Titluri:

Editorial: Despre desfiinţarea crea-

toare, de ministrul Justiţiei, Cătălin

Predoiu

Evoluţiile şi perspectivele în

domenii cheie ale Justiţiei, promovate

la Bruxelles.

Declaraţie de presă a Ministrului

Justiţiei referitoare la decizia Curţii Constutuţionale privind CSM, poziţia

magistraţilor Bărbulescu, Lupaşcu,

Chiujdea şi proiectul de lege al Guver-

nului privind desfiinţarea unor instanţe

şi parchete

Promovarea progreselor României şi

a relaţiilor bilaterale cu Olanda

Consolidarea relaţiilor cu ambasa-

dorii Statelor Membre ale Uniunii

Europene

Întâlnirea reprezentanţiilor

conducerii Ministerului Justiţiei cu

conducerea Uniunii Naţionale a

Barourilor din România

Cooperarea dintre Ministerul

Justiţiei şi Fundaţia Konrad Adenauer

Stifung Vizita Ministrului Justiţiei la Curtea

de Apel Timişoara

Ministrul Justiţiei încurajează

îmbunătăţirea formării profesionale

din cadrul sistemelor judiciare ale

Statelor Membre UE

Invocarea Mecanismului de

Cooperare şi Verificare drept cauză a

unei eventuale amânări a aderării României la spaţiul Schengen ignoră

temeiul juridic şi scopurile Deciziei

CE din 2006 privind instituirea acestui

mecansim

Diplome de excelenţă pentru merite

deosebite în susţinerea şi promovarea

medierii în România

Respectarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale omului pentru

cetăţenii români aflaţi în străinătate, în

atenţia Ministerului Justiţiei

Ministerul Justiţiei şi Oficiul

Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite

pentru Drepturile Omului, preocupate

de situaţia minorilor români, victime

ale formelor contemporane de sclavie Întâlnirea dintre reprezentanţii

Ministerului Justiţiei cu preşedinţii UNBR şi UNPIR

Combaterea corupţiei

Întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Uniunii

Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

Redistribuirea resurselor umane în

sistemul judiciar prin desfiinţarea

instanţelor şi parchetelor care nu

funcţionează sau care au un volum

redus de activitate

Poziţia Ministerului Justiţiei privind

propunerea legislativă referitoare la

unele măsuri de întărire a capacităţii

instituţionale a ÎCCJ

Ministerul Justiţiei modernizează

portalul instanţelor de judecată din

România

Vizita la penitenciarul Pelendava

Tel: -40 372041151/1152

Fax: -40 37 204 1099

E-mail: presa@just.ro

Str. Apolodor 17, Sector 5 Bucureşti

www.just.ro

Editorial: Despre desfiinţarea creatoare

Februarie 2011

Nr. 3

Ediţia II

Proiectul privind desfiinţarea unor instanţe şi parchete nefuncţionale sau cu un volum redus de activitate, a suscitat polemici în rândul parlamentarilor.

Aparent, principala problemă ar fi depărtarea Justiţiei de cetăţean, prin desfiinţarea acestor instanţe. La prima vedere, desfiinţarea unei instanţe şi

obligarea implicită a cetăţeanului justiţiabil să parcurgă câteva zeci de kilometri până în faţa judecătorului, înseamnă depărtarea actului de Justiţie

faţă de cetăţean. Şi totuşi, îndrăznim să afirmăm că în condiţiile date, e vorba defapt de depărtarea injustiţiei faţă de cetăţean şi apropierea lui de un act de justiţie

de calitate.

Este mai mult decât o problemă de operaţionalitate punctuală a sistemului, este un alt punct de cotitură în schimbarea concepţiilor despre raportul dintre Justiţie şi cetăţeni.

Dar care sunt condiţiile date?

În România „funcţionează” câteva instanţe şi parchete cu schemă de personal compusă din câţiva judecători, 4-5, schemă uneori neocupată decât parţial, cu 1, 2, 3 judecători, majoritatea navetişti aflaţi sub presiunea unui drum zilnic sau săptămânal, inevitabil obosiţi şi trăind poate cu

sentimentul apăsător că pot face mai mult decât să judece câteva sute de dosare pe an cu grad redus de complexitate.

Poate că bunele intenţii au condus la înfiinţarea instanţelor nefuncţionale, după cum bunele intenţii se opun la desfiinţarea lor, interesul electoral

nefiind o culpă în sine, dar actul de decizie politică trebuie dublat de expertiză tehnică. Iar expertiza grupului de lucru CSM- MJ-ÎCCJ-MP, care a elaborat studiul care a stat la baza proiectului ne spune că nu se poate face act de

Justiţie de calitate cu 3 posturi de judecători la o instanţă, din care uneori unul sau două sunt vacante, şi unul navetist. Instanţele şi parchetele nu

pot funcţiona în condiţiile unei agenţii de bilete Loto-Pronosport! Nici măcar de dragul unor primari şi parlamentari inimoşi. Problema nu e nouă, ci datează de la începutul anilor 2000, fiind constatată magistral de Raportul Wittrup/Lord din anul 2005, o analiză elocventă

a dezechilibrelor din sistemul nostru judiciar.

Schema de personal care poate asigura funcţionarea normală a unei instanţe este compusă din minimum 7 judecători, care să asigure aplicarea principiului specializării, al alocării dosarelor aleatoriu şi rezolvarea incidentelor procedurale legate de compunerea instanţei.

Perspectiva certă şi iminentă a punerii în aplicare a Codurilor impune de asemenea un număr minim de judecători.

Dacă ar fi să vorbim de justiţia penală în concepţia noului Cod de procedură penală, avem nevoie la o instanţă de 2 judecători pentru a se asigura

repartizarea aleatorie a cauzelor, 2 pentru camera preliminară, pentru a se evita incompatibilităţile dintre judecătorul care se pronunţă pe legalitatea probelor şi cel care judecă dosarul de fond, cel puţin un judecător de drepturi şi libertăţi, altul decât cel de fond, plus specializarea

numai pentru cauzele cu minori, inclusiv în ceea ce priveşte supravegherea şi rezolvarea incidentelor procedurale apărute pe parcursul executării

măsurilor educative privative sau neprivative de libertate. Dacă se respectă şi principiul specializării pe materii, pentru a se evita ca acelaşi judecător de judecătorie să judece şi în materie penală şi în

materie civilă, atunci se mai adaugă un număr variabil de judecători, peste cel indicat mai sus, dar nu mai puţin de doi pentru materie civilă.

Să mai adăugăm că este probabil ca instanţele să fie asaltate în primele zile după intrarea în vigoare a Codurilor cu contestaţii la executare prin

care se va invocă legea penală mai favorabilă, care pot fi estimate la cel puţin 20.000, numărul aproximativ al populaţiei penitenciare în acest moment.

Iată un alt motiv pentru care avem nevoie de instanţe mari, cu mai mulţi judecători, decât de o puzderie de instanţe mici şi neputincioase în efortul

de a face Justiţie adevărată şi de calitate. În alte cuvinte, dacă nu închidem instanţele şi parchetele nefuncţionale şi pe cele cu volum redus de activitate şi nu vom consolida implicit

instanţele mari, nu vom putea pune în aplicare Codurile fundamentale.

Realităţile statistice şi exigenţele procedurale nu sunt singurele argumente pentru desfiinţarea acestor instanţe. Criteriul calităţii actului de justiţie este şi el în acelaşi sens. Majoritatea deciziilor luate de aceste instanţe sunt atacate la instanţa superioară. Şi

nici nu e de mirare. Aşa cum experţii nu au încredere că aceste instanţe pot „livra”, din motive obiective, un act de justiţie corect şi profesionist,

nici justiţiabilii nu au.

Să ne imaginăm dificultăţile pe care le au în mod special judecătorii acestor instanţe. Spuneam că majoritatea sunt navetişti, inevitabil supuşi unui stres accentuat, al căror timp pentru pregătirea profesională continuă, pentru lectură şi reflecţie, este înghiţit de gările şi autogările care stau între

ei şi cariera lor.

Să ne imaginăm o unitate de parchet cu doi procurori, din care unul navetist şi unul bolnav de gripă. Cum poate funcţiona? Cum ar putea impune respect celor certaţi cu legea?

Să ne imaginăm şi prieteniile, micile conjuncturi ale vieţii care aduc uneori în faţa celor doi judecători ai unei astfel de instanţe pe vecinul cu care

au vizionat ieri meciul de fotbal, sau au petrecut la vreo aniversare sau au suferit la vreun necaz, sau au trecut printr-o încercare. Cum pot fi ei imparţiali şi echidistanţi?

Concepţia trebuie schimbată. Decât „instanţe – agenţii Loto-Pronosport” plasate la colţul blocului, mai bine instanţe funcţionale şi „echipate” cu

colective solide de judecători la 100 de km.

Revenind la standardele unui limbaj academic, trebuie spus că nu se poate sacrifica funcţionalitatea instanţelor şi parchetelor şi calitatea actului de Justiţie, de dragul unei iluzorii apropieri a Justiţiei de cetăţean.

