educaŢia antreprenorialĂ.docx

16
EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ A fi întreprinzător înseamnă a crea o idee și a găsi modalitatea de a o pune în practică și a o dezvolta 1 . A administra o afacere cere întreprinzătorului (antreprenorului) competenţe care se formează prin instrucţie și educaţie care implică: - accesul la instituţii/companii din comunitatea locală, - desfășurarea de ore în afara sălii de curs, centrate pe activităţi și proiecte; - lucrul în grup, metode de învăţare prin cooperare; - utilizarea de exemple, studii de caz, povești de succes etc. Antreprenoriatul se poate învăţa prin oportunităţi permanente de a dezvolta viziuni, idei, iniţiative și comportamente specifice unui întreprinzător de succes. La noi încă există convingerea că doar cei care au o sumă mare de bani se pot gândi să devină întreprinzători. La această percepţie se adaugă gustul scăzut pentru risc, mentalitatea că sunt oameni “făcuţi pentru asta”, demonetizarea expresiei ”om de afaceri” (după ce mulţi așa-ziși ”oameni de afaceri” s-au dovedit a fi ”afaceriști”, oameni fără scrupule, care au furat, s-au îmbogăţit ”peste noapte”), ostilitatea ”mediului de afaceri”, văzut adesea ca o ”junglă”, o ”luptă pe viaţă și pe moarte” între concurenţi... A fi întreprinzător înseamnă: - a crea idei de afaceri, - a identifica posibilităţi de a pune în practică acele idei - dezvoltarea ideii de afacere în funcţie de dinamica pieţei și de satisfacerea unor nevoi ale clienţilor. Un bun întreprinzător: 1 În DEX, întreprinzător, -oáre, întreprinzători, -oare este adjectivul care se referă la persoana cu spirit de acţiune, cu iniţiativă, dar și la persoana fizică autorizată sau persoana juridică având sarcina înfiinţării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și (sau) cu capital atras. 1

Upload: geanina-florentina

Post on 07-Nov-2015

216 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

EDUCAIA ANTREPRENORIAL

A fi ntreprinztor nseamn a crea o idee i a gsi modalitatea de a o pune n practic i a o dezvolta[footnoteRef:2]. [2: n DEX, ntreprinztor, -ore, ntreprinztori, -oare este adjectivul care se refer la persoana cu spirit de aciune, cu iniiativ, dar i la persoana fizic autorizat sau persoana juridic avnd sarcina nfiinrii, gestionrii, organizrii i conducerii unei afaceri, la care particip cu capitalul su i (sau) cu capital atras.]

A administra o afacere cere ntreprinztorului (antreprenorului) competene care se formeaz prin instrucie i educaie care implic: accesul la instituii/companii din comunitatea local, desfurarea de ore n afara slii de curs, centrate pe activiti i proiecte; lucrul n grup, metode de nvare prin cooperare; utilizarea de exemple, studii de caz, poveti de succes etc.Antreprenoriatul se poate nva prin oportuniti permanente de a dezvolta viziuni, idei, iniiative i comportamente specifice unui ntreprinztor de succes.La noi nc exist convingerea c doar cei care au o sum mare de bani se pot gndi s devin ntreprinztori. La aceast percepie se adaug gustul sczut pentru risc, mentalitatea c sunt oameni fcui pentru asta, demonetizarea expresiei om de afaceri (dup ce muli aa-zii oameni de afaceri s-au dovedit a fi afaceriti, oameni fr scrupule, care au furat, s-au mbogit peste noapte), ostilitatea mediului de afaceri, vzut adesea ca o jungl, o lupt pe via i pe moarte ntre concureni...A fi ntreprinztor nseamn: a crea idei de afaceri, a identifica posibiliti de a pune n practic acele idei dezvoltarea ideii de afacere n funcie de dinamica pieei i de satisfacerea unor nevoi ale clienilor.Un bun ntreprinztor:1. Percepe nevoile existente ntrun mediu ca pe oportuniti posibile pentru a se manifesta.2. Este capabil s gseasc soluii la probleme existente. Nu ar trebui pierdute din vedere: spiritul de aventur; capacitatea de asumare a riscurilor; inovativitatea i creativitatea; ncrederea n forele proprii; ncrederea n ceilali; perseverena n urmrirea scopurilor propuse; orientarea ctre finaliti clar definite; iniiativa, dorina de a aciona; dorina de mplinire personal; angajamentul i disponibilitatea de a munci; atitudinea pozitiv; dinamismul i flexibilitatea; rbdarea; capacitatea de a accepta i de a trece peste eecuri; nelegerea diferitelor etno-socio-culturi; capacitatea de a coordona i de a conduce oameni (de a fi lider).

