educaȚie fizicĂ · 3 preliminarii curriculumul la disciplina educație fizică pentru clasele...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂSPORT
EDUCAȚIE FIZICĂ
Clasele V-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular Vasile ONICA, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalLudmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, expert-coordonator pe ariile
curriculare Arte și Sport
GRUPUL DE LUCRU:Nicolae BRAGARENCO (coordonator), dr., lector univ., USEFSArtur BUDAC, grad did. superior, IPLT „Ion Pelivan”, s. Răzeni, r. IaloveniAlina BURDUH, grad did. întâi, IPLT „Mihail Кogălniceanu”, ChișinăuPanfil SAVA, conf. univ., USEFS
3
PreliminariiCurriculumul la disciplina Educație fizică pentru clasele V-IX (în continuare –
Curriculumul), precum și ghidul metodologic, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutuale și metodologice la disciplina Educație fizică în clasele V-IX, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Disciplina Educație fizică, prezentată/valorificată în plan pedagogic în Curriculum, posedă un potențial valoros pentru formarea și dezvoltarea personalității elevilor în unitatea planurilor socio-psiho-motrice. Valențele formative ale disciplinei sunt variate și valoroase: dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a organismului; sporirea, menținerea sau refacerea calităților motrice și a sănătății; dinamizarea proceselor psihice, inclusiv a celor volitive și afective; sporirea rezilienței; stimularea activității intelectuale; dezvoltarea unor calități morale, cum ar fi: spiritul de echipă, competiția loială, spiritul antreprenorial, curajul și dăruirea, responsabilitatea, disciplina și stăpânirea de sine, spiritul patriotic etc.
Curriculumul face parte din a doua generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de realități diverse, precum:
• funcționarea curriculumului anterior mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;• promovarea unor noi politici educaționale, printre care: implementarea evaluării
criteriale prin descriptori (ECD) la disciplina Educație fizică în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.;
• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului anterior.
Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [12, 13]. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma dată de Cadrul de Referință al Curriculumului Național [1], ținând cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
4
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și a celor specifice;
• necesitățile asigurării continuității și a interconexiunii dintre nivelurile și treptele învățământului general: educație timpurie, învățământ primar, învățământ gimnazial și învățământ liceal.
Curriculumul cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii; Repere conceptuale; Administrarea disciplinei; Competențe specifice disciplinei; Matricea generativă a unităților de competențe; Modulele obligatorii și Modulele la alegere care includ: Unități de conținut, Produse evaluabile, Activități de învățare recomandate; Matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare; Repere metodologice de predare – învățare – evaluare; Bibliografie.
Curriculumul are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Educație fizică în
clasele V-IX;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline,
dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Realizarea acestor funcții determină categoriile de beneficiari: cadre didactice, autori de auxiliare/suporturi didactice, manageri în educație, alte persoane interesate, inclusiv părinți.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul (care are un statut specific în acest sens).
O caracteristică importantă a Curriculumului este intensificarea centrării pe elev ca rezultat al diversificării ofertelor educaționale: reorganizarea modulară, constituită atât din module obligatorii, cât și din module la alegere; varietatea de probe/jocuri sportive, propuse pentru fiecare modul.
Curriculumul fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare.
Un alt aspect semnificativ al Curriculumului este promovarea încrederii în profeso-rul de „Educație fizică” prin sporirea libertăților și a responsabilităților în proiectarea parcursului de formare a elevului în funcție de multipli factori de impact, ce țin de specificul resurselor umane și materiale. În acest context, Curriculumul încredințează profesorului dreptul de a decide de comun acord cu alți actori ai procesului educațional (elevi, manageri educaționali):
5
• care module vor fi selectate în fiecare an școlar dintre cele propuse în Curriculumul la alegere;
• cum vor fi ordonate modulele obligatorii și cele la alegere pe parcursul anului școlar;
• ce probe sportive vor fi alese pentru fiecare modul în parte;• până la ce nivel/subnivel, dintre cele date în Curriculum, va avansa studierea unei
probe sportive la treapta gimnazială;• în ce măsură se vor dezvolta conținuturile de învățare propuse;• cum se vor valorifica activitățile de învățare recomandate;• care dintre produsele evaluabile recomandate se vor alege pentru fiecare caz/
în funcție de fiecare elev.
Prin aceste noi libertăți, Curriculumul oferă un cadru favorabil pentru adaptarea la realitățile în care se desfășoară procesul educațional la disciplina dată: prezența sau lipsa sălii, a terenului de sport, ori a altor resurse necesare practicării unui anumit gen de sport; starea de sănătate, preferințele și aptitudinile elevilor; tradițiile regionale, locale și cele ale instituției de învățământ etc.
Ca rezultat, se așteaptă o creștere a motivației elevilor, care să asigure rezultate școlare mai înalte și o sporire a atractivității, a prestigiului disciplinei, amplificând impactul educației fizice asupra formării personalității celui educat.
6
I. Repere conceptuale
Demersurile inovative ale Curriculumului sunt circumscrise reorganizării modulare a disciplinei. „Modulul este un element autonom, constituit din conținuturile de învățământ însoțite de un program de acțiuni”, „o unitate funcțională integrată, care furnizează experiențe de învățare (teoretice și practice) ca mijloc pentru atingerea scopurilor didactice (a finalităților)” [apud 31, p. 55].
Curriculumul propune o structură modulară flexibilă:• direcționată la nivelul finalităților prin Matricea generativă a unităților de
competențe și Competențele specifice disciplinei;• formată din module obligatorii și module la alegere, fiecare modul incluzând
Unități de conținut, Produse evaluabile, Activități de învățare recomandate; • caracterizată printr-un nivel înalt de integrare, asigurat prin Matricea generativă
a conexiunilor inter- și transdisciplinare.
Fiind parte componentă a Curriculumului Național, Curriculumul reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, în integritatea sa, asigură toate experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în cadrul disciplinei Educație fizică, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale. În plan conceptual, Curriculumul „conferă” un
rol prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe, care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
Sistemul de competențe abordat prin Curriculum se structurează pe 3 niveluri:• Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvoltă
progresiv și gradual pe niveluri și trepte de învățământ. Competențele-cheie constituie o categorie curriculară esențială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare (a se vedea Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11(2)). Transversalitatea și transdisciplinaritatea pot fi evidențiate drept caracteristici importante ale competențelor-cheie, deoarece acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și frontierele disciplinare.
• Competențele specifice disciplinei Educație fizică derivă din competențele-cheie/transversale/transdisciplinare, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe tot parcursul studierii disciplinei, din clasa a V-a până la finele clasei a IX-a.
„Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.”
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
7
• Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape/„pietre de temelie” în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe se formează și se dezvoltă pe parcursul modulelor, al anilor de studii.
Curriculumul propune o nouă formă de organizare a unităților de competențe – matricea generativă a unităților de competențe. Această matrice este structurată:
• pe nivelurile studierii Educației fizice în ciclul gimnazial: A. Începător; B. De bază; • și subnivelurile corespunzătoare anului de instruire la respectivul modul/probă/
joc sportiv: A1; A2; B1; B2; B3.La fiecare subnivel, matricea generează un sistem de 4 unități de competențe, care
includ componente invariabile și componente variabile: • sunt invariabile componentele ce vizează abilitățile, conținuturile și contextele de
formare; • sunt variabile componentele ce exprimă mijloacele de formare, acestea
determinându-se în conformitate cu modulul ales. E de menționat faptul că numărul total de subniveluri (5) este egal cu numărul anilor
de studiu al disciplinei la treapta gimnazială, ceea ce oferă cadrului didactic posibilitatea proiectării unui parcurs continuu și progresiv pentru fiecare modul/probă/joc sportiv selectat. Totodată, se asigură posibilitatea variației modulelor, respectiv a probelor/a jocurilor sportive de la un an școlar la altul, ceea ce va permite familiarizarea elevilor cu diverse genuri de sport, astfel realizându-se și aspecte de educație pentru sport.
Existența modulelor obligatorii, care se studiază continuu în clasele V-IX, asigură parcursul deplin al formării unităților de competență, conducând spre formarea progresivă și graduală a competențelor specifice disciplinei la finele ciclului gimnazial. Existența modulelor la alegere, care pot fi studiate consecutiv în mai puțini ani, oferă posibilitatea complementării parcursului formativ pe baza diversificării mijloacelor de formare, furnizate în diferite module prin diverse probe/jocuri sportive.
Astfel, această structură matricială fundamentează, la nivelul finalităților, diversificarea ofertelor educaționale ale disciplinei și libertățile acordate cadrului didactic în realizarea proiectării curriculare a disciplinei.
• În concepția Curriculumului, conținuturile, care constituie un mijloc de formare a competențelor, devin mobile, flexibile și oferă profesorului libertatea și responsabilitatea de a decide măsura și modalitatea de valorificare a acestora în procesul educațional, în funcție de diverși factori de impact (specificul elevilor, al localității sau al zonei geografice, al resurselor disponibile etc.).
Sistemul de conținuturi ale Curriculumului este structurat în unități de conținut, module și niveluri/subniveluri. O caracteristică importantă constă în intensificarea abordării inter- și transdisciplinare la nivelul conținuturilor curriculare (legități, proprietăți, fenomene, procese, date etc.), pentru asigurarea căreia se propune „Matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare”.
8
• Din punct de vedere procesual, Curriculumul se axează pe următoarele aspecte generale: - promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce
învață, interacțiunea elevului cu alți elevi/cadre didactice; - realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare,
asigurând formarea eficientă a competențelor; - valorificarea principiilor individualizării, a diferențierii, a personalizării în
procesul de învățare, asigurarea eficientă a incluziunii școlare; - crearea mediilor de învățare cu eficiență înaltă;- redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea
nivelului de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori.
Activitățile de învățare şi produsele evaluabile, recomandate în Curriculum, prezintă liste deschise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul modulului respectiv. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice aceste liste în mod personalizat, în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de starea fizică/de sănătatea fiecărui elev, de resursele disponibile etc.
Dimensiunea procesuală presupune și valorificarea principiilor general-didactice în contexte specifice disciplinei:
• principiul intuiției presupune stimularea mai multor analizatori pentru a forma elevilor o imagine cât mai exactă despre ceea ce se învață;
• principiul participării active și conștiente se referă la înțelegerea corectă și aprofundată a obiectivelor specifice procesului de practicare a exercițiilor fizice; la memorarea și conștientizarea actelor și a acțiunilor motrice care se învață; la asumarea responsabilității subiecților pentru succesul învățării, stimularea autocontrolului;
• principiul accesibilității și al individualizării subliniază necesitatea desfășurării activităților de practicare a exercițiilor fizice în funcție de particularitățile subiecților (vârstă, sex, nivel de pregătire, stare fizică/de sănătate);
• principiul sistematizării și al continuității are importanță majoră, inclusiv pentru elaborarea corectă și eficientă a documentelor de proiectare didactică eșalonată și de monitorizare a performanțelor elevilor;
• principiul corelării instruirii cu cerințele activității practice cere ca deprinderile și priceperile motrice acumulate să fie aplicate în diverse activități motrice extracurriculare și extrașcolare;
• principiul însușirii temeinice este condiționat, ca rezultat, de modul în care sunt respectate toate celelalte principii.
9
II. Administrarea disciplinei1
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an1
Obligatorie Sport
VVIVI
VIIIIX
22222
7070707068
Repartizarea orientativă a orelor în module
ModuleClasa
V VI VII VIII IX
Obl
igat
orii • Atletism 14 14 14 12 12
• Gimnastică 16 16 14 12 10
• Joc sportiv 1 10 10 10 12 12
• Joc sportiv 2 10 10 10 12 12
La a
lege
re
•Elemente de dans
8 8 10 10 10Joc sportiv individual
•
Probă sportivă recreativă
8 8 8 8 10Probă sportivă individuală
Probă sportivă națională
Ore la discreția cadrului didactic 4 4 4 4 4
Note: În fiecare an școlar:
- se vor proiecta 6 module: 4 module obligatorii și 2 module la alegere;- se vor propune două pachete de module la alegere; fiecare modul la alegere se
va selecta dintre variantele propuse în pachetul respectiv;- în cadrul fiecărui modul proiectat, cu excepția modulelor „Gimnastică” și
„Atletism”, se va alege doar un joc sportiv/o probă dintre cele propuse. Deciziile privind modulele la alegere și probele/jocurile sportive selectate pot
varia de la o clasă la alta. Respectiv, parcursul de învățare se va proiecta conform nivelurilor: A. Începător; B. De bază (a se vedea „Matricea generativă a unităților de competențe”).
1 Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
10
În alegerea modulelor și a probelor/a jocurilor sportive, se va ține cont de opțiunile elevilor, de dotările disponibile, de tradițiile locale (a se vedea „Repartizarea probelor sportive în module”).
Succesiunea modulelor proiectate pe parcursul fiecărui an școlar se va decide de către cadrul didactic, în funcție de prezența sau lipsa sălii/a terenului de sport și alți factori de impact.
Repartizarea probelor sportive în module
ModululClasa
V VI VII VIII IX
AtletismAlergăriSărituriAruncări
AlergăriSărituriAruncări
AlergăriSărituriAruncări
AlergăriSărituriAruncări
AlergăriSărituriAruncări
Gimnastică
AcrobaticăRitmică și DansGimnastică la aparate
AcrobaticăRitmică și DansGimnastică la aparate
AcrobaticăGimnastică la aparate
AcrobaticăGimnastică la aparate
AcrobaticăGimnastică la aparate
Joc sportiv 1Joc sportiv 2
BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei
BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei
BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei
BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei
BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei
Elemente de dans
Elemente de dans: popular,sportiv
Elemente de dans: popular,sportiv
Elemente de dans: popular,sportiv
Elemente de dans: popular,sportiv
Elemente de dans: popular,sportiv
Joc sportivindividual
Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah
Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah
Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah
Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah
Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah
Probă sportivărecreativă
ÎnotTurism pedestru
ÎnotTurism pedestru
AerobicăÎnotTurism pedestru
AerobicăÎnotTurism pedestru
AerobicăÎnotTurism pedestru
Probă sportivăindividuală
Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo
Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo
Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo
Probă sportivănațională
OinăTrântă
Oină Trântă
Oină Trântă
OinăTrântă
Oină Trântă
11
III. Competenţe specifice disciplinei1) Explicarea efectelor activităților motrice și sportive, manifestând gândire critică și
pozitivă în conexarea diferitor domenii de studiu, activitate și valori umane.2) Explorarea potențialului motric în activități educaționale și cotidiene, dând dovadă
de autocontrol în vederea dezvoltării fizice armonioase.3) Gestionarea abilităților specifice probelor sportive în activități competitive și
recreative, demonstrând respect și grijă față de participanți, responsabilitate pentru succesul comun.
IV. Matricea generativă a unităților de competențe
• Pentru modulele obligatorii, nivelurile/subnivelurile se stabilesc consecutiv, începând cu A1 în primul an de instruire la treapta gimnazială (clasa a V-a). Pentru modulele la alegere, dinamica nivelurilor/subnivelurilor se stabilește de către profesor, în funcție de continuitatea alegerii și specificul clasei concrete de elevi.
• În formularea unităților de competențe: N – se va înlocui cu numărul de ordine al modulului în proiectarea de lungă durată; X – se va înlocui cu denumirea disciplinei sportive/a probei sportive/a jocului sportiv
selectat în modulul respectiv.
Nivelul Unități de competențe
A. Începător
A1
N. 1. Identificarea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.
N. 2. Acceptarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.
N. 3. Reproducerea comentată a mișcărilor locomotorii specifice X.N. 4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și
comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din X.
A2
N. 1. Descrierea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.
N. 2. Conformarea la regulile de securitate și la normele de igienă în cadrul practicării X.
N. 3. Demonstrarea comentată a mișcărilor locomotorii specifice X.N. 4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și
comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din X.
12
A. De bază
B1
N. 1. Evidențierea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.
N. 2. Urmarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.
N. 3. Reproducerea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice specifice din X.
N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.
B2
N. 1. Explicarea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.
N. 2. Respectarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.
N. 3. Executarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice din X.
N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.
B3
N. 1. Analiza beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.
N. 2. Susținerea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.
N. 3. Demonstrarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice specifice din X.
N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.
Exemplul 1. Modulul „Atletism”, clasa a VIII-aFie că e al patrulea an de instruire și, atunci, pentru modulul dat, se stabilește al
patrulea nivel – B2. În cazul în care profesorul își propune să realizeze acest modul ca cel dintâi în primul
an școlar, respectiv, va substitui X = atletism, N = 1 și obține unitățile de competență:
Nivelul B2
1.1. Explicarea beneficiilor practicării atletismului din perspectiva dezvoltării personale.
1.2. Respectarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării atletismului.
1.3. Executarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice din atletism.
1.4. Coordonarea abilităților specifice atletismului în procesul practicării acestuia.
Exemplul 2. Modulul „Joc sportiv”, clasa a VIII-aFie că profesorul a ales să înceapă jocul de handbal în acest an școlar. Fiind primul an
de instruire, se stabilește nivelul A. Începător. În funcție de specificul clasei concrete de elevi, profesorul poate stabili atât nivelul A1, cât și nivelul A2.
13
În cazul în care profesorul stabilește nivelul A2 și își propune să realizeze acest modul în al treilea an școlar, respectiv, va substitui X = jocul de handbal, N = 3 și obține unitățile de competență:
Nivelul A2
3.1. Descrierea beneficiilor practicării jocului de handbal din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.
3.2. Conformarea la regulile de securitate și la normele de igienă în cadrul practicării jocului de handbal.
3.3. Demonstrarea comentată a mișcărilor locomotorii specifice jocului de handbal.
3.4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din jocul de handbal.
14
V. M
odul
e ob
ligat
orii
Mod
ulul
ATL
ETIS
MN
IVEL
UL
A1Cl
asa
a V-
aN
IVEL
UL
A2Cl
asa
a VI
-aN
IVEL
UL
B1Cl
asa
a VI
I-aN
IVEL
UL
B2Cl
asa
a VI
II-a
NIV
ELU
L B3
Clas
a a
IX-a
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Atle
tism
– p
robă
de
spor
t•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/ tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Miş
cări
spec
ifice
:- A
lerg
ări:
lent
ă, jo
c de
gl
eznă
, cu
pend
ular
ea
gam
bei î
napo
i, cu
pi
cioa
rele
dre
pte
înai
nte;
cu
pici
oare
le
drep
te în
apoi
; cu
pend
ular
ea g
ambe
i în
aint
e, c
u g
enun
chii
sus;
- Săr
ituri:
pe
ambe
le
pici
oare
, pe
un p
icio
r, pa
s săl
tat,
pas s
ărit,
pl
urisa
lt;-
Arun
cări:
aru
ncar
e,
lans
are,
azv
ârlir
e,
împi
nger
e.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- Al
ergă
ri: c
u pa
și ad
ăuga
ți, c
u pa
și în
cruc
ișați;
- Să
ritur
i: în
lung
ime,
în
înăl
țime,
în a
dânc
ime;
- Ar
uncă
ri: la
țint
ă, la
di
stan
ță, p
e lo
c și
cu
elan
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Exer
ciții
apl
icati
ve: t
rase
e ap
licati
ve în
gru
p.Al
ergă
ri:-
Varia
nte
de e
xerc
iții
spec
iale
ale
al
ergă
toru
lui;
- Al
erga
re d
e vi
teză
pe
dist
anțe
scur
te, s
tart
ul
de su
s;-
Aler
gare
de
suve
ică;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- Al
ergă
ri: st
artu
l de
jos,
la
nsar
ea d
e la
star
t, al
erga
rea
pe d
istan
ță,
finișu
l;-
Sărit
uri:
elan
ul, b
ătai
a,
zbor
ul, a
teriz
area
;-
Arun
cări:
priz
a, e
lanu
l cu
pas
încr
ucișa
t.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Tras
ee a
plic
ative
cu
trec
erea
dife
ritor
ob
stac
ole
orizo
ntal
e și
verti
cale
.Al
ergă
ri:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
aler
găto
rulu
i, va
riant
e și
com
bina
ții;
- Al
erga
re d
e vi
teză
: st
artu
l de
jos,
lans
area
de
la st
art,
finișu
l;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- M
ers:
mar
ș spo
rtiv;
- Al
ergă
ri: st
artu
l de
jos,
la
nsar
ea d
e la
star
t, al
erga
rea
pe d
istan
ță,
finișu
l;-
Sărit
uri:
elan
ul, b
ătai
a,
zbor
ul, a
teriz
area
;-
Arun
cări:
priz
a, e
lanu
l, pa
șii d
e ar
unca
re,
efor
tul fi
nal ș
i m
ențin
erea
ech
ilibr
ului
du
pă e
liber
area
ob
iect
ului
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Tras
ee a
plic
ative
cu
trec
erea
dife
ritor
ob
stac
ole
orizo
ntal
e și
verti
cale
.Al
ergă
ri:
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- A
lerg
ări:
tran
smite
rea
bast
onul
ui la
ale
rgăr
i de
ștaf
etă;
- M
arș s
porti
v: te
hnic
a m
arșu
lui s
porti
v;-
Arun
cări:
priz
a,
dete
rmin
area
/m
ăsur
area
lung
imii
elan
ului
, efo
rtul
fina
l, el
iber
area
obi
ectu
lui
și m
ențin
erea
ec
hilib
rulu
i.•
Regu
li de
conc
urs l
a:
aler
gări,
sărit
uri,
arun
cări.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Tr
asee
apl
icati
ve c
u tr
ecer
ea d
iferit
or
obst
acol
e or
izont
ale
și ve
rtica
le.
15
V. M
odul
e ob
ligat
orii
Mod
ulul
ATL
ETIS
MN
IVEL
UL
A1Cl
asa
a V-
aN
IVEL
UL
A2Cl
asa
a VI
-aN
IVEL
UL
B1Cl
asa
a VI
I-aN
IVEL
UL
B2Cl
asa
a VI
II-a
NIV
ELU
L B3
Clas
a a
IX-a
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Atle
tism
– p
robă
de
spor
t•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/ tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Miş
cări
spec
ifice
:- A
lerg
ări:
lent
ă, jo
c de
gl
eznă
, cu
pend
ular
ea
gam
bei î
napo
i, cu
pi
cioa
rele
dre
pte
înai
nte;
cu
pici
oare
le
drep
te în
apoi
; cu
pend
ular
ea g
ambe
i în
aint
e, c
u g
enun
chii
sus;
- Săr
ituri:
pe
ambe
le
pici
oare
, pe
un p
icio
r, pa
s săl
tat,
pas s
ărit,
pl
urisa
lt;-
Arun
cări:
aru
ncar
e,
lans
are,
azv
ârlir
e,
împi
nger
e.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- Al
ergă
ri: c
u pa
și ad
ăuga
ți, c
u pa
și în
cruc
ișați;
- Să
ritur
i: în
lung
ime,
în
înăl
țime,
în a
dânc
ime;
- Ar
uncă
ri: la
țint
ă, la
di
stan
ță, p
e lo
c și
cu
elan
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Exer
ciții
apl
icati
ve: t
rase
e ap
licati
ve în
gru
p.Al
ergă
ri:-
Varia
nte
de e
xerc
iții
spec
iale
ale
al
ergă
toru
lui;
- Al
erga
re d
e vi
teză
pe
dist
anțe
scur
te, s
tart
ul
de su
s;-
Aler
gare
de
suve
ică;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- Al
ergă
ri: st
artu
l de
jos,
la
nsar
ea d
e la
star
t, al
erga
rea
pe d
istan
ță,
finișu
l;-
Sărit
uri:
elan
ul, b
ătai
a,
zbor
ul, a
teriz
area
;-
Arun
cări:
priz
a, e
lanu
l cu
pas
încr
ucișa
t.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Tras
ee a
plic
ative
cu
trec
erea
dife
ritor
ob
stac
ole
orizo
ntal
e și
verti
cale
.Al
ergă
ri:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
aler
găto
rulu
i, va
riant
e și
com
bina
ții;
- Al
erga
re d
e vi
teză
: st
artu
l de
jos,
lans
area
de
la st
art,
finișu
l;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- M
ers:
mar
ș spo
rtiv;
- Al
ergă
ri: st
artu
l de
jos,
la
nsar
ea d
e la
star
t, al
erga
rea
pe d
istan
ță,
finișu
l;-
Sărit
uri:
elan
ul, b
ătai
a,
zbor
ul, a
teriz
area
;-
Arun
cări:
priz
a, e
lanu
l, pa
șii d
e ar
unca
re,
efor
tul fi
nal ș
i m
ențin
erea
ech
ilibr
ului
du
pă e
liber
area
ob
iect
ului
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Tras
ee a
plic
ative
cu
trec
erea
dife
ritor
ob
stac
ole
orizo
ntal
e și
verti
cale
.Al
ergă
ri:
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•M
işcă
ri sp
ecifi
ce:
- A
lerg
ări:
tran
smite
rea
bast
onul
ui la
ale
rgăr
i de
ștaf
etă;
- M
arș s
porti
v: te
hnic
a m
arșu
lui s
porti
v;-
Arun
cări:
priz
a,
dete
rmin
area
/m
ăsur
area
lung
imii
elan
ului
, efo
rtul
fina
l, el
iber
area
obi
ectu
lui
și m
ențin
erea
ec
hilib
rulu
i.•
Regu
li de
conc
urs l
a:
aler
gări,
sărit
uri,
arun
cări.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Tr
asee
apl
icati
ve c
u tr
ecer
ea d
iferit
or
obst
acol
e or
izont
ale
și ve
rtica
le.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:
Exer
ciții
apl
icati
ve: t
rase
e ap
licati
ve.