În fapt, este iluzorie, pentru că în condiţiile date, nu Justiţia este aproape de cetăţean, ci injustiţia. Prin desfiinţarea instanţelor nefuncţionale ne

propunem aşadar să desfiinţăm InJustiţia şi în locul ei să aducem Justiţia, fie şi la mai mulţi kilometri depărtare. E momentul să spunem că nu inventăm lucruri, sistemele judiciare europene au trecut prin această reformă dificilă şi ţări precum Franţa au operat

în trecutul apropiat desfiinţări masive de instanţe nefuncţionale.

Să mai adăugăm faptul că nu trebuie să privim doar la ziua de mâine. Dificultăţile momentane legate de transport, vor fi suplinite de dezvoltarea

reţelei de drumuri rurale, domeniu în care Guvernul are un program ambiţios. Folosirea mijloacelor moderne de comunicaţie la distanţă se va generaliza şi va permite cetăţenilor efectuarea procedurilor de la distanţă.

Iar pentru moment, se poate gândi un sistem prin care localităţile cu acces dificil la infrastructura de transport să fie per iodic vizitate de complete

de judecători, care să judece la faţa locului. Iată că desfiinţarea instanţelor şi parchetelor nefuncţionale înseamnă desfiinţarea premiselor injustiţiei, şi crearea premiselor pentru o Justiţie

funcţională. Suntem în prezenţa unei desfiinţări creatoare.

Această reformă nu trebuie sacrificată pentru a menaja temerile legate de cariere politice locale. Dimpotrivă, credem că misiunea unui politician adevărat este să explice progresul, să-şi convingă cetăţenii despre adevăratul sens al lucrurilor şi să-i convingă să meargă pe această cale.

Alternativa confortabilă, dar mediocră, de a cânta în struna unor mentalităţi superficiale, subminează interesele adevărate ale cetăţenilor. Este

vorba aici de interesul unui act de justiţie de calitate.

Credem că nu este o dovadă de îndrăzneală să contăm din nou pe aportul parlamentarilor la efortul de reformă a Justiţiei, oferit cu generozitate cu ocazia dezbaterii Codurilor şi a legii micii reforme.

Proiectul trimis Parlamentului este numai o prima etapă a acestei reforme, urmează şi etapa a doua, care va cuprinde alte instanţe aflate într-o

situaţie similară.

de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut, în luna ianuarie, o întrevedere cu Secretarul General al Comisiei Europene, Catherine Day, asistată de Secretarul General Adjunct, Michel Servoz, directorul general al DG Afaceri Interne, Stefano Manservisi şi directorul general al DG Justiţie, Françoise Le Bail.

Oficialii au realizat un schimb de păreri privind evoluţiile şi perspectivele în domenii cheie ale Justiţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Ministrul Justiţiei a prezentat succint evoluţiile de natură tehnică înregistrate la întrevederea anterioară, referindu-se cu precădere la agenda legislativă a Ministerului Justiţiei,

la măsurile de implementare şi efectele legislaţiei nou adoptate. Oficialul român a asigurat echipa europeană atât de continuarea reformelor, cât şi de punerea acestora în aplicare, subliniind importanţa implicării active a celorlalte instituţii cu atribuţii în buna funcţionare a Justiţiei.

„Avem nevoie ca următorul raport interimar să schimbe trendul reformelor într-unul pozitiv. Adoptatea Legii Micii Reforme şi a amendamentelor la Legea ANI au marcat schimbarea atitudinii spectrului politic faţă de elementele cheie ale reformei juridice şi combaterea corupţiei. În ceea sce ne priveşte, reafirm voinţa Ministerului Justiţiei de

a continua politica de modernizare a sistemului judiciar, susţinerea şi practicarea valorilor UE în tot ceea ce facem. Pentru a ne îndeplini responsabilităţile asumate ca parte

a concertului european, avem nevoie de un parteneriat suport cu CSM şi ICCJ, pentru că acolo sunt atribuţiile principale ale sistemului judiciar. Avem, de asemenea, nevoie de continuarea suportului politic pentru Justiţie. Sprijinindu-se reciproc, puterile statului îşi pot consolida atât statutul, cât şi încrederea. Desăvârşirea modernizării Justiţiei

poate fi cheia acestui obiectiv!”, a declarat Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Oficialii europeni au dat asigurări că toate aceste evoluţii vor fi evaluate obiectiv şi se vor reflecta cu acurateţe în următorul raport. Secretarul General al CE, Catherine Day, a subliniat, de asemenea, necesitatea susţinerii financiare a reformei Justiţiei şi acordarea statutului de prioritate, precum şi nevoia ca întreg spectrul politic să funcţioneze

conform principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

În cadrul declaraţiilor de presă ce au urmat întrevederii, ministrul Justiţiei a subliniat necesitatea reflectării în viitorul raport intermediar tehnic a evoluţiilor pozitive. „Dacă

privim intervalul de la ultimul raport până în prezent putem spune că paharul e pe jumătate plin. Este important, însă, să ne continuăm aceste evoluţii începute în vară cu

adoptarea Legii ANI, apoi a Legii Micii Reforme, continuate cu finalizarea în Senat a adoptării proiectului de lege privind aplicarea Codului Civil. Continuând cu proiectul de lege trimis de către Guvern în Parlament pentru desfiinţarea unor instanţe fără activitate sau cu volum redus de activitate şi, în fine, cu măsurile care trebuie să rămână

constate pe frontul combaterii corupţiei. În ceea ce ne priveşte, reafirm determinarea Ministerului Justiţiei de a continua politica de modernizare a sistemului judiciar în

cooperare cu CSM, cu ÎCCJ, cu sistemul însuşi. În acest context reafirmăm, de asemenea, susţinerea în toate politicile noastre a valorilor pe care este aşezată UE, plecând de

la conştiinţa faptului că suntem parte a unei construcţii juridice şi politice care reclamă şi practicarea valorilor care stau la baza ei, dincolo de asumarea lor formală. Şi printre aceste valori integritatea şi independenţa justiţiei, eficienţa justiţiei, respectul regulii de drept sunt fundamentale. Avem nevoie de un parteneriat suport cu CSM şi

ÎCCJ pentru că la nivelul acestor două instituţii se află atribuţiile principale şi puterea în sistemul judiciar. Ministerul Justiţiei va continua să pună la dispoziţie expertiză,

viziune strategică, suport legislativ sau diplomatic pentru ca împreună cu aceste instituţii să reuşim implementarea politicilor noastre publice într-un mod care să semnifice rezultate pentru cetăţeni. Avem, de asemenea, nevoie de suport politic larg pentru justiţie. Acest lucru ar însemna şi angajarea politică ireversibilă a politicilor în ansamblu

într-o nouă paradigmă de exprimare bazată pe respectul şi cooperarea cu partenerii europeni şi cu rezultate concrete, palpabile pentru cetăţeni. Sprijinindu-se reciproc,

puterile statului îşi pot consolida statutul, cât şi încrederea. Iar desăvârşirea modernizării justiţiei ar putea fi cheia acestui obiectiv. Cred că prin atingerea obiectivelor

noastre în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare putem contribui la această evoluţie pozitivă în ansamblu, nu numai în justiţie, ci şi în societatea românească.”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Pagina 2

Evoluţiile şi perspectivele în domenii cheie ale Justiţiei, promovate la Bruxelles

Pagina 3

Declaraţie de presă a ministrului Justiţiei referitoare la decizia Curţii Constituţionale privind alegerile CSM, petiţia magistraţilor

Bărbulescu, Lupaşcu, Chiujdea şi proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea unor instanţe şi parchete

Privind decizia Curţii Constituţionale nr.54 din 25

ianuarie 2011 (Decizia CCR) şi paşii de urmat:

Aş dori să încep prin a reaminti faptul că Ministerul Justiţiei

a păstrat o rezervă totală asupra chestiunii legalităţii

candidaturilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aşteptând finalizarea procedurilor şi decizia Curţii

Constituţionale.

Decizia CCR are meritul de a fi clarificat fără echivoc problema nelegalităţii candidaturilor doamnei judecător

Bărbulescu, a domnului judecător Lupaşcu şi a domnului

procuror Chiujdea. Decizia CCR are de asemenea meritul de a fi purgat

procesul electiv pentru CSM de un viciu care ar fi afectat

credibilitatea CSM în procesul de conducere a Justiţiei şi de

desăvârşire a reformelor. Ministerul Justiţiei semnalează faptul că o validare cât mai

rapidă a Senatului în conformitate cu Decizia CCR va

contribui la clarificarea situaţiei create prin candidaturile care au viciat procesul de alegere a noului CSM, conform

aceleiaşi decizii.