Nu exist un profil standard al antreprenorului, nu exist un set unic de competene care, odat asimilate, s asigure succesul n afaceri. Aceste caracteristici sunt orientative. Profilul unui ntreprinztor de succes depinde ntro mare msur de mediul extern n care se deruleaz afacerea, de stilul i caracteristicile personale, de domeniul de activitate. Atitudinea pro-activ a ntreprinztorului i dorina de a reui sunt, de multe ori, motorul unei afaceri.Capacitatea de a forma i de a lucra n echip este cea mai important caracteristic a unui ntreprinztor de succes n economia actual. Parteneriatul este o dimensiune esenial a afacerilor ntro economie caracterizat de globalizare i interdependen.

Studenii ar trebui s fie capabili: s identifice probleme ale comunitii n care triesc i s propun soluii pentru rezolvarea lor. s perceap nevoi existente la nivelul unui grup ca oportuniti pentru a dezvolta o afacere. s identifice caracteristici importante ale personalitii unui bun ntreprinztor. s se raporteze la un profil ideal al ntreprinztorului.Problemele pot fi diverse (cinii vagabonzi, infestarea apei potabile, mbolnvirea unui mare numr de persoane, restaurarea cldirilor istorice, boala vacii nebune, febra aftoas la porci etc.). Aceste probleme au nevoie de soluii, iar ntreprinztorul este cel care este capabil s gseasc o soluie viabil la problem i s o pun n practic. Cum au rezolvat oamenii diferite probleme de interes comun care au aprut la un moment dat?Identificai diferite probleme cu care sa confruntat comunitatea local (sau chiar coala) i soluiile care sau gsit pentru rezolvarea acestora. Satisfac soluiile respective cel mai bine nevoile oamenilor? Pot exista i alte soluii? De cele mai multe ori o problem se poate rezolva n mai multe feluri. Un bun antreprenor este cel care alege alternativa cea mai potrivit!

Abilitatea de a forma i de a lucra n echip este esenial pentru un ntreprinztor. Care sunt regulile pe care ar trebui s le respecte toi membrii unui grup de lucru?Ce abiliti trebuie s aib o persoan care tie s coopereze?Se poate utiliza un test de autoevaluare a capacitilor de lucru n grup.

TEST DE EVALUARE A ABILITATILOR ANTREPRENORIALE[footnoteRef:3] [3: Adaptat dup Wellness 10: A Curriculum Guide for the Secondary Level (Saskatchewan Education, Training and Employment, 1993).]

ncercuiete rspunsurile care reprezint cel mai bine modul tu de a lucra ntrun grup:(1 = foarte rar 2 = uneori 3 = de cele mai multe ori 4 = tot timpul)

1.mi propun s ascult la fel de mult pe ct vorbesc.1234

2.ncerc si privesc n ochi pe ceilali atunci cnd le vorbesc.1234

3.ncerc s nui ntrerup pe ceilali atunci cnd vorbesc.1234

4.i ncurajez pe ceilali s participe la discuii.1234

5.ncerc smi mprtesc ideile atunci cnd lucrez ntrun grup.1234

6.Comunic grupului atunci cnd ceva m deranjeaz.1234

7.ncerc s respect ideile i prerile celorlali chiar dac nu sunt de acord cu ei.1234