Al
ergă
ri:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
aler
găto
rulu
i;-
Aler
gare
de
vite
ză p
e di
stan
țe sc
urte
, sta
rtul
de
sus;
- Al
erga
re d
e vi
teză
în
lini
e dr
eapt
ă și
pe
curb
ă, in
divi
dual
și în
gr
up;
- Al
erga
re d
e re
ziste
nță
în te
mpo
uni
form
și
varia
t.Să
ritur
i:-
Exer
ciții
spec
iale
;-
Sărit
uri î
n lu
ngim
e de
pe
loc
cu a
teriz
ări î
n di
ferit
e po
ziții;
-
Sărit
uri d
e pe
loc
și di
n el
an sc
urt
cu tr
ecer
ea
dife
ritor
obs
taco
le
orizo
ntal
e și
verti
cale
(ja
loan
e, m
ingi
m
edic
inal
e/ga
rdur
i de
dife
rite
înăl
țimi e
tc.);
- M
ers î
n te
mpo
rapi
d pe
te
ren
acci
dent
at;
- Al
erga
re d
e re
ziste
nță
în
tem
po u
nifo
rm
și va
riat p
e te
ren
acci
dent
at;
Sărit
uri:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
sărit
orul
ui;
- Să
ritur
a în
lung
ime
de p
e lo
c cu
ext
ensie
, cu
forfe
care
a pi
cioa
relo
r, cu
ridi
care
a ge
nunc
hilo
r la
piep
t;-
Sărit
uri d
e pe
loc
și di
n el
an c
u tr
ecer
ea
dife
ritor
obs
taco
le
orizo
ntal
e și
verti
cale
(ja
loan
e, m
ingi
m
edic
inal
e/ga
rdur
i de
dife
rite
înăl
țimi e
tc.)
pe
ambe
le p
icio
are,
prin
pa
s săr
it și
pas s
ălta
t;-
Săr
ituri
în a
dânc
ime
de la
înăl
țimi m
ici (
30-
45 c
m) c
u at
eriza
re
pe a
mbe
le p
icio
are,
ul
terio
r – p
e st
ângu
l/dr
eptu
l, ur
mat
e de
să
ritur
ă pe
ver
tical
ă.
- Al
erga
re d
e su
veic
ă;-
Aler
gare
de
rezis
tenț
ă:
star
tul d
e su
s,
coor
dona
rea
resp
irație
i cu
ritm
ul p
așilo
r de
aler
gare
în te
mpo
un
iform
;-
Cros
: sta
rtul
de
sus,
al
erga
re te
mpo
var
iat,
coor
dona
rea
resp
irație
i cu
ritm
ul p
așilo
r de
aler
gare
;-
Mer
s în
tem
po ra
pid
pe
tere
n ac
cide
ntat
. Să
ritur
i:-
Exer
ciții
spec
iale
ale
să
ritor
ului
, săr
ituri
pest
e ob
stac
ole
joas
e;-
Sărit
ura
din
elan
med
iu
cu b
ătai
e lib
eră
și de
pe
pra
g, c
u at
eriza
re
liber
ă;-
Sărit
ura
în lu
ngim
e pr
in
proc
edeu
l „gh
emui
t”:
elan
ul, b
ătai
a, zb
orul
și
ater
izare
a;-
Sărit
ura
în în
ălțim
e pr
in
proc
edeu
l „fo
rfeca
re”:
el
anul
, băt
aia,
zbor
ul și
at
eriza
rea.
- Al
erga
re d
e vi
teză
: st
artu
l de
jos,
lans
area
de
la st
art,
aler
gare
a pe
di
stan
ță, fi
nișu
l;-
Aler
gare
de
suve
ică;
- Al
erga
re d
e re
ziste
nță/
cros
, sta
rtul
de
sus,
al
erga
re te
mpo
var
iat,
co
ordo
nare
a re
spira
ției
cu ri
tmul
paș
ilor d
e al
erga
re;
- M
arș s
porti
v;-
Aler
gare
de
ștaf
etă
pe
dife
rite
dist
anțe
.Să
ritur
i:-
Sărit
ura
în lu
ngim
e pr
in
proc
edeu
l „gh
emui
t”:
elan
ul, b
ătai
a, zb
orul
și
ater
izare
a;-
Sărit
ura
în în
ălțim
e pr
in
proc
edeu
l „fo
rfeca
re”:
el
anul
, băt
aia,
zbor
ul,
ater
izare
a;-
Sărit
uri m
ultip
le (t
riplu
- pe
nta-
deca
salt
etc.
);-
Sărit
ura
în în
ălțim
e pr
in
dife
rite
proc
edee
.
Aler
gări:
-
Aler
gare
de
vite
ză;
- Al
erga
re d
e su
veic
ă;-
Aler
gare
de
ștaf
etă,
tr
ansm
itere
a ba
ston
ului
;-
Aler
gare
de
rezis
tenț
ă,
cros
;-
Mar
ș spo
rtiv.
Sărit
uri:
- Să
ritur
a în
lung
ime
cu e
lan
prin
pr
oced
eul „
ghem
uit”
(„
pici
oare
le în
doite
”),
dete
rmin
area
/m
ăsur
area
lung
imii
elan
ului
, faz
ele
de zb
or
și de
ate
rizar
e;-
Sărit
ura
în în
ălțim
e pr
in
proc
edeu
l „fo
rfeca
re”,
dete
rmin
area
/m
ăsur
area
lung
imii
elan
ului
, zbo
rul ș
i at
eriza
rea;
- Să
ritur
i mul
tiple
de
pe lo
c și
din
5-9
pași
de e
lan,
sub
form
ă de
co
ncur
s;-
Arun
cări:
16
- Să
ritur
i în
adân
cim
e de
la în
ălțim
i mic
i (20
-40
cm
) cu
ater
izare
pe
am
bele
pic
ioar
e,
ulte
rior –
pe
stân
gul/
drep
tul.
Arun
cări:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
arun
căto
rulu
i;-
Arun
care
a m
ingi
i mic
i de
pe
loc
în ți
ntă;
- Ar
unca
rea
min
gii m
ici
de p
e lo
c la
dist
anță
.
Arun
cări:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
arun
căto
rulu
i;-
Arun
care
a m
ingi
i mic
i de
pe
loc
și di
n el
an
în ți
ntă
orizo
ntal
ă/ve
rtica
lă și
la d
istan
ță.
Arun
cări:
- Ex
erci
ții sp
ecia
le a
le
arun
căto
rulu
i;-
Arun
care
a m
ingi
i mic
i cu
pas
încr
ucișa
t în
țintă
ver
tical
ă și
la
dist
anță
.
Arun
cări:
- Ar
unca
rea/
împi
nger
ea
min
gii m
edic
inal
e
(1 k
g) c
u o
mân
ă și
cu
ambe
le, d
in d
iferit
e po
ziții,
la d
istan
ță;
- Ar
unca
rea
min
gii m
ici
la d
istan
ță.
- Ar
unca
rea/
împi
nger
ea
min
gii m
edic
inal
e (1
,5-
2,0
kg),
cu o
mân
ă și
cu a
mbe
le, d
in d
iferit
e po
ziții,
la d
istan
ță;
- Ar
unca
rea
min
gii m
ici
la d
istan
ță.
Prod
use
eval
uabi
lePr
obe
și re
zulta
t:-
aler
gare
de
vite
ză;
- al
erga
re d
e re
ziste
nță
în
tem
po u
nifo
rm și
var
iat;
- să
ritur
a în
lung
ime
de p
e lo
c;-
arun
care
a m
ingi
i mic
i în
țintă
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea a
lerg
ărilo
r în
timpu
l zile
i, pe
par
curs
ul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Prob
e și
rezu
ltat:
- al
erga
re d
e vi
teză
;-
aler
gare
de
rezis
tenț
ă în
te
mpo
uni
form
și v
aria
t;-
sărit
ura
în lu
ngim
e de
pe
loc;
- ar
unca
rea
min
gii m
ici l
a di
stan
ță.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
):pr
actic
area
ale
rgăr
ilor ș
i a
sărit
urilo
r în
timpu
l zile
i, pe
par
curs
ul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Prob
e și
rezu
ltat:
- al
erga
re d
e vi
teză
;-
aler
gare
de
rezis
tenț
ă/cr
os;
- să
ritur
a în
lung
ime/
înăl
țime
cu e
lan;
- ar
unca
rea
min
gii m
ici c
u pa
s înc
ruci
șat.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
: (în
form
ă gr
afică
/dig
itală
):pr
actic
area
ale
rgăr
ilor,
a să
ritur
ilor ș
i a a
runc
ărilo
r în
tim
pul z
ilei,
pe p
arcu
rsul
un
ei p
erio
ade
indi
cate
.
Prob
e și
rezu
ltat:
- al
erga
re d
e vi
teză
;-
aler
gare
de
rezis
tenț
ă/cr
os;
- să
ritur
a în
lung
ime/
înăl
țime
cu e
lan;
- ar
unca
rea
min
gii m
ici l
a di
stan
ță.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
mijl
oace
lor
spec
ifice
atle
tism
ului
în
timpu
l zile
i, pe
par
curs
ul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Prob
e și
rezu
ltat:
- al
erga
re d
e vi
teză
;-
aler
gare
de
rezis
tenț
ă/cr
os;
- să
ritur
a în
lung
ime/
înăl
țime
cu e
lan;
- ar
unca
rea
min
gii m
ici l
a di
stan
ță.
- al
erga
re d
e șt
afet
ă.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea m
ijloa
celo
r sp
ecifi
ce a
tletis
mul
ui în
tim
pul z
ilei,
pe p
arcu
rsul
un
ei p
erio
ade
indi
cate
.
17
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea d
iferit
or
mișc
ări s
peci
fice
atle
tism
ului
(ale
rgăr
i, să
ritur
i, ar
uncă
ri), a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r lor
în d
iferit
e ac
tivită
ți m
otric
e, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
exer
sare
a/pe
rfecț
iona
rea
depr
inde
rilor
mot
rice
spec
ifice
pro
belo
r atle
tice
prin
apl
icar
ea d
iver
selo
r m
ijloa
ce sp
ortiv
e și
utilit
ar-a
plic
ative
;-
dezv
olta
rea
calit
ățilo
r mot
rice
(vite
za, r
ezist
ența
, co
ordo
nare
a sp
ecifi
că) p
rin m
ijloa
ce sp
ecifi
ce și
m
ijloa
ce îm
bina
te, e
xerc
iții p
liom
etric
e, șt
afet
e și
jocu
ri m
otric
e.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, l
ider
de
grup
etc
.) în
acti
vită
ți sp
ecifi
ce a
tletis
mul
ui la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
;-
real
izare
a pr
oiec
tulu
i ind
ivid
ual/d
e gr
up/c
olec
tiv: a
fiș/
post
er/b
anne
r pub
licita
r des
pre
impa
ctul
pra
ctică
rii
prob
elor
atle
tice
asup
ra să
nătă
ții o
mul
ui (î
n fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă);
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
opor
tuni
tățil
or d
e pr
actic
are
a at
letis
mul
ui în
med
iul
școl
ar, f
amili
al, c
omun
itar;
- or
gani
zare
a w
orks
hopu
rilor
: sch
imb
de b
une
prac
tici
refe
ritoa
re la
per
form
anțe
le m
otric
e in
divi
dual
e sp
ecifi
ce p
robe
lor a
tletic
e.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r teh
nice
ale
pro
belo
r atle
tice
prac
ticat
e, a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r din
tre
ele,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/di
gita
l;-
exer
sare
a/pe
rfecț
iona
rea
elem
ente
lor t
ehni
ce a
le p
robe
lor a
tletic
e pr
in a
plic
area
di
vers
elor
mijl
oace
spor
tive
și uti
litar
-apl
icati
ve;
- de
zvol
tare
a ca
lităț
ilor m
otric
e (v
iteza
de
reac
ție și
de
depl
asar
e, re
ziste
nța
gene
rală
și
spec
ială
, coo
rdon
area
spec
ifică
) prin
mijl
oace
spec
ifice
: sta
rtur
i la
stim
uli a
custi
ci
și op
tici,
din
dife
rite
poziț
ii; e
fort
de
dura
tă v
aria
tă; e
xerc
iții p
liom
etric
e et
c.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
odel
, con
sulta
nt, l
ider
de
grup
/ech
ipă,
men
tor/
prof
esor
etc
.) în
acti
vită
ți sp
ecifi
ce a
tletis
mul
ui la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șco
ală;
- re
aliza
rea
proi
ectu
lui i
ndiv
idua
l/de
grup
/col
ectiv
: afiș
/pos
ter/
bann
er/s
pot
publ
icita
r des
pre
bene
ficiil
e pr
actic
ării
prob
elor
atle
tice
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă);
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
pro
be, e
lem
ente
și p
roce
dee
de c
oncu
rs sp
ecifi
ce
atle
tism
ului
;-
orga
niza
rea
wor
ksho
puril
or: s
chim
b de
bun
e pr
actic
i ref
erito
are
la a
plic
area
el
emen
telo
r și a
pro
cede
elor
spec
ifice
con
curs
urilo
r pen
tru
ating
erea
rezu
ltatu
lui
max
im.
18
Mod
ulul
GIM
NAS
TICĂ
NIV
ELU
L A1
Clas
a a
V-a
NIV
ELU
L A2
Clas
a a
VI-a
NIV
ELU
L B1
Clas
a a
VII-a
NIV
ELU
L B2
Clas
a a
VIII-
aN
IVEL
UL
B3Cl
asa
a IX
-aU
nită
ți de
con
ținut
•G
imna
stica
– p
robă
de
spor
t•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/ tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e:
Igie
na p
erso
nală
și a
ec
hipa
men
tulu
i spo
rtiv.
•Po
ziții
şi m
işcă
ri lo
com
otor
ii:
- po
ziții
de b
ază:
stân
d,
ghem
uit,
culc
at, a
șeza
t; -
mișc
ări a
le p
ărțil
or
corp
ului
: cap
, tru
nchi
, m
embr
e su
perio
are,
m
embr
e in
ferio
are.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Ex
erci
ții d
e fr
ont ș
i fo
rmaț
ie:
- de
plas
ări î
n fo
rmaț
ii:
înto
arce
ri și
regr
upăr
i pe
loc
și în
dep
lasa
re;
Exer
ciții
pen
tru
dezv
olta
rea
fizic
ă ar
mon
ioas
ă:
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
Asig
urar
ea p
arte
neru
lui
•Po
ziții
şi m
işcă
ri la
ap
arat
e:-
poz
iții:
atâr
nări,
sprij
in
etc.
;-
mișc
ări:
bala
nsar
e,
urca
re, c
obor
âre
etc.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Ex
erci
ții d
e fr
ont ș
i fo
rmaț
ie:
- re
grup
ări î
n co
loan
e pe
lo
c și
în d
epla
sare
;-
des
fășu
rări
și st
râng
eri:
desf
ășur
are
prin
arc
uire
în
aint
e și
înap
oi.
Exer
ciții
pen
tru
dezv
olta
rea
fizic
ă ar
mon
ioas
ă:-
com
plex
e de
exe
rciți
i cu
și fă
ră o
biec
te, p
e lo
c și
în d
epla
sare
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate:
Prev
enire
a ac
cide
ntăr
ilor,
auto
asig
urar
ea.
•Po
ziții
şi m
işcă
ri în
pe
rech
i:-
poziț
ii ac
roba
tice
în
pere
chi;
- el
emen
te a
crob
atice
în
pere
chi.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Ex
erci
ții d
e fr
ont ș
i fo
rmaț
ie:
- re
grup
ări,
desf
ășur
ări
și st
râng
eri:
desf
ășur
ări
de fo
rmaț
ie d
intr
-un
cerc
în d
ouă
cerc
uri.
Exer
ciții
pen
tru
dezv
olta
rea
fizic
ă ar
mon
ioas
ă:-
com
plex
e de
exe
rciți
i cu
par
tene
r și î
n gr
up;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:co
nexi
uni i
nter
/ tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e:
Acor
dare
a aj
utor
ului
. •
Pozi
ții şi
miş
cări
în g
rup:
- po
ziții
acro
batic
e în
gr
up;
- el
emen
te a
crob
atice
în
grup
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Exer
ciții
apl
icati
ve:
- p
arcu
rsur
i apl
icati
ve
cu d
iver
se îm
bină
ri:
depl
asăr
i – c
ățăr
ări –
es
cala
dări
– co
borâ
ri;
depl
asăr
i – tâ
râri
– tr
ansp
ortă
ri; p
arcu
rsur
i ap
licati
ve în
gru
p cu
ca
ract
er c
ompe
titiv;
Elem
ente
acr
obati
ce:
- ec
hilib
ru p
e un
pic
ior î
n di
vers
e va
riant
e;
- ro
stog
oliri
, dife
rite
varia
nte;
- po
dul,
dive
rse
varia
nte;
-
stân
d pe
cap
și m
âini
în
div
erse
var
iant
e (b
ăieț
i);
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:co
nexi
uni i
nter
/ tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e:Co
nsili
ere
și aj
utor
ul
reci
proc
.•
Miş
cări
sinc
roni
ce:
- m
ișcăr
i sin
cron
ice
în
grup
;-
ele
men
te a
crob
atice
sin
cron
ice
în g
rup.
•Re
guli
de c
oncu
rs
spec
ifice
pro
belo
r de
gim
nasti
că•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Exer
ciții
apl
icati
ve:
- pa
rcur
suri
aplic
ative
în
gru
p, c
u di
vers
e îm
bină
ri de
: dep
lasă
ri –
esca
ladă
ri –
cobo
râri;
de
plas
ări –
târâ
ri –
tran
spor
tări.
Elem
ente
acr
obati
ce:
- ec
hilib
ru p
e un
pic
ior î
n di
vers
e va
riant
e;
- ro
stog
oliri
, dife
rite
va
riant
e;
19
- co
mpl
exe
de e
xerc
iții
cu și
fără
obi
ecte
, pe
loc
și în
dep
lasa
re.
Exer
ciții
apl
icati
ve:
- pa
rcur
suri
aplic
ative
cu
ele
men
te d
e m
ers,
al
ergă
ri, să
ritur
i, tâ
râri,
că
țără
ri și
esca
ladă
ri.El
emen
te a
crob
atice
:-
echi
libru
pe
un p
icio
r; -
rost
ogol
iri în
aint
e și
înap
oi;
- ru
lări;
- st
ând
pe o
mop
lați;
-
podu
l;-
sem
i-sfo
ara;
-
com
bina
ții a
crob
atice
di
n 4-
6 el
emen
te
însu
șite.
Elem
ente
de
ritm
ică
și da
ns:
- pa
și rit
mic
i de
bază
; -
înto
arce
ri și
sărit
uri;
- ba
lans
ări d
e br
ațe
și va
luri;
-
gim
nasti
ca a
erob
ică:
co
mpl
exe
de e
xerc
iții.
Exer
ciții
apl
icati
ve:
- pa
rcur
suri
aplic
ative
cu
ele
men
te d
e m
ers,
al
ergă
ri, să
ritur
i, tâ
râri,
că
țără
ri și
esca
ladă
ri în
pe
rech
i;El
emen
te a
crob
atice
:-
stân
d pe
mâi
ni c
u ba
lans
ul u
nui p
icio
r și
băta
ie c
u ce
lăla
lt;-
elem
ente
acr
obati
ce
stati
ce în
per
echi
; -
răst
urna
re la
tera
lă;
- ro
stog
olire
înai
nte
în
lung
ime
de p
e lo
c;
- co
mbi
nații
acr
obati
ce
din
4-6
elem
ente
în
sușit
e.El
emen
te d
e rit
mic
ă și
dans
:-
pași
ritm
ici d
e ba
ză;
- în
toar
ceri
și să
ritur
i; -
bala
nsăr
i de
braț
e și
valu
ri;
- gi
mna
stica
aer
obic
ă:
com
plex
e de
exe
rciți
i.
Exer
ciții
apl
icati
ve:
- pa
rcur
suri
aplic
ative
cu
ele
men
te d
e m
ers,
al
ergă
ri, să
ritur
i, tâ
râri,
că
țără
ri și
esca
ladă
ri,
tran
spor
tări
de g
reut
ăți
indi
vidu
al și
în p
erec
hi.
Elem
ente
acr
obati
ce:
- ro
stog
olire
înai
nte
prin
să
ritur
ă de
pe
loc;
-
stân
d pe
cap
și m
âini
(b
ăieț
i);-
sfoa
ra (f
ete)
;-
com
bina
ții a
crob
atice
di
n el
emen
te în
sușit
e an
terio
r. Ac
rosp
ort (
elem
ente
ac
roba
tice
în g
rup)
: -
elem
ente
acr
obati
ce în
pe
rech
i;-
poziț
ii st
atice
în d
oi.
Gim
nasti
că la
apa
rate
: -
poziț
ii, a
târn
ări,
bala
nsăr
i, ur
cări,
co
borâ
ri;-
îmbi
nări
de e
lem
ente
sim
ple
de a
târn
ări,
urcă
ri, c
obor
âri.
- st
ând
pe m
âini
;-
îmbi
nări
și co
mbi
nații
di
n el
emen
te
acro
batic
e în
sușit
e an
terio
r;Ac
rosp
ort (
elem
ente
ac
roba
tice
în g
rup)
: -
elem
ente
acr
obati
ce
(2-4
ele
vi) î
nsoț
ite
cu a
com
pani
amen
t m
uzic
al;
- po
ziții
stati
ce d
e 2
nive
luri/
trep
te.
Gim
nasti
că la
apa
rate
: -
elem
ente
com
bina
te
de p
oziți
i, at
ârnă
ri,
bala
nsăr
i, ur
cări,
co
borâ
ri;Să
ritur
i cu
sprij
in:
- să
ritur
i,cu
ater
izare
fix
ă, d
e pe
„ca
lul”
de
gim
nasti
că c
u în
toar
ceri
la 9
0º, 1
80º,
360
º;
- să
ritur
a cu
pic
ioar
ele
depă
rtat
e pe
ste
„cap
ră”
în lu
ngim
e
(h =
110
cm
(f.);
h =
11
5 cm
(b.).
Dep
ărta
rea
pode
țulu
i de
la a
para
t - 1
m.
- po
dul,
dive
rse
varia
nte;
-
stân
d pe
cap
și m
âini
în
div
erse
var
iant
e (b
ăieț
i);
- st
ând
pe m
âini
din
di
vers
e po
ziții
iniți
ale;
-
îmbi
nări
și co
mbi
nații
di
n ex
erci
țiile
ac
roba
tice
însu
șite
ante
rior;
- co
mbi
nație
acr
obati
că
cu e
lem
ente
la li
bera
al
eger
e.Ac
rosp
ort (
elem
ente
ac
roba
tice
în g
rup)
: -
figur
i din
poz
iții s
tatic
e în
gru
p;-
elem
ente
acr
obati
ce
în g
rup
cu c
arac
ter
com
petiti
v.Gi
mna
stică
la a
para
te:
- co
mbi
nație
din
4-5
el
emen
te în
sușit
e an
terio
r.Să
ritur
i cu
sprij
in:
- să
ritur
a cu
pic
ioar
ele
depă
rtat
e pe
ste
„cap
ra”
(„ca
l”) d
e gi
mna
stică
în
lățim
e (h
= 1
15 cm
(f.
); h
= 12
0 cm
(b.))
. De
părt
area
pod
ețul
ui
de la
apa
rat –
1m
.
20
Gim
nasti
că la
apa
rate
: -
poziț
ii;
- ex
erci
ții d
e ec
hilib
ru;
- at
ârnă
ri sim
ple
și m
ixte
, bal
ansă
ri.Să
ritur
i cu
sprij
in:
- să
ritur
a cu
pic
ioar
ele
depă
rtat
pes
te „
capr
a”
de g
imna
stică
(h =
90
cm (f
.); h
= 1
00 c
m
(b.))
