Alcoolul Impactul cons. de alcool in randul tinerilor

Acoolul – un drog deprimant mai ales asupra SNC larg acceptat de societate şi legal

Puţină istorie

Alcoolul, alcool etilic sau etanolul este cunoscut din vremurile preistorice.

Băuturi fermentate – folosite pentru căutarea extazului, in ritualuri mistico-

religioase

Folosit în liturghiile mozaică şi creştină

Băuturile distilate apar doar în evul mediu

La început era lăudat

Sec.XVIII-XX: apare noţiunea medicală de alcoolism, sunt identificate tulb.

Sociologice produse de consumul excesiv de alcool

Sec XX: prevenirea alcoolismului (pentru că alcoolul îmbolnăveşte, şi are

implicaţii grave pentru individ şi colectivitate).

Implicaţiile consumului:

Asupra sănătăţii

Comportament antisocial

Agresivitate

Jaf

Vagabondaj

Huliganism

Crimă

Sinucidere

OMS – trebuie făcută diferenţa între consumatorii de alcool şi consumul cronic. 10-

20% dintre consumatorii de alcool devin alcoolici cronici., bolnavi mintal.

Alcoolismul este orice consum de băuturi alcoolice care provoacă un

prejudiciu individului sau societăţii. În unele cazuri uzul duce cu timpul la abuz,

graniţa dintre ele este pierderea autocontrolului şi instalarea unei dependenţe fizice

şi psihice de tip toxicomanic.

Efectele alcoolului asupra SNC

Alcoolul acţionează ca un antidepresant asupra creierului. Molecula de alcool posedă

o mică structură care se aseamănă cu o substanţă produsă în mod natural de

organism ceea ce-i permite să se inflitreze şi să influenţeze activitatea creierului.

Activitatea creierului constă în principal din influxuri nervoase care se transmit graţie

celulelor nervoase numite neuroni. Alcoolul perturbă transmiterea sinaptică a

1

E considerat un păcat chiar din epoca precreştină

influxului nervos modificând proprietăţile membranei celulare, secreţia de

neurotransmiţători, durata transmiterii influxului nervos, acţiune a enzimelor

regulatoare şi procesul de recapturare a neurotransmiţătorilor.

Neurotransmiţătorii permit fiecărui neuron de a comunica cu ceilalţi. Ei sunt

responsabili de calitatea informaţiei. Mânia, foamea, somnul dar şi gândirea sunt

rezultatul acţiunii acestor molecule de comunicare.

Se ştie că molecula de alcool poate perturba fabricarea substanţelor numite

„neuromediatori de plăcere” în mod specific dopamina.

Alcoolul acţionează asupra acelor părţi din creier care determină inhibiţia şi

eliberează tendinţele instinctive. El provoacă şi impresia de facilitate intelectuală şi

relaţională. Alcoolul favorizează impulsivitatea pentru că molecula de alcool perturbă

mecanismele de inhibiţie ale voinţei.

Ca şi un neurotransmiţător endogen, alcoolul se fixează direct pe:

1. receptorii de acetilcolină implicaţi în vasodilataţie, bronhoconstricţie, secreţii

digestive, salivaţie, contractarea muşchilor netezi

2. receptorii GABA implicaţi în: inhibiţia neuronilor cerebrali

3. receptorii de serotonină implicaţi în spasmul vascular, fiziologia unor organe

digestive, comportamentul emoţional

4. receptorii canalelor NMDA implicaţi în memorie

Perturbând mecanismele sinaptice, alcoolul are efecte sedative. O cantitate prea

mare de alcool poate perturba depolarizarea spontană a neuronilor centrului

respirator. În stare de inconştienţă, o inhibiţie a acestor neuroni poate bloca

stimularea nervilor periferici şi intercostali şi pot provoca moartea prin asfixie.