8.ncerc s nu fiu agresiv pentru ami impune punctul de vedere.1234

9.i felicit pe ceilali pentru ideile lor atunci cnd este cazul.1234

10.ncerc smi fac cunoscute ideile i sentimentele.1234

11.ncerc mai degrab s cooperez dect s intru n competiie cu ceilali.1234

12.ncerc s m refer la mine i smi susin ideile i nu s m refer la alii i s critic ideile lor.1234

Completeaz:Principalele dou puncte tari pe care le am din lista de mai sus1. ..2. ..Dou deprinderi pe care ar trebui s mi le dezvolt ntro mai mare msur1. ..2. ..Pot eu fi ntreprinztor?n acest scop pot fi utilizate diverse tipuri de teste cu ajutorul crora studentul si alctuiasc profilul personal de competene antreprenoriale. Iat un astfel de test.1. Eti genul de persoan care ncepe lucrurile din proprie iniiativ?a) Dac m strnete cineva, sunt apoi n msur s duc lucrurile la bun sfrit.b) M implic i fac treaba n felul meu propriu. Nu am nevoie de cineva care smi spun s ncep.c) Uurel! Nu m apuc s fac ceva pn nu sunt convins c trebuie.2. Ce prere ai despre ceilali oameni?a) Majoritatea celor din jur m enerveaz.b) mi plac oamenii. Pot s lucrez aproape cu oricine.c) Am destui prieteni i nu mai am nevoie de alii.3. i poi conduce pe ceilali?a) Pot s conving oamenii s fac ceva dac i conduc i dac le art cum s acioneze.b) Pot s conving majoritatea oamenilor s lucreze cu mine fr prea mare dificultate.c) De obicei las pe altcineva s pun lucrurile n micare.4. Poi si asumi responsabiliti?a) Voi prelua responsabilitatea dac va fi nevoie, dar prefer ca altcineva s fie direct responsabil.b) ntotdeauna e vreun viteaz prin jur, nerbdtor s ias n fa. Eu zic sl lsm pe el!c) mi place smi asum lucrurile n care sunt implicat i s le vd cum evolueaz.5. Ce fel de organizator eti?a) mi place s am un plan nainte de a ncepe. Eu sunt de obicei acela care stabilete ce e de fcut.b) M descurc bine pn n momentul n care lucrurile devin foarte complicate. c) De obicei iau lucrurile aa cum sunt.6. Ce fel de muncitor eti?a) Numi dau seama dac munca pe brnci te duce la vreun rezultat.b) Pot munci din greu pentru un timp, dar cnd m satur, gata!c) Pot s m mobilizez att ct este necesar, nu m deranjeaz s muncesc din greu.7. Cum iei decizii?a) Iau decizii dac am timp suficient. Dac trebuie s m hotrsc repede, de obicei regret alegerea fcut.b) De regul m pot hotr rapid i deciziile pe care le iau sunt bune.c) Numi place s fiu eu cel care ia hotrrile! Probabil o voi da n bar!8. Pot avea ceilali ncredere n ceea ce spui?a) ncerc s fiu la nlime, dar uneori spun ce mie mai comod.b) Pot avea ncredere total! Nu obinuiesc s spun lucruri pe care nu le cred.c) Ce rost mai are s transpiri dac cellat oricum nu va ti care e diferena?9. Cum duci lucrurile la sfrit?a) Dac mi propun s fac ceva, nimic nu m poate opri.b) Dac treaba nu merge cum trebuie, o las balt! De ce smi bat capul?c) De regul termin ceea ce ncep.10. Poi s ii o eviden?a) Evidenele nu sunt necesare. tiu tot ce e necesar s tiu fr s in evidene.b) A putea, dar e mai impotant s duci treaba la bun sfrit dect si ncarci activitatea cu cifre.c) De vreme ce sunt necesare, in evidene, chiar dac nu mi face prea mare plcere.Punctaj: 1. a=7, b=10, c=4; 2. a=4, b=10, c= 7; 3. a=7, b=10, c=4; 4. a=7, b=4, c=10; 5. a=10, b=7, c=4, 6. a =4, b=7, c=10; 7. a=7, b=10, c=4; 8. a=7, b=10, c=4; 9. a=10, b=4, c=7; 10. a=4, b=7, c=10.Interpretare:1. Scor ntre 91100 puncte Excelent! Eti nscut pentru a fi ntreprinztor! Trebuie s te gndeti serios la ideea de ai lansa propria ta afacere.1. Scor ntre 81 90 Foarte bine! Cu siguran ai toate premisele pentru a fi un bun ntreprinztor. Calea ctre succes i este deschis.1. Scor ntre 51 80 Se poate mai bine! Ai cteva dintre lucrurile necesare pentru a fi ntreprinztor, dar mare atenie! Sunt o serie de puncte slabe care trebuie mbuntite pentru a crete ansele de succes.1. Scor sub 50 Nesatisfctor! Poate ar fi mai bine s te gndeti la o slujb sigur i linitit. Se pare c afacerile nu prea reprezint o atracie pentru tine!Rezultatele chestionarului pot fi utilizate pentru a propune n continuare activiti care s vin n ntmpinarea punctelor slabe cel mai des ntlnite la studenti. ncercai s alctuii i alte instrumente de evaluare a capacitilor antreprenoriale ale studentilor pe care s le aplicai n momente diferite ale evoluiei cursului.

