EFA1. Protorenastereaa) Peninsula Iberica Baptisteriul din Florenta Ancadramentul ferestrelor sunt imaginea emblematicab a megaronului Exprima arhitectura imepriului antic b) Peninsula Italica- evul mediu Arhitectura Romania seaman cu cea gotica si invers Exista o frica pentru exces si ornament Inpiratia din arhitectura antica latina Echilibrul este realizat din elemente echivalente fara exces Renasterea evului mediu se produce de mai multe ori => o sedimentare ce va forma renasterea propriu-zisa2. REnastrea timpurie- Peninsula Italica Filipo Brunelleschi- artist Castiga concursul pentru constructia cupolei catedralei Santa Maria del Fiore- catedrala gotica Constructie de.este viabila din nervuri purtate tip schelet Exista doua invelitori Interioara- inchide anvelopanta si descarca direct pe elementele portante Ospeda la degli Innocenti- Orfelinat Situate in piata Santissima Annunziate Spatiu patrat( forama preferata a Renasterii) Dintr-un cocept etrusc, trama stradala fiind regulate, rectangular Imagine uniotara echilibrata realizata prin portice Este sub tutela bisericii Structura in register suprapuse prin intermediul unui profil orizontal principal-> este expresia sistemului trilitic Mai exista al doilea profil orizontal ce exprima o indecizie a arhitecturii, atrage atentia asupra ordinii ferestreloir Elevatia parterului Portic cu colonament egal Au arce semicircular Elevatia etajului Ferestrele sunt amplasateb pe mijlocul fiecarui portic=> ordine si ritm In plan orizontal existan o curte inetrioara patrata simtrica cu axul centralLegaturi intre arhitectura antichitatii latine si renasterea timpurie Peste elementele vertical sunt asezate doua elemnte orizontale Partea superioara a carei sei(element orizontal) are o decoratie ce nu reda static pe care ar trebuii sa o reprezinte Palazzo Pitti Amplasat pe un spatiu mare fara restrictii Dimensiunile, proportiile si etajul micsorat sde datoreaza pozitionarii Register separate prin profile intermediare, orizontale Dispunerea precisa a golurilor, unele sub altele Ferestre cu arce semicircular pt etajele 1 si 2 Aspect de resedinta fortificata prin BASAJ/BOSAJ care: la parter da senzatia de zid de aparare si prin golurile mici si ridicate la o inaltime mai mare Santa Maria Novella Fosta basilica gotica Diferenta dintre nava central si cele la2terale se face ca o trecere printr-o voluta( elemnt instabil) Lombardia-tratat de arhitectura ce face referire la oras Condusa de Milano Caracteristic regional de influenta franceza Predilectie pentru accentual vertical datorita catedralei din central orasului Primul oras care nu mai tinde spre ideal Orasul Sfarz Trama regulate rectangular sau centrata Mijlocul este dedicate pietelor sau cladirilor importante, lucru realizat pentru transmiterea unui mesaj3. Renasterea de apogeea. Donado Bromante Santa Maria delle Gracie- Milano Basilica cu 5 nave Ax longitudinal de compozitie Donado remodeleaza partea de est La intersectia navei central cu cea semicircular apare cupola Donado stapaneste foarte bine ideile renasterii Pleaca spre Roma dupa razboi Tempietto Comemorarea unui loc( rol comemorativ) Se presupune ca acolo a existat crucea Sf Petru Spatiu de tip central Format din trei component Cupola, semisfera Cilindru mare, portic Cilindru mic, interior Ax vertical de compozitie Aproape nu are decoratii doar nisele de la ferestre ce reprezinta grosimea peretilor Complet lipsita de reminiscienta medievalaRenasterea de apogee detine toate informatiile Antichitatii clasice b. Antonio da Sangalla Palazzo Fornese Limitele se evidentiaza prin bosaj Raportul dintre inaltime si lungime este echilibrat Profilelle orizontale amplasate la captele de nivel La etajul 1 este o alternanta de frontoane, truing semicerc triunghi semicerc Ax de simetrie fixat Acces cu bosaj Balcon Multiple ancadramente Emblem Toata informatia din interior este confirmata de fatada Curtea interioara Patrata Profile orizontale pe 3 nivele La parter si et 1, coloane adosate Etajul 2 pilostrii angajati, aplatizatiMonumentalitatea renasterii de apogeu Nu se bazeaza pe exagerare Intelegi cladirea usor, nu apare nici o surpriza Introvertire, rupere de mediul inconjurator Ofera totul pe tava c. Michelangelo Buonarroti Biblioteca Laurentiana

