ectopie de canin
TRANSCRIPT
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 1/79
1
Cuprins
I. Introducere.............................................................................................................3
II.
Partea Generală.....................................................................................................4II.1.DEFINIŢIA ECTOPIEI................................................................................... 4
II.1.1.Noţiuni de bază ale dezvoltării ADM ca elemente de orientare spre
diagnosticu şi terapia anomaliilor dento-maxilare...................................................4
II.1.2.Asocierea ectopiei de canin cu DDM primar sau secundar ...............5
II.1.3.Rezorbţia radiculară la dinţi temporari...............................................6
II.1.4.Mineralizarea dinţilor temporari....................................................... 6
II.1.5.Terminologie......................................................................................7
II.1.6.Frecvenţa............................................................................................7
II.2.ETIOLOGIE......................................................................................................9
II.2.1.Factori generali.................................................................................10
II.2.2.Factori loco-regionali.......................................................................10
II.3.COMPLICAŢII...............................................................................................15
II.4.ASPECTE CLINICE ŞI DIAGNOSTIC....................................................... 16
II.4.1.Examinarea pacientului....................................................................16
II.4.2.Examinări complementare............................................................... 20
II.4.3.Examenul antropologic.................................................................. 20
II.4.4.Examen radiologic...........................................................................21
II.5.TRATAMENTUL ECTOPIEI DE CANIN................................................... 22
II.5.1.Tratamentul interceptiv................................................................... 23
II.5.2.Tratamentul curativ......................................................................... 26
II.5.2.1.Tratamentul ortodontic......................................................26
II.5.2.2.Tratamentul chirurgical-ortodontic.................................. 32
II.5.2.3.Tratamentul chirurgical.................................................... 35
II.6.CONTENŢIA.................................................................................................36
II.7.RECIDIVA.................................................................................................... 36
III. Partea specială ...................................................................................................39
III.1.STIUDIU STATISTIC................................................................................. 39
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 2/79
2
III.1.1. Material şi Discuţii........................................................................ 42
III.1.2. Rezultate şi discuţii........................................................................42
III.2. STUDIU CLINIC .........................................................................................44
IV. Concluzii ....................................................................................................................74
V. Bibliografie................................................................................................................. 76
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 3/79
3
I.
Introducere
Ectopia de canin reprezintă una din provocările adresate ortodonţiei prin
varietatea formelor sale clinice, prin frecvenţele asociate cu alte anomalii şi numeroasele
variante terapeutice.
Dezvoltarea aparatului dento-maxilar este expresia conjugată a controlului genetic
propriu fiecărui indvid şi al unor factori dobândiţi care pot acţiona compensator sau pot
creea anomalii.
Stabilizarea obiectivelor planului de tratament succede unui proces cumulativ de
date şi unei judecăţi complexe şi motivate asupra starii de sănătate a pacientului,a
factorilor etiopatogenetici implicaţi în anomalie,a gradului de dificultate a cazului şi
şanselor de stabilitate a rezultatelor.
Scopul terapiei caninului ectopic nu trebuie să se limiteze stric la forma ci şi la
funcţie,rezultatul constatând în dobândirea unui echilibru care să permită funcţiile să se
desfaşoare favorabil şi în timp cât mai lung.
Ortodonţia modernă se bazează pe conjugarea metodelor ortodontice,ortopedice şi
ale chirurgiei ortognatice pentru a raspunde exigenţele tot mai numeroase ale pacienţilor.
Prezenţa lucrări işi propune o trecere în revista a opţiunilor terapeutice pe care
practicianul ortodont le are în faţă unei ectopii de canini izolate sau,cel maifrecvent,asociată cu anomalii dento-maxilare, precum şi a dificultăţilor şi eşecurilor care
ar putea deriva din aceasta.