Analiza Ministerului Justiţiei privind situaţia prezentă, după Decizia CCR indică următoarele concluzii principale:

1. Consiliul Superior al Magistraturii îşi păstrează şi

continuă fiinţa juridică şi urmează să reintre în capacitatea

de exerciţiu şi funcţionalitate deplină după validare de către Senat a celorlalte opt candidaturi legale. CSM se află într-o

postură sui generis, neprevăzută expres de lege, dar care

este departe de a fi un „vid constituţional”. Ceea ce trebuie făcut cu urgenţă, este validarea Senatului, adică respectarea Deciziei CCR.

2. Validarea Senatului este considerată de către CCR drept o „îndatorire constituţională”, după cum se arată în considerentele finale ale Deciziei CCR.

3. Deciziile adoptate de CSM până în prezent rămân valabile, pentru că Decizia CCR produce efecte numai pentru viitor.

În concluzie, este esenţial ca la nivelul Senatului să se acţioneze în spiritul cooperării şi al echilibrului între puteri, astfel încât să se permită CSM să îşi continue activitatea după încheierea procedurii stabilite de către Decizia CCR.

Privind petiţia celor trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională Din informaţiile de presă am luat act de faptul că cei trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională au formulat o petiţie adresată Senatului

prin care solicită amânarea validării până la judecarea recursurilor în contestaţiile la una dintre candidaturi, aflate pe rolul instanţelor de drept comun.

Petiţia încalcă în opinia noastră obligaţia de rezervă impusă oricărui magistrat, în raport de decizia clară a Curţii Constituţionale. Este o petiţie care, ţinând cont de întregul context, în primul rând de concluzia Curţii Constituţionale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat şi face deservicii

întregului sistem judiciar.

Petiţia încearcă să creeze o nouă situaţie de blocaj, prin ignorarea obligativităţii deciziilor Curţii Constituţionale. Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portiţe

procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin Decizia CCR, creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăşi această situaţie delicată.

Conduita firească, elegantă şi morală în împrejurările date ar fi, în opinia noastră, pasul înapoi pe care cei trei să îl facă pentru a permite CSM să îşi consolideze credibilitatea şi să

reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasă, altruistă şi o recunoaştere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit căreia „hotărîrile se execută, nu se discută”, principiu susţinut vehement de doamna judecător Bărbulescu în timpul mandatului de Preşedinte CSM.

Acest pas înapoi nu ar însemna altceva decât abandonarea unei lupte care s-a încheiat prin Decizia CCR şi continuarea activităţii militante a celor trei pentru binele Justiţiei din

orice altă postură decât aceea de membri ai CSM. Modul în care cei trei se agaţă prin această petiţie de o poziţie pe care au pierdut-o, le pune la îndoială buna credinţă şi ar putea afecta direct interesele României prin eventuala

prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justiţie.

Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar şi a raportului de ţară, pentru interese personale.

În calitatea pe care o am, aş dori să mulţumesc celor trei foşti colegi de CSM pentru activitatea substanţială depusă pentru închegarea acestei instituţii, dar să le solicit la fel de colegial să dea dovadă de chibzuinţă şi să sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar.

Privind proiectul de lege referitor la desfiinţarea instanţelor Având în vedere discuţiile de ieri din cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, precum şi unele informaţii publice eronate, apărute pe marginea proiectului de lege privind

desfiinţarea unor instanţe, voi face câteva scurte precizări, urmînd ca detaliile tehnice să fie susţinute direct în faţa Comisiei Juridice, la şedinţa viitoare.

Proiectul de lege are la bază un studiu aprofundat elaborat de un grup de lucru compus din magistraţi, din cadrul aparatului CSM, MJ, ÎCCJ şi MP. Studiul a fost finalizat de

grupul de lucru la finalul anului 2010, nu 2005, cum eronat s-a susţinut în mass-media de dna deputat Gorghiu. Proiectul a fost promovat de MJ a respectat întocmai studiul grupului de lucru, la rândul său discutat în cadrul Plenului CSM.

Proiectul a fost înaintat MJ de către CSM printr-o adresă emisă în temeiul art.38 alin.(5) din Legea 317/2004, în vederea exercitării iniţiativei legislative. Prin urmare, criticile

privind absenţa avizului CSM sunt nefondate şi neavenite, aflându-ne într-o altă ipoteză procedurală, în care CSM a sesizat MJ pentru iniţiativă legislativă. În timpul mandatului meu nu au fost iniţiate lucrări de investiţii la nici una dintre instanţele preconizate a se desfiinţa, cum eronat s-a susţinut în şedinţa Comisiei Juridice.

Proiectul reprezintă doar o primă etapă în raţionalizarea instanţelor, va urma şi o altă etapă, eventual după ce noul CSM va face o evaluare completă a resurselor umane în

sistemul judiciar. Reforme similare au avut loc şi în alte ţări europene, cum ar fi Franţa, Olanda.

Proiectul nu urmăreşte în primul rând raţionalizarea şi reducerea costurilor, ci folosirea eficientă a resurselor umane dispersate iraţional în sistemul judiciar. Experţii arată că

numărul minim de judecători necesar pentru funcţionalitatea unei instanţe este de 7. Noi propunem desfiinţarea unor instanţe în care avem şi 3 judecători. Similar pentru parchete.

În plus, noile Coduri impun şi mai acut raţionalizarea şi concentrarea resurselor umane pe instanţe şi parchete. Voi prezenta şi alte argumente în faţa Comisiei Juridice.

Vă mulţumesc.

Pagina 4

Consolidarea relaţiilor cu ambasadorii Statelor Membre ale

Uniunii Europene

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat vineri, 28 ianuarie 2011, la un dejun de lucru cu

ambasadorii Statelor Membre ale Uniunii Europene, organizat de E.S, Laszlo Fuzes,

ambasadorul Ungariei la Bucureşti.

În cadrul întâlnirii, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a prezentat progresele înregistrate pe

fiecare din cele patru condiţionalităţi ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a adus

precizări în ceea ce priveşte agenda Ministerului pentru perioada următoare.

„Refacerea cadrului normativ al ANI şi adoptarea Legii Micii Reforme, ambele cu o largă

majoritate, ar putea constitui elementele pozitive ale raportului intermediar tehnic, alături de

continuarea „track record-ului” pozitiv al Ministerului Public. Vom căuta să obținem în

Parlament un sprijin cât mai larg pentru legile de punere în aplicare a Codurilor. Per ansamblu,

în mod normal, raportul intermediar tehnic va nota o îmbunătățire a situației față de vara anului

trecut. Implementarea cu succes a Codurilor presupune citirea și asimilarea lor de către

magistrați și acoperirea locurilor vacante în sistemul judiciar, magistrați și grefieri. Acestea

sunt obiectivele principale ale Ministerului Justiției în perioada următoare, alături de crearea

premiselor pentru scurtarea termenelor de judecată, prin aplicarea corectă a prevederilor Legii

Micii Reforme.", a declarat ministrul Justiției.

Ambasadorii participanți la întâlnire au apreciat pozitiv eforturile depuse de Ministerul Justiției

pentru elaborarea și adoptarea cadrului normativ și politicile publice în domeniul Justiției și și-

au exprimat sprijinul și încurajarea pentru continuarea acestor demersuri.

Întâlnirea reprezentanţilor conducerii Ministerului Justiţiei cu

conducerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România

Vineri, 28 ianuarie, o delegaţie a Ministerului Justiţiei, condusă de secretarul de stat Lidia

Barac, a participat la Şedinţa Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din

România, la invitaţia domnului Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor

din România.

Reuniunea a avut ca temă stabilirea coordonatelor principale de conlucrare pe probleme de interes comun în perioada următoare, în cadrul procesului de cooperare interinstituţională ce

reprezintă o constantă a relaţiei dintre Ministerul Justiţiei şi profesiile juridice.

Temele dezbătute au vizat, în principal, măsurile pentru aplicarea directă a dispoziţiilor Legii

nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi

exercitarea profesiei de avocat, context în care au fost abordate aspecte legate de plata

onorariilor pentru prestarea de servicii de asistenţă judiciară în sistemul de ajutor public

judiciar, precum şi aspectele privitoare la formele de exercitare a profesiei, accesul în profesia

de avocat, exercitarea profesiei de avocat, precum şi la necesitatea respectării standardelor de

integritate în interiorul profesiei, avându-se în vedere şi atingerea dezideratului de asigurare a

unui “export” de integritate către celelalte profesii juridice.

Un alt punct important al ordinii de zi a vizat stabilirea unor modalităţi concrete de conlucrare

între Ministerul Justiţiei, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi cu celelalte profesii juridice, pentru a asigura, cu sprijinul Institutului

Naţional al Magistraturii şi al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea

Avocaţilor, un program de pregătire profesională în vederea asimilării prevederilor noilor

Coduri.

Au fost discutate consecinţele Programului privind stabilirea volumului optim de activitate al

instanţelor, ale cărui deficienţe se repercutează negativ asupra funcţionării sistemului judiciar,

precum şi necesitatea identificării unor soluții tehnice care să permită accesarea sistemului

informatic Ecris IV de către barourile de avocaţi.