Un ntreprinztor de succes trebuie s posede abilitile: gndire critic investigaie planificare luare de decizii comunicare lucru cu ceilali (cooperare) organizare stabilire a unor obiective clare a ine evidene a opera cu banii asumare a riscurilor.Este important ca studentii s contientizeze care sunt calitile pe care le au pentru a deveni ntreprinztori, dar i punctele slabe, unde trebuie s lucreze pentru ai mbunti performanele.

Afacerile, partenerii,ideiledeafaceriAfacerilePutem clasifica firmele, companiile dup cteva criterii.Companii profit i non-profit. O firm comercial este creat i exist datorit dorinei de a vinde un produs sau un serviciu pentru a obine beneficiu, profit. Organizaiile non-profit sunt create i i desfoar activitatea pentru a mbunti calitatea vieii anumitor grupuri socio-culturale, pentru a proteja i promova elemente care in de cultur, de mediul nconjurtor etc.

Afaceri la nivel larg i afaceri la un nivel restrnsActivitatea de ntreprinztor se poate desfura ntro corporaie internaional, ntro companie mare, ntro ntreprindere mic sau chiar acas. Nu mrimea organizaiei decide succesul unui antreprenor, dar aceasta este o variabil care trebuie s fie serios luat n considerare atunci cnd i propui s te implici n afaceri. Nu este acelai lucru s vrei s pui bazele unei organizaii care s ofere servicii unei comuniti locale restrnse sau s doreti nfiinarea unei companii productoare de bunuri de larg consum pentru export.

Companii productoare de bunuri i companii productoare de servicii. Un ntreprinztor poate si propun s se lanseze ntro afacere n care s vnd produse cum ar fi nclminte, textile sau detergeni, dar se poate gndi i la o afacere n care s ofere serviici de catering, nchirieri de filme, splatul mainilor etc. Profilul dominant al afacerii (productoare de bunuri sau de servicii) dicteaz modul de concepere a planului de afaceri, strategia de pia i toate celelalte componente de care trebuie s in seama ntreprinztorul.

Afaceri locale / naionale / internaionale. Aici se pot introduce noiuni legate de vam, control vamal, taxe vamale, acord de liber schimb etc.