.
Gim
nasti
că la
apa
rate
: -
poziț
ii, a
târn
ări,
bala
nsăr
i, ur
cări,
co
borâ
ri.Să
ritur
i cu
sprij
in:
- să
ritur
a cu
pic
ioar
ele
îndo
ite p
este
„ca
pra”
de
gim
nasti
că (h
= 1
10
cm (f
.); h
= 1
15 c
m
(b.))
.
Sărit
uri c
u sp
rijin
:-
sărit
ura
cu p
icio
arel
e în
doite
pes
te „
capr
ă”
în lă
țime
(h =
110
cm
(f.
); h
= 11
5 cm
(b.))
. De
părt
area
pod
ețul
ui
de la
apa
rat –
1m
.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te, c
ombi
nații
și
com
plex
e:-
elem
ent a
crob
atic;
- el
emen
t la
apar
at;
- co
mbi
nație
acr
obati
că;
- co
mpl
ex d
in g
imna
stica
rit
mic
ă și
dans
;-
sărit
ură
cu sp
rijin
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea g
imna
stici
i în
timpu
l zile
i, pe
par
curs
ul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
, com
bina
ții și
co
mpl
exe:
- el
emen
t acr
obati
c;-
elem
ent l
a ap
arat
;-
com
bina
ție a
crob
atică
din
4-
5 el
emen
te;
- co
mpl
ex d
in g
imna
stica
rit
mic
ă și
dans
;-
sărit
ură
cu sp
rijin
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea g
imna
stici
i în
timpu
l zile
i, pe
par
curs
ul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
, com
bina
ții și
co
mpl
exe:
- el
emen
t acr
obati
c/în
pe
rech
i;-
îmbi
nări
de e
lem
ente
la
apar
ate;
- co
mbi
nație
acr
obati
că d
in
4-6
elem
ente
; -
elem
ente
stati
ce d
in
acro
spor
t în
pere
chi;
- să
ritur
a cu
sprij
in.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
gim
nasti
cii
mati
nale
pe
parc
ursu
l une
i pe
rioad
e in
dica
te.
Elem
ente
, com
bina
ții și
co
mpl
exe:
- co
mbi
nație
acr
obati
că c
u ac
ompa
niam
ent m
uzic
al;
- el
emen
te st
atice
din
ac
rosp
ort î
n gr
up;
- co
mbi
nație
din
ele
men
te
la a
para
te;
- să
ritur
ă cu
sprij
in.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): îm
bină
ri de
ele
men
te
acro
batic
e în
com
plex
e.
Elem
ente
, com
bina
ții și
co
mpl
exe:
- co
mbi
nație
acr
obati
că
de c
oncu
rs;
- co
mpl
ex si
mpl
u di
n
acro
spor
t în
grup
;-
com
bina
ție d
in e
lem
ente
la
apa
rate
;-
sărit
ură
cu sp
rijin
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
com
plex
e de
ele
men
te
acro
batic
e în
per
echi
.
21
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea d
iferit
or m
ișcăr
i lo
com
otor
ii, a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r din
tre
ele
în e
xerc
iții d
in g
imna
stică
, eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/di
gita
l; -
perfe
cțio
nare
a și
prac
ticar
ea d
iver
selo
r mișc
ări
fund
amen
tale
ale
cor
pulu
i prin
ele
men
te a
crob
atice
, rit
mic
e, d
e da
ns și
prin
com
plex
e de
3-6
ele
men
te;
- cr
eare
a co
mpl
exel
or d
e 2-
3 el
emen
te a
crob
atice
/rit
mic
e/de
dan
s;-
dezv
olta
rea
fizic
ă și
arm
onio
asă
a ca
lităț
ilor m
otric
e (e
lasti
cita
tea,
coo
rdon
area
mișc
ărilo
r, rit
mic
itate
a)
prin
mijl
oace
spec
ifice
/îmbi
nate
, par
curs
uri a
plic
ative
, șt
afet
e și
jocu
ri m
otric
e.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e co
nduc
ere,
de
asig
urar
e,
de m
odel
) în
activ
ități
spec
ifice
gim
nasti
cii l
a ni
vel d
e gr
up/c
lasă
;-
real
izare
a pr
oiec
tulu
i ind
ivid
ual/d
e gr
up/c
olec
tiv: a
fiș/
post
er/b
anne
r pub
licita
r des
pre
gim
nasit
că (î
n fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă);
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
opor
tuni
tățil
or d
e pr
actic
are
a gi
mna
stici
i în
med
iul
școl
ar, f
amili
al, c
omun
itar;
- or
gani
zare
a w
orks
hopu
rilor
: sch
imb
de b
une
prac
tici
refe
ritoa
re la
par
ticip
area
la a
ctivi
tăți
spec
ifice
gi
mna
stici
i în
cadr
ul șc
olar
și în
cel
ext
rașc
olar
.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r acr
obati
ce în
var
ieta
te,
înlă
nțui
rea
în c
ompl
exe,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
var
ietă
ții d
e el
emen
te a
crob
atice
în d
iferit
e îm
bină
ri de
3-
6 el
emen
te în
com
plex
e in
divi
dual
și în
gru
p (a
cros
port
);-
crea
rea
com
plex
elor
de
3-6
elem
ente
acr
obati
ce in
divi
dual
, în
pere
chi ș
i în
grup
(a
cros
port
);-
dezv
olta
rea
calit
ățilo
r mot
rice
(ela
stici
tate
a, c
oord
onar
ea m
ișcăr
ilor,
echi
libru
l, rit
mic
itate
a și
sincr
oniza
rea)
prin
mijl
oace
spec
ifice
, acr
obati
ce, l
a ap
arat
e,
parc
ursu
ri ap
licati
ve.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e m
ento
r/pr
ofes
or, d
e m
odel
, de
lider
de
grup
, de
repo
rter
-com
enta
tor s
porti
v et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce g
imna
stici
i la
nive
l de
grup
/cl
asă/
școa
lă;
- re
aliza
rea
proi
ectu
lui i
ndiv
idua
l/de
grup
/col
ectiv
: afiș
/pos
ter/
bann
er/s
pot p
ublic
itar
desp
re fa
ctor
ii na
tura
li de
căl
ire a
org
anism
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
); -
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: d
epist
area
var
ietă
ții d
e în
depl
inire
a e
lem
ente
lor
acro
batic
e;
- or
gani
zare
a w
orks
hopu
rilor
: sch
imb
de b
une
prac
tici p
rivin
d pa
rtici
pare
a în
acti
vită
ți co
mpe
tițio
nale
spec
ifice
gim
nasti
cii î
n ca
drul
școl
ar și
în c
el e
xtra
școl
ar.
22
Mod
ulul
JOC
SPO
RTIV
BASC
HET
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Basc
het –
joc
spor
tiv•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
faul
t, pa
și,
dubl
u dr
iblin
g, m
arca
rea
punc
telo
r.•
Pozi
ții şi
miş
cări:
po
ziții
fund
amen
tale
al
e at
acan
tulu
i și a
le
apăr
ător
ului
, dep
lasă
ri,
oprir
i, pi
votă
ri.•
Elem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, p
rinde
rea,
ar
unca
rea,
drib
ling
etc.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
mar
caju
l și d
emar
caju
l.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
fund
amen
tale
;-
Depl
asăr
i, op
rire
prin
să
ritur
ă;-
Ţine
rea,
prin
dere
a și
pasa
rea
min
gii c
u do
uă
mâi
ni d
e la
pie
pt;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
ren,
du
rata
jocu
lui,
min
ut d
e în
trer
uper
e.•
Proc
edee
tehn
ice
ale:
pas
ării,
prin
derii
, ar
uncă
rii, d
riblin
gulu
i, de
plas
ărilo
r.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: de
pășir
ea și
păt
rund
erea
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
plas
ări,
oprir
ea în
do
i paș
i, pi
vota
rea;
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i cu
două
mâi
ni
de la
pie
pt, d
e su
s și d
e jo
s, c
u o
mân
ă, d
e pe
lo
c și
în m
ișcar
e;
- Dr
iblin
g cu
oco
lirea
ob
stac
olel
or;
- Ar
unca
rea
la c
oș d
upă
oprir
ea p
rin să
ritur
ă;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: d
urat
a at
acul
ui, î
nloc
uire
a.•
Elem
ente
tehn
ice:
fent
e sim
ple
și co
mpl
exe.
•El
emen
te d
e de
pose
dare
a
min
gii:
smul
gere
a,
dezb
ater
ea, i
nter
cepț
ia,
acop
erire
a, re
cupe
rare
a.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: Ac
țiuni
a d
oi ju
căto
ri în
at
ac. S
istem
e de
apă
rare
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Fe
nte
simpl
e și
com
plex
e;-
Prin
dere
a și
pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă și
cu
două
mâi
ni, c
u ric
oșar
e de
la so
l; -
Drib
ling
în d
epla
sare
cu
schi
mb
de d
irecț
ie și
vi
teză
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: re
gula
de
5 și
8 s;
ges
ticul
ația
ar
bitr
ului
.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: in
divi
dual
e, a
cțiu
ni a
2-3
ju
căto
ri, c
ontr
acțiu
ni.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: e
lem
ente
și
proc
edee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e și
cole
ctive
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i cu
o m
ână
și cu
do
uă m
âini
pe
loc
și în
de
plas
are;
- Dr
iblin
g cu
și fă
ră
cont
rol v
izual
;-
Arun
care
a la
coș
cu
o m
ână
de su
s dup
ă do
i pa
și;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
rilor
: -
echi
pam
entu
l ar
bitr
ului
;-
ges
ticul
ația
arb
itrul
ui
și di
rijar
ea jo
culu
i.•
Sist
eme
de a
tac
şi
apăr
are:
- î
n at
ac: a
tac
rapi
d și
poziț
iona
l cu
un p
ivot
/do
i piv
oți;
- în
apăr
are:
per
sona
l, zo
nal,
mix
t.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a m
ingi
i cu
o m
ână
și cu
dou
ă m
âini
în
2-3
jucă
tori;
- Dr
iblin
g în
îmbi
nare
de
elem
ente
de
pasă
și
arun
care
; -
Arun
care
a la
coș
prin
să
ritur
ă și
după
doi
pa
și;
23
- Ar
unca
rea
la c
oș c
u am
bele
mâi
ni d
e la
pi
ept d
e pe
loc;
- Dr
iblin
g pe
loc
și în
de
plas
are;
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale:
mar
caju
l și
dem
arca
jul.
- Ac
țiuni
tacti
ce în
ata
c și
apăr
are:
dep
ășire
a,
pătr
unde
rea,
acț
iune
a ta
ctică
„dă
și d
u-te
”, ap
ărar
ea o
m la
om
pe
tere
n re
dus.
- De
pose
dare
a de
m
inge
: sm
ulge
rea,
de
zbat
erea
, int
erce
pția
, re
cupe
rare
a,
acop
erire
a;-
Arun
care
a la
coș
cu
o m
ână
de su
s de
pe lo
c și
în m
ișcar
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
: in
tera
cțiu
ni în
tre
doi
jucă
tori
în a
tac
și ap
ărar
e; a
păra
rea
om
la o
m, a
păra
rea
zona
lă.
- De
pose
dare
a de
m
inge
: sm
ulge
rea,
de
zbat
erea
, int
erce
pția
, re
cupe
rare
a,
acop
erire
a;-
Acțiu
ni ta
ctice
: in
tera
cțiu
ni în
tre
2-3
jucă
tori
în a
tac
și ap
ărar
e; a
păra
rea
zona
lă.
- Ac
țiuni
tacti
ce:
inte
racț
iuni
într
e 2-
3 ju
căto
ri în
ata
c și
apăr
are;
ata
cul r
apid
și
poziț
iona
l.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te și
pro
cede
e:-
pasa
min
gii c
u do
uă
mâi
ni d
e la
pie
pt;
- dr
iblin
g cu
con
trol
vizu
al.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
pas
ărilo
r ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sa m
ingi
i cu
o m
ână
de
la u
măr
;-
drib
ling
cu o
colir
ea
obst
acol
elor
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea d
riblin
gulu
i în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- dr
iblin
g cu
oco
lirea
ob
stac
olel
or;
- ar
unca
rea
la c
oș c
u o
mân
ă de
sus.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
aru
ncăr
ilor
la c
oș în
acti
vită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- ar
unca
rea
la c
oș d
upă
doi
pași;
- ac
țiune
tehn
ico-
tacti
că a
2
jucă
tori.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
ele
men
telo
r și
a pr
oced
eelo
r joc
ului
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- ar
unca
rea
la c
oș d
upă
doi
pași;
- ac
țiune
tehn
ico-
tacti
că a
3
jucă
tori.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
ele
men
telo
r și
a pr
oced
eelo
r joc
ului
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
24
HAN
DBAL
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Hand
bal –
joc
spor
tiv•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
faul
t, pa
și,
dubl
u dr
iblin
g.•
Pozi
ții şi
miş
cări
spec
ifice
: poz
iții
fund
amen
tale
, dep
lasă
ri.•
Elem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, p
rinde
rea,
ar
unca
rea,
drib
ling,
te
hnic
a po
rtar
ului
.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: m
arca
jul ș
i dem
arca
jul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ii fu
ndam
enta
le,
depl
asăr
i;-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
; pr
inde
rea
min
gii c
u do
uă m
âini
;-
Arun
care
a la
poa
rtă
de
pe lo
c; d
riblin
g pe
loc
și în
dep
lasa
re;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
renu
l de
joc,
apă
rare
a în
sem
icer
c,
călc
area
sem
icer
culu
i în
atac
, pic
ior.
•Pr
oced
ee te
hnic
e al
e: p
asăr
ii, p
rinde
rii,
arun
cării
, drib
lingu
lui,
tehn
icii
port
arul
ui.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
depă
șirea
și p
ătru
nder
ea.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ii fu
ndam
enta
le,
depl
asăr
i;-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a cu
dou
ă m
âini
de
pe lo
c și
în
depl
asar
e;-
Arun
care
a la
poa
rtă
de p
e lo
c și
cu p
ași
adău
gați,
de
la 7
m;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: a
runc
area
de
la 7
m, r
egul
a 9
m.
•Pr
oced
ee te
hnic
e:
mișc
ări î
nșel
ătoa
re, f
ente
sim
ple
și co
mpl
exe.
•El
emen
te d
e de
pose
dare
a
min
gii:
smul
gere
a,
dezb
ater
ea, i
nter
cepț
ia,
recu
pera
rea
etc.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
Acțiu
ni a
doi
jucă
tori
în
atac
. Sist
eme
sim
ple
de
apăr
are.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a m
ingi
i cu
dou
ă m
âini
în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii, d
e pe
loc
și în
dep
lasa
re;
- Ar
unca
rea
la p
oart
ă pr
in să
ritur
ă și
cu p
ași
adău
gați,
de
la 7
m,
fent
e;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: în
locu
irea
jucă
toril
or, g
estu
rile
arbi
trul
ui.
•El
emen
te te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i: te
hnic
a po
rtar
ului
, pas
e sp
ecifi
ce
etc.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
indi
vidu
ale,
acț
iuni
a 2
-3
jucă
tori,
con
traa
cțiu
ni.
•Si
stem
e de
ata
c şi
ap
ărar
e sp
ecifi
ce p
robe
i: at
ac ra
pid
și po
zițio
nal
cu u
n pi
vot/
doi p
ivoț
i; ap
ărar
e pe
rson
ală,
zo
nală
, mix
tă.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a m
ingi
i cu
dou
ă m
âini
în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii;-
Arun
care
a la
poa
rtă
în îm
bina
re c
u al
te
proc
edee
tehn
ice;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
lui:
echi
pam
entu
l arb
itrul
ui,
gesti
cula
ția a
rbitr
ului
și
dirij
area
jocu
lui.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: e
lem
ente
și
proc
edee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e și
cole
ctive
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a și
prin
dere
a m
ingi
i în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și
dire
cții;
-
Arun
care
a la
poa
rtă
prin
sărit
ură,
din
ex
trem
e, d
upă
drib
ling
și pr
inde
rea
min
gii;
- Dr
iblin
g m
ultip
lu în
îm
bina
re c
u di
ferit
e el
emen
te și
pro
cede
e te
hnic
e;-
Tehn
ica
port
arul
ui:
bloc
area
min
gii,
de la
7
m re
pune
rea
min
gii
în jo
c;
25
HAN
DBAL
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Hand
bal –
joc
spor
tiv•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
faul
t, pa
și,
dubl
u dr
iblin
g.•
Pozi
ții şi
miş
cări
spec
ifice
: poz
iții
fund
amen
tale
, dep
lasă
ri.•
Elem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, p
rinde
rea,
ar
unca
rea,
drib
ling,
te
hnic
a po
rtar
ului
.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: m
arca
jul ș
i dem
arca
jul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ii fu
ndam
enta
le,
depl
asăr
i;-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
; pr
inde
rea
min
gii c
u do
uă m
âini
;-
Arun
care
a la
poa
rtă
de
pe lo
c; d
riblin
g pe
loc
și în
dep
lasa
re;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
renu
l de
joc,
apă
rare
a în
sem
icer
c,
călc
area
sem
icer
culu
i în
atac
, pic
ior.
•Pr
oced
ee te
hnic
e al
e: p
asăr
ii, p
rinde
rii,
arun
cării
, drib
lingu
lui,
tehn
icii
port
arul
ui.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
depă
șirea
și p
ătru
nder
ea.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ii fu
ndam
enta
le,
depl
asăr
i;-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a cu
dou
ă m
âini
de
pe lo
c și
în
depl
asar
e;-
Arun
care
a la
poa
rtă
de p
e lo
c și
cu p
ași
adău
gați,
de
la 7
m;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: a
runc
area
de
la 7
m, r
egul
a 9
m.
•Pr
oced
ee te
hnic
e:
mișc
ări î
nșel
ătoa
re, f
ente
sim
ple
și co
mpl
exe.
•El
emen
te d
e de
pose
dare
a
min
gii:
smul
gere
a,
dezb
ater
ea, i
nter
cepț
ia,
recu
pera
rea
etc.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
Acțiu
ni a
doi
jucă
tori
în
atac
. Sist
eme
sim
ple
de
apăr
are.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a m
ingi
i cu
dou
ă m
âini
în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii, d
e pe
loc
și în
dep
lasa
re;
- Ar
unca
rea
la p
oart
ă pr
in să
ritur
ă și
cu p
ași
adău
gați,
de
la 7
m,
fent
e;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: în
locu
irea
jucă
toril
or, g
estu
rile
arbi
trul
ui.
•El
emen
te te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i: te
hnic
a po
rtar
ului
, pas
e sp
ecifi
ce
etc.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
indi
vidu
ale,
acț
iuni
a 2
-3
jucă
tori,
con
traa
cțiu
ni.
•Si
stem
e de
ata
c şi
ap
ărar
e sp
ecifi
ce p
robe
i: at
ac ra
pid
și po
zițio
nal
cu u
n pi
vot/
doi p
ivoț
i; ap
ărar
e pe
rson
ală,
zo
nală
, mix
tă.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
rea
min
gii c
u o
mân
ă de
la u
măr
și
prin
dere
a m
ingi
i cu
dou
ă m
âini
în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii;-
Arun
care
a la
poa
rtă
în îm
bina
re c
u al
te
proc
edee
tehn
ice;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
lui:
echi
pam
entu
l arb
itrul
ui,
gesti
cula
ția a
rbitr
ului
și
dirij
area
jocu
lui.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: e
lem
ente
și
proc
edee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e și
cole
ctive
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a și
prin
dere
a m
ingi
i în
depl
asar
e la
dife
rite
dist
anțe
și
dire
cții;
-
Arun
care
a la
poa
rtă
prin
sărit
ură,
din
ex
trem
e, d
upă
drib
ling
și pr
inde
rea
min
gii;
- Dr
iblin
g m
ultip
lu în
îm
bina
re c
u di
ferit
e el
emen
te și
pro
cede
e te
hnic
e;-
Tehn
ica
port
arul
ui:
bloc
area
min
gii,
de la
7
m re
pune
rea
min
gii
în jo
c;
- Te
hnic
a po
rtar
ului
: pr
inde
rea
și re
pune
rea
min
gii î
n jo
c;-
Acțiu
ni ta
ctice
: de
pășir
ea, d
emar
caju
l și
mar
caju
l; sis
tem
ul
de a
tac
în se
mic
erc,
ar
anja
rea
în a
păra
re în
sis
tem
ul 6
:0.
- Dr
iblin
g pe
loc
și m
ultip
lu;
- Te
hnic
a po
rtar
ului
: bl
ocar
ea, p
rinde
rea
și re
pune
rea
min
gii î
n jo
c;-
Acțiu
ni ta
ctice
: de
pășir
ea,
pătr
unde
rea,
sist
emul
de
ata
c în
sem
icer
c,
cont
raat
acul
.
- Dr
iblin
g cu
oco
lirea
ob
stac
olel
or;
- Te
hnic
a de
pose
dării
de
min
ge: s
mul
gere
a,
dezb
ater
ea, i
nter
cepț
ia,
recu
pera
rea;
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale
în a
tac
și ap
ărar
e: d
epăș
irea,
de
mar
caju
l, m
arca
jul,
repl
iere
a;-
Acțiu
ni ta
ctice
col
ectiv
e în
ata
c și
apăr
are:
sis
tem
ul d
e at
ac în
se
mic
erc,
con
traa
tacu
l cu
inte
rmed
iar,
acțiu
ni
tacti
ce în
sist
emul
de
apăr
are.
- Dr
iblin
g m
ultip
lu c
u de
pășir
ea o
bsta
cole
lor,
- Te
hnic
a po
rtar
ului
: bl
ocar
ea m
ingi
i, re
pune
rea
min
gii î
n jo
c;
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale
în a
tac
și ap
ărar
e: m
ișcăr
i în
șelă
toar
e, d
epăș
irea,
pă
trun
dere
a,
dem
arca
jul,
mar
caju
l, re
plie
rea,
inte
rcep
ția;
- Ac
țiuni
tacti
ce c
olec
tive
în a
tac
și ap
ărar
e:
inte
racț
iune
a 2
-3
jucă
tori;
sist
emul
de
atac
cu
un p
ivot
, co
ntra
atac
ul c
u in
term
edia
r.
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale
în a
tac
și ap
ărar
e: m
ișcăr
i în
șelă
toar
e, d
epăș
irea,
pă
trun
dere
a,
dem
arca
jul ș
i mar
caju
l, re
plie
rea;
- Ac
țiuni
tacti
ce c
olec
tive
în a
tac
și ap
ărar
e:
inte
racț
iune
a 2
-3
jucă
tori;
sist
emul
de
atac
cu
un p
ivot
; ac
țiuni
tacti
ce c
olec
tive
în fu
ncție
de
siste
mul
de
apă
rare
.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te și
pro
cede
e:-
pasa
min
gii c
u o
mân
ă de
la
um
ăr;
- ar
unca
rea
min
gii l
a țin
tă.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
pas
elor
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sa și
prin
dere
a m
ingi
i în
dep
lasa
re;
- ar
unca
rea
min
gii l
a po
artă
cu
doi p
ași
adău
gați.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
drib
lingu
lui î
n ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sa m
ingi
i la
dist
anță
;-
arun
care
a m
ingi
i la
poar
tă c
u do
i paș
i ad
ăuga
ți du
pă d
riblin
g.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea a
runc
ărilo
r la
poa
rtă
în a
ctivi
tăți
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l un
ei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sa m
ingi
i la
dist
anță
;-
arun
care
a m
ingi
i la
poar
tă p
rin să
ritur
ă.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor
și a
proc
edee
lor j
ocul
ui în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- ar
unca
rea
min
gii l
a po
artă
în sp
ații
indi
cate
;-
tras
eul t
ehni
co-ta
ctic.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
ele
men
telo
r și
a pr
oced
eelo
r joc
ului
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
26
FOTB
ALN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut
•Fo
tbal
– jo
c sp
ortiv
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: h
enț,
faul
t, ar
unca
rea
de la
mar
gine
.•
Pozi
ții şi
miş
cări
spec
ifice
: poz
iții
fund
amen
tale
ale
at
acan
tulu
i și a
le
apăr
ător
ului
;•
Depl
asăr
i: m
ers,
ale
rgăr
i, să
ritur
i, op
riri,
schi
mba
re
de d
irecț
ie.