Ministerul Justiției a reiterat deschiderea spre cooperare interinstituţională şi spre dezvoltarea

exerciţiului unor astfel de întâlniri pe marginea proiectelor de interes comun, ceea ce va avea un

impact pozitiv asupra dezvoltării profesiilor juridice, dar şi asupra modernizării, eficientizării şi

creşterii credibilităţii actului de justiţie.

Promovarea progreselor României şi a relaţiilor bilaterale cu Olanda

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, pe 19 ianuarie, în Ungaria, cu ministrul olandez al Justiţiei, Ivo Opstelten, şi ministrul Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers. La

întâlnire au participat şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, secretarul de

stat în MAI, Marian Tutilescu, şi subsecretarul de stat în MJ, Radu Ragea.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul Justiţiei a promovat nu numai progresele constante ale ţarii noastre în combaterea corupţiei, conform statisticilor Parchetului General, DNA şi

DIICOT, ci şi trendul pozitiv al reformelor după raportul din vara anului trecut, cu accent

pe importanţa implementării noilor Coduri. În acest context, ministrul Justiţiei a comuni-cat disponibilitatea continuării demersurilor în Par-

lamentul olandez. Ministrul Justiţiei a accentuat ne-

voia demersurilor diplomatice atât la nivel guverna-mental, dar mai ales la nivel parlamentar şi în faţa

opiniei publice din statele membre, în special în cele

cae au rezerve faţă de ireversibilitatea proceselor

politice de sprijinire a reformei Justiţiei şi com-baterii corupţiei. Miniştrii olandezi s-au arătat dis-

ponibili pentru continuarea dialogului şi evaluarea

continuitţii progreselor României. “Întâlnirea noastră a fost extrem de substanţială şi s

-a desfăşurat într-o atmosferă mai mult decât

cordială, o atmosferă colegială de cooperare reciprocă reală bazată şi pe rezultate trecute în

ceea ce priveşte cooperarea noastră în domeniul

justiţiei. Aş vrea să reamintesc faptul că Olanda

este unul dintre partenerii României în eforturile de modernizare a justiţiei. Este o ţară care a sprijinit

constant eforturile noastre prin programe bilaterale. O ţară cu care avem o cooperare

bună la nivel bilateral în ceea ce priveşte reformarea justiţiei. Şi am fost bucuros să constat că cei doi interlocutori au apreciat eforturile care s-au făcut în ultimii ani şi au

exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua acest suport pe care l-au acordat şi

până în prezent. În ceea ce priveşte evoluţiile în cadrul mecanismului de cooperare şi

verificare, am insistat asupra faptului că România a obţinut în ultimele luni şi cred că aş

spune în ultimii 2-3 ani treptat, dar sigur, rezultate în combaterea corupţiei, rezultate care sunt demonstrate de statisticile pe care le pot prezenta atât Parchetul General, cât

şi DNA şi DIICOT. Aceste statistici dau posibilitatea să afirmăm că România este o ţară

care a abordat combaterea corupţiei într-un mod sistematic, cu un cadru legislativ şi

instituţional coerent, stabil de-a lungul timpului, care începe să-şi arate roadele. Datorită acestor rezultate, putem să prezentăm şi o expertiză interesantă la nivel

european, motiv pentru care vă reamintesc, noi am putut să devenim membri fondatori

ai Academiei Internaţionale Anticorupţie. Aceste abordări arată o încredere din partea partenerilor europeni că am luat în serios acest

fenomen şi că începem să avem rezultate în

combaterea lui. De asemenea, am subliniat faptul că evoluţiile din a doua jumătate a anului trecut,

după raportul din vară, din Parlament cu ocazia

adoptării Legii ANI şi cu ocazia adoptării Legii

privind mica reformă, au demonstrat o voinţă politică destul de largă de a susţine punctele

principale ale reformei în justiţie. Reamintesc că

cele două legi au trecut cu o largă majoritate, fiecare dintre ele, doar cu câteva voturi împotrivă.

Prin urmare, există un relativ consens politic de a

susţine acest efort în justiţie. Ori pe baza acestui consens, noi putem să prezentăm partenerilor noştri

faptul că există o predictibilitate în continuitatea

eforturilor noastre de reformare a justiţiei. Desigur,

toate aceste lucruri trebuie să continue. Aţi întrebat pe ce au insistat colegii noştri. Cred că ceea ce îi

preocupă cel mai mult e să vadă că această voinţă politică de susţine a reformei în

justiţie şi de combatere a corupţiei rămâne constantă indiferent de discuţiile şi dezbaterile inerente într-un cadru democratic la nivel politic. Rămâne, într-adevăr, aşa

cum spunea şi colegul meu de la Ministerul de Interne, să continuăm aceste dialoguri şi

să ne etalăm argumentele până în ziua deciziei”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin

Predoiu, la finalul întâlnirii.

Pagina 5

Ministerul Justiţiei încurajează îmbunătăţirea formării profesionale a profesioniştilor din cadrul

sistemelor judiciare ale Statelor Membre UE

Secretarul General din Ministerul Justiţiei, Gabriel Tănasescu, a participat vineri, 21 ianuarie 2011, la sesiunea informală a Consiliului Justi-ţie şi Afaceri Interne, desfăşurată la Gödöllő, Ungaria.

Intervenţia Secretarului General s-a concentrat pe propunerile României, în vederea îmbunătăţirii formării profesionale a profesioniştilor din

cadrul sistemelor judiciare ale Statelor Membre UE. În acest sens, s-a propus elaborarea unei curricule comune la nivel european în domeniul

legislaţiei UE şi jurisprudenţei CJUE, stabilirea unei politici la nivel european privind cunoştiinţele de limbi străine ale practicienilor în drept, cooperarea între şcolile de magistratură din Statele Membre şi schimb de experienţă între practicieni.

Menţionam că România a co-iniţiat Rezoluţia Consiliului UE 2008/C 299/01 privind formarea profesională a judecătorilor, procurorilor şi

personalului din justiţie în cadrul Uniunii Europene. Pe agenda de lucru a sesiunii informale a Consiliului JAI a mai figurat ca punct de discuţie eliminarea obstacolelor care impiedică exercitarea

drepturilor cetăţenilor UE. În cadrul dejunului de lucru al oficialilor europeni, s-a discutat asupra rolului Consiliului în asigurarea punerii în

aplicare efective a Cartei drepturilor fundamentale în cadrul procedurii legislative. Precizăm că următorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne va avea loc la Bruxelles, în perioada 24-25 februarie 2011.

Cooperarea dintre Ministerul Justiţiei şi Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung

În cadrul întâlnirii din luna ianuarie dintre Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi Directorul Fundatiei Konrad

Adenauer Stiftung, Thorsten Geissler, a fost subliniată

buna cooperare dintre Fundaţie şi Minister, punându-se

accent pe continuarea acesteia în cadrul proiectelor aprobate spre finanţare în parteneriat cu Fundaţia, dar şi

cu privire la orice alte proiecte viitoare subsumate

obiectivului comun de dezvoltare şi eficientizare a justiţiei.

Ministrul Justiţiei consideră că în perioada următoare

accentul trebuie pus pe pregătirea sistemului judiciar pentru punerea în aplicare a noilor Coduri, obiectiv

fundamental al Ministerului Justiţiei, esenţial nu doar

pentru modernizarea Justiţiei şi îndeplinirea cerinţelor

din cadrul MCV, ci şi pentru progresul întregii societăţi. „Implementarea Codurilor a fost asumată şi la nivel

politic ca o prioritate, la acest moment nemaiputându-

se negocia cu privire la necesitatea şi importanţa acestui proiect, îndeplinirea tuturor condiţiilor pe care

le reclamă noua construcţie instituţională, inclusiv la

nivelul conştientizării impactului noilor norme, precum şi al asimilării conţinutului lor reprezentând un obiectiv

strategic al tuturor factorilor responsabili. În cadrul

Programului „Statul de Drept - Europa de Sud-Est” al

Fundaţiei, Ministerul Justiţiei are două proiecte aprobate în vederea finanţării, unul dintre ele vizând

pregătirea profesională a consilierilor de probaţiune cu

privire la prevederile noului Cod Penal şi de Procedură Penală. Ministerul Justiţiei va continua să

se implice activ în astfel de programe, pentru că sprijinul venit din partea societăţii civile este foarte important, mai ales când vorbim de proiecte cu impact la nivelul întregii societăţi pe termen lung aşa cum este cazul noilor Coduri”, a declarat ministrul Justiţiei.

Ministerul Justiţiei va continua să sprijine programul Fundaţiei de leadership pentru tineri jurişti români – „Lideri pentru Justiţie” -, aflat în acest an la ediţia a doua. Obiectivele

acestui program sunt instruirea unor tineri jurişti talentaţi în a deveni adevăraţi lideri în domeniul lor, înzestrarea acestora cu abilităţi esenţiale de leadership, management, precum

şi cu informaţii de substanţă cu privire la principiile democraţiei, ale statului de drept, ale justiţiei în general şi nu în ultimul rând cu cele de etică profesională.