Coma alcoolică:

O alcoolemie peste 4 g.%0 poate provoca comă care perturbă funcţionarea

creierului. Coma se caracterizează prin absenţa totală şi prelungită a răspunsurilor la

stimuli senzoriali. Este adesea întovărăşită de:

dilataţie mare şi prelungită a pupilei datorită acţiunii alcoolului asupra nervilor

optici

hipoglicemie

hipotermie

hipotensiune arterială

depresie ventilatorie cu încărcarea căilor respiratorii

dezechilibre ale balanţei acido-bazice (predominanţa acidităţii sanguine)

intoxicarea ficatului, vărsături severe

scăderea dramatică a tonusului muscular cu incapacitatea muşchilor de a se

contracta

2

diminuarea cantităţii de oxigen distribuit de sânge la celule şi ţesuturi

Alcoolul şi sistemul cardio-vascular

Alcoolul este vasodilatator. Alcoolul scade activitatea centrului vasomotor situat în

bulbul rahidian. Acest centru menţine tensiunea arterială printr-un influx continuu

către neurofibrele vasomotrice. Diminuarea activităţii sale antrenează o relaxare a

muşchilor netezi ai arteriolelor provocând o scădere a TA. După ingerare alcoolul

trece în sânge şi se concentrează în organele cele mai irigate de sânge, mai ales

creierul, dar şi inima, rinichii, ficatul şi muşchii. Senzaţia de căldură se datorează

unei scăderi a TA şi vasodilataţiei capilarelor situate sub piele care antrenează mai

întâi o pierdere de căldură şi apoi o răcire a organismului.

Alcoolul reduce vasoconstricţia. Alcoolul inhibă eliberarea hormonului antidiuretic

de către hipotalamus. Acest hormon menţine TA reducând eliminarea urinei şi

favorizând vasoconstricţia. Absenţa sa antrenează o scădere a TA.

Fazele alcoolismului

1. Faza prealcoolică: cu durată de câteva luni la câţiva ani. Mai întâi alcoolul este

consumat ocazional, apoi consumul devine un obicei constant, ajungându-se

la o dependenţă psihologică, fără complicaţii sau dependenţă somatică. Este

un consum solitar.

2. Faza prodromală: este consumul exagerat de băuturi alcoolice, în grup, legat

de evenimente bune sau rele. Prin abuz se ajunge la complicaţii somatice

(gastrită, hepatită cronică, ciroză, polinevrită, etc.)

3. Urmează faza de beţii prelungite cu degradarea treptată a personalităţii,

scăderea facultăţilor intelectuale până la demenţă, psihoze alcoolice;

dependenţă f. mare de alcool care nu permite suprimarea consumului nici

pentru 1-2 zile.

4. Ultima fază: consum periodic exagerat, masiv timp de câteva zile care

însoţeşte variaţiile afective (ciclotimie, distimie).

Gravitatea problemei poate fi estimată doar prin consecinţele medico-legale şi

sociale.

Mituri legate de consumul de alcool:

Alcoolul ar avea virtuţi pozitive:

creşte forţa fizică,

curajul,

sociabilitatea,

conştiinţa de sine,

sentimentul de putere

3

Studiile româneşti confirmă consumul exagerat de alcool la persoanele care execută

munci grele fizice, la intelectuali sau în cazul unei atmosfere familiale nefavorabile şi

la celibatari.

Consumul abuziv: INTOXICAŢIA ACUTĂ

Sunt 2 forme distincte: beţia simplă şi beţia patologică. Manifestările psihice şi

somatice diferă de la un individ la altul şi sunt legate în mod direct de toleranţa la

alcool şi de cantitatea consumată.

Toleranţă mai scăzută la alcool se întâlneşte mai frecvent la:

psihopaţi, isterici, nevrotici

encefalopaţi epileptici

traumatizaţi cranio-cerebrali, arterosclerotici, hipertensivi

obosiţi, surmenaţi

copii, vârstnici, femei

în general la toţi bolnavii psihici

La indivizii sănătoşi primele semne de intoxicaţie apar la o alcoolemie de 0,5 g %0,

iar la 1 g %0 semnele de ebrietate sunt evidente.