• E
lem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, p
relu
area
, lo
vire
a, d
riblin
gul,
cond
ucer
ea m
ingi
i.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: m
arca
jul ș
i dem
arca
jul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ia fu
ndam
enta
lă,
depl
asăr
i;-
Lovi
rea
min
gii c
u in
terio
rul l
abei
pi
cior
ului
, cu
șiret
ul
plin
, cu
capu
l;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
renu
l de
joc,
cor
ner,
lovi
turil
e de
pe
naliz
are.
•Pr
oced
ee te
hnic
e al
e:
pasă
rii, l
ovitu
rii, p
relu
ării,
co
nduc
erii
min
gii,
drib
lingu
lui.
•Ac
țiuni
tacti
ce: m
arca
jul,
dem
arca
jul;
depă
șirea
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a m
ingi
i cu
inte
rioru
l lab
ei
pici
orul
ui, c
u șir
etul
pl
in, i
nter
ior,
exte
rior,
pe lo
c și
în d
epla
sare
, cu
cap
ul d
e pe
loc;
- Pr
elua
rea
min
gii c
u pi
cior
ul, p
e lo
c și
în
depl
asar
e;-
Lovi
rea
min
gii l
a po
artă
; -
Cond
ucer
ea m
ingi
i, dr
iblin
gul;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: sc
him
bare
a de
jucă
tori,
lovi
turil
e de
pe
naliz
are.
•El
emen
te te
hnic
e: fe
nte,
ar
unca
rea
de la
mar
gine
; te
hnic
a po
rtar
ului
. •
Elem
ente
de
depo
seda
re
a m
ingi
i: de
zbat
erea
, re
cupe
rare
a, in
terc
epția
. •
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: Ac
țiuni
a 2
jucă
tori
în
atac
. Sist
eme
de a
păra
re.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
rea
min
gii c
u șir
etul
inte
rior ș
i ex
terio
r, șir
etul
plin
, pe
loc
și în
dep
lasa
re, c
u ca
pul;
- Pr
elua
rea
min
gii c
u pi
cior
ul, c
u pi
eptu
l; -
Cond
ucer
ea m
ingi
i cu
șiret
ul in
terio
r, ex
terio
r, șir
etul
plin
și ta
lpa,
dr
iblin
gul;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c:
sem
naliz
ările
arb
itrul
ui.
•El
emen
te te
hnic
e sp
ecifi
ce: t
ehni
ca
port
arul
ui.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce:
indi
vidu
ale,
acț
iuni
și
cont
raac
țiuni
într
e 2-
3 ju
căto
ri.•
Sist
eme
de a
tac
şi
apăr
are
spec
ifice
pro
bei:
atac
rapi
d și
poziț
iona
l; ap
ărar
e om
la o
m, z
onal
ă.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a m
ingi
i cu
șiret
ul in
terio
r și
exte
rior,
latu
l lab
ei
pici
orul
ui p
e lo
c și
în
depl
asar
e;
- Pr
elua
rea
min
gii c
u pi
cior
ul, c
u pi
eptu
l și c
u ca
pul p
rin a
mor
tizar
e;
- Co
nduc
erea
min
gii c
u șir
etul
inte
rior,
exte
rior,
șiret
ul p
lin, d
riblin
gul;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
lui:
echi
pam
entu
l arb
itrul
ui,
gesti
cula
ția a
rbitr
ului
și
dirij
area
jocu
lui.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: e
lem
ente
și
proc
edee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e și
cole
ctive
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sare
a m
ingi
i cu
șiret
ul in
terio
r și
exte
rior,
cu și
retu
l plin
al
labe
i pic
ioru
lui p
e lo
c și
în d
epla
sare
; -
Prel
uare
a m
ingi
i cu
pici
orul
, cu
coap
sa, c
u pi
eptu
l și c
u ca
pul;
- Co
nduc
erea
min
gii c
u șir
etul
inte
rior,
exte
rior,
șiret
ul p
lin, d
riblin
gul,
în c
ondi
ții sp
ecia
l ad
apta
te;
- Lo
vire
a m
ingi
i la
poar
tă
după
con
duce
re;
27
- Pa
sare
a și
prel
uare
a m
ingi
i cu
pici
orul
;-
Lovi
rea
min
gii l
a po
artă
;-
Cond
ucer
ea m
ingi
i; -
Arun
care
a de
la
mar
gine
de
pe lo
c;-
Depo
seda
rea
adve
rsar
ului
de
min
ge,
din
față
;-
Tehn
ica
port
arul
ui:
dezb
ater
i și d
evie
ri;-
Acțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e: m
arca
jul,
dem
arca
jul.
- De
pose
dare
a ad
vers
arul
ui d
e m
inge
, di
n fa
ță, i
nter
cepț
ia;
- Te
hnic
a po
rtar
ului
: bl
ocar
ea și
prin
dere
a-
Acțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e: m
arca
jul,
dem
arca
jul,
depă
șirea
.
- Lo
vire
a m
ingi
i la
poar
tă
pe lo
c și
în d
epla
sare
; -
Repu
nere
a în
joc
de la
mar
gine
; din
pe
naliz
are,
de
la c
olțu
l te
renu
lui (
corn
er);
- De
pose
dare
a de
min
ge
din
față
și d
in la
tera
l;-
Tehn
ica
port
arul
ui:
bloc
area
, prin
dere
a și
repu
nere
a m
ingi
i în
joc;
- Ac
țiuni
tacti
ce:
mar
caju
l la
jucă
toru
l cu
și fă
ră m
inge
; de
mar
caju
l; ac
țiune
a ta
ctică
„un
-doi
”, ap
ărar
ea zo
nală
.
- Lo
vire
a m
ingi
i la
poar
tă
după
con
duce
re;
- De
pose
dare
a ad
vers
arul
ui d
e m
inge
di
n fa
ță și
din
late
ral;
- Te
hnic
a sp
ecifi
că
port
arul
ui: p
rinde
rea,
bo
xare
a, d
evie
rea,
re
pune
rea
min
gii î
n jo
c cu
pic
ioru
l;-
Acțiu
ni ta
ctice
în
atac
. dem
arca
jul,
pătr
unde
rea;
acț
iune
a ta
ctică
„un
-doi
”;-
Acțiu
ni ta
ctice
în
apăr
are.
tato
nare
a,
mar
caju
l la
jucă
toru
l cu
și fă
ră m
inge
, dub
laju
l, pr
esin
gul,
apăr
area
om
la
om
.
- De
pose
dare
a ad
vers
arul
ui d
e m
inge
di
n fa
ță, d
in la
tera
l, di
n sp
ate;
-
Tehn
ica
spec
ifică
po
rtar
ului
: prin
dere
a,
boxa
rea,
dev
iere
a,
repu
nere
a m
ingi
i în
joc
cu m
âna
și cu
pic
ioru
l;-
Acțiu
ni ta
ctice
în
atac
: dem
arca
jul,
pătr
unde
rea;
ata
cul
rapi
d și
poziț
iona
l;-
Acțiu
ni ta
ctice
în
apăr
are:
tato
nare
a,
mar
caju
l, du
blaj
ul,
pres
ingu
l; ap
ărar
ea
zona
lă și
om
la o
m.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te și
pro
cede
e:-
pasa
rea
și pr
elua
rea
min
gii î
n pe
rech
i;-
lovi
tura
la ți
ntă.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
lovi
turil
or în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- lo
vire
a m
ingi
i la
poar
tă;
- co
nduc
erea
min
gii c
u oc
olire
a ob
stac
olel
or;
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
pas
ării
– pr
eluă
rii în
acti
vită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul
unei
per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- lo
vitu
ra la
poa
rtă
prin
ae
r;-
cond
ucer
ea m
ingi
i cu
ocol
irea
obst
acol
elor
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea lo
vitu
rilor
la
poa
rtă
în a
ctivi
tăți
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l un
ei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- te
hnic
a pr
eluă
rii m
ingi
i cu
pic
ioru
l;-
lovi
tura
la p
oart
ă d
upă
cond
ucer
e.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor
și a
proc
edee
lor j
ocul
ui în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- jo
ngla
rea
min
gii;
- lo
vitu
ra la
poa
rtă
dup
ă co
nduc
ere;
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
ele
men
telo
r și
a pr
oced
eelo
r joc
ului
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
28
RUG
BY-T
AGN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Rugb
y-ta
g –
joc
spor
tiv
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: în
cepe
rea
și re
înce
pere
a jo
culu
i, în
aint
e și
pasa
înai
nte,
jo
cul l
a so
l, re
gulil
e de
pose
dării
cen
turii
de
rugb
y-ta
g.•
Pozi
ții şi
miş
cări
spec
ifice
:-
poziț
ia fu
ndam
enta
lă
a at
acan
tulu
i și a
ap
ărăt
orul
ui;
- de
plas
ări:
mer
s,
aler
gări,
sărit
uri,
oprir
i.•
Elem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, p
rinde
rea,
pu
rtar
ea, c
uleg
erea
, cu
lcar
ea m
ingi
i.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: m
arca
jul ș
i dem
arca
jul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ii fu
ndam
enta
le,
depl
asăr
i;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: în
afa
ra
jocu
lui,
para
vanu
l, re
gulil
e de
pose
dării
ce
ntur
ii de
rugb
y-ta
g.•
Proc
edee
tehn
ice
ale:
pa
săril
or, p
rinde
rilor
, pu
rtăr
ii m
ingi
i, de
plas
ărilo
r.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: de
pășir
ea și
păt
rund
erea
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- pu
rtar
ea m
ingi
i cu
o m
ână
și cu
dou
a m
âini
di
n al
erga
re;
- pa
sare
a și
prin
dere
a m
ingi
i cu
două
mâi
ni d
e pe
loc
și în
dep
lasa
re;
- cu
lege
rea
min
gii d
e pe
so
l, cu
lcar
ea m
ingi
i în
tere
nul d
e țin
tă;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: în
afa
ra
jocu
lui,
jocu
l la
sol.
•El
emen
te te
hnic
e: fe
nte,
sc
him
bare
de
dire
cție
. •
Elem
ente
de
depo
seda
re
a m
ingi
i, a
cent
urii
de ta
g: c
uleg
erea
, in
terc
epția
; dep
osed
area
un
ei/a
am
belo
r cen
turi
de ta
g.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: Ac
țiuni
a d
oi ju
căto
ri în
at
ac. S
istem
e si
mpl
e de
ap
ărar
e.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Fe
nte,
schi
mba
re d
e di
recț
ie;
- Pr
inde
rea,
cul
eger
ea,
culc
area
și p
asar
ea
min
gii d
e pe
loc
și în
al
erga
re, p
ase
prin
de
mitu
r și p
este
um
ăr,
inte
rcep
ția;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: g
estu
rile
arbi
trul
ui.
•El
emen
te te
hnic
e sp
ecifi
ce: p
ase
spec
ifice
.•
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: in
divi
dual
e, a
cțiu
ni a
2-3
ju
căto
ri, c
ontr
aacț
iuni
.•
Sist
eme
de a
tac
şi
apăr
are:
ata
c ra
pid
și po
zițio
nal;
apăr
are
om la
om
și g
lisan
t.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pr
inde
rea,
cul
eger
ea,
purt
area
, cul
care
a m
ingi
i, pa
sare
a m
ingi
i la
dife
rite
dist
anțe
în
aler
gare
, pas
e pr
in
dem
itur,
pest
e um
ăr,
cârli
g, în
dife
rite
form
e;
- Sm
ulge
rea
cent
urilo
r de
tag
în d
oi ju
căto
ri di
n la
tera
l de
pe lo
c și
în d
epla
sare
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
lui:
echi
pam
entu
l arb
itrul
ui,
gesti
cula
ția a
rbitr
ului
și
dirij
area
jocu
lui.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: e
lem
ente
și
proc
edee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e și
cole
ctive
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Sc
him
bare
a de
dire
cție
cu
pas
sărit
, pas
în
cruc
ișat,
pas a
dăug
at;
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i la
dife
rite
dist
anțe
, în
dife
rite
form
e;
- De
pose
dare
a de
ce
ntur
a de
tag:
sm
ulge
rea
cent
urii
de 1
-2 ju
căto
ri di
n la
tera
l și d
in sp
ate
în
depl
asar
e;
29
- Pr
iza m
ingi
i, pu
rtar
ea
min
gii c
u o
mân
ă și
cu
doua
mâi
ni;
- Pa
sare
a și
prin
dere
a m
ingi
i cu
două
mâi
ni d
e pe
loc
și în
dep
lasa
re;
- Ac
omod
area
și
smul
gere
a ce
ntur
ii de
ru
gby-
tag;
-
Culc
area
min
gii î
n te
renu
l de
țintă
; -
Acțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e: m
arca
jul ș
i de
mar
caju
l.
- de
pose
dare
a ce
ntur
ii de
tag:
smul
gere
a ce
ntur
ii de
pe
loc
și di
n al
erga
re, d
in la
tera
l, di
n sp
ate;
-
acțiu
ni ta
ctice
: pă
trun
dere
a,
depă
șirea
, mar
caju
l și
dem
arca
jul.
- De
pose
dare
a ce
ntur
ii de
tag:
smul
gere
a ce
ntur
ilor d
in fa
ță și
din
sp
ate;
-
Acțiu
ni ta
ctice
in
divi
dual
e în
ata
c și
în
apăr
are:
păt
rund
erea
, de
pășir
ea, d
emar
caju
l; m
arca
jul,
înch
ider
ea
ungh
iulu
i de
atac
;-
Acțiu
ni ta
ctice
co
lecti
ve: a
tac
în
evan
tai,
în tr
epte
; ap
ărar
e om
la o
m.
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale
în a
tac
și în
ap
ărar
e: p
ătru
nder
ea,
depă
șirea
, dem
arca
jul;
mar
caju
l, în
chid
erea
un
ghiu
lui d
e ap
ărar
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
col
ectiv
e în
ata
c și
apăr
are:
ac
țiuni
în 2
-3 ju
căto
ri (s
ăritu
ră, î
ncru
cișa
re,
dubl
are)
, în
trep
te;
apăr
are
om la
om
și
glisa
nt.
- Ac
țiuni
tacti
ce
indi
vidu
ale
în a
tac
și ap
ărar
e: p
ătru
nder
ea,
depă
șirea
, dem
arca
jul;
mar
caju
l, în
chid
erea
un
ghiu
lui d
e ap
ărar
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
col
ectiv
e în
ata
c și
în a
păra
re:
acțiu
ni în
2-3
jucă
tori
(săr
itură
, înc
ruci
șare
, du
blar
e), î
n tr
epte
; ap
ărar
e om
la o
m și
gl
isant
.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te și
pro
cede
e:-
pasa
rea
și pr
inde
rea
min
gii d
e pe
loc;
- de
pose
dare
a ce
ntur
ii de
ta
g.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea p
asel
or p
e lo
c în
acti
vită
ți ex
traș
cola
re,
pe p
arcu
rsul
une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sare
a și
prin
dere
a m
ingi
i în
depl
asar
e;-
depo
seda
rea
cent
urii
de
tag
din
aler
gare
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea în
dep
lasa
re în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- pa
sa m
ingi
i la
dist
anță
/țin
tă;
- tr
aseu
l teh
nico
-tacti
c.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea p
asel
or în
3
jucă
tori
în a
ctivi
tăți
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l un
ei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- pa
sa m
ingi
i la
dist
anță
/țin
tă;
- tr
aseu
l teh
nico
-tacti
c.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor
și a
proc
edee
lor j
ocul
ui în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și a
cțiu
ni:
- tr
aseu
l teh
nico
-tacti
c;-
rezo
lvar
ea si
tuaț
iilor
de
supr
anum
eric
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor
și a
proc
edee
lor j
ocul
ui în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
30
VOLE
IN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Vole
i – jo
c sp
ortiv
•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării:
co
nexi
uni i
nter
/tr
ansd
iscip
linar
e.•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
tere
nul d
e jo
c, p
lasa
rea
și sc
him
bul
jucă
toril
or.
•Po
ziții
şi m
işcă
ri sp
ecifi
ce: p
oziți
i fu
ndam
enta
le a
le
atac
antu
lui ș
i ale
ap
ărăt
orul
ui; d
epla
sări:
m
ers,
ale
rgăr
i, să
ritur
i.•
Elem
ente
tehn
ice:
pa
sare
a, se
rvic
iul,
prel
uare
a.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
fund
amen
tale
, de
plas
ări;
- Pa
sa c
u am
bele
mâi
ni
de su
s de
pe lo
c;
- Pa
sa c
u am
bele
mâi
ni
de jo
s de
pe lo
c;
- Pr
elua
rea
min
gii d
e su
s,
de jo
s;
- Se
rvic
iul d
e jo
s din
față
pe
tere
n re
dus.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: sc
him
bare
a te
renu
rilor
de
joc,
lovi
rea
dubl
ă, m
inge
a țin
ută.
•Pr
oced
ee te
hnic
e al
e:
pasă
rii, s
ervi
ciul
ui,
prel
uării
•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
fund
amen
tale
, de
plas
ări;
- Pa
sa c
u am
bele
mâi
ni
de su
s și d
e jo
s pe
loc,
ur
mat
ă de
dep
lasa
re;
- Pr
elua
rea
min
gii d
e su
s,
de jo
s, în
mișc
are;
- Se
rvic
iul d
e jo
s din
față
cu
dife
rite
trai
ecto
rii;
- Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce
com
puse
din
pre
luar
e,
pasă
și tr
ansm
itere
pe
ste
fileu
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: g
reșe
li de
se
rvic
iu, g
reșe
li la
file
u.•
Elem
ente
tehn
ice:
se
rvic
iul d
e jo
s din
față
, de
sus.
•Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce
de: s
ervi
ciu,
pre
luar
e,
pasă
. •
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sa c
u am
bele
mâi
ni
de su
s, d
e su
s de
pe lo
c și
după
dep
lasa
re;
- Pr
elua
rea
min
gii d
e su
s,
de jo
s în
depl
asar
e;-
Serv
iciu
l de
jos ș
i de
sus d
in fa
ță, d
e pe
loc;
- Ac
țiuni
tehn
ico-
tacti
ce
com
puse
din
pre
luar
e,
pasă
și tr
ansm
itere
pe
ste
fileu
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c:
sem
naliz
ările
arb
itrul
ui.
•El
emen
te te
hnic
e:
lovi
tura
de
atac
. •
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
: in
divi
dual
e, d
in 3
pas
e,
siste
me
simpl
e de
ap
ărar
e.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
sa d
e su
s, d
e jo
s cu
dife
rite
trai
ecto
rii;
- Se
rvic
iul d
e jo
s și d
e su
s din
față
, de
pe lo
c;-
Prel
uare
a m
ingi
i de
sus,
de
jos,
din
serv
iciu
;-
Lovi
tura
de
atac
;-
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
co
mpu
se d
in p
relu
are,
pa
să și
tran
smite
re
pest
e fil
eu.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii:
cone
xiun
i int
er/
tran
sdisc
iplin
are.
•Re
guli
de se
curit
ate
•Ar
bitr
ajul
jocu
lui:
echi
pam
entu
l arb
itrul
ui,
gesti
cula
ția a
rbitr
ului
și
dirij
area
jocu
lui.
•El
emen
te şi
pro
cede
e te
hnic
e: lo
vitu
ra d
e at
ac;
elem
ente
și p
roce
dee
tehn
ice
aplic
ate
în a
cțiu
ni
tacti
ce.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pasa
de
sus c
u di
ferit
e tr
aiec
torii
pe
loc
și în
de
plas
are,
pes
te c
ap;
- Se
rvic
iul d
e jo
s și d
e su
s din
față
, de
pe lo
c în
dife
rite
zone
;-
Prel
uare
a m
ingi
i cu
două
mâi
ni d
e su
s, d
e jo
s, c
u or
ice
part
e a
corp
ului
;-
Lovi
tura
de
atac
;-
Acțiu
ni te
hnic
o-ta
ctice
co
mpu
se d
in: p
relu
are,
pa
să și
lovi
tură
de
atac
.
31
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te și
pro
cede
e:-
pasa
min
gii d
e su
s cu
două
mâi
ni;
- pr
elua
rea
min
gii d
e jo
s cu
două
mâi
ni.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
pas
ei d
e su
s în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
sa m
ingi
i cu
două
m
âini
de
sus l
a pr
ecizi
e;
- se
rvic
iul d
e jo
s din
față
la
țintă
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea p
asei
de
jos î
n ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pa
se c
onse
cutiv
e a
m
ingi
i cu
două
mâi
ni d
e su
s;-
serv
iciu
l de
jos d
in fa
ță în
zo
ne.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
serv
iciil
or în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- pr
elua
rea
min
gii d
in
serv
iciu
;-
serv
iciu
l de
sus.
Agen
da m
otric
e a
elev
ului
(în
form
ă gr
afică
/dig
itală
): pr
actic
area
ele
men
telo
r și
a pr
oced
eelo
r joc
ului
în
activ
ități
extr
așco
lare
, pe
parc
ursu
l une
i per
ioad
e in
dica
te.
Elem
ente
și p
roce
dee:
- lo
vitu
ra d
e at
ac;
- se
rvic
iul d
e su
s în
zone
.Ag
enda
mot
rice
a el
evul
ui
(în fo
rmă
grafi
că/d
igita
lă):
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor
și a
proc
edee
lor j
ocul
ui în
ac
tivită
ți ex
traș
cola
re, p
e pa
rcur
sul u
nei p
erio
ade
indi
cate
.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea p
oziți
ei și
a
mișc
ărilo
r păr
ților
cor
pulu
i, a
fact
orilo
r-che
ie la
în
depl
inire
a el
emen
telo
r și p
roce
deel
or te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i în
func
ție d
e ca
ract
eristi
cile
spaț
io-
tem
pora
le, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea și
dem
onst
rare
a el
emen
telo
r și a
pr
oced
eelo
r teh
nice
spec
ifice
jocu
rilor
în d
iferit
e po
ziții
și cu
îmbi
nare
a di
ferit
or m
ișcăr
i ale
cor
pulu
i;-
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor d
e po
sesie
și m
anip
ular
e a
min
gii p
rin e
xerc
iții,
ștaf
ete,
jocu
ri de
mișc
are,
pr
egăti
toar
e și
conv
ențio
nale
(cu
sarc
ini);
- de
zvol
tare
a ca
lităț
ilor m
otric
e sp
ecifi
ce (v
iteză
, ca
paci
tăți
coor
dina
tive)
prin
ele
men
te și
pro
cede
e te
hnic
e al
e jo
culu
i.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
jocu
lui,
înlă
nțui
rea
lor î
n ac
țiuni
tacti
ce in
divi
dual
e și
a 2-
3 ju
căto
ri,
even
tual
cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
jocu
lui s
porti
v în
stru
ctur
i co
mpl
exe
cu și
fără
min
ge;
- ex
ersa
rea
și pr
actic
area
acț
iuni
lor t
actic
e in
divi
dual
e și
de g
rup
în a
tac
și în
apă
rare
în
con
diții
spec
ial a
dopt
ate
(în si
tuaț
ii de
supr
anum
eric
în a
tac
și in
ferio
ritat
e nu
mer
ică
în a
păra
re);
- de
zvol
tare
a ca
lităț
ilor m
otric
e sp
ecifi
ce (f
orță
– v
iteză
, cap
acită
ți co
ordi
nativ
e sp
ecifi
ce) p
rin in
term
ediu
l joc
urilo
r de
mișc
are,
pre
gătit
oare
și b
ilate
rale
.
32
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) l
a ni
vel d
e gr
up/c
lasă
;-
real
izare
a pr
oiec
tulu
i ind
ivid
ual/d
e gr
up/c
olec
tiv: a
fiș/
post
er/b
anne
r pub
licita
r;-
îmbu
nătă
țirea
stăr
ii de
sănă
tate
prin
par
ticip
area
re
gula
tă la
acti
vită
țile
mot
rice
(în fo
rmă
grafi
că/
digi
tală
); -
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: id
entifi
care
a co
ndiți
ilor
sigur
e, a
mod
alită
ților
de
prot
ecție
per
sona
lă și
a c
elor
di
n ju
r în
timpu
l pra
ctică
rii jo
curil
or sp
ortiv
e;-
orga
niza
rea
wor
ksho
puril
or: s
chim
b de
bun
e pr
actic
i re
ferit
oare
la id
entifi
care
a sp
ațiil
or și
a jo
curil
or c
are
se
pot p
racti
ca îm
preu
nă c
u pr
iete
nii/f
amili
a.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce jo
curil
or sp
ortiv
e la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șc
oală
;-
real
izare
a pr
oiec
tulu
i ind
ivid
ual/d
e gr
up/c
olec
tiv: a
fiș/p
oste
r/ba
nner
spot
pub
licita
r de
spre
impa
ctul
jocu
rilor
asu
pra
stăr
ii em
oțio
nale
a o
mul
ui, s
atisf
acția
și p
lăce
rea
pers
onal
ă (în
form
ă gr
afică
/dig
itală
);-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: e
valu
area
pro
gres
elor
pro
prii
de în
sușir
e a
elem
ente
lor ș
i a p
roce
deel
or te
hnic
o-ta
ctice
spec
ifice
jocu
lui s
porti
v;-
orga
niza
rea
wor
ksho
puril
or: s
chim
b de
bun
e pr
actic
i ref
erito
are
la e
volu
ția în
ac
tivită
ți co
mpe
tițio
nale
spec
ifice
jocu
rilor
spor
tive
în c
adru
l șco
lar ș
i cel
ext
rașc
olar
.