Vizita ministrului Justiţiei la Curtea de Apel Timişoara

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut, pe 19 ianuarie, o întâlnire cu magistraţii din

cadrul Curţii de Apel Timişoara şi ai instanţelor subordonate. La discuţiile cu magistraţii au

luat parte şi secretarul de stat în MJ, Lidia Barac, şi subsecretarul de stat, Radu Ragea.

Dialogul dintre reprezentanţii conducerii Ministerului Justiţiei şi magistraţi a vizat teme de

actualitate pentru sistem.

„Am discutat, în primul rând, despre implementarea viitoarelor Coduri, pentru că

elaborarea şi implementarea acestora a fost şi este o prioritate a Ministerului Justiţiei. Nu

este nici un dubiu în legătură cu implementarea noilor Coduri. Este un obiectiv asumat de

România, inclusiv în raporturile cu partenerii europeni. Orice opinie potrivit căreia soarta

acestor Coduri este incertă, este, după părerea mea, lipsită de fundament. Sper ca în 2011

să lansăm, aşa cum am convenit cu CSM, un program de pregătire profesională a

magistraţilor. Eforturile individuale sunt însă la fel de importante. Un alt subiect discutat a

fost cel legat de programul optim elaborat de CSM, înlăturarea acestuia fiind un alt obiectiv

al MJ în acest an. Acest program, din cauza faptului că a fost greşit construit de vechiul

CSM, produce disfuncţii în activitatea justiţiei. El nu mai este un program optim, ci este un

program care afectează atât interesul justiţiei, cât şi al cetăţenilor. În acord şi cu concluziile

experţilor străini, ne menţinem pe poziţia de a cere CSM măsuri clare de eliminare a acestui

program şi de înlocuire a lui cu alte măsuri care pot degreva instanţele cu volum mare de

activitate, dar care, în acelaşi timp, să asigure un termen rezonabil şi previzibil pentru

justiţiabil. Nu putem vorbi de o justiţie europeană cu prim termen de 6-8-12 luni”, a declarat ministrul Justiţiei.

De asemenea, în cadrul întâlnirii cu magistraţii, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a insistat pe necesitatea unor standarde cât mai înalte de integritate, dar şi pe

cea a colaborării pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin MCV.

„Reamintesc faptul că acest mecanism este sumum de obiective şi atribuţii pentru mai multe instituţii cu atribuţii în sistemul judiciar şi toate acestea trebuie să-şi

aducă aportul. Dacă vom continua să înregistrăm progrese numai pe unele segmente, cum este cel al elaborării legislative sau al activităţii DNA şi a Parchetului

General, nu va fi suficient pentru a obţine un raport bun sau foarte bun. Trebuie să obţinem rezultate la toate categoriile de obiective, la toate instituţiile”, a

subliniat ministrul Cătălin Predoiu.

Pagina 6

Invocarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare drept cauză a unei eventuale amânări a aderării României la Spaţiul

Schengen ignoră temeiul juridic şi scopurile Deciziei CE din 2006 privind instituirea acestui mecanism.

Invocarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare drept cauză a unei eventuale amânări a aderării României la Spaţiul Schengen ignoră temeiul juridic şi scopurile

Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 privind instituirea

mecanismului.

De asemenea, o astfel de motivaţie ignoră faptul că în toate Rapoartele de ţară, inclusiv cel din iulie 2010, au fost menţionate progrese constante în privinţa

Obiectivului (Benchmark) nr. 3 al mecanismului, privind combaterea corupţiei la

nivel înalt. Ca o confirmare a faptului că România acţionează decisiv în combaterea corupţiei

stă şi faptul că prin intermediul Ministerului Justiţiei, România a devenit membru

fondator al Academiei Internaţionale Anticorupţie înfiinţată la Viena, în septembrie 2010.

Invocarea politicii României privind acordarea cetăţeniei drept o preocupare în

contextul calendarului aderării României la Spaţiul Schengen ignoră faptul că legea

română şi practica autorităţilor române în domeniu se încadrează în standardele europene. Statisticile arată că numărul de cetăţenii acordate anual de România,

precum şi în medie în ultimii ani este rezonabil şi se află sub numărul de cetăţenii

acordate de alte state membre ale Uniunii Europene. România a avut un aport permanent în ultimii ani la desfăşurarea agendei europene

în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, concretizat în co-iniţierea unor

instrumente de drept comunitar şi poziţiile constructive abordate în consiliile JAI. De asemenea, România a realizat în ultimii ani o serie de programe de cooperare în

domeniul Justiţiei şi combaterii corupţiei, cu un sprijin uman şi financiar

semnificativ din partea statelor membre ale Uniunii Europene, care confirmă

încrederea acestora în certitudinea traiectului progresiv al României în domeniu. Politica României de sprijin a Republicii Moldova în aspiraţiile sale europene,

concretizată în domeniul Justiţiei printr-un program de cooperare între ministerele de

resort, contribuie la promovarea standardelor şi valorilor europene precum independenţa Justiţiei şi combaterea corupţiei, la consolidarea reputaţiei şi influenţei

Uniunii Europene la graniţele sale din Est.

Ministerul Justiţiei a desfăşurat în anul 2010 multiple demersuri diplomatice în sfera

de competenţă, pentru explicarea progreselor în cadrul activităţii de combatere a corupţiei, precum şi a celorlalte politici ale ministerului, inclusiv în domeniul

cetăţeniei.

Astfel, întâlniri bilaterale precum cele desfăşurate în 2010 cu comisarii europeni Viviane Reding şi Cecilia Mallmstrom, secretarul general al Comisiei Europene

Catherine Day, miniştrii de Justiţie din Germania (2), Franţa, Austria, Finlanda (2), Marea Britanie, Suedia, Italia, Bulgaria (3) şi Spania, vor continua şi în programul diplomatic

al Ministerului de Justiţie în 2011. De asemenea, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES, ministrul Justiţiei a vorbit despre cauzele amânării aderării Romaniei la spaţiul Schengen. „Dacă vorbim de fondul

cauzelor, am putea vorbi de un paradox. România a realizat măsurile tehnice necesare pentru aderare. Frontierele noastre sunt securizate. Am investit în dotări tehnice de

ultimă generaţie. În plus, avem o experienţă prealabilă importantă în securizarea frontierei de est. Deci, România şi-a făcut temele pentru aderarea la Schengen. Proba sunt

rapoartele de evaluare tehnică, toate pozitive. Formal, neîntrunirea consensului în Consiliul JAI din februarie 2011, sau neincluderea problemei pe ordinea de zi ar conduce implicit la depăşirea termenului martie 2011 pentru aderare.”, a susţinut Cătălin Predoiu. Dincolo de argumentul că din punct de vedere tehnic România şi-a făcut temele,

ministrul Justiţiei susţine că „În primul rând, este greu de acceptat a priori o poziţie de “disculpare”, câtă vreme am realizat ceea ce era de realizat tehnic şi suntem în litera şi

spiritul tratatelor. Cred că, dimpotrivă, cei care ne pun în cauză poziţia, ar trebui să explice mai bine considerentele politice care i-au împins spre o astfel de abordare. Şi aici, observ probleme. Pe de o parte, tăcere, pe de alta, explicaţii care conduc spre subiecte străine Schengen. E ca şi cum ai spune: 'e adevărat că eşti bun la matematică, dar la

geografie ai o problemă'. Ori, examenul este la matematică. În plus, observăm că, mai nou, adevărata cauză începe să fie percepută şi public, dincolo de culisele în care era

bineînţeles cunoscută. Păstrându-ne în parabolă, e ca şi cum ai spune: “e adevărat că ţi-ai făcut temele, dar colegul de bancă nu, aşa că trebuie să amânăm examenul, pentru că trebuie să îl luaţi împreună”. Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, aceasta este situaţia. Sigur, în acest caz avem cel puţin o explicaţie pertinentă dosarului Schengen, deşi

nu văd de ce nu s-ar concepe într-un interval rezonabil un examen separat.”