Vestibule coloane adosate mod architectural fragil ( coloane colosale, sprijina pe 2 console) ordonatia colosala defineste privirea in ansamblu => inaltime libera 14,6 m => calcanele sunt in nise, ele purtand doar greutatea cornisei ferestrele sunt pe peretele de vest, separate de coloane si cu frontoane triunghiulare sau circulare dezvoltare pe vertical usa principala=> scara baroca langa fester existe pilostri angajati d. Baldassarre Peruzzi Palazzo Massino alle Colonne Roma Limitele nu se definesc Un singur profil orizontal care nu sugereaza p+3 Axul de simetrie nu este palpabil Se naste dorinta de a vedea interiorul Porticul de la parter are rolul de a deschide Piata interioara nu este dispusa pe ax Fatada principala Goluri asezate vertical si orizontal Elevatie foarte plata fara bosaj 4. Renasterea tarzie Andreea Paladio- Villa la rotunda Vila de tip templu Cladire izoilata pe laturi Eliminarea granitelor diontre arh laica sic ea religioasa Acoperire urba specifica arh religioase Toate elevatiile sunt identice cu un set de trepte urmate de un portic cu cu colonament5. Barocul

a. Francesco Borromini San Carlo alle Quadro Fondane Elevatia formata din curbe si contracurbe=> dramatism Fatada pare o masca ondulata, aplicata volumului simplu Perspective din punctual de acces este intr-o concavitate unde sunt amplasate niste ferestre ce confera senzatia ca apartin atat exterirului cat si interiorului In partea convexa este intrarea In interior datorita coloanelor adosate se confirma faptul ca peetii au rol portant Miscarea ondulatorie se desfasoara pe vertical si se extinde chiar catre acoperire Cupola alcatuita din nervuri PAlatul Barberini-Roma Concavitate desemnata de volumetria cladirii, prin cele trei planuri Porticul pe tot parterul aripii central si o strapunge complet pe directia n-s, v-e Nu are curte interioara dar exista o curte de onoare orientate spre strada Scara se afla pe axul central la capat de perspective Casa scarii are forma ovalaUrbanismul baroc Piata catedralei San pietro- Roma Doua parti Tropozoidala, axul dispus pe cel al catedralei Una ovala, perpendicular pe ax Obeliscul din mijloc opreste pendularea dintre focare Perspective inversa-> forma trapezoidala cu baza mare dispusa pe fatada catedralei, induce perceptia unui traseu scrut 6. Arhitectura in Franta, sec XVI-XVIII Castelul regal din Blois Trasaturi medievale Fortificat Aripa Francisc I( renasterea timpurie) Ordonarea swuprapusa a registelor Pilostri angajate Sarpanta inalta Apar lucarnele-> lumineaza si ventileaza spatiile sarpantei Se evidentiaza cosurile de fum Palatul Louvre Resedinta regala Dimnuarea dantelei de la partea superioara Exista o lucarna mai dimensionata pentru a renunta la cele mici Structure in register si travee Elevatia are profunzime( Renasterea de apogeu) redata prin niste nise orizontale de sculpturi prin amplasarea unor statui Arcade sapate la nivelul pardoseli pentrua diferi fata de Italia7. Rococo Stil architectural pentru interior Aparut in urma decesului lui Ludovi al XIV lea Ludovic a eliminate intimitatea si a creat grupuri publice pentru a controla multimea Dupa moartea, viata intima i-a amploare=> infiintarea arhitecturii prin construirea la o scara mai mica a volumelor( scara mama) A fost general in franta Se caracterizeaza prin bogatia si varietatea detaliilor si a ornamentelor, exagerarea caracteristicilor barocului pana la opulent Ex: partea Nordica a palatului Chaterina( rusia)