În studiu am cuprins şi câteva cazuri pe care le-am considerat reprezentative
pentru obiectivele propuse.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 4/79
4
II.Partea Generala
II.1. Definţia Ectopiei
Ectopia de canin este o anomalie de poziţie dentară (a unui dinte complet erupt
sau parţial erupt), în afara arcadei dentare,în poziţia vestibulară. Sub denumirea generică
de distopie sunt prezentate atât ectopiile cât şi entopiile,respectiv erupţia vestibulară şi
ceea orală a unui dinte. Studiată în contextul anomaliilor dentoalveolare cu spaţiu
insuficient pentru erupţia normală a dinţilor permanenţi, ectopia se poate defini ca o
incronguenţă între volumul dinţilor şi cel al arcadelor (1). Erupţia dinţilor pâna la stadiul
funcţional de contact ocluzal,poate întâmpina multe obstacole ce ţin de dezvoltarea sau
migrarea dintelui respectiv, de spaţiu disponibil pe arcadă, rămâne inclus sau va erupe
ectopic, fapt ce explică frecvenţa mai crescută a ectopiei de canin superior (5).
II.1.1. Noţiuni de bază ale dezvoltării ADM ca elemente de orientare spre
diagnosticu şi terapia anomaliilor dento-maxilare
Interpretarea dinamică a etiologiei,diagnosticului,prognosticului şi tratamentul
oricărei anomalii dento-maxilare, este dificilă şi incompletă în absenţa cunoaşterii unornoţiuni elementare despre dezvoltarea ADM.
Succesul terapiei ortodontice depinde şi de:
surprinderea modificărilor dento-maxilare în perioada creşterii şi dezvoltării
ADM;
de capacitate şi pregătirea medicului în a prevederea congruenţelor dintre arcade
şi dinţi permanenţi; potenţialul de creştere al arcadei alveolare;
dimensiunea dinţilor permanenţi neerupţi;
relaţia dimensională dintre permanenţi şi temporari (11).
Acestea ar fi doar câteva aspecte în lipsa cunoaşterii dezvoltării celor două maxilare,
nu ar conduce la un diagnostic corect şi la atitudine terapeutică concretă şi validă.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 5/79
5
Care este potenţialul de creştere al mandibulei şi maxilarului?
Corpul mandibulei nu va creşte înainte, ci distal, pentru a oferi spaţiu molarilor
permanenţi ce vor erupe din 6 în 6 ani. Astfel, se va produce o rezorbţie a marginii
anterioare a condilului,coronoidei şi ramurii ascendente, concomitent cu depunerea unor
straturi succesive de os periostal la nivelul părţi posterioare a acestora. Efectul va fi acela
al creşterii lungimii dentare, necesar erupţiei molarilor în direcţia verticală.
Creşterea în laţime este rezultazul creşterii osului alveolar, concomitent cu rezorbţia
uşoară pe faţa internă a corpului şi ramurii ascendente a mandibulei.
La maxilar, dezvoltarea se produce prin osificare periostală, apoziţie de suprafaţă,
rezorbţie moderată, crestere suturală (fronto-zigomato-şi- pterigomaxilară) ce orientează
cresterea maxilarului în jos şi înainte.
II.1.2. Asocierea ectopiei caniului cu DDM primar sau secundar
De cele mai multe ori, ectopia apare în contextul unei anomalii dento_maxilare:
dizmonii dento_maxilară primară sau secundară macrodonţiei, disalveoliilor,
malpozitiilor dentare. Dizarmonia dento_maxilară cu înghesuire se defineşte prin
insuficienţa disponibilitate a perimetrului arcadei, necesar alinierii corecte a dinţilor.
Anomaliile dento_alveolare se clasifică în funcţie de forma clinică: primară,
tranzitorie şi secundară disalveoliilor (endoalveolii şi retroalvolii).