Beţia simplă:este totalitatea manifestărilor fizice şi psihice produse de un

consum de alcool ce depăşeşte toleranţa subiectului. Începe cu o stare de excitaţie,

euforie şi mulţumire de sine, deteriorarea capacităţilor ideative şi de judecată,

logoree, mişcări mai mult sau mai puţin dezordonate, trăirea unor sentimente de

depăşire a greutăţilor vieţii. Individul îşi pierde capacitatea de stăpânire şi de control

a reacţiilor sale comportamentale. Îşi destăinuie secretele, povesteşte toate

intimităţile, devine lăudăros, increzut, canta, danseaza fara sa tina seama ca ii

deranjeaza pe cei din jur. Devin irascibili cand li se face observatie, chiar agresivi.

Unii trăiesc sentimente triste în această fază, se vaită, plâng, ajung chiar la depresie.

Alţii devin prea afectuoşi şi darnici cu cei din jur sau dimpotrivă cusurgii, irascibili,

impulsivi, agresivi, violenţi. Acum apar şi tulburările psihice sau chiar somn profund şi

tulburările somatice: palpitaţii, tahicardie, dilatarea pupilară şi a vaselor capilare,

congestia feţei, dizartrie, tremurături, pierderea echilibrului şi a coordonării mişcărilor.

Unii la trezire se plâng de dureri de cap, ameţeli, sau o stare de mahmureală care

durează 1-2 zile. Aceste persoane sunt considerate responsabile dpv juridic pentru

toate acţiunile lor comise sub influenţa alcoolului, pentru că au ajuns aşa prin voinţa

liberă.

La copii, femei şi persoane în vârstă apare o formă gravă de beţie acută manifestată

prin: hipotermie, respiraţie lentă şi zgomotoasă, tegumente reci şi vâscoase,

stupoare sau comă profundă, chiar moarte.

4

După intoxicaţiile grave spre deosebire de cele uşoare sau moderate, la trezire

intoxicatul poate avea amnezie totală sau parţială asupra acţiunilor comise în timpul

beţiei dar pentru care rămâne responsabil.

Beţia patologică: este o formă tranzitorie de intoxicaţia acută cu confuzie

mintală acută mult mai periculoasă şi mai severă. Din fericire este rară.

De obicei se instalează brusc după ingerarea unor cantităţi mici de alcool. Nu mai

recunoaşte persoanele din jur putându-le lua drept duşmani, încăperea o consideră

celulă de închisoare, discuţiile drept ameninţări la adresa lui. Pot apare şi halucinaţii

mai ales vizuale (imagini groteşti). Buna dispoziţie lipseşte întotdeauna şi e înlocuită

de o proastă dispoziţie, teamă, anxietate, tristeţe, sau disperare care pot duce la

agresivitate chiar omoruri, sinucideri. Durează de la câteva 30-40 minute la 1-7 zile

şi de obcei este urmată de somn profund. Deşi e conştient la trezire el nu-şi mai

aduce aminte de nimic (amnezie totală).Bolnavul este prevenit că nu mai are voie să

consume deloc alcool şi că va fi responsabil pentru actele comise în această stare.

Legislaţia noastră consideră persoana iresponsabilă pentru actele sale numai

la primul episod, iar dacă după sesizare tot mai bea, devine responsabil pentru

actele sale.

Cercetătorii consideră alcoolismul o maladie psiho-socială, iar alcoolicul este

un bolnav ce şi-a pierdut libertatea de a se abţine de la consumul de alcool.

Absorbţia alcoolului se face direct şi rapid la nivelul mucoasei tubului digestiv, mai

ales în prima porţiune a intestinului subţire. Trece în sânge şi atinge apogeul în 50-

70 de minute şi apoi descreşte lent în 24 de ore. Rata absorbţiei este mai rapidă

decât cea de eliminare din organism. Un individ sănătos poate oxida 7-20 ml alcool

brut pe oră, iar un alcoolic max. 25 ml.