Caracteristicile diverselor tipuri de companii/afaceri i a implicaiilor asupra modului de derulare a afacerii. Este benefic i o prezentare a posibilitilor de afaceri pe domeniile de baz: resurse naturale i protecia mediului, servicii i tehnic.1. Domeniul resurse naturale i protecia mediului cuprinde activitile din ariile: agricol, agromontan, industrie alimentar, veterinar, protecia mediului.Un bun exemplu de afacere care n ara noastr se bucur de succes, n ultima vreme, este aceea a cabinetelor veterinare. A avea un animal de cas a devenit un lucru obinuit, mai ales n zonele urbane, iar deintorii de astfel de animale ncearc, de cele mai multe ori, s le ngrijeasc n mod corespunztor. Serviciile de asisten medical veterinar, combinate, eventual, cu alte servicii pentru animalele de cas (hran, accesorii etc.) este o bun idee de afacere.Un alt domeniu, care face trimitere la anumite zone geografice adecvate, este agroturismul.2. Domeniul serviciilor. Producia clasic de tip industrial a dat un pas napoi n faa pieei serviciilor. Se pare c oamenii consum mai multe servicii dect produse. Principalele arii de activitate ale companiilor din domeniul serviciilor sunt: turismul, alimentaia public, pota i curieratul, administraia.Agenii de voiaj, hoteluri i restaurante, firmele de curierat rapid sunt doar cteva exemple. Ne putem opri asupra unui alt tip de afacere care are nc un bun potenial pentru Romnia: firmele de catering. Activitile marilor companii, seminariile sau conferinele, diferitele evenimente n care este nevoie s li se asigure participanilor mese sau s se organizeze mese festive, reprezint un bun potenial pentru astfel de firme. Cele mai multe dintre acestea ofer un pachet integrat de servicii care, alturi de catering pentru astfel de evenimente include i livrare de hran la domiciliu pe baza de comand, operarea de rezervri i procurarea biletelor de cltorie, operarea de rezervri la hoteluri i pensiuni, oferirea de servicii de transport auto.

3. Domeniul tehnic cuprinde arii cum ar fi: electronica, electrotehnica, mecanica, petrolul i gazele naturale, telecomunicaiile, textilele i nclmintea, automatizrile i tehnica de calcul. n aceste arii de activitate pot funciona companii care ofer produse (de exemplu, o firm productoare de nclminte, o firm productoare de piese pentru diferite maini i instalaii etc.), dar i companii care ofer servicii (depanare radioTV sau produse electro-casnice, centru de copiere, tipografie i editur).

Planificarea unei afaceri i planul de afaceriUn bun ntreprinztor dezvolt o viziune clar i de perspectiv asupra afacerii, proiecteaz etapele i resursele ce vor fi utilizate. Studentii ar trebui : s estimeze resurse materiale, finaciare, umane i de timp necesare pentru derularea unei afaceri. s identifice componente ale unui plan de afaceri i s argumenteze importana acestora. s elaboreze, dup model, un plan pentru o mic afacere.Resursele materiale se refer la tipurile de bunuri de care este nevoie n pornirea i derularea afacerii: dotrile, echipamentele, vehiculele, mobila, spaiile pentru birouri i/sau depozitare, materia prim.ntreprinztorul are n vedere: ciclul de via al acestor resurse, n ct timp se vor deprecia, va fi necesar nlocuirea lor total? care sunt msurile de exploatare durabil i n condiii de siguran a acestor resurse?

Resursele umane se refer la persoanele de care ntreprinztorul are nevoie n pornirea i derularea afacerii: specialiti care sunt consultai nainte de nfiinarea companiei: pe probleme de legislaie a afacerilor i a muncii, pe probleme de acordare de credite, finaniti etc avocai, consultani, consilieri, notari, translatori, contabili etc.

Studentilor li se va atrage atenia c majoritatea covritoare a companiilor care se nfiineaz n zilele noastre sunt companii care intr n categoria IMM (ntreprinderi mici i mijlocii). n rile avansate din punct de vedere economic aceste mici companii produc cea mai mare parte a venitului naional.

Resursele financiare necesare iniial trebuie estimate cu ct mai mare exactitate, pentru a putea procura capitalul necesar. Trebuie avute n vedere att costurile de start, de lansare a afacerii, ct i cele pentru susinerea afacerii pn n momentul n care aceasta va deveni profitabil.Exist tendina de a considera c o bun afacere este cea care poate produce profituri fabuloase peste noapte. Sigur c piaa poate permite i astfel de situaii dar, n general, acestea sunt excepii. O afacere durabil trebuie gndit pe termen lung. Cele mai multe companii i propun s ctige mai nti imagine i un loc pe pia, i abia apoi se gndesc la obinerea de profit.A realiza profit nu nseamn doar a vinde produse i/sau servicii. Profitul nu este sinonim cu obinerea de venituri pentru c orice venit are n spate o serie de cheltuieli, referitoare la tipurile de resurse implicate i enumerate mai sus. S avem n vedere dinamica cheltuieli venituri investiii.