Forma primară este determinată de asocierea tulburărilor de creştere a arcadelor
şi dinţilor şi poate fi compensată prin proalveolii sau exoalveolii sau agravată de
endoalveolii şi retroalveolii. In DDM primar sunt incriminate două cauze:
o Disconcordanţa dintre vârsta osoasă şi vârsta dentară, maxilarele isuficient
dezvoltate, cu consecinţa erupţiei în poziţia incorectă a dinţilor;
o
Prezenţa stimulată pe arcadă a incisivilor permanenţi mai mari decât incisivitemporari şi a molarilor temporari mai mari decât ai premolarilor,situaţie ce
poate duce la înghesuirii ale grupului frontal datorită existenţei pe arcadă a
unor dinţi al cărui diametru mezio_distal depaşeste lungima arcadei.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 6/79
6
Tulburările sunt ireversibile iar alinierea se poate rezolva spontan odată cu
erupţia PM şi câştigarea spaţiului pe arcadă.
Şcoala bucureşteană clasifică dizarmoniile dento_maxilare în DDM primar,
secundar şi tranzitoriu. Cel primar se asociază cu macrodonţie si mai mare decât 35 mm,
cel secundar este consecutiv tulburărilor de creştere direcţională, dizarmoniilor alveolare
endo sau retroalveolie, anomalie de poziţie rotaţii, dinţi supranumerarii, iar cel tranzitoriu
se datorează discordanţei între vârsta osoasă şi vârsta dentară, în sensul unei erupţii
precoce pe arcadă insuficient dezvoltate (4).
Deşi factorii care concurează la producerea ectopiei pot acţiona premergător
anomaliei,se manifestă la o vârstă relativ întârzâiată, astfel încât şcoala franceză o
încadrează la DDM ulterior vârstei de 12 ani.
II.1.3. Rezorbţia radiculară la dinţi temporari
La caninul superior rizaliza se instalează mult mai tarziu. Astfel la grupele 4-5ani
ea nu poate fi pusă în evidenţă; redusă la grupa de la 6 ani (4,82%); 8 din 166 de cazuri
prezintă radacinile resorbite pâna la 1/3 şi nu numai într-un singur caz e resorbţia pâna la
½. La caninul inferior, rezorbţia este vizibil radiologic numai la grupele 6-7ani şi la
aceasta în proporţie redusă; 7,2% (11 din 135) la 6 ani şi la 16,9% (16 din 95) la 7 ani. În
afară de două excepţii,nu depaşeşte 1/3 din lungimea radacinii. La caninii superiori şi
inf eriori proporţiile sunt senibil egal pentru forma oblică şi cea orizontală (5).
II.1.4.Mineralizarea dinţilor temporari
Caninul superior este dintele cu cea mai îndelungată perioadă de mineralizare. La
vârsta de 3 ani, mineralizarea a atins 1/3 in 75% din cazuri şi 2/3 in 25% din cazuri la
baieţi. La fete 60% în studiu de 1/3 şi 40% in 2/3.
Trecerea de la vârsta de 3 ani la 4 se caracteriează printr -un ritm lent. Atât la fete
cât şi la baieţi nu a fost gasit nici un canin a cărui coroană să fie complet mineralizată.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 7/79
7
Ritmul mineralizarii creşte mult între 5 şi 6 ani; la baieţi 63,5% coroana e complet
mineralizată, iar la fete 87,4% coroana mineralizată (5).
II.1.5. Terminologie:
Termenul comun este de distopie, rar folosit şi se întalege anomalia caracterizată
prin poziţia unui dinte (complet erupt sau parţial erupt) înafară sau înauntrul liniei arcadei
dentare. Când poziţia dintelui distopic este vestibulară faţă de linia arcadei se numeşte
ectopie, iar când este oral se numeste entopie.