Alcoolul are acţiune toxică directă, determină tulb. de metabolism, avitaminoză ( vit.

B complex şi PP) şi deficit nutritiv prin hipoalimentaţie. Suferinţele metabolice şi

avitaminoza se datorează suferinţelor digestive (gastrita alcoolicilor) şi de absorbţie

dar şi datorită diminuării funcţiei antitoxice a ficatului. La băutorii ocazionali aceste

efecte sunt minore în comparaţie cu alcoolicii cronici. Pe fondul acestor tulburări

metabolice şi carenţiale apar manifestări psihice grave.

Consecinţele consumului de alcool:

În doze mici (50-100 g) acţionează ca un stimulent al SNC, euforie, bună

dispoziţie, căldură socială şi fizică

5

În cantităţi moderate şi mari: scad coordonarea neuro-musculară şi acuitatea

vizuală, simte durerea sau oboseala, scade capacitatea de concentrare,

creşte încrederea de sine, persoana devine mai îndrăzneaţă, chiar

caraghioasă, este alterată judecata şi gândirea abstractă

Consumul cronic duce la : gastrite, hepatite cronice, ciroze hepatice, nevrită

optică, polinevrite, leziuni ale SNC

„efectul euforizant” de la începutul consumului de alcool este o expresie clică

a deprimării SNC

Dependenţa chimică este stadiul final şi individul consumă multă energie

pentru a salva aparenţele

Dependenţa de alcool fizică şi psihică e foarte puternică

Consumul de alcool este a 3 a cauză de decese în lume, mai mult decât toate

celelalte droguri la un loc

Consumul de alcool este asociat cu accidentele rutiere, violenţa, comiterea de

crime şi violuri, infracţionalitatea, delicvenţa, degradarea socială şi

profesională, dezorganizarea familială, absenteism de la locul de muncă,

conflictele, scăderea randamentului etc.

Alcoolul creşte agresivitatea de unde rezultă comportamentul antisocial

Factori favorizanţi:

1. se găseşte pe piaţă în cantităţi mari

2. accesibilitate mare

3. obiceiuri, interese economice

4. considerarea alcoolului ca mijloc de apropiere socială

5. alcoolismul însoţeşte marile prefaceri sociale

Dezintoxicarea de alcool a unui organism adult

Organismul adultului detoxifică pe oră 1 unitate standard ( de exemplu: 341 ml de

bere ce conţin 5% alcool, 142 ml vin ce conţin 12% alcool), într-un ritm constant.

În stomac viteza de absorbţie variază în funcţie de alimentele ingerate. Prezenţa

alimentelor în stomac încetineşte trecerea alcoolului în sânge, dar nu reduce

cantitatea de alcool absorbită. În stomac alcoolul penetrează în sânge imediat după

ingestie. În intestinul subţire alcoolul trec rapid în sânge. În intestinul gros trece mai

lent.

Alcoolul se răspândeşte prin circulaţia sanguină în aproape toate ţesuturile conţinând

apă şi difuzează în toate părţile corpului. Alcoolul se concentrează mai ales în creier,

ficat, rinichi, inimă şi muşchi.

6

Ficatul elimină 90-95% din alcoolul ingerat datorită unei enzime speciale care-l

identifică ca o substanţă toxică. Ficatul elimină în jur de 0,15 g %0 alcool/oră,

transformându-l în substanţe toxice. Acetaldehida rezultată este de 30 de ori mai

toxică decât alcoolul. Acumularea sa este în parte responsabilă de durerile de cap şi

de vărsături. Eliminarea acestei substanţe toxice necesită un surplus de apă.

Aceasta explică creşterea cantităţii de urină şi deshidratarea care duce la sete.