În legătură cu invocarea unor „probleme la graniţa de Est”, cu aluzie la politica noastră privind cetăţenia şi acordarea paşapoartelor, Cătălin Predoiu susţine că „România

promovează cu eforturi proprii considerabile valori şi standarde europene la graniţa de este a Uniunii. Spre exemplu, Ministerul Justiţiei are un program de cooperare şi acţiune comună cu Ministerul omolog din Republica Moldova, pentru sprijinirea independenţei Justiţiei, formarea profesională, îmbunătăţirea cadrului legislativ. Sprijinim

concret un stat pentru a deveni mai consolidat pe valori europene. Cât priveşte cetăţenia, statisticile Eurostat indică limpede că avem o politică rezonabilă, în limitele practicii

europene. Cooperarea României cu vecinătatea estică a Uniunii Europene este un câştig pe termen lung pentru toate statele europene. ” În legătură cu vehicularea unor soluţii mixte, ministrul Justiţiei este de părere că aceste comisii nu vor putea decât să constate ceea ce au constatat deja comissile de evlauare, şi

anume că România şi-a îndeplinit programul tehnic de aderarea la spaţiul Schengen. „Soluţia constă în recunoaşterea realităţilor de pe teren din ambele ţări “candidate”, ţinând

cont că se discută de aderarea a două state. Am arătat mai sus acest lucru. După aprobarea raportului în grupul SCH-EVAL, ar trebui trimis cât mai repede la Parlamentul

European, pentru discuţii şi vot în comisia LIBE, apoi vot în plen.”, a declarat Cătălin Predoiu. Ministrul Justiţiei susţine în continuare ca o conexare între cele două dosare, Schengen şi MCV este inadmisibilă, argumentând că „rapoartele noastre de evaluare tehnică pe

Schengen sunt pozitive. După cum observ faptul că în spaţiul public se discută atât de probleme de securizare a graniţei Bulgaria – Turcia, cât şi a graniţei Grecia – Turcia. O

fac chiar cele două ţări în cauză, Bulgaria şi Grecia, prin voci autorizate. Şi atunci, apare firesc întrebarea ce legătură au aceste realităţi tehnice pertinente Schengen cu MCV-ul României pe Justiţiei? E inacceptabil pentru noi să ignorăm realităţile tehnice pertinente dosarului Schengen prin invocarea unui dosar paralel, dosarul MCV. Schengen nu

este singurul sau ultimul dosar pe agenda europeană. România îşi va apăra interesele cu demnitate în concertul European, indiferent dacă vorbim de Schengen, MCV, bugetul

uniunii sau altele care vor veni. Cred că nu mai este acum niciun dubiu, dacă a fost cumva. Parteneriatele între state au la bază nu numai interese, ci şi principiul respectului reciproc şi al egalităţii. În fond, Uniunea Europeană este în primul rând o uniune juridică, înainte de a fi economică sau politică.”, a declarat ministrul Jusiţiei, Cătălin Predoiu.

Diplome de excelenţă pentru merite deosebite în susţinerea şi promovarea medierii în România

În cadrul Galei premiilor Revistei „Medierea” 2011,

Ministerul Justiţiei,

Ministrul Justiţiei, Cătălin

Predoiu şi Secretarul de Stat, Lidia Barac, au primit

diplome de excelenţă pentru

merite deosebite în susţinerea şi promovarea

medierii în România. Aceste

premii certifică nu doar importanţa deosebită pe care

Ministerul Justiţiei şi

reprezentanţii săi o acordă

instituţiei medierii, ci şi

rezultatele concrete în promovarea modalităţilor alternative de soluţionare a litigiilor.

Ministerul Justiţiei se numără printre susţinătorii

tradiţionali ai promovării modalităţilor alternative de

soluţionare a litigiilor şi în special a medierii. Această susţinere s-a reflectat de-a lungul anilor, atât prin

promovarea legislaţiei în materie (Legea nr. 192/2006

privind medierea şi organizarea profesiei de mediator), cât şi prin dialogul deschis cu practicienii. Unul din cele mai

recente rezultate concrete ale acestei colaborări îl

constituie forma consolidată a Strategiei pentru dezvoltarea Justiţiei ca serviciu public 2010-2014. Acest

document strategic identifică ca o prioritate de acţiune

consolidarea instituţiei medierii în sistemul judiciar

român.

Prevederile din „Legea Micii Reforme”, care promovează inclusiv avantajele medierii şi dialogului dintre părţile

aflate în dispute judiciare, reprezintă răspunsul pozitiv al

MJ la propunerile formulate de mediatori. Aceste

prevederi se adaugă celor cuprinse în noile Coduri de procedură. Noul Cod de Procedură Civilă a instituit

obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda

părţilor soluţionarea conflictului prin mediere. Noul Cod de Procedură Penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a

procesului penal, reglementează posibilitatea renunţării la

pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei

tranzacţii sau a unui acord de mediere.

Pagina 7

Întâlnirea ministrului Justiţiei cu preşedinţii UNBR şi UNPIR

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire cu preşedintele UNBR, Gheorghe Florea, şi preşedintele UNPIR, Arin Stănescu, reuniunea având ca teme realizarea unui bilanţ al colaborării în anul 2010 şi stabilirea coordonatelor principale de cooperare pe probleme de interes comun în perioada următoare.

"Profesia de avocat este mai mult decât un auxiliar al Justiţiei, este un pilon al acesteia. O vorbă veche spune că nu poţi avea judecători buni fără să ai avocaţi buni. În sisteme

de drept precum cel al SUA, Israel, Marea Britanie, şi altele, judecătorii sunt aleşi dintre cei mai reputaţi şi experimentaţi avocaţi. Profesia de avocat trebuie consolidată în

continuare şi apărată de atacurile din exterior, în primul rând de concurenţa neloială a celor care uzurpă această calitate. În 2010 am reuşit împreună cu UNBR să trecem prin Parlament modificări importante ale Legii avocaturii, pentru modernizarea şi apărarea ei. La rândul ei, profesia de lichidator este foarte importantă pentru o economie de piaţă

funcţională şi un act de Justiţie profesionist. Insist asupra faptului că integritatea în aceste profesii este la fel de importantă ca şi profesionalismul. În ultimii ani am dezvoltat

împreună cu UNBR ajutorul public judiciar şi mă bucur că am reuşit să încheiem 2010 cu desocotirea integrală a datoriilor Ministerului Justiţiei faţă de UNBR. În acelaşi timp, subliniem importanţa creşterii calităţii asistenţei în cadrul ajutorului public judiciar. Avem o bună colaborare cu UNPIR, în special prin Oficiul Registrului Comerţului, în ceea ce

priveşte publicarea actelor procedurale în cadrul procedurii insolvenţei, a schimbului de informaţii privind companiile supuse procedurilor, etc. În 2011 punctul central al

colaborării Ministerului Justiţiei cu UNBR şi UNPIR va fi pregătirea acestor profesii pentru implementarea noilor coduri fundamentale ale României. De asemenea, avem aceleaşi poziţii instituţionale în legătură cu programul privind volumul optim de activitate al instanţelor, care afectează nu numai justiţiabilii persoane fizice şi companiile, mediul

de afaceri şi economia, ci şi profesiile juridice. Acest program a ajuns ca pe alocuri să compromită ideea de Justiţie şi încrederea în ea. E nevoie de stoparea urgentă a

programului care nu este unul al volumului optim de încărcare, ci a devenit unul al Justiţiei minimale. În 2011 această stare de lucruri va trebui îndreptată, într-un fel sau altul şi

este un punct prioritar al agendei Ministerului Justiţiei. Profesiile de avocat şi practician în insolvenţă sunt alături de M.J. în acest demers, pentru binele Justiţiei şi al justiţiabililor", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

La rândul lor, liderii celor două organisme profesionale juridice au remarcat deschiderea spre cooperare instituţională constructivă manifestată de Ministerul Justiţiei în anul ce s-a

încheiat, cu efecte pozitive pentru dezvoltarea celor două profesii juridice, dar, mai ales, cu impact pozitiv asupra eficienţei sistemului judiciar, actul avocaţial şi cel al administratorului şi lichidatorului judiciar fiind elemente integrante ale actului de justiţie, aşa cum se reflectă, de altfel, şi în viziunea Strategiei de dezvoltare a justiţiei ca serviciu

public 2010-2014.

Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, în atenţia

Ministerului Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis miercuri, 12 ianuarie 2011, o scrisoare omologului din Republica

Argentina, Julio Cesar Alak, în legătură cu cazul cetăţeanului

român care se afla în executarea unei pedepse privative de

libertate şi care a decedat în condiţii suspecte în penitenciarul din oraşul La Rosa, provincia La Pampa.

Ministrul Justiţiei şi-a manifestat convingerea că autorităţile

argentiniene vor „derula o anchetă privind circumstanţele producerii acestui eveniment şi în măsura în care vor fi găsite

persoane vinovate, acestea vor fi trase la răspundere”.

Ministrul Justiţiei oferă întregul sprijin autorităţilor argentiniene pentru derularea anchetei şi solicită ca partea

română să fie ţinută la curent cu progresul investigaţiei.

În acelaşi timp, experţii Ministerului Justiţiei analizează

posibilitatea ca – la cerere - fratele cetăţeanului român decedat în penitenciarul din Argentina, aflat la rândul său în

executarea unei pedepse privative de libertate în Brazilia, să fie transferat într-un

penitenciar din România în baza Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 1988, la care România a aderat prin Legea nr. 118 din 15

decembrie 1992.

„Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, indiferent de statutul acestora sau de ţara în care se află, s-a aflat în

permanenţă în atenţia Ministerului Justiţiei. Ori de câte ori am aflat că există suspiciunea

ca aceste drepturi să fie lezate am intervenit prin canalele legale aflate la dispoziţia

ministerului pentru a reglementa situaţia şi a ne asigura că cetăţenii români beneficiază de întreaga protecţie oferită de statul român şi de legile internaţionale. Sprijinul media

este foarte important şi vreau să le mulţumesc jurnaliştilor care ne semnalează astfel de

situaţii”, a declarat în context ministrul Justiţiei.