II.1.6. Frecvenţa
Curba frecvenţei ectopiilor de canin superiori ar putea servi ca un indicator în
colectivitaţi, asupra afectarii anticipate prin carie a dinţilor temporari din această zonă şi a
eficienţei asistenţei stomatologice. Dintre cei trei dinţi temporari, importanţa ceea mai
mare, prin valoarea şi poziţia sa, o are molarul 2 temporar. Când acesta se distinge
înaintea de erupţia molarului de 6 ani, practic nu avem mijloace de a combate
meziogresiunea molarului de 6 ani (5). Erupţia fiecarui dinte are loc intr -o anumităsuccesiune şi la o anumită vârstă care poate varia în raport cu tipul rasial, regional,
constituţional sau poate fi influenţată de actiunea unor factori patologici.
Dinţii permanenţi erup între 6 şi 12 ani, intervalul lor de erupţie fiind aproximativ
un an pentru dinţii de înlocuire. Pentru dinţi permanenţi de completare intervalul este de
6 ani, molarul prim erupe la 6 ani, molarul 2 la 12 ani, iar molarul 3 la 18 ani.
Ordinea de erupţie este diferită în arcada superioară faţa de cea inferioră :
La maxilar: 6, 1, 2, 4, 5, 3, 7
6,1, 2, 4, 3, 5, 7
La mandibulă: 6, 1, 2, 3, 4, 5, 7
1, 6, 2, 3, 4, 5, 7
1, 6, 2, 3, 4, 5, 7
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 8/79
8
Procesul de înlocuire este condiţionată de diferenţele de marime între dinţii
temporari şi permanenţi. Incisivii permanenţi sunt mai mari decât cei temporari: suma
diametrelor mezio-distale fiind de 4 ori mai mare la mandibula şi 5,5 la maxilar. Aparitia
tremelor şi diastemelor fiziloigice asigură un spatiu necesar de înlocure pentru o
înlocuire armonioasă. În zona molarilor temporari diametrele m-d sunt mai mari decât
cele ale premolarilor cu 1,5 mm pentru arcada maxilară şi 2,5 mm pentru arcada
mandibulară.
Înlocuirea zonei de sprijin are anumite particularităţi deoarice fenomenele se
petrec intr-o porţiune a arcadei delimitată atât mezial cât şi distal de dinţi permanenţi,
incisivul lateral şi molarul de 6 ani, care au o tendinţă de migrare şi micsorare a
spaţiului,de aceea pastrarea integritaţii dinţilor temporari în zona de sprijin, până la
înlocuirea lor fiziologică, este obilgatorie, asigurând şi functia de menţinator de spatiu.
Compromiterea zonei de sprijin prin procese carioase va duce la tulburări de
erupţie şi lipsa spatiului de incadrare pentru ultimii dinţi de înlocuire, de obicei canini
superiori şi premolari doi inferiorii (11). Deci, când acest spaţiu nu este suficient, va avea
de suferit ultimul dinte din fiecare serie, care fie va ramâne inclus, fie că erupe alaturi de
arcada dentară, în ectopie. Aşa se aplică frecvenţa crescută a copiilor şi incluziilor de
canin pentru arcada superiora (5).
Prevalenţa este de aproximativ 1,5% ca şi caninul să erupă palatinal decât
vestibular (30). În populaţia caucaziană (Gorlin et al. 1990): absenţa congenitală a
caninului 0,3%, incluzia de canin superior 1-2% din care 8% este bilateral, incluzia
inferioră 0,35%, rezorbţia incisivilor laterali permanenţi 0,7%, la vârstele cuprinse intre
10-13 ani (30).
Datorită cronologiei erupţiei dinţilor permanenţi, a perioadei lungi de dezvoltare
şi a drumului lung pe care trebuie să-l strabată în timpul erupţiei sale, ectopia interesează
în marea majoritate a cazurilor caninului superior.