Restul de 5% alcool este evacuat fără a fi transformat, prin plămâni, urină, sudoare şi

salivă.

Ficatul detoxifică 13 g. alcool/oră. Nimic nu poate modifica timpul necesar corpului

pentru a elimina alcoolul. Cafeaua neagră, exerciţiile fizice , un duş rece nu reduc

cu nimic efectul alcoolului. Organismul asimilează mult mai repede alcoolul

decât îl poate elimina. Trebuie să treacă ½ de oră de la ingestie pentru a trece în

întregime în sânge şi 1-2 ore pentru a-l elimina.

Alcoolul şi sarcina

În timpul sarcinii nu se consumă alcool. Femeile care consumă continuu şi în mod

excesiv alcool în timpul sarcinii riscă:

avorturi spontane

malformaţii

întârziere în creştere

deficienţe mintale

Alcoolul este o substanţă toxică care trece rapid din sângele mamei în sângele

fătului. Celulele, toate organele fătului sunt în dezvoltare şi sunt foarte vulnerabile

mai ales în primele 12 săptămâni de sarcină. Dacă mama bea regulat şi în mod

excesiv, ea expune fătul la sdr. alcoolismului fetal.

Sdr. alcoolismului fetal se manifestă prin:

întârziere în creştere

deficit intelectual

malf. de cord

cap anormal de mic

anomalii ale feţei

alte malf. ale scheletului

A mânca înainte de a bea nu face altceva decât să încetinească trecerea alcoolului

de la mamă la făt. Efectele toxice ale alcoolului sunt direct proporţionale cu ritmul şi

cantitatea consumată. Alcoolul e interzis şi atunci când mama alăptează. Dacă bea

alcool trebuie să treacă 2 ore şi apoi să alăpteze. Dacă mama bea e preferabil să se

7

înlocuiască o masă de lapte la sân cu una de biberon. Alcoolul e nociv, deci nici o

cantitate nu e sigură.

Consumul de alcool la tineri.

Creşterea şi dezvoltarea şi consumul de alcool

Un tânăr nu este un adult în format mic. Corpul omenesc cunoaşte o perioadă de

maturare biologică şi fiziologică, timp în care creşterea celulelor prin diviziune şi

creşterea lor în volum sunt mult mai mari decât ritmul degradării lor. Creşterea este

rezultatul unor procese chimice şi biologice incredibil de complexe. Alimentaţia, în

perioada de creştere furnizează energia necesară reacţiilor chimice şi fizice pentru

construcţia şi „reparaţia” celulelor, organelor, etc. Mai mult, calitatea substanţelor

utilizate determină în mare parte calitatea construcţiei realizate.

Mecanismele biologice proprii creşterii sunt în mod particular sensibile la toxinele

externe putând apare: leziuni ale membranelor celulare, tulburări ale sistemului

enzimatic, erori în replicarea ADN, dereglări ale activităţii hormonale.

Într-un creier neajuns la maturitate, unii neurotransmiţători sunt mai puţin sensibili la

molecula de alcool decât într-un creier matur. Astfel semnele de ebrietate întârzie să

se manifeste şi riscul pentru un tânăr băutor va fi mai mare.

Studiile au demonstrat că un ficat neajuns la maturitate are mai puţine enzime

responsabile de dezintoxicarea de alcool. Mai mult, o greutate corporală mai mică va

permite o diluţie mai mică a alcoolului total, antrenând astfel o creştere a alcoolemiei.

Alcoolul şi activitatea sportivă.

Alcoolul este o substanţă psihoactivă care perturbă transmiterea influxului nervos

modificând proprietăţile fizico-chimce ale celulelor şi membranelor celulare. Alcoolul

tulbură vederea (claritatea), micşorează câmpul vizual, prelungeşte timpul de reacţie

la semnale vizuale, perturbă coordonarea motorie, pune ficatul şi rinichii la o muncă

suplimentară necesară detoxifierii şi eliminării sale, antrenând astfel o importantă

pierdere de apă. La asta se mai adaugă şi acţiunea h. antidiutetic care permite

reducerea volumului urinii.