Noiunea de risc. Una dintre funciile de baz ale planificrii este aceea de a reduce riscurile.

Comentai proverbul Cine nu risc nu ctig. Alegei un tip de afacere i ncercai s identificai principalii factori de risc care pot s apar.n economiile moderne o strategie foarte ntlnit de prentmpinare a unor anumite tipuri de riscuri este aceea a asigurrilor. Companiile apeleaz la diferite tipuri de asigurri, pentru bunuri, servicii, persoane, pentru diferite tipuri de evenimente nedorite (jafuri, incendii, accidente). Companiile de asigurri reprezint o alt idee de afaceri.

Planificarea este un proces complex, care trebuie realizat pas cu pas. Un plan trebuie s ofere rspunsuri la cteva ntrebri: ce este de fcut? de ce se fac aceste lucruri? unde se vor face toate aceste lucruri? cnd se vor executa activitile anunate? cine va realiza activitile? cum se va pune n practic fiecare aciune?

n pregtirea unui plan de afaceri trebuie s se in seama de o serie de reguli: onestitatea: trebuie s fii onest cu tine i cu colegii de echip, cu potenialii investitori i parteneri. bunele abiliti de redactare: limbajul folosit trebuie s fie simplu, clar, accesibil, cu accent pe laturile/aspectele pozitive. aspectul: planul de afaceri trebuie s arate bine, pentru a ilustra atenia acordat n elaborarea sa. utilizeaz scheme, tabele i ilustraii acolo unde se poate i unde este cazul! evit stereotipurile: rasiale, de gen, de vrst, legate de mediul de provenien etc. nu exagera!

Planificarea unei afaceri ar putea s cuprind urmtoarele secvene:1. Stabilirea misiunii sau scopului afacerii/companiei (mesaj clar pentru toat lumea).2. Evaluarea punctelor tari i a celor slabe 3. Evaluarea resurselor existente 4. Planificarea unor ateptri realiste5. Realizarea unei prognoze asupra mediului de afaceri (oportuniti i ameninri anticipate n interiorul companiei ct i pe plan extern).6. Definirea scopurilor afacerii 7. Planificarea timpului pentru realizarea lor (pe termen scut i obiective pe termen lung)8. Definirea obiectivelor operaionale (obiectivele sunt legate de sarcini clare care sunt atribuite spre realizare unor anumite persoane, ntrun anumit interval de timp).9. Realizarea unui plan operaional.

Planul de afaceri ar putea s conin:1. O scurt descriere a afacerii.2. Cuprinsul, titlurile i secvenele documentului, cu paginile la care se regsesc.3. Cercetarea, analiza i planul de pia ar trebui s rspund unor ntrebri precum: Ce serviciu/produs va fi vndut/fabricat? La ce pre? Care sunt vnzrile preconizate? Cum se va face promovarea produsului/serviciului respectiv? Cine va vinde produsul/va furniza servicul i cum? Cum beneficiaz clienii de pe urma achiziionrii produsului/serviciului? Se estimeaz o cretere a afacerii/companiei? n ce locuri va fi distribuit produsul/serviciul? Care este segmentul de pia cruia i se adreseaz?4. Analiza resurselor5. Calendarul activitilor, cu termene i responsabiliti6. Bugetul - ar trebui avute n vedere:Motivaiile pentru finanarea afacerii. Sursele de finanare. Intervalele de timp la care este necesar finanarea (etapele finanrii). Alte surse de finanare (dect cele solicitate prin planul actual). Cheltuieli pe categorii (echipamente, personal, contracte de nchiriere, pierderi estimate, modalitatea de utilizare a veniturilor care se vor realiza).7. Factorii de risc (schimbri posibile de legislaie, riscuri de natur tehnic etc.).Managementul unei afaceri. CompetenelemanageruluiEtapele procesului decizional sunt: definirea problemei, elaborarea de alternative, selectarea i aplicarea soluiei. a) Definirea problemei Colectarea informaiilor accesibile Organizarea informaiilor Identificarea manifestrilor (simptomelor), a relaiilor dintre ele i a cauzelor posibile. Definirea problemei.