Dupa Boboc incidenţa este urmatoarea:
ectopia superioară 61%
entopia superioară 24%
ectopia bimaxilară 9%
ectopia inferioară 5%
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 9/79
9
ectopia inferioară 1 %
Ectopia interesează în general dinţi permanenţi în urmatoarea ordine a erupţiei:
la mandibulă:
o molarii de minte
o caninii
o premolarii
la maxilar:
o caninii
o premolarii
o incisivii
Excepţional există ectopia molarului doi. Ca şi diferenţă pe sexe se pare că la
femei frecvenţa este mai mare.
Caninul în erupţie sau complet erupt este de obicei mezio-vestibulo-versat unii
sau bilateral, în marea majoritate a cazurilor cu spaţiu micşorat sau absent. Restul arcadei
poate să nu prezinte modificari însă de obicei se asociază cu modificari ale grupului
incisiv (inghesuirii, retruzii).
Ectopia de canin poate fi prevazută în toate cazurile de DDM primar sau
secundar, de aceea pastrarea integrităţii zonei de sprijin, urmarirea procesului de
înlocuire, poate constitui masuri preventive pentru malpoziţia caninului. Având în vedereşi importanţa caninului în relaţiile sale inter şi interarcadice, rezistenţa sa la carie, valoare
protetică la vârsta adultă, se va încerca prin mijloace ortodontice sau ortodontico-
chirurgicale aducerea caninului în arcadă şi realizarea unor rapoarte ocluzal functionale.
II.2. Etiologie
Creştera şi dezvoltarea aparatului dento-maxilar şi a organismului în totalitatesunt supuse acţiunii factorilor generali (ereditari, factori neuro-endocrini, metabolici) care
determină potenţialul, cantitatea, durata şi ritmul de crestere, dar şi factori loco-regionali,
care pot influenţa mai ales direcţia de crestere.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 10/79
10
II.2.1. Factori generali
1. Ereditatea
Într -un studiu unde erau incluse familiile (parinţi, fraţi) copii lor ce erau diagnosticaţi
cu ectopia caninilor maxilari (Zilberman et.al.1990) demonstrează alaturi de anodonţia
incisivului lateral şi dentiţiei întarziate, strânsa legatură genetica.
În anodonţie sunt recunoscute că sunt determinate genetic: (16)
forma şi volumul dinţilor maxilari:
cronologia erupţiei dentare ;
unele tulburari numerice (hipodonţia sau dinţi numerarii) (10)
2.
Factori endocrini:
Cadent şi Bouyssou fac observaţii asemanatoare la hipotiroidism (în special la cei cu
mixedem), în sindromul adipozo-genital, iar Von Kucera în hipovitaminoza D şi la
oligofreni. Epupţia accelerată s-ar intalni în hipotiroida experimentală spontană
(Mmidelbourg et al.1959) sau în cazuri rare de hipergonadisme infantile. (Rusthon 1949)
(5)
3. Factori metabolicii
Metabolismul Ca şi P intervine, într -o anumită masură, în apariţia dizarmoniei dento-
maxilare, prin influenţa pe care o are în formarea unui ţesut osos sănătos, dur.Maleabilitatea oaselor maxilare prin lipsa calciului facilitează actiunea factorilor
disfunctionali loco-regionali, cu posibiltatea apariţiei unor modificari severe de crestere,
cu reducerea perimetrului alveolar necesar unei încadrari dentare armonioase. Firu atrage
atenţia şi asupra efectului carenţelor lipidice din alimente ce atrag dupa sine un deficit de
absorţie a vitaminelor A, D, E, cu influenţa negativă asupra creşterii somatice. În special
în carenţele de vitamina A procesele alveolare prezintă o calcifiere defectuoasă şi
tulburari în dezvoltare generând DDM cu înghesuiri. (15)
II.2.2. Factori loco-regionali
1. Factori neuro_musculari
a). Masticaţia este actul mecanic al digestiei bucale care se realizează prin
miscarile ritmice ale madibulei. Forţele rezultate în timpul masticaţiei reprezintă un
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 11/79
11
important stimul pentru dezvoltarea armonioasă a maxilarelor, care devin rezistente şi cu