Ministerul Justiţiei şi Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor

Unite pentru Drepturile Omului, preocupate de situaţia

minorilor români, victime ale formelor contemporane de sclavie

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Justiţiei,

Lidia Barac, a avut

miercuri, 15 decembrie

2010, o întâlnire cu primul Raportor Special al ONU

numit pentru problemele

sclaviei contemporane, d o a m n a G u l n a r a

Shahinian.

Discuţiile au avut în prim plan eficienţa măsurilor

l e g i s l a t i v e ş i a

mecanismelor identificate

de statul român pentru protecţia copiilor şi

combaterea traficului de

minori, precum şi al celorlalte forme de sclavie contemporană. Printre aceste forme se numără: munca forţată, traficul de persoane şi organe umane, sclavia sexuală, copiii în

conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea soţiilor, munca de

emigrant, exploatarea prin prostituţie. Partea română a evidenţiat progresele în domeniu şi a reliefat specificul problemelor

cărora societatea trebuie să le facă faţă. „Astăzi România se confruntă, printre altele,

cu o serie de probleme specifice ridicate de migraţia forţei de muncă, abandonul

şcolar ori mentalităţile greşite, care au făcut ca legislaţia să fie una concretă, de tip sancţionator”, a declarat secretarul de stat.

„Reuniunea a fost una informativă, de succes, în contextul unei agende încărcate de

multiple întâlniri cu autorităţile române”, a declarat doamna Shahinian.

Combaterea corupţiei

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, în luna ianuarie, cu cei doi experţi

independenţi, selectaţi de Programul Naţiunilor

Unite pentru Dezvoltare în vederea elaborării

auditului strategiilor naţionale anticorupţie derulate în intervalul 2005-2010, domnul

Drago Kos şi domnul Constantine Palicarksy.

"Combaterea corupţiei este o preocupare în toate Statele Membre ale Uniunii Europene.

Strategiile şi politicile anticorupţie au dat rezultate, dar în continuare trebuie să punem

accentul pe o mai mare coerenţă a acestora. Programul de evaluare a acestor strategii a fost preluat de Ministerul Justiţiei şi se va desfăşura prin intermediul a doi experţi

independenţi. Vom pune la dispoziţia Ministerului Administraţiei şi Internelor,

Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public şi a altor instituţii cu atribuţii

în domeniul luptei împotriva corupţiei rezultatele evaluării noastre", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Vizita echipei de experţi a avut loc în contextul acordului

încheiat în decembrie 2010 de Ministerul Justiţiei şi Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (PNUD), pentru implementarea recomandării Comisiei Europene din iulie 2010, din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi anume „Consolidarea

politicii generale anticorupţie, în special printr-o coordonare la nivel înalt şi pe baza

unei evaluări independente a impactului rezultatelor ultimelor două strategii puse în aplicare începând cu anul 2005”. Vizita s-a derulat în perioada 17-18 ianuarie a.c. şi a

inclus întâlniri bilaterale cu instituţiile responsabile de coordonarea implementării

Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie

privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008 – 2010.

Întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai

Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

Reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei au avut o întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoresşti, în care au fost abordate aspecte privind

organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc,:

exercitarea de către M.J. şi U.N.E.J. a controlului şi coordonării activităţii executorilor

judecătoreşti; colaborarea între cele două instituţii şi conjugarea eforturilor acestora pentru

îmbunătăţirea profesiei şi respectarea cadrului legal;

noile prevederi ale Statutului U.N.E.J., aprobat prin Hotărârea Consiliului U.N.E.J. nr. 19/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713/2010.

Au fost analizate, de asemenea, principalele

modificări legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, cu consultarea U.N.E.J., referitoare la

exercitarea fără drept a profesiei, admiterea în

profesie, incompatibilităţi, excluderea din

profesie şi alte aspecte privind organizarea şi exercitarea activităţii de executor judecătoresc.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat şi despre

perfecţionarea pregătirii profesionale a executorilor judecătoreşti şi creşterea gradului de

integritate în exercitarea activităţilor profesionale.

În acest context, s-a subliniat că, în cazul încălcării normelor legale şi deontologice,

U.N.E.J. trebuie să aibă o reacţie promptă în

vederea satisfacerii celor mai exigente standarde

de calitate în materie execuţională.

Pagina 8

Redistribuirea resurselor umane în sistemul judiciar prin desfiinţarea instanţelor şi parchetelor

care nu funcţionează sau care au un volum redus de activitate

1. Proiectul de Lege a fost elaborat şi înaintat spre aprobare Guvernului după o foarte riguroasă analiză realizată de un grup comun de lucru din care au făcut parte reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public şi Ministerul Justiţiei. De altfel, problema redistribuirii resurselor umane prin desfiinţarea unor instanţe şi parchete s-a

aflat în atenţia Ministerului Justiţiei şi în 2003, atunci când s-a realizat o analiză a situaţiei existente la momentul respectiv. Ulterior, în anul 2006 a fost constituit un nou grup de

lucru care a realizat un nou studiu pentru perioada 2005-2007. În fine, ultima analiză a fost realizată în anul 2010 şi ea a presupus, inclusiv, vizitarea instanţelor şi a parchetelor cu

volum redus de activitate de către membrii Grupului de lucru comun CSM-MP-MJ. Toate aceste studii au relevat că volumul de activitate la un număr semnificativ de judecătorii şi parchete s-a situat şi se situează, în continuare, sub pragul de 2000 de cauze, iar această tendinţă s-a cristalizat, în intervalul 2005– 2010, încărcătura de dosare/post

de judecător/procuror la această categorie de instanţe şi parchete fiind sub media înregistrată la nivel naţional.

2. Proiectul de Lege ţine seama de recomandările Comisiei Europene (CE) cuprinse atât în Raportul din iulie 2010 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), cât şi în alte rapoarte anterioare ale CE vizând MCV în sensul adoptării de măsuri urgente în vederea echilibrării volumului de

muncă al instanţelor şi parchetelor. Gradul de îndeplinire a acestor recomandări va fi evaluat în următorul raport intermediar al CE privind MCV. Proiectul va avea ca efect

redistribuirea resurselor financiare, materiale şi umane acolo unde este nevoie, lucru care va conduce la îmbunătăţirea funcţionării instanţelor/parchetelor cu deficit de personal şi eliminarea supraîncărcării. Acest aspect este de natură a asigura premisele unui act de justiţie eficient şi de calitate. Ceea ce trebuie subliniat este că raţionalizarea instanţelor şi

parchetelor nu vizează exclusiv reducerea costurilor de funcţionare a acestora, ci mai ales eficientizarea instanţelor/parchetelor, din perspectiva asigurării funcţionării principiilor

organizării judiciare, cu consecinţe asupra calităţii actului de justiţie.

3. Decizia Grupului de lucru comun CSM-MP-MJ de a propune desfiinţarea unui număr de 15 instanţe şi parchete care funcţionează efectiv a pornit de la valorificarea Studiului privind raţionalizarea instanţelor (Terry R. Lord, J. Wittrup) şi a fost bazată pe o analiză complexă care a vizat:

a.volumul redus de activitate în întreaga perioadă de referinţă;

b. încărcătura/post de judecător/procuror aflată sub media naţională, în întregul interval de timp analizat în raport cu schema de personal stabilită; c. fluctuaţia accentuată a resurselor umane la respectivele instanţe/parchete şi dificultăţile de ocupare a posturilor de judecător/procuror;

d. dificultăţile inerente de gestionare a incidentelor procedurale (specifice instanţelor judecătoreşti, respectiv: abţinere, recuzare, etc.);

e. imposibilitatea reală de desfăşurare a activităţii într-un mediu stimulativ, specific instanţelor/parchetelor cu un număr sporit de judecători/procurori; f. circumscripţii teritoriale restrânse sub raportul populaţiei deservite.\

4. Proiectul de Lege conţine un calendar de realizare a procedurilor administrative pentru: re-arondarea circumscripţiilor instanţelor desfiinţate, distribuirea posturilor, transferul

personalului, preluarea bunurilor. În ceea ce priveşte imobilele care au avut ca destinaţie sediu de instanţă şi care se află în administrarea MJ, se va analiza realocarea lor pentru

desfăşurarea altor activităţi din domeniul justiţiei (birouri, arhive etc.). În aceste condiţii, precizăm că, în calitatea sa de administrator, Ministerul Justiţiei a avut şi are obligaţia legală de a menţine în bună stare imobilele din sistemul justiţiei.

Poziţia Ministerului Justiţiei privind propunerea legislativă referitoare la unele măsuri de întărire a capacităţii instituţionale a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ are un rol fundamental în realizarea justiţiei şi interpretarea şi

aplicarea unitară a legii, respectiv

unificarea jurisprudenţei. Acest rol

semnificativ întărit de prevederile Legii micii reforme se află permanent

în atenţia Ministerului Justiţiei.