b) Elaborarea de alternative Stabilirea obiectivelor deciziei Specificarea criteriilor de decizie Colectarea informaiilor suplimentare Reorganizarea informaiilor Elaborarea listei de alternative

c) Selectarea i aplicarea soluiei Evaluarea alternativelor pe baza criteriilor Selectarea soluiei pe baza criteriilor Luarea n considerare a impactului soluiei Alegerea momentului i a modalitii de aplicare Discutarea planului cu ali membri ai echipei de lucru sau cu alte persoane Aplicarea soluiei Monitorizarea aplicrii soluiei sau aplicarea de corecii atunci cnd este necesar.

Barierele n calea lurii unor decizii eficiente: Identificarea necorespunztoare a problemelor (descriere superficial, neidentificarea clar a cauzelor, informaii insuficiente); Viziunea tunel (o viziune ngust n fazele de elaborare a alternativelor i evaluarea acestora). Incapacitatea de a stpni complexitatea (incapacitatea de a corela i utiliza mai multe tipuri de informaii simultan). Indisciplina intelectual (lipsa unei gndiri logice, nerespectarea metodologiilor). Lipsa creativitii/teama de a fi creativ (teama sau incapacitatea de a crea noi perspective sau opiuni asupra problemelor). Lipsa standardelor sau criteriilor de evaluare a opiunilor sau de soluionare a problemei. Nehotrrea sau ezitarea (evitarea unei opiuni ferme). Dimensionarea greit a soluiilor (dei acestea sunt formulate corect, anvergura lor nu este corelat cu dimensiunile problemei).

Un bun manager ar trebui: S conduc: competene manageriale generale, capacitatea de a produce rezultatele ateptate S ndrume: capacitatea de a formula o viziune i de a determina schimbrile care s conduc la aceasta, motivarea i inspirarea echipei care lucreaz n cadrul companiei, convingerea persoanelor i a instituiilor de a cror implicare este nevoie pentru a asigura succesul afacerii. S comunice: precis, ntr-un climat propice schimbului de informaii S negocieze: capacitatea de a stabili acorduri, medierea sau arbitrarea sunt atribuii pe care managerul trebuie s i le asume frecvent. S rezolve probleme: definirea problemelor, distincia dintre cauze i efecte, identificarea unor soluii viabile, alegerea celei mai potrivite S influeneze organizaia/compania: o bun cunoatere a relaiilor de putere i cultur organizaional.n perioada de nceput a tiinei managementului se considera c, pentru a conduce eficient, managerii trebuie s cunoasc foarte bine natura sarcinii / muncii de ndeplinit i apoi s aib capacitatea de ai exercita autoritatea pentru ai dirija i controla subordonaii ctre realizarea scopurilor. Odat cu schimbrile survenite n toate domeniile de activitate, sau impus capacitile interpersonale. Activitatea managerial este una complex i multidimensional. Sa constituit un model integrat al competenelor manageriale structurate pe trei componente[footnoteRef:4]: [4: Cf. J.W. Cusworth; T.R. Franks, Managementul proiectelor n rile n curs de dezvoltare. Bucureti, Editura All, 1993.]

Competenele tehnice se refer la cunotinele i capacitile specifice naturii sarcinilor de ndeplinit. Mai exact, la aria financiar a organizaiei, la capacitatea de a efectua schimbrile planificate, la cunotinele adecvate din domeniul computerelor necesare planificrii i monitorizrii proiectului.

Competenele interpersonale, de conducere a oamenilor n procesul muncii, arta de a conduce oamenii care presupune cunotine i capaciti precum: rezolvarea problemelor, a conflictelor de munc, motivarea i comunicarea, conducerea echipelor.

Competenele de autoperfecionare i dobndirea capacitilor fundamentale pentru ai evalua propriile caliti, dar i punctele slabe. Un bun manager este ncurajat si contientizeze propria identitate, necesitile personale i profesionale.

2