siteme trabeculare bine formate. Forţele care se exercită asupra dinţilor în timpul
masticaţiei au tendinţa de a mezializa axul lor. Integritatea arcadelor dentare cu pastrarea
punctelor de contact are ca urmare neutralizarea forţelor de mezializare. Prin miscările
efectuate de limbă în timpul masticaţiei şi prin înclinarea fiziologică a axelor dinţilor
superiori rezultă şi forţe care au tendinţa de a vestibulariza axul dintilor. Aceaste forţe
sunt neutralizate de actiunea muşchilor buccinatori pentru zona laterală şi muschi
orbiculari pentru zona frontală. Orice dezechilibru care apare între aceste forţe duce la
apariţia unor anomalii dento-maxilare. Masticaţia leneşă este însotită de hipotonia
muşchilor mobilizatori ai mandibulei care se va dezvolta insuficient. (21)
b). Degluţia: este funcţia prin care se realizează trecerea bolului alimentar din
cavitatea bucala prin faringe şi esofag până în stomac. În degluţilor atipice vârful limbiise poate sprijini pe feţele palatinale ale frontalilor superiori ducând la apariţia unor
protruzii superioare. Totodată, prin alungire, limba se subţiaza, pierzând contactul cu
dinţi laterali, care ramân sub acţiunea musculaturii labio- jugale şi sunt palatinizaţi. (21)
Când torusul labial este scazut se produce o vestibularizare incisivă cu o inocluzie
sagitală (clasa a 2 subdiviziunea 1). În această categorie se încadreaza însa cel mai bine
acele cazuri caracterizate prin înclinarea vestibulară a dinţilor superiori cât si a
inferiorilor cu spaţii între ei şi cu raportul de ocluzie normală, în timpul degluţiei, se
observă prin spaţiile dintre dinţi cum limba presează asupra acradei, în special în regiunea
arcadei inferioare, determinând cu timpul deplasarea vestibulară a dintilor. (5)
c). Respiraţia. Tulburarile aparute în pasajul aerian pot avea ca rezultat instalarea
unei insuficienţe respiratorii nazale şi adaptarea unui mod nefiziologic de respiraţie =
respiraţie orală. (10) Gura fiind deschisă, se adaugă lipsa de eficienţă a buzei superioare,
ce nu mai poate neutraliza forţele laterale de îngustare a arcadei superioare şi incisivii
superiori se deplasează în prodenţie (Korner, Euler, Misch, Kunnert). (5)
Manifestările maxilo-faciale ale respiraţiei bucale sunt multiple: atrofia
maxilarului superior, compresiei de maxilar, extruzia frontalilor inferiori cu denivelarea
planului de ocluzie, ocluzie distalizată cu inocluzie sagitală frontală. (21)
d). Fonaţia: există o dispută între ortodonţi si logopezi privind rolul primar şi
secundar al tulburarilor fonetice în etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare. Poziţia
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 12/79
12
limbii, buzelor, obrajilor, în pronunţia anumitor foneme este deosebit de importantă în
păstrarea sau perturbarea culoarului dentar. Tulburari în păstrarea dentalelor, sifilantelor,
duc la presiuni anormale ale limbii pe anumite grupe dentare, fără a putea fi
contrabalansate de chinga labio- jugală sau între interpoziţii între arcade şi chiar dacă
calitatea sunetului nu este influenţată, pot aparea modificari ale arcadelor dento-alveolare,
care vor întreţine apoi un cerc vicios agravând anomalia. (5)
2). Factori dentari:
a). Cronologia erupţie dinţilor permanenţi, r elaţia între dimensiunea mezio-
distală a dinţilor temporari şi permanenţi.
Înlocuirea dinţilor temporari au o importanţă deosebită în apreciera prognosticlui
dezvoltarii şi armonizării arcadelor alveolo-dentare. În perioada înlocuirii zonei de sprijinse va putea aprecia dacă o înghesiure dentară deja existentă la grupul frontal se va rezolva
spontan, se va accentua sau va ramane constantă şi daca ea va aparea şi la arcadele
laterale.
