educarea copiilor cu adhd

4
EDUCAREA COPIILOR CU ADHD Sindromul deficitului de atenţie şi hiperactivitate sau ADHD determină modificări ale comportamentului copilului pe plan social, emoţional şi şcolar. De obicei, se face greşit acocierea copil “rău” cu copil cu ADHD ! Este necesar să se facă distincţia între natura “rea” a copilului şi comportamentul “rău” al copilului. În cazul ADHD comportamentul nedorit manifestat de copil este rezultatul unei tulburări. Hiperactivitatea specifică preşcolarilor cu ADHD este cauzată de o serie de deficienţe cerebrale ale copiilor, de faptul că impulsurile şi informaţiile nu se transmit într-o manieră normală datorită insuficienţei secreţiei neurotransmiţătorilor. Conform cercetărilor realizate de specialişti, alte cause ar fi plictiseala, supradotarea, conflictele psihice, tulburările emoţionale, depresie, mediu familial conflictual, pubertate, deficit de atenţie, deficit de învăţare, auz sau văz , tulburări tiroidiene, alergii alimentare. Copilul hiperactiv se dovedeşte a fi mai energic decât media într-un mod lipsit de finalitate în situaţii obişnuite: la masă, la somn, în timpul activităţilor. Hiperactivul pare mereu în mişcare. Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor diagnosticaţi cu ADHD sunt legate de hiperactivitate şi impulsivitate. Simptomele hiperactivităţii sunt prezente înainte de 7 ani. Copiii hiperactivi sunt incapabili să-şi concentreze atenţia asupra detaliilor sau face erori prin neglijenţă. Activitatea este dezordonată, efectuată neglijent, fără un plan gândit. Aceşti copii prezintă dificultăţi în a-şi menţine atenţia asupra unor sarcini sau activităţi de joc. Ei par adesea ca şi cum ar fi cu gândul în altă parte, că nu ar asculta sau nu ar auzi ce li

Upload: cristina-andronache

Post on 03-Oct-2015

18 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Copii cu hiperactivitate si dificit de atenție

TRANSCRIPT

EDUCAREA COPIILOR CU ADHD

EDUCAREA COPIILOR CU ADHDSindromul deficitului de atenie i hiperactivitate sau ADHD determin modificri ale comportamentului copilului pe plan social, emoional i colar. De obicei, se face greit acocierea copil ru cu copil cu ADHD ! Este necesar s se fac distincia ntre natura rea a copilului i comportamentul ru al copilului. n cazul ADHD comportamentul nedorit manifestat de copil este rezultatul unei tulburri.

Hiperactivitatea specific precolarilor cu ADHD este cauzat de o serie de deficiene cerebrale ale copiilor, de faptul c impulsurile i informaiile nu se transmit ntr-o manier normal datorit insuficienei secreiei neurotransmitorilor. Conform cercetrilor realizate de specialiti, alte cause ar fi plictiseala, supradotarea, conflictele psihice, tulburrile emoionale, depresie, mediu familial conflictual, pubertate, deficit de atenie, deficit de nvare, auz sau vz , tulburri tiroidiene, alergii alimentare.Copilul hiperactiv se dovedete a fi mai energic dect media ntr-un mod lipsit de finalitate n situaii obinuite: la mas, la somn, n timpul activitilor. Hiperactivul pare mereu n micare. Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor diagnosticai cu ADHD sunt legate de hiperactivitate i impulsivitate.Simptomele hiperactivitii sunt prezente nainte de 7 ani.

Copiii hiperactivi sunt incapabili s-i concentreze atenia asupra detaliilor sau face erori prin neglijen. Activitatea este dezordonat, efectuat neglijent, fr un plan gndit. Aceti copii prezint dificulti n a-i menine atenia asupra unor sarcini sau activiti de joc. Ei par adesea ca i cum ar fi cu gndul n alt parte, c nu ar asculta sau nu ar auzi ce li se spune. De cele mai multe ori nu respect exact instruciunile. De regul, copiii hiperactivi evit activitile care necesit autoexigen, efort mental sau capaciti organizatoare. DEprinderile de lucru sunt adesea dezordonate, dezorganizate, iar materialele pierdute, mprtiate sau mnuite neglijent.

n timpul activitilor, aceti copii sunt uor de distrat de stimuli irelevani i ntrerup frecvent sarcinile pentru a se ocupa de evenimente banale, care sunt uzuale i uor de ignorat de ceilali.

Sunt uituci, par n continu micare, vorbesc excesiv de mult, au dificulti n a rmne aezai, se ridic frecvent n picioare, se rsucesc pe scaun, se ridic de la mas n timp ce mnnc sau n timp ce se uit la televizor sai i fac temele, fac zgomot n timpul activitilor care ar trebui s se desfoare n linite.Impulsivitatea se manifest la copiii hiperactivi prin dificultatea de a formula rspunsuri sau trntirea lor nainte de a formula complet ntrebarea. Au dificulti n a-i atepte rndul, i deranjeaz pe cei din jur, fac pe clovnii n faa celorn din jur.

Copilul cu ADHD trebuie ajutat de prini i de educatoare s-i mreasc posibilitile de concentrare a ateniei. Un prim pas necesar realizrii acestui obiectiv este acceptarea condiiei deosebite a copiilor care sufer de acest sindrom i acordarea de sprijin constant materializat n recompense, laude i aprecieri verbale n public.

Soluii potrivite pentru a converti simptomele suprtoare n avantaje pentru succesul copilului i pentru dezvoltarea unui comportament prosocial:

managementul timpului acordat;

contientizarea de ctre prini i copil a importanei pe care o au nvarea, autocontrolul i autoorganizarea;

stabilirea unui program clar de activitate prin instalarea unui ceas n camera copilului, utilizarea unui calendar, crearea unui spaiu destinat exclusive sarcinilor de lucru;

utilizarea unui sistem de recompense simbolice ( nu bani !) i sanciuni pentru comportamente dezirabile sau indezirabile;

controlul activitailor de stabilizare sau ntrire a unor comportamente specifice (implicarea frecvent a copilului n contexte care stimuleaz comportamente dorite); favorizarea interaciunilor positive ( copiii sunt stimulai s lucreze n echipe n care a dat cele mai bune rezultate);

limitarea timpului petrecut n faa televizorului i creterea timpului petrecut n familie;

valorizarea modelelor de via positive.

Cteva sugestii pentru educatoare:

aezarea copilului ct mai aproape de educatoare;

adaptarea strategiilor la caracteristicile copilului cu ADHD;

comunicarea simpl, accesibil cu copilul;

prezentarea sarcinilor pe fragmente mici;

evitarea aglomerrii de instruciuni n acelai timp;

oferirea de modele de aciune;

recompensarea copilului.

Cteva sugestii pentru prini:

copilul nu trebuie considerat bolnav, ci neles i ajutat;

comunicarea permanent cu educatoarea;

mai mult rbdare cu copilul; ncurajri repetate orict de mici sunt progresele;

evitarea etichetrii copilului, a jignirilor.

Cel mai important aspect care trebuie luat n considerare att de educatoare ct i de ctre prini este CONTIENTIZAREA PUNCTELOR TARI ALE COPILULUI !

Ed. Ioana Csatari