33
VI.
MO
DUL
E LA
ALE
GER
EM
odul
ul E
LEM
ENTE
DE
DAN
SEL
EMEN
TE D
E DA
NS
POPU
LAR
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Da
ns p
opul
ar H
ora
2/4:
- Ri
tmul
și n
umăr
ătoa
-re
a;-
Pași
de b
ază:
de
cara
c-te
r de
horă
;-
Îmbi
nare
a pa
sulu
i cu
mișc
ările
bra
țelo
r;-
Coor
dona
rea
braț
elor
cu
pas
ul;
- In
terp
reta
rea
elem
en-
tulu
i dup
ă rit
m și
muz
i-că
;-
Inte
rpre
tare
a pa
sulu
i în
sem
icer
c, în
cer
c, p
e lin
ie;
- Pa
și de
dan
s în
pere
chi;
- Da
nsur
i pop
ular
e re
gi-
onal
e (r
use,
găg
ăuze
, bu
lgar
e, u
crai
nene
et
c.).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Dans
pop
ular
Hor
a 2/
4:-
Ritm
ul și
num
ărăt
oa-
rea;
- P
ași d
e ba
ză: d
e ca
rac-
ter d
e ho
ră;
- Îm
bina
rea
pasu
lui c
u m
ișcăr
ile b
rațe
lor;
- Co
ordo
nare
a br
ațel
or
cu p
asul
;-
Inte
rpre
tare
a el
emen
-tu
lui d
upă
ritm
și m
uzi-
că;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
;-
Pași
de d
ans î
n pe
rech
i;-
Dans
uri p
opul
are
regi
-on
ale
(rus
e, g
ăgău
ze,
bulg
are,
ucr
aine
ne
etc.
).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Dans
pop
ular
Sâr
ba:
- Ri
tmul
și
num
ărăt
oare
a;-
Pași
de b
ază:
pas
de
cara
cter
de
sârb
ă;-
Îmbi
nare
a pa
sulu
i cu
mișc
ările
bra
țelo
r;-
Coor
dona
rea
braț
elor
cu
pas
ul;
- In
terp
reta
rea
elem
entu
lui d
upă
ritm
și
muz
ică;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
;-
Pași
de d
ans î
n pe
rech
i;-
Dans
uri p
opul
are
regi
onal
e (r
use,
gă
găuz
e, b
ulga
re,
ucra
inen
e et
c.).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Dans
pop
ular
Sâr
ba:
- Ri
tmul
și
num
ărăt
oare
a;-
Pași
de b
ază:
pas
de
cara
cter
de
sârb
ă;-
Îmbi
nare
a pa
sulu
i cu
mișc
ările
bra
țelo
r;-
Coor
dona
rea
braț
elor
cu
pas
ul;
- In
terp
reta
rea
elem
entu
lui d
upă
ritm
și
muz
ică;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
;-
Pași
de d
ans î
n pe
rech
i;-
Dans
uri p
opul
are
regi
onal
e (r
use,
gă
găuz
e, b
ulga
re,
ucra
inen
e et
c.).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Dans
trad
ițion
al H
ostr
opăț
:-
Ritm
ul și
nu
măr
ătoa
rea;
- Pa
s de
bază
de
host
ropă
ț;-
Îmbi
nare
a pa
sulu
i cu
mișc
ările
bra
țelo
r;-
Coor
dona
rea
braț
elor
cu
pas
ul;
- In
terp
reta
rea
elem
entu
lui d
upă
ritm
și
muz
ică;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
;-
Pași
de d
ans î
n pe
rech
i;-
Dans
uri p
opul
are
regi
onal
e (r
use,
gă
găuz
e, b
ulga
re,
ucra
inen
e et
c.).
34
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:-
pas d
e ba
ză: d
e ca
ract
er
de h
oră.
Proi
ect:
Port
ul (c
ostu
mul
) po
pula
r și c
hiui
turil
e.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- da
nsul
Hor
a 2/
4.Pr
oiec
t: Po
zițiil
e pr
inci
pale
în
dan
s pop
ular
și p
așii
spec
ifici
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- pa
s de
bază
: pas
de
cara
cter
de
sârb
ă.Pr
oiec
t: Da
nsur
i pop
ular
e re
gion
ale.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- da
nsul
Sâr
ba.
Proi
ect:
Dans
uri p
opul
are
ale
fete
lor ș
i ale
băi
ețilo
r.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- pa
s de
bază
de
host
ropă
ț.Pr
oiec
t: Da
nsur
i pop
ular
e sp
ecifi
ce e
veni
men
telo
r cu
ltura
le fo
lclo
rice.
ELEM
ENTE
DE
DAN
S SP
ORT
IVN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:Va
ls le
nt:
- Pa
și de
baz
ă: d
e va
ls,
de v
als c
u în
toar
cere
,
„păt
ratu
l” v
alsu
lui;
- Îm
bina
rea
pasu
lui c
u m
ișcăr
ile b
rațe
lor;
- Co
ordo
nare
a br
ațel
or
cu p
asul
;-
Inte
rpre
tare
a el
emen
tulu
i dup
ă rit
m,
muz
ică,
var
iat;
- In
terp
reta
rea
pașil
or în
pe
rech
i.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Vals
lent
:-
Pași
de b
ază:
de
vals,
de
val
s cu
înto
arce
re,
„p
ătra
tul”
val
sulu
i;-
Îmbi
nare
a pa
sulu
i cu
mișc
ările
bra
țelo
r;-
Coor
dona
rea
braț
elor
cu
pas
ul;
- In
terp
reta
rea
elem
entu
lui d
upă
ritm
, m
uzic
ă, v
aria
t;-
Inte
rpre
tare
a pa
șilor
în
pere
chi.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Valsu
l în
pere
chi:
- Pa
și de
baz
ă: d
e va
ls,
de v
als c
u în
toar
cere
,
„păt
ratu
l” v
alsu
lui;
- Îm
bina
rea
pasu
lui c
u m
ișcăr
ile b
rațe
lor;
- Co
ordo
nare
a br
ațel
or
cu p
asul
;-
Inte
rpre
tare
a el
emen
tulu
i dup
ă rit
m,
muz
ică,
var
iat;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Valsu
l în
pere
chi:
- Pa
și de
baz
ă: d
e va
ls,
de v
als c
u în
toar
cere
,
„păt
ratu
l” v
alsu
lui;
- Îm
bina
rea
pasu
lui c
u m
ișcăr
ile b
rațe
lor;
- Co
ordo
nare
a br
ațel
or
cu p
asul
;-
Inte
rpre
tare
a el
emen
tulu
i dup
ă rit
m,
muz
ică,
var
iat;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
Valsu
l în
pere
chi:
- Pa
și de
baz
ă: d
e va
ls,
de v
als c
u în
toar
cere
,
„păt
ratu
l” v
alsu
lui;
- Îm
bina
rea
pasu
lui c
u m
ișcăr
ile b
rațe
lor;
- Co
ordo
nare
a br
ațel
or
cu p
asul
;-
Inte
rpre
tare
a el
emen
tulu
i dup
ă rit
m,
muz
ică,
var
iat;
- In
terp
reta
rea
pasu
lui
în se
mic
erc,
în c
erc,
pe
linie
.
35
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:-
pas d
e ba
ză: d
e va
ls.Pr
oiec
t: Da
nsur
i spo
rtive
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- pa
s de
bază
: de
vals
în
pere
chi.
Proi
ect:
Tipu
ri de
val
s.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- pa
s de
bază
: de
vals
cu
înto
arce
re.
Pr
oiec
t: Pa
și de
val
s,
cara
cter
istică
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- pa
s de
bază
: „pă
trat
ul”
valsu
lui.
Proi
ect:
Ritm
ul p
așilo
r de
vals.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- va
lsul î
n pe
rech
i.
Proi
ect:
Tipu
ri de
val
s în
pere
chi.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea d
iferit
or
mișc
ări l
ocom
otor
ii, a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r di
ntre
mișc
ări î
n ex
erci
ții d
in d
ans,
eve
ntua
l cu
supo
rt
vide
o/di
gita
l; -
perfe
cțio
nare
a și
prac
ticar
ea d
iferit
or m
ișcăr
i fu
ndam
enta
le a
le c
orpu
lui p
rin e
lem
ente
din
dan
s.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e co
nduc
ere,
de
mod
el) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce d
ansu
lui l
a ni
vel d
e gr
up/c
lasă
;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: id
entifi
care
a op
ortu
nită
ților
de
prac
ticar
e a
dans
ului
în m
ediu
l șc
olar
, fam
ilial
, com
unita
r.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r din
dan
s în
varie
tate
, în
lănț
uire
a în
com
plex
e, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l; -
perfe
cțio
nare
a și
prac
ticar
ea v
arie
tății
de
elem
ente
din
dan
s în
dife
rite
îmbi
nări
de
3-6
elem
ente
în c
ompl
exe
indi
vidu
al și
în g
rup.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r, m
odel
, lid
er d
e gr
up, r
epor
ter-c
omen
tato
r sp
ortiv
etc
.) în
acti
vită
ți sp
ecifi
ce d
e da
ns la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șco
ală;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
var
ieta
tea
de în
depl
inire
a e
lem
ente
lor d
e da
ns.
36
Mod
ulul
JOC
SPO
RTIV
INDI
VIDU
ALBA
DMIN
TON
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
renu
l de
joc,
file
ul, s
ervi
ciul
și
punc
tul,
setu
l, m
eciu
l.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziția
fund
amen
tală
;-
Depl
asăr
i;-
Priza
rach
etei
;-
Exer
ciții
de
acom
odar
e cu
rach
eta
și flu
tura
șul;
- Lo
vitu
ra d
in d
reap
ta și
di
n st
ânga
; -
Serv
iciu
l îna
lt de
părt
at.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
tere
nul
de jo
c, fi
leul
, ser
vici
ul și
pu
nctu
l, se
tul,
mec
iul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ia fu
ndam
enta
lă;
- De
plas
ări;
- Pr
iza ra
chet
ei;
- Ex
erci
ții d
e ac
omod
are
cu ra
chet
a și
flutu
rașu
l;-
Lovi
tura
din
dre
apta
și
din
stân
ga;
- Se
rvic
iul î
nalt
depă
rtat
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu/r
epet
ări,
pena
lităț
i.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
plas
ări c
u pa
și ad
ăuga
ți la
tera
l, în
aint
e și
înap
oi;
- Lo
vitu
ra la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii,
lovi
turi
de la
pie
pt;
- Lo
vitu
ra d
e at
ac d
e pe
lo
c și
prin
sărit
ură;
- Se
rvic
iul î
nalt
depă
rtat
și
scur
t apr
opia
t;-
Lobu
l scu
rt și
lung
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu/r
epet
ări,
pena
lităț
i.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
plas
ări c
u pa
și ad
ăuga
ți la
tera
l, în
aint
e și
înap
oi;
- Lo
vitu
ra la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii,
lovi
turi
de la
pie
pt;
- Lo
vitu
ra d
e at
ac d
e pe
lo
c și
prin
sărit
ură;
- Se
rvic
iul î
nalt
depă
rtat
și
scur
t apr
opia
t; -
Lobu
l scu
rt și
lung
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu/r
epet
ări,
pena
lităț
i.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
plas
ări c
u pa
și ad
ăuga
ți la
tera
l, în
aint
e și
înap
oi;
- Lo
vitu
ra la
dife
rite
dist
anțe
și d
irecț
ii,
lovi
turi
de la
pie
pt;
- Lo
vitu
ra d
e at
ac d
e pe
lo
c și
prin
sărit
ură;
- Se
rvic
iul î
nalt
depă
rtat
și
scur
t apr
opia
t; -
Lobu
l scu
rt și
lung
.Pr
odus
e ev
alua
bile
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri di
n dr
eapt
a;-
lovi
turi
din
stân
ga.
Proi
ect:
Evol
uția
jocu
lui ș
i a
regu
lilor
în b
adm
into
n.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri al
tern
ative
din
dr
eapt
a/st
ânga
; -
serv
iciu
l îna
lt la
pre
cizie
.Pr
oiec
t: Ev
oluț
ia jo
culu
i în
M
oldo
va.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri di
rect
e;-
serv
iciu
l scu
rt în
zone
. Pr
oiec
t: Te
hnic
a lo
vitu
rilor
lu
ngi ș
i scu
rte.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- te
hnic
a lo
vitu
rii d
e at
ac;
- se
rvic
iul î
n zo
ne
pres
tabi
lite.
Pr
oiec
t: Ac
țiune
a te
hnic
o-ta
ctică
a se
rvic
iulu
i.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri de
ata
c în
zone
;-
lobu
l scu
rt și
lung
. Pr
oiec
t: Ac
țiune
a te
hnic
o-ta
ctică
a lo
vitu
rii d
e at
ac.
37
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea p
oziți
ei și
a
mișc
ărilo
r păr
ților
cor
pulu
i la
înde
plin
irea
elem
ente
lor
și pr
oced
eelo
r teh
nice
spec
ifice
jocu
lui,
even
tual
cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
și d
emon
stra
rea
elem
ente
lor ș
i a
proc
edee
lor t
ehni
ce sp
ecifi
ce jo
culu
i în
dife
rite
poziț
ii și
cu îm
bina
rea
a di
ferit
or m
ișcăr
i ale
cor
pulu
i.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cl
asă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
cel
or
din
jur î
n tim
pul p
racti
cării
jocu
lui s
porti
v în
cad
rul
activ
itățil
or d
e în
văța
re.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
jocu
lui,
înlă
nțui
rea
lor î
n ac
țiuni
tacti
ce, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor ș
i a p
roce
deel
or te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv
în st
ruct
uri
com
plex
e, jo
curi
de în
văța
re.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv
la n
ivel
de
grup
/cla
să/
școa
lă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
eva
luar
ea p
rogr
esel
or p
ropr
ii de
însu
șire
a el
emen
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ico-
tacti
ce sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv.
TEN
IS D
E M
ASĂ
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: m
asa
de
teni
s, fi
leul
, ser
vici
ul și
pu
nctu
l, se
tul,
mec
iul
ordi
nea
jocu
lui.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Poziț
ia fu
ndam
enta
lă;
- Pr
iza c
lasic
ă a
pale
tei;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
mas
a de
te
nis,
file
ul, s
ervi
ciul
și
punc
tul,
setu
l, m
eciu
l or
dine
a jo
culu
i.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziția
fund
amen
tală
;-
Priza
cla
sică
a pa
lete
i;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu, p
rimire
, sc
him
bare
a te
renu
lui.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Depl
asăr
i cu
pași
adău
gați
late
ral,
înai
nte
și în
apoi
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu, p
rimire
, sc
him
bare
a te
renu
lui.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Depl
asăr
i cu
pași
adău
gați
late
ral,
înai
nte
și în
apoi
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
gre
șeli
la se
rvic
iu, p
rimire
, sc
him
bare
a te
renu
lui.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Depl
asăr
i cu
pași
adău
gați
late
ral,
înai
nte
și în
apoi
;
38
- Ex
erci
ții c
u pa
leta
și
min
gea;
- Lo
vitu
ri dr
epte
, fo
reha
ndul
și re
veru
l sim
plu;
- Se
rvic
iul c
u fo
reha
ndul
și
reve
rul d
in
poziț
iona
re d
iferit
ă fa
ță
de m
asă.
- Ex
erci
ții c
u pa
leta
și
min
gea;
- Lo
vitu
ri dr
epte
, fo
reha
ndul
și re
veru
l sim
plu;
- Se
rvic
iul c
u fo
reha
ndul
și
reve
rul d
in
poziț
iona
re d
iferit
ă fa
ță
de m
asă.
- Ex
erci
ții c
u pa
leta
și
min
gea;
- Lo
vitu
ri dr
epte
și p
late
, fo
reha
ndul
și re
veru
l;-
Serv
iciu
l lift
at c
u tr
aiec
torii
scur
te, m
edii
lung
i;-
Prel
uare
a fo
reha
nd și
re
ver.
- Ex
erci
ții c
u pa
leta
și
min
gea;
- Lo
vitu
ri dr
epte
și p
late
, fo
reha
ndul
și re
veru
l;-
Serv
iciu
l lift
at c
u tr
aiec
torii
scur
te, m
edii
lung
i;-
Prel
uare
a fo
reha
nd și
re
ver.
- Ex
erci
ții c
u pa
leta
și
min
gea;
- Lo
vitu
ri dr
epte
și p
late
, fo
reha
ndul
și re
veru
l;-
Serv
iciu
l lift
at c
u tr
aiec
torii
scur
te, m
edii
lung
i;-
Prel
uare
a fo
reha
nd și
re
ver.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:-
lovi
turi
drep
te,
fore
hand
ul și
reve
rul;
- se
rvic
iul l
a pr
ecizi
e.Pr
oiec
t: Ev
oluț
ia jo
culu
i și
a re
gulil
or d
e jo
c în
teni
sul
de m
asă.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri la
pre
cizie
din
fo
reha
nd și
reve
r; -
serv
iciu
l for
ehan
d și
reve
r.Pr
oiec
t: Ev
oluț
ia jo
culu
i de
teni
s de
mas
ă în
Mol
dova
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri pl
ate;
-
tehn
ica
serv
iciu
lui.
Proi
ect:
Tehn
ica
lovi
turil
or
fore
hand
și re
ver.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri fo
reha
nd c
u tr
aiec
torie
; -
serv
iciu
l lift
at la
pre
cizie
. Pr
oiec
t: Te
hnic
a se
rvic
iilor
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- lo
vitu
ri re
ver c
u tr
aiec
torie
;-
serv
iciu
l lift
at c
u tr
aiec
torie
. Pr
oiec
t: Te
hnic
a pr
eluă
rilor
.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea p
oziți
ei și
a
mișc
ărilo
r păr
ților
cor
pulu
i la
înde
plin
irea
elem
ente
lor
și a
proc
edee
lor t
ehni
ce sp
ecifi
ce jo
culu
i, ev
entu
al c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea și
dem
onst
rare
a el
emen
telo
r și a
pr
oced
eelo
r teh
nice
spec
ifice
jocu
lui î
n di
ferit
e po
ziții
și cu
îmbi
nare
a di
ferit
or m
ișcăr
i ale
cor
pulu
i.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cl
asă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
cel
or
din
jur î
n tim
pul p
racti
cării
jocu
lui.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
jocu
lui,
înlă
nțui
rea
lor î
n ac
țiuni
tacti
ce, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor ș
i a p
roce
deel
or te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv
în st
ruct
uri
com
plex
e și
jocu
ri de
învă
țare
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv
la n
ivel
de
grup
/cla
să/
școa
lă;
- în
văța
re p
rin sa
rcin
i de
lucr
u: e
valu
area
pro
gres
elor
pro
prii
de în
sușir
e a
elem
ente
lor
și a
proc
edee
lor t
ehni
co-ta
ctice
spec
ifice
jocu
lui s
porti
v.
39
JOC
DE D
AME
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: ta
blă,
pie
-se
, am
plas
area
pie
selo
r pe
tabl
a de
joc,
mut
ările
pi
esel
or, t
rans
form
area
în
dam
ă, m
utăr
ile d
ame-
lor,
diag
onal
a pr
inci
pală
, lin
ii du
ble,
trip
le, r
emiză
, câ
știg,
pie
rder
e, n
otaț
ie.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Debu
t: cl
asifi
care
a de
butu
rilor
; reg
ulile
de
dezv
olta
re a
pie
selo
r;-
Jocu
l de
mijl
oc:
defin
iția
com
bina
ției,
idee
a și
mec
anis-
mul
une
i com
bina
ții,
impo
rtan
ța c
oloa
nelo
r, pi
onul
de
aur;
- Fi
nalu
l: tr
ansf
orm
are
în d
amă;
var
ieta
tea
de
lațu
ri; c
apca
ne p
entr
u ca
ptur
area
dam
ei;
4 da
me
cont
ra u
nei
dam
e; 3
dam
e co
ntra
un
ei d
ame,
lupt
a pi
ese-
lor,
schi
mb
de p
iese
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
tabl
ă, p
ie-
se, a
mpl
asar
ea p
iese
lor
pe ta
bla
de jo
c, m
utăr
ile
pies
elor
, tra
nsfo
rmar
ea în
da
mă,
mut
ările
dam
elor
, di
agon
ala
prin
cipa
lă,
linii
dubl
e, tr
iple
, rem
iză,
câști
g, p
ierd
ere,
not
ație
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
but:
clas
ifica
rea
debu
turil
or; r
egul
ile d
e de
zvol
tare
a p
iese
lor;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: de
finiți
a co
mbi
nație
i, id
eea
și m
ecan
is-m
ul u
nei c
ombi
nații
, im
port
anța
col
oane
lor,
pion
ul d
e au
r;-
Fina
lul:
tran
sfor
mar
e în
dam
ă; v
arie
tate
a de
la
țuri;
cap
cane
pen
tru
capt
urar
ea d
amei
; 4
dam
e co
ntra
une
i da
me;
3 d
ame
cont
ra
unei
dam
e, lu
pta
pies
e-lo
r, sc
him
b de
pie
se.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
but:
Ţeap
a,
Retr
ager
ea, U
rban
a,
Urb
ana
inve
rsă;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: im
port
anța
câm
puril
or
d4, f
4 (c
5, e
5), c
âmpu
ri ac
tive,
legă
turi,
pie
se
izola
te, fl
ancu
ri –
inad
misi
bilit
atea
slăb
irii
flanc
urilo
r, ca
lcul
ul
și pl
anul
– n
oțiu
ni
fund
amen
tale
;-
Fina
lul:
3 da
me
cont
ra
unei
dam
e și
o pi
esă,
lu
pta
pies
elor
, sch
imb
de p
iese
, tem
po,
opoz
iție,
blo
care
a pi
esel
or.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
but:
Ţeap
a,
Retr
ager
ea, U
rban
a,
Urb
ana
inve
rsă;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: im
port
anța
câm
puril
or
d4, f
4 (c
5, e
5), c
âmpu
ri ac
tive,
legă
turi,
pie
se
izola
te, fl
ancu
ri –
inad
misi
bilit
atea
slăb
irii
flanc
urilo
r, ca
lcul
ul
și pl
anul
– n
oțiu
ni
fund
amen
tale
;-
Fina
lul:
3 da
me
cont
ra
unei
dam
e și
o pi
esă,
lu
pta
pies
elor
, sch
imb
de p
iese
, tem
po,
opoz
iția,
blo
care
a pi
esel
or.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
but:
Ţeap
a,
Retr
ager
ea, U
rban
a,
Urb
ana
inve
rsă;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: im
port
anța
câm
puril
or
d4, f
4 (c
5, e
5), c
âmpu
ri ac
tive,
legă
turi,
pie
se
izola
te, fl
ancu
ri –
inad
misi
bilit
atea
slăb
irii
flanc
urilo
r, ca
lcul
ul
și pl
anul
– n
oțiu
ni
fund
amen
tale
;-
Fina
lul:
3 da
me
cont
ra
unei
dam
e și
o pi
esă,
lu
pta
pies
elor
, sch
imb
de p
iese
, tem
po,
opoz
iție,
blo
care
a pi
esel
or.
40
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:-
mișc
ări,
capt
urăr
i și t
rans
-fo
rmar
e;-
lanț
uri s
impl
e.Pr
oiec
t: Jo
cul d
e da
me
în
antic
hita
te.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- de
butu
ri de
joc;
- ca
pcan
e de
joc.
Proi
ect:
Jocu
l de
dam
e în
M
oldo
va.
Elem
ente
şi jo
c:
- de
but:
Ţeap
a, R
etra
gere
a,
Urb
ana;
-
joc
prac
tic.
Proi
ect:
Debu
turi
de jo
curi.
Elem
ente
şi jo
c:
- câ
mpu
rile
de jo
c;
- jo
c pr
actic
.Pr
oiec
t: Ca
lcul
ul și
pla
nul –
no
țiuni
fund
amen
tale
.