Relaţia între dimensiunea temporarilor şi a dinţilor permanenţi la maxilar este
urmatoare:incisivii permanenţi sunt cu aproximativ 2 mm mai mari decât temporarii,
erupţia lor într -un spaţiu mai îngust putând genera înghesuiri fr ontale. Aceasta poate fi
tranzitorie sau nu, în funcţie de înlocuirea zonei de sprijin. PM1 are aproximativ aceeaşi
dimensiune ca a molarului prim temporar, deci locul lui e asigurat pe arcadă. Caninul
permanent este cu cca 1,5 mm mai mare decat C temporar , pe când PM2 este cu 2 mm
mai mic decât molarul 2 temporar şi de aceea ordinea de erupţie este importantă.
Desfasurarea optimă a înlocuirii zonei de sprijin este urmatoarea: dupa eruptia
PM1 9-10 ani urmeaza o pauză de aproximativ un an timp în care C temporar cade şi
apare iminenţa erupţie a C permanent. În timpul erupţiei acesteia într -un spaţiu însa prea
mic se pierde şi al doilea molar temporar astfel că sub impulsul eruptiv al C permanent
PM1 se va distaliza 1-2 mm pentru a-i face loc. Erupe apoi PM 2 înaintea C permanent
atunci toată rezerva PM2 va fi ocupată prin mezializare M1. Dinţii permanenţii în erupţie
migrează foarte repede (1mm/lună) mai ales că erupe şi M1. Drept urmare C nu mai are
spaţiu asigurând şi deci va erupe ectopic.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 13/79
13
În general difernţa dintre suma diametrelor mezio-distale ale dinţilor din zona de
sprijin este de 3 mm în favoarea dinţilor temporari, dupa Boboc, 0,9-1,5 dupa Stanciu,
Dorobaţ, Nance aprecind-o la 0,9 mm. Acest surplus care apare în urma înlocuirii zonei
de sprijin poate fi folosit pentru rezolvarea unor înghesuirii frontale, dacă ordinea de
erupţie în zona de sprijin e ca ceea optima. (26) (5)
La mandibulă:
R elaţia dintre dinţi permanenţi şi temporari este mai favorabilă în ceea ce priveşte
rezerva de sprijin. Grupul incisiv îsi păstrează, de regulă dimensiunea mezio-distală
neexistând probleme de spatiu. Molarul 2 temporar e mul mai mic decât, PM 2, iar
molarul 1 temporar e şi el mai mare decât PM1. Ramâne astfel o rezervă de 4 mm dupa
BOBOC, 1,7 mm dupa Nance si 1,7-2,4 dupa Stanciu si Dorobaţ.
Dacă cronologia erupţiei e ceea corecta (C, PM1, PM2) există suficient spaţiu pentru încadrarea armonioasă a permanenţilor şi pentru mezializarea moloarilor
mezializare ce va asigura raportul lor neutral. Modificarile din secvenţa erupţiei pot fi
mult mai mari şi pot înteresa şi M2 care poate să erupă înaintea dinţilor din zona de
sprijin şi accentuată în felul acesta mezializarea lui M1 determinată parţial şi de pierdera
precoce a molarilor temporarai. Situaţia ceea mai frecenta o reprezintă pierdera precoce a
molarului 2 temporar cu mezializarea M1, ce ocupă spaţiu pentru PM2 care va erupe in
lingopoziţie sau, mai rar va ramâne inclus.
b). Pierdera prematură a dinţilor temporari. Aceasta se poate realiza din mai
multe cauze. Ceea mai frecvent este extracţia generată de complicaţiile carioase ale
dinţilor din zona de sprijin. Modificarile depind de momentul pierderii dinţilor temporari.
