Educaţia artistică şi culturală în şcoala europeană

Acest studiu publicat de reţeaua Eurydice prezintă informaţii recente, complete şi comparabile referitoare la politica educaţiei artistice în 30 de ţări europene. Este oferită o imagine detaliată a scopurilor şi obiectivelor educaţiei artistice, structurarea sa, organizarea de activităţi extra-curriculare precum şi iniţiative pentru dezvoltarea unor astfel de şcoli educaţionale. Sunt incluse informaţii despre evaluarea elevilor şi educaţia profesorilor în domeniul artelor. Anexa prezintă reformele planificate în acest domeniu.

După cum este relevat de către obiectivele de învăţare, educaţia artistică are potenţialul de a dezvolta la elevi nu numai toate aspectele ce au legătură cu creativitatea, dar de asemenea diferite aptitudini personale şi sociale. Totuşi, pentru a culege roadele, educaţia artistică trebuie să depăşească anumite provocări, cum ar fi nivelul redus de ore de predare, în special la învăţământul secundar inferior, si dificultăţi specifice legate de evaluare. Crearea de parteneriate între lumea artelor şi şcoli pare a fi o cale bună de urmat pentru a depăşi aceste dificultăţi şi la un nivel mai general, de a promova educaţia artistică în şcoli.

Rezultatele acestui studiu sunt destinate, printre altele în a contribui la Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei în 2009.

Acest studiu face referire în principal la educaţia obligatorie în regim full-time, datele acoperind anul şcolar 2007/08.

Ce reprezintă Eurydice

Reţeaua Eurydice oferă informaţii şi analize asupra politicilor şi sistemelor de educaţie europene. Din 2011, este formată din 37 de unităţi naţionale ce au sediul în toate cele 33 de state participante la programul European de Învăţare Permanentă (statele membre EU, ţările EFTA, Croaţia şi Turcia). Este coordonată şi administrată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură cu sediul în Bruxelles, ce compune studiile şi bazele de date.

Comisia Europeană

Muzica şi artele vizuale predate tuturor elevilor din Europa

Muzica şi artele vizuale sunt predate în toate ţările europene la un moment dat pe parcursul învăţământului obligatoriu. Artizanatul, teatrul şi dansul sunt de asemenea materii obligatorii în majoritatea

ţărilor. Ultimele două sunt de obicei predate ca parte a unei alte materii obligatorii, şi anume literatura şi educaţia fizică. În multe ţări, în aria curriculară sunt incluse artele media. Foarte puţine au în plan arhitectura..

Figura 2.2: Statutul diverselor discipline artistice în curriculum-ul naţional, ISCED 1 şi 2, 2007-2008

Arte vizuale

Muzică

Artizanat

Teatru

Dans

Arte media

Arhitectura

Disciplină artistică obligatorie sau parte a curriculum-ului artistic obligatoriu Parte a unei alte discipline non-artistice obligatorii

Disciplină artistică opţională O Autonomie instituţională

ISCED 1 ISCED 2

Sursa: Eurydice În termeni de timp dedicat artelor conform documentelor oficiale, aproximativ jumătate din ţările europene dedică între 50 şi 100 de ore pe an artelor în învăţământul primar. În învăţământul secundar timpul de predare este uşor mai scăzut, aproape jumătate dintre ţări dedicând între 25 şi 75 de ore pe an predării artelor. La ciclul primar, acesta este cu siguranţă mult mai mic decât timpul alocat limbilor de instrucţie, matematicii sau ştiinţelor (ştiinţele naturale şi sociale luate împreună), însă majoritatea ţărilor dedică mai mult timp predării educaţiei artistice decât predării limbilor străine sau educaţiei fizice. Cu toate acestea, la învăţământul secundar inferior, timpul alocat materiilor ce au legătură cu arta, descreşte în comparaţie cu alte materii. În acest ciclu de învăţământ, majoritatea ţărilor dedică mai puţin timp educaţiei artistice şi educaţiei fizice decât limbilor de instrucţie, matematicii, limbilor străine, precum și ştiinţelor naturale şi celor sociale (luate împreună sau separat). Acest

studiu confirmă rezultatele studiilor anterioare referitoare la puţinul timp alocat artelor în ciclul secundar. Obiectivele generale ale educaţiei artistice sunt per ansamblu, destul de similare în rândul ţărilor: toate sau aproape toate menţionează „aptitudini artistice, cunoaştere şi înţelegere”, „aprecierea critică”, „moştenirea culturală”, „exprimarea/-identitatea individuală”, „diversitatea culturală” şi „creativitatea” drept obiective. Destul de surprinzător este faptul că obiectivul „educaţia artistică şi învăţarea permanentă” este menţionat doar în 15 curriculum-uri. În marea majoritate a ţărilor, educaţia artistică are ca scop şi dezvoltarea personală şi emoţională deoarece promovează aptitudinile sociale şi autoîmplinirea prin dezvoltarea plăcerii artistice şi a satisfacţiei.

Criteriile de evaluare sunt de obicei definite la nivelul şcolii

Cercetările anterioare au evidenţiat cât de dificil de evaluat este munca elevilor în domeniul artelor. Mai multe tipuri de sprijin, în acest scop, pot fi acordate profesorilor de arte. În puţine ţări, autorităţile naţionale de educaţie definesc criteriile de evaluare care îi pot ajuta pe profesori să identifice diferitele niveluri ale performanţelor elevilor. Criteriile de evaluare sunt în general create de profesorii înşişi pe baza obiectivelor de învăţare stabilite în curriculum sau de recomandările elaborate de autorităţile din domeniul educaţiei. La nivel de şcoală, profesorii pot obţine sprijin din partea colegilor lor, prin intermediul grupurilor de lucru al căror obiectiv este acela de a stabili criteriile de evaluare.