Activitatea fizică favorizează producerea unui surplus de toxine în sânge şi muşchi,

ceea ce creşte nevoile de apă ale organismului care trebuie să le elimine.

Activitatea fizică provoacă în organism variaţii termice. Reglarea temperaturii

corporale presupune cantităţi mari de apă, creşte transpiraţia. Deshidratarea

perturbă performanţa fizică. Un deficit de 0,6 l de apă la o persoană de 60 de kg.

poate provoca o scădere cu 15% a capacităţii sale de efort. Combinarea alcoolului

cu activitatea fizică nu oferă nici un avantaj fiziologic. Mai mult, nevoile de apă fiind

8

puternic crescute, deshidratarea poate rapid să se manifeste dacă aportul regulat de

apă este neglijat.

Consumul moderat de alcool

Efectele consumului de alcool diferă de la o persoană la alta. De aceea fiecare ar

trebui să se informeze adecvat şi să se cunoască, adică să-şi cunoască limitele.

Cercetările ştiinţifice demonstrează că la cea mai mare parte a oamenilor un

consum moderat şi regulat de alcool adică 1-2 pahare pe zi aduce o protecţie

sigură împotriva bolilor cardio-vasculare, a bolilor arteriale periferice, diabetului

zaharat de tip 2 şi a calculilor biliari. Mai are şi alte beneficii mai ales asupra condiţiei

psihosociale a persoanelor ca şi reducerea riscului de reumatism, artrită, calculi

renali. Pentru bărbaţi el creşte începând cu vs. de 40 de ani, pentru femei începând

cu menopauza. Pentru cei de 60 şi peste 60 de ani efectele benefice ale alcoolului

sunt cele mai evidente.

Efectul protector al alcoolului nu se face simţit asupra tinerilor.

Consumul regulat: efectele benefice ale alcoolului nu se manifestă decât în cazul

unui consum regulat, repartizat în toate zilele. A consuma 2 pahare pe zi timp de 7

zile nu e totuna cu a consuma 7 pahare/zi, timp de 2 zile.

Consumul moderat

A bea 1-2 pahare pe zi e bine dar a bea de 2 ori mai mult nu însemnă că e de 2 ori

mai bine pentru sănătate. Consum moderat înseamnă 9-11 pahare săptămânal

pentru femei şi 14-17 pentru bărbaţi. Băuturile protectoare la care ne referim aici

sunt berea, vinul, cidrul. Se recomandă să se bea în timpul meselor şi nu la micul

dejun.

Alcoolul este alcool. Într-un pahar de bere de 341 ml este 5% alcool, în 142 ml de vin

care este măsura unui pahar standard este 12% alcool iar intr-o măsură de spirtoase

se găseşte alcool 40%. Cidrul se bea în cantitate de 142 ml ca şi vinul şi conţine 5%

alcool.

A bea nu este totul căci a te lăsa de fumat, a mânca sănătos, a face exerciţii fizice

toate sunt mijloace de a reduce riscurile de îmbolnăvire.

Nu e obligatoriu să bei!. Sunt oameni care din diferite motive aleg să nu consume

alcool. Deci nu există vreo recomandare medicală. Efectele protectoare ale

alcoolului nu sunt totdeauna ponderate de riscurile pe care le-ar putea antrena. Unii

chiar după un consum mic de alcool pot să se expună accidentelor şi probabilităţii de

a face aproximativ 60 de boli.

9

Consumul moderat şi regulat de alcool e singurul mod de consum pentru care

documentaţia ştiinţifică raportează efecte posibile benefice pentru sănătate.

Consumul moderat de alcool poate fi definit ca nivelul de consum de alcool a cărui

riscuri legate de sănătate sunt minime atât pentru băutor cât şi pentru anturaj.

10