Elem
ente
şi jo
c:
- le
gătu
ri, p
iese
izol
ate,
sc
him
b de
pie
se;
- jo
c pr
actic
.Pr
oiec
t: Fi
nalu
ri de
3/4
da
me
cont
ra u
na.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea m
ișcăr
ilor e
le-
men
tare
spec
ifice
jocu
lui,
even
tual
cu
supo
rt v
ideo
/di
gita
l;-
prac
ticar
ea și
dem
onst
rare
a m
odel
elor
sim
ple
de jo
c în
va
rieta
te.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cl
asă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
cel
or
din
jur î
n tim
pul p
racti
cării
jocu
rilor
.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r de
debu
t, al
e jo
culu
i de
mijl
oc
și fin
al, î
nlăn
țuire
a lo
r în
acțiu
ni ta
ctice
, eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
ele
men
telo
r de
debu
t, al
e jo
culu
i de
mijl
oc și
fina
l, al
e jo
curil
or d
e în
văța
re/c
ompe
tițio
nale
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șco
ală;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
eva
luar
ea p
rogr
esel
or p
ropr
ii în
însu
șirea
acț
iuni
lor
tacti
ce sp
ecifi
ce jo
culu
i.
41
ŞAH
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: g
eom
etria
ta
blei
de
șah;
câm
puril
e și
denu
mire
a lo
r; pi
esel
e de
șah;
mut
area
turn
ului
, a
nebu
nulu
i, a
dam
ei,
a re
gelu
i, a
calu
lui,
a pi
onul
ui; c
aptu
rare
a pi
esel
or d
e șa
h, șa
hul ș
i m
atul
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
schi
dere
: cla
sifica
rea
desc
hide
rilor
; cum
tr
ebui
e în
cepu
tă
parti
da, r
egul
i de
dezv
olta
re;
- Jo
cul d
e m
ijloc
în a
tac
și în
apă
rare
; pr
oced
ee
tacti
ce: l
ovitu
ri ta
ctice
; at
ac și
apă
rare
; ata
c lin
iar;
atac
gru
pat,
atac
dub
lu, ș
ah d
ublu
, at
ac p
rin d
esco
perir
e,
proc
edee
tacti
ce;
- Fi
nalu
l: m
at li
niar
; mat
cu
dam
ă și
rege
con
tra
rege
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
geo
met
ria
tabl
ei d
e șa
h; c
âmpu
rile
și de
num
irea
lor;
pies
ele
de șa
h; m
utar
ea tu
rnul
ui,
a ne
bunu
lui,
a da
mei
, a
rege
lui,
a ca
lulu
i, a
pion
ului
; cap
tura
rea
pies
elor
de
șah,
șahu
l și
mat
ul.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Desc
hide
re: c
lasifi
care
a de
schi
deril
or; c
um
treb
uie
înce
pută
pa
rtida
, reg
uli d
e de
zvol
tare
;-
Jocu
l de
mijl
oc în
ata
c și
în a
păra
re;
proc
edee
ta
ctice
: lov
ituri
tacti
ce;
atac
și a
păra
re; a
tac
linia
r; at
ac g
rupa
t, at
ac d
ublu
, șah
dub
lu,
atac
prin
des
cope
rire,
pr
oced
ee ta
ctice
;-
Fina
lul:
mat
lini
ar; m
at
cu d
amă
și re
ge c
ontr
a re
ge.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
val
oare
a es
timati
vă a
pie
selo
r; tr
ansf
orm
area
pio
nulu
i; re
miza
și p
atul
; roc
ada
și ca
zuri
în c
are
roca
da e
ste
inte
rzisă
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
schi
dere
: cen
tru
mic
și
cent
ru m
are;
var
iant
e de
des
chid
ere;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: co
mbi
nații
; sac
rifici
u;
varia
nta
forț
ată;
bl
ocar
ea și
elib
erar
ea
câm
pulu
i; el
imin
area
ap
ărăt
orul
ui; a
tacu
l re
gelu
i adv
ers;
- Fi
nalu
l: m
at c
u re
gele
și
turn
ul.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
val
oare
a es
timati
vă a
pie
selo
r; tr
ansf
orm
area
pio
nulu
i; re
miza
și p
atul
; roc
ada
și ca
zuri
în c
are
roca
da e
ste
inte
rzisă
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
schi
dere
: cen
tru
mic
și
cent
ru m
are;
var
iant
e de
des
chid
ere;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: co
mbi
nații
; sac
rifici
u;
varia
nta
forț
ată;
bl
ocar
ea și
elib
erar
ea
câm
pulu
i; el
imin
area
ap
ărăt
orul
ui; a
tacu
l re
gelu
i adv
ers;
- Fi
nalu
l: m
at c
u re
gele
și
turn
ul.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
val
oare
a es
timati
vă a
pie
selo
r; tr
ansf
orm
area
pio
nulu
i; re
miza
și p
atul
; roc
ada
și ca
zuri
în c
are
roca
da e
ste
inte
rzisă
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
schi
dere
: cen
tru
mic
și
cent
ru m
are;
var
iant
e de
des
chid
ere;
- Jo
cul d
e m
ijloc
: co
mbi
nații
; sac
rifici
u;
varia
nta
forț
ată;
bl
ocar
ea și
elib
erar
ea
câm
pulu
i; el
imin
area
ap
ărăt
orul
ui; a
tacu
l re
gelu
i adv
ers;
- Fi
nalu
l: m
at c
u re
gele
și
turn
ul.
42
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:
- al
fabe
tul j
ocul
ui;
- de
schi
dere
a jo
culu
i și
dezv
olta
rea.
Proi
ect:
Șahu
l – sp
ort a
l in
tele
ctul
ui.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
jocu
l de
mijl
oc: a
tac
linia
r; -
final
ul: m
at li
niar
.Pr
oiec
t: Șa
hul î
n M
oldo
va.
Elem
ente
şi jo
c:
- de
schi
dere
a pa
rtide
i și
stud
iere
a un
ei v
aria
nte;
- jo
c pr
actic
. Pr
oiec
t: Va
loar
ea și
se
mni
ficaț
ia fi
guril
or.
Elem
ente
şi jo
c:
- va
riant
e de
des
chid
ere;
- jo
c pr
actic
. Pr
oiec
t: Va
riant
e de
mat
di
n do
uă fi
guri.
Elem
ente
şi jo
c:
- bl
ocar
ea și
elib
erar
ea
câm
pulu
i;-
joc
prac
tic.
Proi
ect:
Varia
nte
de
desc
hide
re, j
ocur
i de
mijl
oc,
final
uri.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea m
ișcăr
ilor
elem
enta
re sp
ecifi
ce jo
culu
i, ev
entu
al c
u su
port
vid
eo/
digi
tal;
- pr
actic
area
și d
emon
stra
rea
mod
elel
or si
mpl
e de
joc
în
varie
tate
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cl
asă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
ce
lor d
in ju
r în
timpu
l pra
ctică
rii jo
curil
or în
cad
rul
activ
itățil
or d
e în
văța
re.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r de
debu
t, al
e jo
culu
i de
mijl
oc
și fin
al, î
nlăn
țuire
a lo
r în
acțiu
ni ta
ctice
, eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
ele
men
telo
r de
debu
t, al
e jo
culu
i de
mijl
oc și
fina
l, jo
curi
de în
văța
re/
com
petiț
iona
le.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șco
ală;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
eva
luar
ea p
rogr
esel
or p
ropr
ii de
însu
șire
a ac
țiuni
lor
tacti
ce sp
ecifi
ce jo
culu
i.
43
Mod
ulul
PRO
BĂ S
PORT
IVĂ
RECR
EATI
VĂ
AER
OBI
CĂN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Pași
aero
bici
de
bază
;-
Pași
aero
bici
în
coor
dona
re c
u br
ațel
e;-
Pași
aero
bici
la 2
, 4, 8
tim
pi c
u dr
eptu
l și c
u st
ângu
l;-
Com
plex
e di
n 4-
8 pa
și/ex
erci
ții a
erob
ice
la 2
, 4
și 8
timpi
;-
Exer
ciții
de
rela
xare
și
resp
irato
rii;
- Ex
erci
ții d
e în
tinde
re
(str
etch
ing)
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
și ae
robi
ci d
e ba
ză;
- Pa
și ae
robi
ci în
co
ordo
nare
cu
braț
ele;
- Pa
și ae
robi
ci la
2, 4
, 8
timpi
cu
drep
tul ș
i cu
stân
gul;
- Co
mpl
exe
din
4-8
pași/
exer
ciții
aer
obic
e la
2, 4
și
8 tim
pi;
- Ex
erci
ții d
e re
laxa
re și
re
spira
torii
;-
Exer
ciții
de
întin
dere
(s
tret
chin
g).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
și ae
robi
ci la
2, 4
, 8
timpi
;-
Com
plex
e di
n 8-
16
pași
aero
bici
la 2
, 4 și
8
timpi
; -
Com
plex
aer
obic
din
8
pași
cu st
ep p
latfo
rmă;
- Co
mpl
ex a
erob
ic d
in 8
pa
și cu
fitb
all,
cu b
anda
el
astic
ă, c
u ha
ltere
(0
,5-2
kg)
;-
Com
plex
aer
obic
cu
cara
cter
de
dans
: hip
-ho
p, fu
nk, p
opul
ar;
- Ex
erci
ții d
e re
spira
ție
și de
întin
dere
(s
tret
chin
g).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
și ae
robi
ci la
2, 4
, 8
timpi
;-
Com
plex
e di
n 8-
16
pași
aero
bici
la 2
, 4 și
8
timpi
; -
Com
plex
aer
obic
din
8
pași
cu st
ep p
latfo
rmă;
- Co
mpl
ex a
erob
ic d
in 8
pa
și cu
fitb
all,
cu b
anda
el
astic
ă, c
u ha
ltere
(0
,5-2
kg)
;-
Com
plex
aer
obic
cu
cara
cter
de
dans
: hip
-ho
p, fu
nk, p
opul
ar;
- Ex
erci
ții d
e re
spira
ție
și de
întin
dere
(s
tret
chin
g).
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pa
și ae
robi
ci la
2, 4
, 8
timpi
;-
Com
plex
e di
n 8-
16
pași
aero
bici
la 2
, 4 și
8
timpi
; -
Com
plex
aer
obic
din
8
pași
cu st
ep p
latfo
rmă;
- Co
mpl
ex a
erob
ic d
in 8
pa
și cu
fitb
all,
cu b
anda
el
astic
ă, c
u ha
ltere
(0
,5-2
kg);
- Co
mpl
ex a
erob
ic c
u ca
ract
er d
e da
ns: h
ip-
hop,
funk
, pop
ular
; -
Exer
ciții
de
resp
irație
și
de în
tinde
re
(str
etch
ing)
.Pr
odus
e ev
alua
bile
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
-
pași
aero
bici
de
bază
; -
com
plex
e di
n 4
pași
aero
bici
la 2
, 4 ti
mpi
.Pr
oiec
t: Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii ae
robi
cii.
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
-
exer
ciții
de
rela
xare
și
resp
irato
rii;
- co
mpl
exe
din
4 pa
și ae
robi
ci la
8 ti
mpi
.Pr
oiec
t: Fo
rmel
e pr
actic
ării
aero
bici
i.
Com
plex
e:
- co
mpl
ex a
erob
ic d
in
8 pa
și cu
inve
ntar
de
fitne
ss.
Proi
ect:
Varie
tăți
de
com
plex
e ae
robi
ce.
Com
plex
e:
- co
mpl
ex a
erob
ic d
in 8
pa
și la
step
pla
tform
ă.
Proi
ect:
Varie
tăți
de
com
plex
e ae
robi
ce c
u ob
iect
e.
Com
plex
e:
- co
mpl
ex a
erob
ic c
u ca
ract
er d
e da
ns;
Proi
ect:
Varie
tăți
de
com
plex
e ae
robi
ce c
u ca
ract
er d
e da
ns.
44
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea d
iferit
or
mișc
ări l
ocom
otor
ii, a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r di
ntre
mișc
ări î
n ex
erci
ții d
in a
erob
ică,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
dife
ritor
mișc
ări
fund
amen
tale
ale
cor
pulu
i prin
ele
men
te d
in a
erob
ică.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
cere
, mod
el) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce a
erob
icii
la n
ivel
de
grup
/cla
să;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
opor
tuni
tățil
or d
e pr
actic
are
a ae
robi
cii î
n m
ediu
l șc
olar
, fam
ilial
și c
omun
itar.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r din
aer
obic
ă în
var
ieta
te,
înlă
nțui
rea
în c
ompl
exe,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
var
ietă
ții d
e el
emen
te d
in a
erob
ică
în d
iferit
e îm
bină
ri de
3-6
ele
men
te în
com
plex
e in
divi
dual
și în
gru
p.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e gr
up, r
epor
ter-
com
enta
tor s
porti
v et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce a
erob
icii
la n
ivel
de
grup
/cla
să/ș
coal
ă;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: d
epist
area
var
ietă
ții d
e în
depl
inire
a e
lem
ente
lor d
in
aero
bică
.
ÎNO
TN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
:-
Exer
ciții
pre
gătit
oare
pe
usca
t;-
Exer
ciții
aju
tăto
are
– pe
m
argi
nea
bazin
ului
;-
Acom
odar
ea c
u ap
a;-
Pluti
rea,
alu
neca
rea,
sc
ufun
dare
a;-
Resp
irația
înot
ător
ului
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ex
erci
ții p
regă
titoa
re p
e us
cat;
- Ex
erci
ții a
jută
toar
e –
pe
mar
gine
a ba
zinul
ui;
- Ac
omod
area
cu
apa;
- Pl
utire
a, a
lune
care
a,
scuf
unda
rea;
- Re
spira
ția în
otăt
orul
ui;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ex
erci
ții p
regă
titoa
re p
e us
cat;
- Re
spira
ția în
otăt
orul
ui;
- M
ișcar
ea b
rațe
lor î
n di
ferit
e pr
oced
ee d
e în
ot: c
raul
pe
piep
t, br
as, c
raul
pe
spat
e;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ex
erci
ții p
regă
titoa
re p
e us
cat;
- Re
spira
ția în
otăt
orul
ui;
- M
ișcar
ea b
rațe
lor î
n di
ferit
e pr
oced
ee d
e în
ot: c
raul
pe
piep
t, br
as, c
raul
pe
spat
e;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ex
erci
ții p
regă
titoa
re p
e us
cat;
- Re
spira
ția în
otăt
orul
ui;
- M
ișcar
ea b
rațe
lor î
n di
ferit
e pr
oced
ee d
e în
ot: c
raul
pe
piep
t, br
as, c
raul
pe
spat
e;
45
- M
ișcăr
i de
braț
e;-
Mișc
ări d
e pi
cioa
re;
- St
art d
in a
pă.
- M
ișcăr
i de
braț
e;-
Mișc
ări d
e pi
cioa
re;
- St
art d
in a
pă.
- M
ișcar
ea p
icio
arel
or în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor d
e br
ațe
cu c
ea a
pic
ioar
elor
și
cu re
spira
ția în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- În
toar
ceril
e;-
Star
t de
pe b
loc.
- M
ișcar
ea p
icio
arel
or în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor d
e br
ațe
cu c
ea a
pic
ioar
elor
și
cu re
spira
ția în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- În
toar
ceril
e;-
Star
t de
pe b
loc.
- M
ișcar
ea p
icio
arel
or în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor d
e br
ațe
cu c
ea a
pic
ioar
elor
și
cu re
spira
ția în
pr
oced
eele
: cra
ul p
e pi
ept,
bras
, cra
ul p
e sp
ate;
- În
toar
ceril
e;-
Star
t de
pe b
loc.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:-
pluti
rea;
-
resp
irația
înot
ător
ului
.Pr
oiec
t: Fo
rme
de
prac
ticar
e a
înot
ului
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
mișc
area
bra
țelo
r la
stilu
ri de
înot
; -
mișc
area
pic
ioar
elor
la
stilu
ri de
înot
.Pr
oiec
t: Sti
luri
de în
ot.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- te
hnic
a în
otul
ui c
raul
pe
piep
t;-
tehn
ica
înot
ului
bra
s.Pr
oiec
t: Te
hnic
a sti
luril
or
de în
ot: c
raul
pe
piep
t și
bras
ul.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- te
hnic
a în
otul
ui c
raul
pe
piep
t; -
tehn
ica
înot
ului
cra
ul p
e sp
ate.
Proi
ect:
Tehn
ica
stilu
lui
crau
l pe
spat
e.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- te
hnic
a st
artu
lui;
- te
hnic
a în
toar
ceril
or.
Proi
ect:
Tehn
ica
star
tulu
i și
a în
toar
ceril
or.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea p
oziți
ei și
a
mișc
ărilo
r păr
ților
cor
pulu
i la
înde
plin
irea
elem
ente
lor
și a
proc
edee
lor t
ehni
ce sp
ecifi
ce în
otul
ui, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea și
dem
onst
rare
a el
emen
telo
r și a
pr
oced
eelo
r teh
nice
spec
ifice
înot
ului
, în
div
erse
po
ziții
și cu
îmbi
nare
a di
ferit
or m
ișcăr
i ale
cor
pulu
i.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
înot
ului
, înl
ănțu
irea
lor î
n m
ediu
l acv
atic,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
înot
ului
în st
ruct
uri
com
plex
e și
jocu
ri de
învă
țare
.
46
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cla
să;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
ce
lor d
in ju
r în
timpu
l pra
ctică
rii în
otul
ui, î
n ca
drul
ac
tivită
ților
de
învă
țare
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
, sus
ținăt
or e
tc.)
în a
ctivi
tăți
spec
ifice
înot
ului
la n
ivel
de
grup
/cla
să/ș
coal
ă;-
învă
țare
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
eva
luar
ea p
rogr
esel
or p
ropr
ii de
însu
șire
a el
emen
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
ale
înot
ului
.
TU
RISM
PED
ESTR
UN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3U
nită
ți de
con
ținut
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e în
cad
rul a
ctivi
tățil
or
turis
tice
pede
stre
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ec
hipa
men
tul t
uristi
c co
lecti
v;-
Echi
pam
entu
l tur
istic
indi
vidu
al;
- Ec
hipa
men
tul t
uristi
c sp
ecia
l;-
Orie
ntar
ea d
upă
buso
lă, h
artă
, ele
men
te
ale
natu
rii;
- Te
hnic
a de
plas
ării
și a
trav
ersă
rii o
bsta
cole
lor
natu
rale
și a
rtific
iale
: pă
duri
cu v
eget
ație
, lo
curi
mlă
știno
ase,
ob
stac
ole
de ti
p dr
umeț
ie;
- Ex
curs
ii tu
ristic
e.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e în
cad
rul a
ctivi
tățil
or
turis
tice
pede
stre
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ec
hipa
men
tul t
uristi
c co
lecti
v;-
Echi
pam
entu
l tur
istic
indi
vidu
al;
- Ec
hipa
men
tul t
uristi
c sp
ecia
l;-
Orie
ntar
ea d
upă
buso
lă, h
artă
, ele
men
te
ale
natu
rii;
- Te
hnic
a de
plas
ării
și a
trav
ersă
rii o
bsta
cole
lor
natu
rale
și a
rtific
iale
: pă
duri
cu v
eget
ație
, lo
curi
mlă
știno
ase,
ob
stac
ole
de ti
p dr
umeț
ie;
- Ex
curs
ii tu
ristic
e.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ec
hipa
men
tul c
olec
tiv,
indi
vidu
al și
spec
ial;
- Ac
cide
ntel
e în
cad
rul
acțiu
nilo
r tur
istice
pe
dest
re;
- Te
hnic
a tu
ristic
ă:
inst
alar
ea c
ortu
rilor
, le
gare
a no
duril
or,
aran
jare
a lu
crur
ilor î
n ru
csac
, orie
ntar
ea d
upă
elem
ente
topo
grafi
ce,
tran
spor
tare
a ac
cide
ntaț
ilor;
- Te
hnic
a și
tacti
ca
mar
șulu
i tur
istic
pede
stru
. Biv
uacu
l tu
ristic
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ec
hipa
men
tul c
olec
tiv,
indi
vidu
al și
spec
ial;
- Ac
cide
ntel
e în
cad
rul
acțiu
nilo
r tur
istice
pe
dest
re;
- Te
hnic
a tu
ristic
ă:
inst
alar
ea c
ortu
rilor
, le
gare
a no
duril
or,
aran
jare
a lu
crur
ilor î
n ru
csac
, orie
ntar
ea d
upă
elem
ente
topo
grafi
ce,
tran
spor
tare
a ac
cide
ntaț
ilor;
- Te
hnic
a și
tacti
ca
mar
șulu
i tur
istic
pede
stru
. Biv
uacu
l tu
ristic
;
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ec
hipa
men
tul c
olec
tiv,
indi
vidu
al și
spec
ial;
- Ac
cide
ntel
e în
cad
rul
acțiu
nilo
r tur
istice
pe
dest
re;
- Te
hnic
a tu
ristic
ă:
inst
alar
ea c
ortu
rilor
, le
gare
a no
duril
or,
aran
jare
a lu
crur
ilor î
n ru
csac
, orie
ntar
ea d
upă
elem
ente
topo
grafi
ce,
tran
spor
tare
a ac
cide
ntaț
ilor;
- Te
hnic
a și
tacti
ca
mar
șulu
i tur
istic
pede
stru
. Biv
uacu
l tu
ristic
;
47
- Te
hnic
a de
plas
ării
și a
ocol
irii o
bsta
cole
lor
natu
rale
și a
rtific
iale
;-
Alim
enta
ția în
mar
șuri
turis
tice;
- M
arș t
uristi
c de
ex
plor
are.
- Te
hnic
a de
plas
ării
și a
ocol
irii o
bsta
cole
lor
natu
rale
și a
rtific
iale
;-
Alim
enta
ția în
mar
șuri
turis
tice;
- M
arș t
uristi
c de
ex
plor
are.
- Te
hnic
a de
plas
ării
și a
ocol
irii o
bsta
cole
lor
natu
rale
și a
rtific
iale
;-
Alim
enta
ția în
mar
șuri
turis
tice;
- M
arș t
uristi
c de
ex
plor
are.
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:
- ec
hipa
men
tul t
uristi
c in
divi
dual
și c
olec
tiv;
- or
ient
area
dup
ă ob
iect
ele
din
tere
n.Pr
oiec
t: Fo
rme
de
prac
ticar
e a
turis
mul
ui.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
lega
rea
nodu
rilor
; -
orie
ntar
ea d
upă
elem
ente
topo
grafi
ce
(har
tă, b
usol
ă).
Proi
ect:
Tehn
ici d
e de
plas
are
în tu
rism
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- or
ient
area
dup
ă co
rpur
ile
cere
ști;
- te
hnic
a și
tacti
ca m
arșu
lui
turis
tic p
edes
tru.
Pr
oiec
t: Fo
rme
de
orie
ntar
e.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- in
stal
area
cor
turil
or;
- te
hnic
a tr
ecer
ii ob
stac
olel
or.
Pro
iect
: Ech
ipam
entu
l te
hnic
al m
arșu
lui t
uristi
c.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- tr
ansp
orta
rea
acci
dent
ațilo
r;-
tehn
ica
trec
erii
obst
acol
elor
.Pr
oiec
t: Ac
cide
ntel
e în
ca
drul
acț
iuni
lor t
uristi
ce
pede
stre
.Ac
tivită
ți de
învă
țare
reco
man
date
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r sp
ecifi
ce tu
rism
ului
, înd
eplin
irea
elem
ente
lor ș
i a
proc
edee
lor t
ehni
ce sp
ecifi
ce, e
vent
ual c
u su
port
vi
deo/
digi
tal;
- pr
actic
area
și d
emon
stra
rea
elem
ente
lor ș
i a
proc
edee
lor s
peci
fice
turis
mul
ui p
edes
tru
în c
ondi
ții
spec
ial a
dopt
ate.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or,
mod
el,
lider
etc
.) în
secv
ențe
ale
lecț
iei l
a ni
vel d
e gr
up/c
lasă
;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: id
entifi
care
a co
ndiți
ilor
sigur
e, a
mod
alită
ților
de
prot
ecție
per
sona
lă și
a c
elor
di
n ju
r în
timpu
l pra
ctică
rii tu
rism
ului
ped
estr
u în
ca
drul
acti
vită
ților
de
învă
țare
.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
turis
mul
ui p
edes
tru
în a
ctivi
tățil
e de
exp
lora
re, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/
digi
tal;
- pr
actic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
turis
mul
ui p
edes
tru
în
stru
ctur
i com
plex
e, jo
curi
și pa
rcur
suri
aplic
ative
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
, căp
itan
de e
chip
ă, su
sțin
ător
, ar
bitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce tu
rism
ului
ped
estr
u la
niv
el d
e gr
up/c
lasă
/șco
ală;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
eva
luar
ea p
rogr
esel
or p
ropr
ii de
însu
șire
a el
emen
telo
r și a
pro
cede
elor
spec
ifice
turis
mul
ui p
edes
tru.