În numai trei ţări (Irlanda, Malta şi Regatul Unit al Marii Britanii (Scoţia)), toţi elevii trebuie să susţină un test naţional standardizat în domeniul artelor cel puţin o dată, în timpul învăţământului obligatoriu. Rezultatele acestui test precum şi cele furnizate prin intermediul inspecţiilor făcute în şcoli şi prin chestionare, sunt de asemenea folosite pentru a monitoriza educaţia artistică în general. Concluziile generale ale acestor rapoarte naţionale confirmă rezultatele studiilor anterioare: timpul scăzut alocat pentru învăţarea artei, pregătirea necorespunzătoare a profesorilor precum şi dificultatea evaluării progreselor elevilor.

Artiştii profesionişti rareori predau arta(ele) în şcoli Artiştii profesionişti rareori sunt implicaţi în activitatea de predare la ciclul primar şi la ciclul secundar. În cele mai multe ţări, pentru a preda materiile ce ţin de artă în şcoli, artiştii profesionişti trebuie să urmeze un curs de

formare pentru profesori. Totuşi, există câteva excepţii de la această regulă: în câteva ţări li se permite artiştilor profesionişti să predea cu caracter temporar, chiar dacă nu au pregătirea sau calificările pedagogice cerute.

Figura 5.1: Profesori de arte specialişti şi generalişti în învăţământul primar, 2007-2008

Profesori generalişti

Cei mai mulţi dintre profesorii generalişti, dar diferenţă între şcoli şi/sau discipline

Profesori specialişti sau semi semispecialişti

Nici un regulament şi nici o informaţie despre pratici

Date indisponibile

Sursa: Eurydice

Estonia, Polonia, Portugalia şi Islanda: Modelul este amestecat pentru că profesorii specialişti predau déjà de obicei disciplinele artistice după câţiva ani de studiu la nivel 1 ISCED. La nivelul învăţământului primar, profesorii care predau discipline din domeniul artelor sunt de regulă, profesori generalişti. Acest lucru înseamnă că predau toate sau marea majoritate a disciplinelor de studiu din aria curriculară. În majoritatea ţărilor, ei sunt perfecţionaţi în mai mult decât o disciplină ce ţine de subiectul artelor, cel mai des în artele

vizuale şi muzică, ce sunt discipline obligatorii în toate programele şcolare ale ciclului primar de educaţie din Europa. În învăţământul secundar, educaţia artistică este predată de profesori specializaţi care trebuie să facă dovada competenţelor lor artistice într-una sau mai multe discipline de studiu din domeniul artelor.

Parteneriatul cu lumea artistică şi activităţile extracurriculare: Calea obişnuită pentru promovarea educaţiei artistice şi culturale

Acest studiu evidenţiază un număr destul de mare de iniţiative şi de proiecte care implică artişti şi instituţii artistice, cu scopul încurajării educaţiei artistice în mediile educaţionale. În Belgia (comunităţile Franceză şi Flamandă), Danemarca, Irlanda, Malta, Olanda, Austria şi Norvegia, au fost înfiinţate organizaţii naţionale şi reţele speciale pentru promovarea artelor şi a educaţiei culturale. În mai multe ţări, vizitele culturale, cum ar fi vizitarea muzeelor, mersul la teatrul sau la concerte sunt incluse în mod oficial în curriculum. Deşi artiştii profesionişti rareori îşi predau arta în şcoli, în unele ţări, şcolile sunt încurajate să stabilească parteneriate cu ei, astfel încât elevii să aibă contact mai direct cu lumea artei şi a culturii.

Mai multe ţări (Cehia, Franţa, Italia, Portugalia, Slovenia şi Regatul Unit al Marii Britanii (Anglia şi Ţara Galilor)) au recomandări legale pentru şcoli şi alte organizaţii în ceea ce priveşte furnizarea de activităţi artistice extra-curriculare (activităţi de învăţare în afara curriculum-ului ). Activităţile extra-curriculare pot fi oferite în multe forme, deşi muzica pare a fi deosebit de bine reprezentată. Obstacolele pot exista, totuşi, pentru elevii care accesează astfel de activităţi, în special în ceea ce priveşte finanţarea şi disponibilitatea. Belgia, Cehia, Spania, Italia, Letonia, Austria, Portugalia şi Finlanda oferă finanţare integrală sau subvenţionată pentru activităţile artistice extra-curriculare finanţare oferite de către guvernele naţionale,sau de cele locale.

* * *

Studiul complet Educaţia artistică şi culturală în şcoala europeană, în limbile franceză şi engleză, precum şi Descrierile Naţionale detaliate pot fi accesate:

• pe website-ul Eurydice: www.eurydice.org

• pe website-ul Agenţiei Educaţiei, Audiovizualului şi Culturii:

http://eacea.ec.europa.eu/about/eurydice/index_en.htm

Exemplare tipărite ale studiului în limba engleză şi franceză vor fi disponibile de la începutul lunii decembrie 2009. Traducerea în limba germană va fi disponibilă la scurt timp după aceea.

Contact

Pentru mai multe informaţii vă rugăm contactaţi:

John Macdonald: +32 2 295 52 67; Sophie Andersson: +32 2 295 02 08

Wim Vansteenkiste, Comunicare şi Publicaţii, Eurydice: +32 2 299 50 58

Nathalie Baïdak, autor coordonator, Eurydice: +32 2 295 0962

Traducerea a fost realizată de către Laura Ionela Dumitrașcu