Ministerul Justiţiei a sprijinit şi va sprijini măsurile de creştere a

capacităţii instituţionale a Înaltei Curţi

şi va continua să acţioneze pentru a creşte relevanţa acestei instituţii în

cadrul legilor de organizare a justiţiei

şi în acord cu statutul magistraţilor.

Senatul României are pe ordinea de zi astăzi, 13 decembrie, o propunere legislativă prin care se prevede în esenţă desprinderea unor segmente administrative din organigrama

Ministerului Justiţiei şi alipirea lor în structura organizatorică a Înaltei Curţi în vederea

transferului bugetelor instanţelor de la Ministerul Justiţiei la ÎCCJ. Ministerul Justiţiei nu poate susţine această susţinere legislativă pentru motivele indicate mai jos. Este

inacceptabilă modificarea structurii organizatorice a ÎCCJ prin desfiinţarea implicită a

capacităţii instituţional-administrativă a Ministerului Justiţiei. Direcţiile administrative care în concepţia propunerii legislative citate ar urma să treacă de la Ministerul Justiţiei

la Înalta Curte administrează nu numai bugetul instanţelor, dar desfăşoară şi activităţi cu

incidenţă în administrarea bugetelor penitenciarelor, probaţiunii, cetăţeniei, Institutului de Expertize Criminalistice, spitalelor arondate MJ, precum şi alte sarcini importante

pentru rolul legal şi constituţional al Ministerului Justiţiei. Transferul pur şi simplu al

acestor direcţii de la Ministerul Justiţiei la ÎCCJ ar face imposibilă desfăşurarea

activităţii acestor instituţii citate în prealabil. Transferul bugetelor instanţelor trebuie să facă obiectul unor discuţii instituţionale între Ministerul Justiţiei şi ÎCCJ pe baza

argumentelor pro şi contra, demers iniţiat de Ministerul Justiţiei prin scrisoarea adresată

ÎCCJ încă din data de 27 octombrie anul curent, prin care indicam o serie de teme de reflecţie pe marginea cărora trebuie purtat dialogul în opinia noastră. Acest demers a fost

urmat de o întâlnire pe această temă cu noua conducere a ÎCCJ, urmând ca Ministerul

Justiţiei să primească o poziţie instituţională de răspuns al Înaltei Curţi de la care să pornim această dezbatere. Răstimpul scurt avut la dispoziţie de ÎCCJ şi mai ales lipsa

oricăror măsuri preparatorii pe parcursul anului 2010 a condus la împrejurarea ca acest

demers al discuţiilor între cele două instituţii să trebuiască a fi prelungit şi în 2011. Pe de

altă parte, perspectiva noului CSM impune în opinia noastră o consultare şi a acestui for asupra acestui important subiect. Ministerul Justiţiei este gata să continue aceste discuţii

plecând de la practica europeană în materia administrării bugetelor instanţelor,

necesitatea obţinerii unui buget cât mai mare pentru justiţie, dar şi aceea a cheltuirii optime a banului public pentru cetăţeni. Pe această bază ne vom fundamenta poziţia

instituţională în Senat faţă de propunerea legislativă comentată şi ne-am fundamentat

poziţia instituţională faţă de propunerea Ministerului Finanţelor de prorogare a

termenului prevăzut de actul 136 din Legea 304/2004.

Ministerul Justiţiei a organizat

primul Forum pentru combaterea cibercriminalităţii din România

Experţi români şi străini în domeniul securităţii informaţiei şi al combaterii cibercriminalităţii s-au reunit la Bucureşti, pe 14-15 decembrie 2010, în cadrul primului

Forum organizat în România pe tema criminalităţii informatice, „Provocări şi soluţii

pentru siguranţă în ciberspaţiu”. Forumul a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei şi organizat

în colaborare cu partenerii săi - Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul SECI, Institutul

Multimedia Româno-Elveţian – şi va fi găzduit de Centrul SECI

(Palatul Parlamentului, Calea 13 Septembrie, nr. 3-5, et. 10). Scopul Forumului este de a crea o platformă de colaborare şi de

dialog între instituţii publice şi companii private pentru a permite

schimbul de informaţie şi de experienţă, cooperarea, formarea profesională şi eficientizarea efortului de luptă împotriva

cibercriminalităţii. Ministerul Justiţiei îşi propune ca acest Forum să

devină o structură de sine stătătoare, care să se reunească regulat

pentru a aborda teme de interes major. Specialiştii provin atât din instituţii publice (poliţişti, judecători,

reprezentanţi din ministere şi diverse organisme) şi din companii

private (sistemul bancar, telecomunicaţii, avocatură, furnizori de internet, etc). În cadrul celor şase sesiuni tehnice din program au

fost prezentate şi supuse discuţiei tehnologii de ultimă oră, evaluări

de specialitate, soluţii şi probleme de actualitate din domeniu. Din perspectiva cooperării internaţionale, au fost discutate teme precum abordarea şi

experienţa Oficiului Naţiunilor Unite pentru Criminalitate şi Droguri şi ale FBI.

Răspunsul României la evoluţiile internaţionale, de la chestiuni de legislaţie, până la

gestionarea provocărilor curente a reprezentat de asemenea un topic de discuţie. În ceea

ce priveşte frauda online, prezentările s-au axat pe fluxurile de bani iliciţi pe internet, metode de ultimă oră de autentificare, cultură organizaţională şi rolul său în politica de

securitate a unei companii, Scams 2.0. O sesiune separată a fost dedicată fraudei ce

implică telefonia mobilă şi tranzacţiile pe telefon. Experţi români şi străini au discutat

într-o sesiune de lucru şi despre metode de cooperare între instituţii publice şi private pentru combaterea cibercriminalităţii.

Acţiunile la nivel regional, prin intermediul Centrului SECI,

instrumentele folosite în spionajul industrial, gestionarea riscurilor strategice ridicate de cibercriminalitate, au fost de

asemenea discutate. O sesiune specială a fost dedicată discuţiei

referitoare la dezvoltarea unui program de formare pe termen lung realizat cu sprijinul Institutului de luptă împotriva

criminalităţii economice (ILCE) din Elveţia, prin intermediul

Institutului Multimedia Româno-Elveţian şi în parteneriat cu

Ministerul Justiţiei, MAE şi IGPR. MJ, MAE şi IGPR au semnat în cursul anului 2010 parteneriate

cu Institutul Multimedia Româno- Elveţian, pentru a dezvolta un

program pe termen lung de formare pentru specialişti din domeniul cibercriminalităţii. Programul va fi realizat în

parteneriat cu Institutul de luptă împotriva Criminalităţii

Economice (ILCE) din Elveţia, recunoscut pentru expertiza sa în domeniu şi va încerca să atragă şi contribuţia unor experţi din alte ţări. Obiectivul este

ca acest program să demareze în 2011, în funcţie de obţinerea finanţării necesare.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi www.cyber-crime.ro, website-ul

proiectului.

Pagina 9

Ministerul Justiţiei modernizează portalul instanţelor de judecată din România

Ministerul Justiţiei a obţinut finanţare europeană în vederea modernizării portalului instanţelor de judecată din România prin programul e-justiţie gestionat de Comisia

Europeană.

Iniţiativa e-justiţie are ca obiectiv crearea de instrumente electronice şi creşterea

gradului de utilizare a acestora la nivelul sistemelor judiciare ale Statelor Membre. Astfel, portalul instanţelor de judecată va fi dezvoltat, printre altele, cu un motor de

căutare generală care va permite oricărei persoane interesate identificarea cu uşurinţă

a informaţiilor relevante privind cauzele aflate pe rolul instanţelor din România. Din fondurile alocate de Comisia Europeană în anul 2010 pentru finanţarea

proiectelor din sfera e-justiţie au fost selectate spre finanţare numai opt propuneri

venite din partea Statelor Membre, printre acestea numărându-se şi proiectul depus de Ministerul Justiţiei din România.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, Subsecretarul de Stat şi coordonatorul activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Radu Ragea, împreună cu Directorul General al ANP, Ioan Băla, au efectuat joi, 20 ianuarie 2011, o vizită la Penitenciarul Pelendava (Craiova).

În cadrul vizitei au fost evaluate aspecte care ţin de funcţionarea curentă a unităţii.

Penitenciarul Pelendava are o capacitate maximă de 208 de locuri, deţinuţii fiind repartizaţi atât în regim deschis, cât şi semideschis. În cadrul activităţii economice, obiectul

principal de activitate al penitenciarului este producţia agricolă şi prelucrarea industrială a produselor din carne şi lapte.

Vizita la penitenciarul Pelendava

Redactat şi editat de Biroul Mass-Media al Ministerului Justiţiei

VREI SĂ ŞTII MAI MULT? SCRIE-NE LA:

- E-mail: presa@just.ro -