48
Mod
ulul
PRO
BĂ S
PORT
IVĂ
INDI
VIDU
ALĂ
ELEM
ENTE
DE
TAEK
WO
NDO
WT
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
: -
Poziț
ii de
baz
ă. S
eogi
: py
onhi
, jun
bi, j
uchu
m,
kkao
, ap;
-
Tehn
ica
mâi
nilo
r: M
akki
: ara
e an
, olg
ul;
Jireu
gi: m
onto
ng, o
lgul
, du
beom
;-
Tehn
ica
mișc
ărilo
r de
pici
oare
: Ap,
Dol
lyo,
Yo
p;-
Exac
titat
ea și
rit
mic
itate
a în
exe
cuția
m
ișcăr
ilor;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor
cu re
spira
ția;
- Co
mpl
exe
de m
ișcăr
i „P
OO
MSA
E”: t
aegu
k il
jang
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază.
Seo
gi:
pyon
hi, j
unbi
, juc
hum
, kk
ao, a
p; K
ubi:
ap, d
wi;
- Te
hnic
a m
âini
lor:
Mak
ki: a
rae
an,
olgu
l, ba
kkat
; Jire
ugi:
mon
tong
, olg
ul,
dube
om; C
higi
: son
nal;
- Te
hnic
a m
ișcăr
ilor d
e pi
cioa
re: A
p, D
olly
o,
Yop,
Dw
i, N
aery
o;-
Exac
titat
ea și
rit
mic
itate
a în
exe
cuția
m
ișcăr
ilor;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor
cu re
spira
ția;
- Co
mpl
exe
de m
ișcăr
i „P
OO
MSA
E”: t
aegu
k il
jang
, tae
guk
i jan
g.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază.
Seo
gi:
pyon
hi, j
unbi
, juc
hum
, kk
ao, a
p; K
ubi:
ap, d
wi;
- Te
hnic
a m
âini
lor:
Mak
ki: a
rae,
an,
ol
gul,
bakk
at, p
alm
ok;
Jireu
gi: m
onto
ng, o
lgul
, du
beom
; Chi
gi: s
onna
l, ba
kkat
sonn
al;
- Te
hnic
a m
ișcăr
ilor d
e pi
cioa
re:
Ap, D
olly
o,
Yop,
Dw
i, N
aery
o,
Mon
dolly
o;-
Exac
titat
ea și
rit
mic
itate
a în
exe
cuția
m
ișcăr
ilor;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor
cu re
spira
ția;
- Co
mpl
exe
de m
ișcăr
i „P
OO
MSA
E”: t
aegu
k il
jang
, tae
guk
i jan
g,
taeg
uk sa
m ja
ng.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază.
Seo
gi:
pyon
hi, j
unbi
, juc
hum
, kk
ao, a
p; K
ubi:
ap, d
wi;
- Te
hnic
a m
âini
lor:
Mak
ki: a
rae,
an,
ol
gul,
bakk
at, p
alm
ok,
hans
onnn
al; J
ireug
i: m
onto
ng, o
lgul
, du
beom
; Chi
gi:
sonn
al, b
akka
t son
nal,
pyon
sonk
ket;
- Te
hnic
a m
ișcăr
ilor d
e pi
cioa
re: A
p, D
olly
o,
Yop,
Dw
i, N
aery
o,
Mon
dolly
o;-
Exac
titat
ea și
rit
mic
itate
a în
exe
cuția
m
ișcăr
ilor;
- Co
ordo
nare
a m
ișcăr
ilor
cu re
spira
ția;
- Co
mpl
exe
de m
ișcăr
i „P
OO
MSA
E”: t
aegu
k sa
m ja
ng, t
aegu
k sa
ja
ng.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază.
Seo
gi;
Kubi
;-
Tehn
ica
mâi
nilo
r: M
akki
: ara
e, a
n,
olgu
l, ba
kkat
, pal
mok
, ha
nson
nnal
; Jire
ugi:
mon
tong
, olg
ul,
dube
om; C
higi
: so
nnal
, bak
kat s
onna
l, py
onso
nkke
t;-
Tehn
ica
mișc
ărilo
r de
pici
oare
: Ap,
Dol
lyo,
Yo
p, D
wi,
Nae
ryo,
M
ondo
llyo;
- Ex
actit
atea
și
ritm
icita
tea
în e
xecu
ția
mișc
ărilo
r;-
Coor
dona
rea
mișc
ărilo
r cu
resp
irația
; -
Com
plex
e de
mișc
ări
„PO
OM
SAE”
: tae
guk
sam
jang
, tae
guk
sa
jang
.
49
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
com
plex
e:-
poziț
ii de
baz
ă;-
com
plex
ul d
e m
ișcăr
i în
văța
te.
Proi
ect:
Taek
won
do –
stil
de v
iață
și a
rtă.
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
- te
hnic
a m
âini
lor ș
i a
pici
oare
lor;
- co
mpl
exul
de
mișc
ări
„PO
OM
SAE”
: tae
geuk
il
jang
.Pr
oiec
t: Ta
ekw
ondo
–
prob
ă de
spor
t Olim
pică
.
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
- te
hnic
a m
âini
lor ș
i a
pici
oare
lor;
- co
mpl
exul
de
mișc
ări
„PO
OM
SAE”
: tae
geuk
i ja
ng.
Proi
ect:
Tehn
ica
înde
plin
irii
com
plex
elor
de
mișc
ări.
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
- te
hnic
a m
âini
lor ș
i a
pici
oare
lor;
- co
mpl
exul
de
mișc
ări
„PO
OM
SAE”
: tae
geuk
sa
m ja
ng.
Proi
ect:
Tehn
ica
înde
plin
irii
com
plex
elor
de
mișc
ări.
Elem
ente
şi c
ompl
exe:
- te
hnic
a m
âini
lor ș
i a
pici
oare
lor;
- co
mpl
exul
de
mișc
ări
„PO
OM
SAE”
: tae
geuk
sa
jang
.Pr
oiec
t: Te
hnic
a în
depl
iniri
i co
mpl
exel
or d
e m
ișcăr
i.Ac
tivită
ți de
învă
țare
reco
man
date
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
dife
ritor
mișc
ări
loco
mot
orii,
a d
eose
biril
or și
a a
sem
ănăr
ilor d
intr
e m
ișcăr
i în
exer
ciții
din
taek
won
do, e
vent
ual c
u su
port
vi
deo/
digi
tal;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
dife
ritor
mișc
ări
fund
amen
tale
ale
cor
pulu
i prin
ele
men
te d
in
taek
won
do.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e co
nduc
ere,
de
mod
el)
în a
ctivi
tăți
spec
ifice
taek
won
dou-
lui l
a ni
vel d
e gr
up/
clas
ă;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: id
entifi
care
a op
ortu
nită
ților
de
prac
ticar
e a
taek
won
do-u
lui î
n m
ediu
l șco
lar,
fam
ilial
și c
omun
itar.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r din
taek
won
do în
var
ieta
te,
înlă
nțui
rea
în c
ompl
exe,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
var
ietă
ții d
e el
emen
te d
in ta
ekw
ondo
în d
iferit
e îm
bină
ri în
com
plex
e.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e gr
up, r
epor
ter-
com
enta
tor s
porti
v et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce d
in ta
ekw
ondo
la n
ivel
de
grup
/cla
să/
școa
lă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
dep
istar
ea v
arie
tății
de
înde
plin
ire a
ele
men
telo
r din
ta
ekw
ondo
.
50
ELE
MEN
TE D
IN LU
PTE
LIBE
RE/J
UDO
NIV
ELU
L A1
NIV
ELU
L A2
NIV
ELU
L B1
NIV
ELU
L B2
NIV
ELU
L B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
: -
Poziț
ii de
baz
ă;-
Depl
asăr
i;-
Prize
;-
Deze
chili
brăr
i; -
Fixă
ri/im
obili
zări;
- Că
deri/
asig
urăr
i;-
Tehn
ica
la so
l: po
dul
lupt
ător
ului
, rul
ări,
răst
urnă
ri;
- Te
hnic
a di
n pi
cioa
re:
duce
ri la
sol;
- Ac
țiuni
tacti
ce
spec
ifice
: prin
co
mbi
nații
ele
men
tare
te
hnic
o-ta
ctice
de
proc
edee
tehn
ice
însu
șite.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază;
- De
plas
ări;
- Pr
ize;
- De
zech
ilibr
ări;
- Fi
xări/
imob
iliză
ri;-
Căde
ri/as
igur
ări;
- Te
hnic
a la
sol:
podu
l lu
ptăt
orul
ui, r
ulăr
i, ră
stur
nări;
-
Tehn
ica
din
pici
oare
: du
ceri
la so
l;-
Acțiu
ni ta
ctice
sp
ecifi
ce: p
rin
com
bina
ții e
lem
enta
re
tehn
ico-
tacti
ce d
e pr
oced
ee te
hnic
e în
sușit
e.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
che
i;-
Deze
chili
brăr
i, fix
ări
imob
iliză
ri, c
ăder
i, as
igur
ări;
- Te
hnic
a lu
ptei
la so
l: po
dul l
uptă
toru
lui;
rulă
ri: d
in sp
ate
la u
n br
aț c
ombi
nat c
u ru
lat
cu p
icio
rul;
răst
urnă
ri;-
Tehn
ica
lupt
ei d
in
pici
oare
: răs
turn
ări;
duce
ri la
sol p
rin
dife
rite
proc
edee
în
sușit
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
sp
ecifi
ce: c
ombi
nații
el
emen
tare
tehn
ico-
tacti
ce p
rin p
roce
dee
însu
șite;
acț
iuni
tacti
ce
în fu
ncție
de
prop
riile
ca
lităț
i.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
che
i;-
Deze
chili
brăr
i, fix
ări
imob
iliză
ri, c
ăder
i, as
igur
ări;
- Te
hnic
a lu
ptei
la so
l: po
dul l
uptă
toru
lui;
rulă
ri: d
in sp
ate
la u
n br
aț c
ombi
nat c
u ru
lat
cu p
icio
rul;
răst
urnă
ri;-
Tehn
ica
lupt
ei d
in
pici
oare
: răs
turn
ări;
duce
ri la
sol p
rin
dife
rite
proc
edee
în
sușit
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
sp
ecifi
ce: c
ombi
nații
el
emen
tare
tehn
ico-
tacti
ce p
rin p
roce
dee
însu
șite;
acț
iuni
tacti
ce
în fu
ncție
de
prop
riile
ca
lităț
i.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
che
i;-
Deze
chili
brăr
i, fix
ări
imob
iliză
ri, c
ăder
i, as
igur
ări;
- Te
hnic
a lu
ptei
la so
l: po
dul l
uptă
toru
lui;
rulă
ri: d
in sp
ate
la u
n br
aț c
ombi
nat c
u ru
lat
cu p
icio
rul;
răst
urnă
ri;-
Tehn
ica
lupt
ei d
in
pici
oare
: răs
turn
ări;
duce
ri la
sol p
rin
dife
rite
proc
edee
în
sușit
e;-
Acțiu
ni ta
ctice
sp
ecifi
ce: c
ombi
nații
el
emen
tare
tehn
ico-
tacti
ce p
rin p
roce
dee
însu
șite;
acț
iuni
tacti
ce
în fu
ncție
de
prop
riile
ca
lităț
i.
51
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:
- po
ziții
și de
plas
ări;
- de
zech
ilibr
ări,
căde
ri și
asig
urăr
i.Pr
oiec
t: Ist
oria
spor
tulu
i lu
pta
liber
ă/ju
do.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
podu
l lup
tăto
rulu
i;-
deze
chili
brăr
i, că
deri
și fix
ări.
Proi
ect:
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
lupt
ei li
bere
/ju
do.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
prize
, che
i și fi
xări;
- ră
stur
nări
și că
deri.
Proi
ect:
Elem
ente
și
proc
edee
în p
icio
are
din
lupt
a lib
eră/
judo
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
răst
urnă
ri, d
ucer
i la
sol c
u fix
area
am
belo
r coa
pse.
Proi
ect:
Elem
ente
și
proc
edee
la so
l din
lupt
a lib
eră/
judo
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
rulă
ri, d
in sp
ate
la u
n br
aț c
ombi
nat c
u ru
lat c
u pi
cior
ul.
Proi
ect:
Acțiu
ni ta
ctice
în
func
ție d
e pr
oprii
le c
alită
ți.
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rare
a și
expl
icar
ea d
iferit
or
mișc
ări l
ocom
otor
ii, a
deo
sebi
rilor
și a
ase
măn
ărilo
r di
ntre
mișc
ări î
n ex
erci
ții d
in lu
pte
liber
e/ju
do,
even
tual
cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
dife
ritor
mișc
ări
fund
amen
tale
ale
cor
pulu
i prin
ele
men
te d
in lu
pte
liber
e/ju
do.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e co
nduc
ere,
de
mod
el)
în a
ctivi
tăți
spec
ifice
lupt
ei li
bere
/judo
ului
la n
ivel
de
grup
/cla
să;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
opor
tuni
tățil
or d
e pr
actic
are
a lu
ptei
libe
re/a
judo
ului
în
med
iul ș
cola
r, fa
mili
al și
com
unita
r.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r din
lupt
e lib
ere/
judo
în
varie
tate
, înl
ănțu
irea
în c
ompl
exe,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pe
rfecț
iona
rea
și pr
actic
area
var
ietă
ții d
e el
emen
te d
in lu
pte
liber
e/ju
do în
dife
rite
îmbi
nări
în c
ompl
exe.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e gr
up, r
epor
ter-
com
enta
tor s
porti
v et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce d
in lu
pte
liber
e/ju
do la
niv
el d
e gr
up/
clas
ă/șc
oală
;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: d
epist
area
var
ietă
ții d
e în
depl
inire
a e
lem
ente
lor d
in
lupt
e lib
ere/
judo
.
52
Mod
ulul
PRO
BĂ S
PORT
IVĂ
NAŢ
ION
ALĂ
OIN
ĂN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Re
guli
de jo
c: te
renu
l de
joc,
bas
tonu
l și m
inge
a,
trec
erea
prin
cul
oare
, lo
vire
a ad
vers
arul
ui.
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
: -
Depl
asăr
i;-
Priza
min
gii,
a ba
ston
ului
;-
Prin
dere
a, p
asar
ea
min
gii;
- Se
rvire
a și
băta
ia
min
gii;
- Tr
ecer
ea p
rin c
uloa
re;
- Lo
vire
a ad
vers
arul
ui;
- Ap
ărar
ea in
divi
dual
ă;
- Ar
anja
rea
pe p
ostu
ri.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
tere
nul d
e jo
c, b
asto
nul ș
i min
gea,
tr
ecer
ea p
rin c
uloa
re,
lovi
rea
adve
rsar
ului
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- De
plas
ări;
- Pr
iza m
ingi
i, a
bast
onul
ui;
- Pr
inde
rea,
pas
area
m
ingi
i; -
Serv
irea
și bă
taia
m
ingi
i; -
Trec
erea
prin
cul
oare
;-
Lovi
rea
adve
rsar
ului
;-
Apăr
area
indi
vidu
ală;
-
Aran
jare
a pe
pos
turi.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
intr
area
în
cul
oar l
a du
cere
și la
în
toar
cere
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Pr
inde
rea
min
gii d
upă
băta
ie;
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i în
triu
nghi
și
pătr
at;
- Se
rvic
iul ș
i băt
aia
min
gii;
- Tr
ecer
ea p
rin c
uloa
re;
- Bl
ocar
ea (o
prire
a m
ingi
i);
- Ap
ărar
ea c
olec
tivă;
-
Tacti
ca jo
culu
i la
prin
dere
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
intr
area
în
cul
oar l
a du
cere
și la
în
toar
cere
.•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Ar
unca
rea
min
gii l
a di
stan
ță;
- Pr
inde
rea
min
gii d
upă
băta
ia c
u ba
ston
ul;
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i în
triu
nghi
și
pătr
at;
- Bă
taia
min
gii l
a di
stan
ță;
- Ta
ctica
trec
erii
prin
cu
loar
e;
- Bl
ocar
ea (o
prire
a m
ingi
i);
- Ap
ărar
ea c
olec
tivă;
-
Tacti
ca jo
culu
i la
prin
dere
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Regu
li de
joc:
dot
area
ar
bitr
ului
, ges
turil
e ar
bitr
ului
.•
Con
ținut
uri p
racti
ce:
- Ar
unca
rea
min
gii l
a di
stan
ță;
- Pr
inde
rea
min
gii d
upă
băta
ia c
u ba
ston
ul;
- Pr
inde
rea
și pa
sare
a m
ingi
i în
triu
nghi
și
pătr
at;
- Bă
taia
min
gii l
a di
stan
ță;
- Ta
ctica
trec
erii
prin
cu
loar
e;
- Bl
ocar
ea (o
prire
a m
ingi
i);
- Ap
ărar
ea c
olec
tivă;
-
Tacti
ca jo
culu
i la
prin
dere
.
53
Prod
use
eval
uabi
leEl
emen
te şi
pro
cede
e:
- te
hnic
a ar
uncă
rii și
a
prin
derii
min
gii;
- pa
se în
doi
la 1
2 m
(1
min
.).Pr
oiec
t: Ev
oluț
ia jo
culu
i de
oină
.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
arun
care
a m
ingi
i în
țintă
(c
erc
cu Ø
0,7
m.);
-
pase
în d
oi la
12
m (1
m
in.)
după
dep
lasa
re.
Proi
ect:
Regu
li sp
ecifi
ce
trad
ițion
ale.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
tehn
ica
bătă
ii m
ingi
i; -
joc
bila
tera
l.Pr
oiec
t: Te
hnic
a ar
uncă
rii
și a
prin
derii
min
gii î
n jo
cul
de o
ină.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
băta
ia m
ingi
i la
dist
anță
; -
joc
bila
tera
l.Pr
oiec
t: Te
hnic
a bă
tăii
min
gii.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- bă
taia
min
gii l
a di
stan
ță
în lu
ngim
e;
- pa
se în
doi
la 1
5 m
(1
min
.).
Proi
ect:
Elem
ente
și
proc
edee
tehn
ico-
tacti
ce a
jo
culu
i de
oină
.Ac
tivită
ți de
învă
țare
reco
man
date
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
poz
iției
și a
m
ișcăr
ilor p
ărțil
or c
orpu
lui l
a în
depl
inire
a el
emen
telo
r și
a pr
oced
eelo
r teh
nice
spec
ifice
jocu
lui,
even
tual
cu
supo
rt v
ideo
/dig
ital;
- pr
actic
area
și d
emon
stra
rea
elem
ente
lor ș
i a
proc
edee
lor t
ehni
ce sp
ecifi
ce jo
curil
or în
dife
rite
poziț
ii și
cu îm
bina
rea
dife
ritor
mișc
ări a
le c
orpu
lui.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e jo
c et
c.) î
n se
cven
țe a
le le
cție
i la
nive
l de
grup
/cl
asă;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r sig
ure,
a m
odal
itățil
or d
e pr
otec
ție p
erso
nală
și a
cel
or
din
jur î
n tim
pul p
racti
cării
jocu
lui î
n ca
drul
acti
vită
ților
de
învă
țare
.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
rea
și ex
plic
area
ele
men
telo
r și a
pro
cede
elor
tehn
ice
spec
ifice
jocu
lui,
înlă
nțui
rea
lor î
n ac
țiuni
tacti
ce, e
vent
ual c
u su
port
vid
eo/d
igita
l;-
prac
ticar
ea e
lem
ente
lor ș
i a p
roce
deel
or te
hnic
e sp
ecifi
ce jo
culu
i spo
rtiv
în st
ruct
uri
com
plex
e și
jocu
ri de
învă
țare
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (c
ondu
căto
r, pr
ofes
or, l
ider
de
joc,
căp
itan
de e
chip
ă,
susț
inăt
or, a
rbitr
u et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce jo
culu
i la
nive
l de
grup
/cla
să/ș
coal
ă;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: e
valu
area
pro
gres
elor
pro
prii
de în
sușir
e a
elem
ente
lor ș
i a p
roce
deel
or te
hnic
o-ta
ctice
spec
ifice
jocu
lui s
porti
v.
54
TRÂN
TĂN
IVEL
UL
A1N
IVEL
UL
A2N
IVEL
UL
B1N
IVEL
UL
B2N
IVEL
UL
B3
Uni
tăți
de c
onțin
ut•
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
•Re
guli
de se
curit
ate
•Co
nțin
utur
i pra
ctice
: -
Poziț
ii de
baz
ă;-
Depl
asăr
i;-
Deze
chili
brăr
i și c
ăder
i; -
Prize
de
braț
e, d
e br
âu,
de c
orp,
de
cap,
de
pici
oare
;-
Răst
urna
re p
este
um
ăr,
șold
, spa
te;
- Co
mbi
nare
a pr
oced
eelo
r sim
ple
de
prize
, dez
echi
libră
ri,
arun
cări,
căd
eri,
men
ținer
i în
poziț
ie
culc
at.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază;
- De
plas
ări;
- De
zech
ilibr
ări ș
i căd
eri;
- Pr
ize d
e br
ațe,
de
brâu
, de
cor
p, d
e ca
p, d
e pi
cioa
re;
- Ră
stur
nare
pes
te u
măr
, șo
ld, s
pate
;-
Com
bina
rea
proc
edee
lor s
impl
e de
pr
ize, d
ezec
hilib
rări,
ar
uncă
ri, c
ăder
i, m
ențin
eri î
n po
ziție
cu
lcat
.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
fixă
ri;-
Deze
chili
brăr
i și c
ăder
i;-
Prize
de
braț
e, d
e br
âu,
de c
orp,
de
gât,
de
pici
oare
;-
Tehn
ica
lupt
ei în
pi
cioa
re d
in p
riza
în
cruc
e: d
obor
âre
și ră
stur
nare
pe
spat
e pr
in fl
exiu
ne în
aint
e pr
in p
riza
braț
ului
și
a co
rpul
ui; r
ăstu
rnar
e pe
ste
șold
/spa
te
prin
priz
a du
blă
a pi
cioa
relo
r.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
fixă
ri;-
Deze
chili
brăr
i și c
ăder
i;-
Prize
de
braț
e, d
e br
âu,
de c
orp,
de
gât,
de
pici
oare
;-
Tehn
ica
lupt
ei în
pi
cioa
re d
in p
riza
în
cruc
e: d
obor
âre
și ră
stur
nare
pe
spat
e pr
in fl
exiu
ne în
aint
e pr
in p
riza
braț
ului
și
a co
rpul
ui; r
ăstu
rnar
e pe
ste
șold
/spa
te
prin
priz
a du
blă
a pi
cioa
relo
r.
•Be
nefic
iile
prac
ticăr
ii•
Regu
li de
secu
ritat
e•
Conț
inut
uri p
racti
ce:
- Po
ziții
de b
ază
și de
plas
ări;
- Pr
ize și
fixă
ri;-
Deze
chili
brăr
i și c
ăder
i;-
Prize
de
braț
e, d
e br
âu,
de c
orp,
de
gât,
de
pici
oare
;-
Tehn
ica
lupt
ei în
pi
cioa
re d
in p
riza
în
cruc
e: d
obor
âre
și ră
stur
nare
pe
spat
e pr
in fl
exiu
ne în
aint
e pr
in p
riza
braț
ului
și
a co
rpul
ui; r
ăstu
rnar
e pe
ste
șold
/spa
te
prin
priz
a du
blă
a pi
cioa
relo
r.Pr
odus
e ev
alua
bile
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
deze
chili
brăr
i și c
ăder
i di
n pr
iza d
e br
âu.
Proi
ect:
Trân
ta –
spor
t na
ționa
l.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
-
răst
urna
re p
este
șold
.Pr
oiec
t: Co
mpe
tiții
la
trân
tă.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- do
borâ
re și
răst
urna
re
pe sp
ate
prin
flex
iune
în
aint
e, c
ăder
i.Pr
oiec
t: El
emen
te și
pr
oced
ee d
e do
borâ
re d
in
trân
tă.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- ră
stur
nare
pes
te șo
ld,
căde
ri.Pr
oiec
t: Pr
oced
eu d
in
trân
tă –
răs
turn
are
pest
e șo
ld.
Elem
ente
şi p
roce
dee:
- ră
stur
nare
pes
te sp
ate
prin
priz
a du
blă,
căd
eri.
Proi
ect:
Proc
edeu
din
tr
ântă
– ră
stur
nare
pes
te
spat
e.
