept 'a alerga'.

Exista desigur unele verbe care nu pot fi incadrate In nici unadintre aceste grupe.

lata 0 lista eu cele mai importante verbe tari :a be, bad, bed! 'a ruga, a cere, a invita'a bedra, bedrog, bedratt 'a insela, a pacali, a eseroea'a binde, bandt, bundet 'a lega, a innoda'a bite, be (itt, bitt 'a musca'a bli, ble(i), blitt 'a deveni ; a ramane'a brekke, brakk, brukket 'a rupe, a frange, a sparge'a brenne, brant, brent 'a arde'a briste, brast, bristetlbrustet 'a crapa ; a se sparge, a exploda'a bryte, brat, bruit 'a rupe, a frange'a by(de), bed, budt 'a oferi ; a eomanda, a ordona'a bcere, bar, baret 'a purta'it dra, drog, drattldradd 'a merge (eu un vehicul); a trage'a drikke, drakk, drukket 'a bea'a drive. dreti)v, drevet 'a se ocupa eu ceva ; a mana, a impinge'a ete. at. ett 'a manca, a infuleca, a devora'afalle. .falt, fait "a cadea'it fare ..for. fart ;.a calatori, a naviga'

49

afinne, fant, funnet 'a gasi'aflv(ge), fley, floyet 'a zbura'a/lyle, flot, jlytt 'a curge ~aforlate, forlot, forlatt a parasi'aforsta, forstod, forstatt 'a intelege'afbrsvinne.forsvant. forsvunnet 'a disparea'afortelle, fortalte.fortalt 'a povesti'afryse, fros, frosset 'a ingheta, a-i f frig'afa.fikk.fatt 'a primi, a obtine, a dobandi'a gi. gav, gift 'a da'a gidde, gadd, giddet 'a putea, a fi in stare'a gjelde, gjaldt, gjeldt 'a fi valabil, a fi yorba de'a gjore, gjorde, gjort 'a face'a gli, gledlg/ei(d), glidd 'a aluneca'a gripe, gre(i)p, grepet 'a apuca, a prinde'a grate, grat, grail 'a plange'a gat gikk, gall 'a merge'a henge, hang, hengt 'a atarna'it hjelpe, hja/p, hjulpet 'a ajuta'a holde, holdt, holdt 'a tine'a knipe, knep, knepet 'a pisca, a ciupi'a komme, kom, kommet 'a veni'a krype, krop, kropet 'a se tari'ala. 10/, latt 'a lasa'a Ie, /0, ledd 'a rade'a legge, la, lagt 'a culca, a aseza, a pune in pozitia culcat'a ligge. hi, ligget 'a sta culcat, a zacea, a se atla'a lyve, loy, loyet 'a minti'a lope. lop, lept 'a fugi, a alerga'a nyte, net, nytt 'a savura'a rekke, rakk. rukket 'a ajunge, a se intinde'a renne, rant, rent 'a curge, a se scurge'a ri (de) , retild, ridd 'a calari'a se, sa, sell 'a vedea'a selge. so/gte, solgt 'a vinde ~it si. sa, sag! 'a spune 'a sitte. salt. sittet 'a sedea'iJ skjelve. skalv. skjclvet .;a scurura, a se cutremura, a tremura'

50

a skjcere, skar. skaret 'a taia'a skrike, skretijk, skreket 'a striga'a skrive, skrev. skrevet 'a scrie'a skyte, skjot, skull 'a impusca, a trage eu arma'a skyve, skjov, skjevet 'a impinge'a slippe, slapp, sluppet 'a lasa, a scapa'a sla, slo, slatt 'a bate, a lovi'a sove. sov. savet 'a dormi'Q sp inne. spant, spunnet 'a toaree'Q springe, sprang, sprunget 'a sari'Q stige, steg, stegel 'a urea, a se ridiea'a stikke, stakk, stukket 'a impunge, a intepa ; a baga'a stjele, stjal, stjalet 'a fura'Q stryke, strok, stroket 'a calca eu fierul ; a mangaia, a sterge ;

a cadea la examena sta, stad, statt 'a sta (in pieioare)'a svike, svetilk, sveket 'a insela'a synge, sang, sunget 'a canta'Q synke, sank, sunket 'a se scufunda'a ta, tok, tatt 'a lua'a treffe, traff, truffet 'a intalni'a trekke, trakk, trukket 'a trage'a tvinge. tvang, tvunget 'a forta'a vinne, vant. vunnet 'a castiga'a vile, visste, visst 'a sti'a velge, valgte, valgt 'a alege'a vcere var vcert 'a fi', ,

Verbele modale sunt neregulate ~iau urmatoarele forme:a skulle (ind. prezent skal), skulle, skulletA ville (ind. prezent vi!), ville, villeta kunne (ind. prezent kan), kunne, kunneta matte (ind. prezent ma), matte, matteta burde, (ind. prezent bar), burde, burdet

. Dupa CUlTI se poatc vedea, in cazul verbelor modale formele deInfinitiv sunt identiee eu celc de preterit, iar forma de indicativ prezent estcdiferita de acestea.

51

Amt verbele slabe cat si cele tari se conjuga dupa modelsprezentat la timpul verbelor.

Verbe principale ~iverbeauxiliare

Verbele principale (in norvegiana hovedverb) sunt de 5stataroare si au lnteles lexical deplin. (a ga 'a merge', a save 'a dormi',spise "a manca', etc.). Verbele auxiliare (In norvegiana hjelpeverb)obicci nu pot fi folosite decat impreuna cu verbe principale. (ExceptiHvor skal du? 'Unde mergi?'. Jeg kan engelsk. 'Stiu engleza.', etc.)

Verbul auxiliar sta intotdeauna inaintea verbului principal (Jehar besekt dem flere ganger. 'I-am vizitat de mai multe ori.' Jeg ma ~na. 'Trebuie sa plec acum. ').

Cele mai importante verbe auxiliare din limba norvegiana suntvcere. a ha, care ajuta la fonnarea timpurilor compuse, a bli, care ajutaformarea pasivului, ~idesigur, verbele modale.

a ha 'a avea' si a bli cu intelesul 'a ramane' pot fi si verprincipale, ca in propo

mica gramatică

Documents