55
Activ
ități
de în
văța
re re
com
anda
teAc
tivită
ți sp
ecifi
ce:
- ob
serv
area
, dem
onst
rația
și e
xplic
area
dife
ritor
mișc
ări l
ocom
otor
ii,
a de
oseb
irilo
r și a
ase
măn
ărilo
r din
tre
mișc
ări î
n ex
erci
ții d
in tr
ântă
, ev
entu
al c
u su
port
vid
eo/d
igita
l; -
perfe
cțio
nare
a și
prac
ticar
ea d
iferit
or m
ișcăr
i fun
dam
enta
le a
le
corp
ului
prin
ele
men
te d
in tr
ântă
.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (d
e co
nduc
ere,
de
mod
el) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce d
in tr
ântă
la n
ivel
de
grup
/cla
să;
- în
văța
rea
prin
sarc
ini d
e lu
cru:
iden
tifica
rea
opor
tuni
tățil
or d
e pr
actic
are
a tr
ânte
i în
med
iul ș
cola
r, fa
mili
al și
com
unita
r.
Activ
ități
spec
ifice
: -
obse
rvar
ea, d
emon
stra
ția și
exp
licar
ea e
lem
ente
lor d
in tr
ântă
în
varie
tate
, înl
ănțu
irea
aces
tora
în c
ompl
exe,
eve
ntua
l cu
supo
rt v
ideo
/di
gita
l; -
perfe
cțio
nare
a și
prac
ticar
ea v
arie
tății
de
elem
ente
din
trân
tă în
di
ferit
e îm
bină
ri în
com
plex
e.
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- pr
actic
area
dife
ritor
rolu
ri (m
ento
r/pr
ofes
or, m
odel
, lid
er d
e gr
up,
repo
rter
-com
enta
tor s
porti
v et
c.) î
n ac
tivită
ți sp
ecifi
ce d
in tr
ântă
la
nive
l de
grup
/cla
să/ș
coal
ă;-
învă
țare
a pr
in sa
rcin
i de
lucr
u: v
arie
tate
a în
depl
iniri
i ele
men
telo
r din
tr
ântă
.
56
VII.
Mat
rice
a ge
nera
tivă
a c
onex
iuni
lor i
nter
- și t
rans
disc
iplin
are
Nr.
crt.
Conț
inut
ul g
ener
icN
ivel
ul A
1N
ivel
ul A
2N
ivel
ul B
1N
ivel
ul B
2N
ivel
ul B
3Cl
asa
a V
-aCl
asa
a V
I-aCl
asa
a V
II-a
Clas
a a
VIII
-aCl
asa
a IX
-a
1.
Bene
ficiil
e pr
actic
ării
activ
itățil
or m
otric
eRo
lul a
ctivi
tățil
or
mot
rice
în
men
ținer
ea și
am
elio
rare
a st
ării
de
sănă
tate
Influ
ența
acti
vită
ților
m
otric
e as
upra
fo
rmăr
ii po
stur
ii și
a ati
tudi
nii c
orpo
rale
co
rect
e
Impa
ctul
acti
vită
ții
mot
rice
asup
ra
creș
terii
cap
acită
ții
de m
uncă
a o
mul
ui
Apor
tul a
ctivi
tățil
or
mot
rice
la
dezv
olta
rea
com
pete
nței
de
com
unic
are
Valo
area
ac
tivită
ților
mot
rice
în d
ezvo
ltare
a co
mpe
tenț
ei d
e so
cial
izare
2.
Corp
ul u
man
și
mișc
area
Părț
ile c
orpu
lui ș
i m
ișcăr
ile sp
ecifi
ce a
le
lor,
tipur
ile so
mati
ce
ale
corp
ului
Mișc
area
– fa
ctor
im
port
ant î
n m
ențin
erea
sănă
tății
Fact
orii
ce d
ăune
ază
sănă
tății
Exer
cițiu
l fizic
și
siste
mel
e vi
tale
ale
or
gani
smul
ui
Alim
enta
ția și
efo
rtul
fiz
ic
3.
Dezv
olta
rea
mot
ricită
ții și
m
ijloa
cele
edu
cație
i fiz
ice
Disc
iplin
ele
spor
tive
și cl
asifi
care
a lo
rFo
rmel
e de
pr
actic
are
a ex
erci
țiilo
r fizic
e.
Activ
ități
mot
rice
com
petiti
ve și
re
crea
tive
Calit
ățile
mot
rice:
fo
rța,
vite
za,
rezis
tenț
a,
coor
dona
rea,
su
pleț
ea
Mijl
oace
le d
ezvo
ltării
ca
lităț
ilor m
otric
e.
Doza
rea
efor
tulu
i, su
pras
olic
itare
a,
odih
na
Efor
tul ș
i odi
hnă.
M
ijloa
cele
de
refa
cere
dup
ă ef
ort
4.Sp
ortu
l și s
ocie
tate
a Jo
curil
e O
limpi
ce
antic
eAc
tivită
ți m
otric
e în
fa
mili
eJo
curil
e O
limpi
ce
mod
erne
Echi
tate
a în
spor
tM
ișcar
ea o
limpi
că
inte
rnaț
iona
lă și
na
ționa
lă
5.
Pers
onal
itate
a și
activ
itate
a m
otric
eM
otiva
ția p
entr
u pr
actic
area
ex
erci
țiulu
i fizic
și a
sp
ortu
lui
Com
port
amen
tul ș
i co
ndui
ta sp
ortiv
ă (fa
irpla
y)
Exer
cițiu
l fizic
și
stăr
ile p
sihic
eEx
erci
țiul fi
zic și
ef
ecte
le sa
le în
de
pășir
ea st
resu
lui ș
i a
anxi
etăț
ii
Reac
ția o
rgan
ismul
ui
la e
fort
ul fi
zic
6.
Auto
eval
uare
a și
auto
regl
area
co
ndiți
ei fi
zice
a om
ului
Indi
cii a
ntro
pom
etric
i ai
dez
voltă
rii fi
zice
a om
ului
Indi
cii p
regă
tirii
mot
rice
și fiz
ice
a el
evul
ui
Indi
cii p
regă
tirii
func
ționa
le a
or
gani
smul
ui
Apre
cier
ea in
dici
lor
preg
ătirii
indi
vidu
ale
Proi
ecta
rea
regi
mul
ui
mot
ric zi
lnic
și
săpt
ămân
al
57
VIII. Repere metodologicede predare – învățare – evaluare
Curriculumul fixează următoarele precepte referitoare la metodologia predării – învățării – evaluării disciplinei Educație fizică în clasele V-IX:
• asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințeeducative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesuleducațional;
• centrarea pe elev, și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităților;
• unitatea abordărilor psiho- şi sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății; totodată, însușirea valorilor societății susține valoarea personalității copilului.
Orientarea generală este determinată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează spre activizarea învățării.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de Curriculum, dar se realizează în mod personalizat, în funcție de diverși factori: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a profesorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc. Promovând diversificarea și personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul accentuează: orien-tarea spre învățarea (inter)activă; orientarea spre a învăța să înveți; orientarea spre for-marea de competențe; orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor.
Curriculumul recomandă o varietate de exemple de activități de învățare, oferind cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea strategiilor didactice, care să permită valorizarea experiențelor pozitive de învățare.
Asigurarea stării de bine la lecții constituie o condiție indispensabilă pentru succesul învățării disciplinei Educație fizică. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipu-rilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor didactice utilizate, precum și a modalităților de aplicare a acestora, motivează elevul să vină la ore și să învețe cu plăcere, să dobândească experiențe mortice/sportive pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.
Această abordare este dezvoltată prin componentele structurale ale Curriculumului.• Repartizarea probelor sportive în module. Pentru modulele obligatorii, probele
sportive sunt cele care au fost, tradițional, prezente în programele curriculare an-terioare, iar modulele la alegere includ probe sportive, care fac parte din aceeașiclasificare sau au o structură comună și sunt accesibile pentru practicare în cadrullecțiilor de educație fizică (de exemplu, jocurile sportive individuale sunt carac-terizate prin practicare individuală etc.). Optarea pentru o probă dintr-un pachetde module dat se argumentează prin necesitatea de a diversifica structurile demișcări în vederea îmbogățirii potențialului motric al elevului, care prezintă o va-loare indispensabilă în viața cotidiană.
58
• Matricea generativă a unităților de competențe. Pentru modulele obligatorii, ni-velurile se stabilesc consecutiv, începând cu nivelul A1 în primul an de instruire. Pentru modulele la alegere, dinamica nivelurilor se stabilește de către profesor, în funcție de continuitatea alegerii și specificul clasei de elevi.
• Unități de conținut. Structura modulelor din programa curriculară este identică și cuprinde următoarele elemente: beneficiile practicării probei/a conexiunii inter- și transdisciplinare; reguli de securitate; cunoștințe specifice probei din modul; conținuturi practice.
• Beneficiile practicării probei/a conexiunii inter- și transdisciplinare rezidă în asi-gurarea și corelarea cunoștințelor din diverse domenii, orientate spre formarea ideilor, a conceptelor, a viziunilor, a convingerilor etc. despre rolul personal și social al exercițiului fizic, al sportului pentru formarea și dezvoltarea armonioa-să a personalității. Aceste cunoștințe se pot transmite prin modalități variate, la discreția profesorului: în cadrul predării – învățării conținuturilor practice; în cadrul activităților competiționale și recreative; în cadrul anumitor secvențe ale lecției și/sau integral – prin activități interactive. Subiectele vor fi selectate de că-tre profesor din matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare: câte un subiect pentru fiecare modul proiectat, în corespundere cu cele 6 conținuturi generice, în funcție de clasă/de nivelul acesteia.
Pentru cunoștințele proiectate în matricea generativă a conexiunilor inter- și transdis-ciplinare, se stabilesc conexiuni relevante cu alte discipline:
- Științe: corpuri și substanțe, proprietăți ale corpurilor: formă, lungime, masă, vo-lum;
- Biologie: influența factorilor nocivi (tutun, alcool, droguri) asupra organismului uman; organismul uman și sănătatea; sistemul locomotor, osos, muscular la om;
- Fizică: mărimi fizice, unități de mărime; mișcarea și repausul; - Istoria românilor și universală: Jocurile Olimpice antice;- Dezvoltare personală: activitate și odihnă; sănătate mintală.
Conexiunile interdisciplinare se stabilesc în cadrul lecțiilor practice conform modu-lelor:
- Științe: relații în natură – modulul „Turism pedestru”; plutirea – modulul „Înot”; mișcarea și repausul – modulul „Joc sportiv”;
- Biologie: afecțiuni ale sistemului locomotor și acordarea primului ajutor – în toa-te modulele prin asigurarea și acordarea primului ajutor în caz de necesitate;
- Geografie: harta geografică – modulul „Turism pedestru”;- Fizică: fenomene electromagnetice: magneți – modulul „Turism pedestru”; pâr-
ghiile în corpul uman – modulele: „Joc sportiv”, „Gimnastică”, „Atletism”;- Educație muzicală: ritmurile muzicii de dans și marș, cântece propuse spre
audiție – modulele „Elemente de dans”, „Gimnastică” și în unele activități în ca-drul lecției;
59
- Matematică: mulțimea numerelor naturale; fracții ordinare; elemente de geo-metrie și unități de măsură; figuri și corpuri geometrice – în cadrul tuturor modu-lelor la necesitate;
- Limba și literatura română: cultura comunicării, exprimarea coerentă, explicită; - Informatică: TIC, software educative, Power Point – prezentări ale agendei motri-
ce și ale proiectelor individuale/de grup;- Educație plastică: gama cromatică aplicată în cadrul activităților de învățare.Abordarea inter- și transdisciplinară a conținuturilor cognitive din programele șco-
lare oferă elevilor imaginea aceluiași conținut (fenomen) din perspectiva diferitor dis-cipline. În acest sens, elevul este implicat în activități de stimulare a gândirii critice, de realizare a conexiunii între aspectele însușite la fiecare disciplină în parte, astfel, conștientizând fenomenul/conținutul curricular studiat, prin expunerea/argumentarea propriilor idei, viziuni etc.
• Cunoștințele specifice probei din modul (declarative) fundamentează conținuturile practice ale modului vizat în funcție de nivelul respectiv.
• Conținuturile practice (procedurale) contribuie la formarea competențelor speci-fice nivelului dat și indică mijloacele și modalitățile cu care se operează la lecțiile practice.
• Activitățile de învățare promovează o metodologie axată pe acțiune operato-rie, bazată pe metode interactive, care solicită motricitatea, gândirea, procesele afectiv-volitive, imaginația și creativitatea. Activitatea de învățare este un mijloc de formare a competenței și se transpune la clasă prin diverse metode didactice generale și specifice disciplinei. Dar nicio metodă nu reprezintă „o rețetă” și nu funcționează în mod izolat. Selectarea metodelor eficiente utilizate în procesul instructiv-educativ este imperativă pentru construirea strategiilor didactice – an-sambluri de procedee, acțiuni și operații care se structurează în funcție de o serie de factori într-un grup de activități.
• Produsele evaluabile recomandate în Curriculum comportă un caracter specific probei/modulului respectiv și permit realizarea unui spectru larg de activități. Lista produselor rămâne deschisă și poate fi completată de către cadrul didactic, însă se recomandă de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pen tru fiecare unitate de competență în contextul clasei/în funcție de nivelul acesteia și pentru fiecare elev în parte.
• Agenda motrice a elevului reprezintă un produs evaluabil și un mijloc de forma-re la elevi a competențelor de autoevaluere, de automotivare pentru practica-rea independentă a activităților motrice, fiind valoroasă și pentru dezvoltarea competențelor digitale, comunicative, sociale. Agenda motrice îi oferă elevului variate posibilități de formare, prin care acesta: se autocunoaște, compară, inter-pretează, analizează, concluzionează, comunică, propune soluții pentru dezvolta-rea propriului organism etc.
60
ATENŢIE! Testele motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală nu constituie un produs evaluabil, nu sunt obligatorii, au scopul de a-l informa obiectiv pe elev despre nivelul pregătirii fizice generale, încurajându-l să practice activ şi sistematic exercițiul fizic la lecții şi în afara lor, pentru a obține progres în acest gen de pregătire pe parcursul anului şcolar. Testarea poate fi efectuată doar o dată pe an, la sfârşitul anului de învățământ, în scopul diagnosticării/al autoevaluării.
Evaluarea rezultatelor şcolare la disciplina Educație fizică este o componentă funcțională importantă a procesului educațional și este concepută ca evaluare criterială prin descriptori (ECD). Strategiile de evaluare se construiesc astfel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acționale și să-i ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor și afectiv-motivațional.
ECD se va axa pe măsurarea – aprecierea competențelor care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate autentice ale învățării, necesare elevului în viața de adult. Astfel, scopul evaluării la disciplina „Educație fizică” vizează stimularea evoluției experiențelor motrice/sportive și a gradului de formare a finalităților stipulate în Curriculum.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina Educație fizică se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.
• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noului conținut. Nu are rol de control, iar rezultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare – învățare – evaluare. Evaluarea inițială poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate), cât și noninstrumentală.
• Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele unităților de învățare (al modulelor). La nivel de scurtă durată, poate fi completată la anumite lecții, la discreția cadrului didactic. Evaluarea formativă: are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevilor; oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate; permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit; este instrumentală și se realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.
• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar; se raportează la unitățile de competențe și la unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date; este instrumentală și se realizează pe bază de produse recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.
61
Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, a autocontrolului și a autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca parteneri în actul evaluării. Evidențiem condiții necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:
• prezentarea produsului și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări referitoare la modul de realizare a
produsului (conștientizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);• completarea, la final, a unei fișe de autoevaluare.Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și,
eventual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate, urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs, în contextul respectivei strategii de evaluare.
Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație fizică în clasele V-IX vor fi apreciate în bază de criterii şi descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit de module și la evaluările sumative la sfârșit de semestru/an școlar, în bază de criterii și descriptori, se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S) (Figura 1).
ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENŢE • constituite
stabil, capabile de autodezvoltare
• care necesită antrenament pentru consolidare
• aflate în curs de formareindicatori de performanță
REALIZEAZĂ PRODUSE ŞCOLARE
• corect • complet • coerent• fără ezitări
• cu greșeli mici• cu incompletitudini
mici• cu incoerențe mici • cu ezitări mici,
depășite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de către profesor
• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerențe • cu ezitări depășite ca
rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de către profesor
descriptori de performanță
ATESTĂ REZULTATELE ŞCOLARE APRECIABILE PRIN
Foarte bine Bine Suficient calificative
Figura 1. Aprecierea rezultatelor școlare la disciplina „Educație fizică” în clasele V-IX, în contextul ECD
62
Orientările metodologice de predare – învățare – evaluare, enunțate mai sus, generează necesitatea creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă şi favorabile învățării centrate pe elev, care se caracterizează prin următoarele:
• întrebările elevilor sunt apreciate/valorează mai mult decât răspunsurile lor;• ideile vin din surse diferite;• este utilizată o mare varietate de tipuri de învățare: instruirea directă; învățarea
experiențială; învățarea bazată pe proiecte, pe sarcini de lucru; învățarea reciprocă; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.;
• învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată: pentru a avea sens în lumea reală, învățarea trebuie să înceapă și să sfârșească prin racordare la lumea reală;
• învățarea este personalizată dintr-o varietate de aspecte implicate;• evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă;• criteriile de succes sunt echilibrate și transparente;• experiențele pozitive de învățare sunt valorizate în permanență [23].
63
TEST
E M
OTR
ICE
DE D
IAGN
OST
ICAR
E A
NIV
ELU
LUI D
E PR
EGĂT
IRE
FIZI
CĂ G
ENER
ALĂ
A EL
EVIL
OR
DIN
CIC
LUL
GIM
NAZ
IAL
Cadr
ele
dida
ctice
și e
levi
i ar p
utea
real
iza te
stel
e m
otric
e la
sfâr
șit d
e an
școl
ar,
în sc
opul
dia
gnos
ticăr
ii/al
aut
oeva
luăr
ii ni
velu
lui d
e pr
egăti
re fi
zică
gene
rală
.
Nr.
crt.
Test
eEl
eve/
Elev
iCl
asa
Niv
elur
ile d
e pr
egăti
re fi
zică
gen
eral
ă
Supe
rior
Înal
tM
ediu
înal
tM
ediu
Med
iu
scăz
utSc
ăzut
Foar
tesc
ăzut
1.
Aler
gare
a de
suve
ică:
3
× 10
m (s
)El
eve
V8,
78,
88,
99,
09,
19,
29,
3VI
8,6
8,7
8,8
8,9
9,0
9,1
9,2
VII
8,5
8,6
8,7
8,8
8,9
9,0
9,1
VIII
8,4
8,5
8,6
8,7
8,8
8,9
9,0
IX8,
38,
48,
58,
68,
78,
88,
9
Elev
i
V7,
98,
08,
18,
28,
38,
48,
5VI
7,8
7,9
8,0
8,1
8,2
8,3
8,4
VII
7,7
7,8
7,9
8,0
8,1
8,2
8,3
VIII
7,6
7,7
7,8
7,9
8,0
8,1
8,2
IX7,
57,
67,
77,
87,
98,
08,
12.
Ridi
care
a tr
unch
iulu
i din
cu
lcat
dor
sal (
mâi
nile
la
um
eri,
încr
uciş
ate
şi
fixat
e la
pie
pt, p
icio
arel
e se
miîn
doite
fixa
te),
timp
de 3
0 s
Elev
e
V19
1817
1615
1413
VI20
1918
1716
1514
VII
2120
1918
1716
15VI
II22
2120
1918
1716
IX23
2221
2019
1817
Elev
i
V24
2322
2120
1918
VI25
2423
2221
2019
VII
2625
2423
2221
20VI
II27
2625
2423
2221
IX28
2726
2524
2322
64
3.Să
ritur
a în
lung
ime
de
pe lo
c (c
m)
Elev
e
V16
516
015
515
014
514
013
5VI
170
165
160
155
150
145
140
VII
175
170
165
160
155
150
145
VIII
180
175
170
165
160
155
150
IX18
518
017
517
016
516
015
5
Elev
i
V18
017
016
015
014
013
012
0VI
190
180
170
160
150
140
130
VII
200
190
180
170
160
150
140
VIII
210
200
190
180
170
160
150
IX22
021
020
019
018
017
016
04.
Aple
care
a în
aint
e di
n st
ând
pe b
anca
de
gim
nasti
că, l
ent (
cm)
Elev
e
V+1
1+1
0+9
+8+7
+6+5
VI+1
2+1
1+1
0+9
+8+7
+6VI
I+1
3+1
2+1
1+1
0+9
+8+7
VIII
+14
+13
+12
+11
+10
+9+8
IX+1
5+1
4+1
3+1
2+1
1+1
0+9
Elev
i
V+9
+8+7
+6+5
+4+3
VI+1
0+9
+8+7
+6+5
+4VI
I+1
1+1
0+9
+8+7
+6+5
VIII
+12
+11
+10
+9+8
+7+6
IX+1
3+1
2+1
1+1
0+9
+8+7
5.Fl
otăr
i din
sprij
in c
ulca
t la
ban
ca d
e gi
mna
stica
(n
r. de
repe
tări)
Elev
e
V14
1312
1110
98
VI15
1413
1211
109
VII
1615
1413
1211
10VI
II17
1615
1413
1211
IX18
1716
1514
1312
65
6.Tr
acțiu
ni în
bra
țe d
in
atâr
nat l
a ba
ra fi
xă
(apu
cat d
e su
s) (n
r. de
re
petă
ri)El
evi
V7
65
43
21
VI9
87
65
43
VII
1110
98
76
5VI
II13
1211
109
87
IX42
kg
1514
1312
1110
948
kg
1413
1211
109
851
kg
1312
1110
98
756
kg
1211
109
87
660
kg
1110
98
76
567
kg
109
87
65
475
kg
98
76
54
382
kg
87
65
43
2+
82 k
g8
76
54
32
66
Bibliografie
Cadrul legal şi normativ 1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401,
intrat în vigoare din 01.07.16. 3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 4. Curriculum la disciplina Educația fizică. Chișinău, ME, 2010.5. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.6. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994. 7. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educație muzicală, Educație plastică,
Educație tehnologică și Educație fizică, clasa a V-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.
8. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351, art. nr: 1014.
9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012. 10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial nr. 252-257, art. nr: 963.11. Strategia Națională Educație pentru toți, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial nr. 070, art. nr: 441.
Studii/rapoarte 12. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.13. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE,
2017.
Literatură în domeniu 14. Aftimciuc O., Chizari M. Fitness, teorie și metodică. Iași: Prim, 2012.15. Bragarenco N. Metodologia pregătirii sportive a rugbiștilor juniori. Chișinău: Garamond-Studio, 2018.16. Budevici-Puiu A. ș.a. Handbal liceal, teorie și metodică. Chișinău: Valinex, 2012.17. Ciorbă C. Baschet, pregătirea fizică. Chișinău: Garamond-Studio, 2016.18. Ciorbă C. ș.a. Jocuri sportive, ghid metodic. Chișinău: Valinex, 2016.19. Conohova T., Păcuraru A. Teoria și metodica jocului de volei. Iași: Prim, 2014.20. Dragomir P., Scarlat E. Educația fizică școlară. Repere noi – mutații necesare. București: EDP, 2004.21. Gremalschi T., Boian I. Standarde de eficiență a disciplinei Educația Fizică. Chișinău: Lyceum, 2012.22. Grosu V., Perfilov O., Perfilov L. Tehnologii de evaluare la Taekwondo WT 10-1 KUP. Ghid metodologic.
Chișinău: Artpoligraf, 2019.23. Heick T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.teachthought.com/
learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-environment/24. Houart M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département Éducation et technologie
(UNamur), 2001. 25. Manolachi V., Lefter N., Manolachi V. Jodo: Ghid didactic pentru școlile sportive de specialitate. Chșinău:
USEFS, 2017.26. Mocrousov E., Moisescu P. Tehnica, tactica și metodica tenisului de masă, Ghid metodic. Chișinău:
Valinex, 2017.27. Năstase V. D. Dans sportiv. Metodologia performanței. Pitești: Paralela 45, 2011.28. Rîșneac B., Solonenco G. Înotul sportiv, concepte metodologice. Chișinău: USEFS, 2014.29. Sîrghi S. Fotbal, pregătirea fizică diferențiată. Monografie. Chișinău: Valinex, 2017.30. Tabîrța V., Bragarenco N., Grosul V. Badminton, curs de lecții. Chișinău, USEFS, 2009.31. Vasiliev M. Instruirea modulară – tehnologie didactică axată pe formarea competențelor // În: Didactica
Pro… nr. 5-6 (87-88), 2014, p. 56 -59.