Dacă extracţiile se fac cu puţin timp înaintea pierderii fiziologice urmarile sunt minime.
Nu mai că extracţia este precoce (adică 1,5 - 2ani înainte de vasta de înlocuire) spaţiul se
va micşora sau se va închide complet prin migrarea dinţilor vecini în spaţiul edentat.
Pierderea precoce a incisivilor temporari ca şi primul molar temporar nu prezintă
importanţă mare. Foarte însemnate însa sunt consecinţele pierderii ale molarului 2
temporar.
Efectele sunt:
migrarea orizontală a dinţilor vecini, cu închiderea bresei (predomină mezio-
gersiunea)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 14/79
14
datorită mezio-gresiunii lui M1 spaţiu necesar pentru C si PM se reduce şi la
maxilar C va erupe ectopic iar la mandibulă PM2, va erupe în lingopoziţie sau va
ramane inclus.
Înafară de extracţia dinţilor din zona de sprijin, consecinţele nefavorabile apar şi în
caz de extracţie a M1; ei trebuie pastraţi deoarice menţin înaltimea ocluziei asigurând
dezvoltarea arcadelor. După Knantorowitz, consecinţele extracţiilor molarului de 6 ani
sunt în funcţie de vârsta la care se fac: M1 se va extrage 6-8 ani va avea loc distalizarea
dinţilor situaţi mezial, până la marimea unui PM. M2 va erupe mezial, migrând corporal
şi va închide spaţiul ramas.
Dacă M1 se va extrage între 10-12 ani şi mai ales când, M2 a erupt deja spaţiul se va
micşora mai mult prin versiunea dinţilor vecini, decât prin gresiune, care va fi în
perspective nefavorabilă protezari conjuncte.
Deplasarile sunt mai accentuate la arcada superioară decât la ceea inferioră şi
migrarea mezială a M2 este mai mare decât cea distală a PM, mai ales în prezenţa unui
DDM. Dintre cei doi PM şi al doilea are posibilitaţi de distalizare considerabile. PM1 nu
migreaza decat după ce PM2 sa deplasat mult de poziţia iniţială.
Pe langă consecinţele dentare ale extracţiei întalnim frecvenţa şi consecinţeşe
maxilare. În extracţiile multiple apar tulburari în dezvoltarea arcadelor în toate direcţiile:
Îngustarea transversală, scurtarea sagitală şi chiar înfragnaţia dacă extracţia estefacută înaintea ca PM să ajungă în planul de ocluzie.
Migrarea mezială a dinţilor situaţi distal de breşă face să se piardă necesitatea
cresterii în lungimea arcadei, în vedera erupţiei ultimilor dinţi.
Extracţia unilaterală precoce de M sau PM se repercută şi asupra grupului frontal
prin devierea liniei mediane înspre partea extracţiei, încă un semn al scurtarii
arcadei.
În concluzie, extracţiile precoce efectuate în perioada de crestere prin închiderea
parţială sau totală a bresei care, transmisă din aprope în aproape tulbură rapoartele
interdentare pot interesa cresterea maxilar ă şi chiar fizionomia copilului. Oprirea cresterii
va fi cu atât mai pronunţată cu cât individu este mai tânar şi cu cât extracţia se face pe
dinţi partial calcifiaţi în stadiul de germene.
Rezorbţia radiculară precoce e o altă cauză a pierderi premature a dinţilor temporari.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 15/79
15
Numeroşi autori au studiat aceste fenomene printre care: Scwartz, Kokhaus, Izard.
Rezorbţia este determinată de volumul, poziţia şi direcţia de erupţie a dinţilor permanenţi
relaţii care apar modificate mai ales în endoalveolii şi macrodonţie.
Semnul clinic ce caracterizează DDM-ul primar la dentaţia mixtă este eliminarea prin
rezorbţie a incisivului lateral şi central temporar de catre incisivul central permanent.
Doi dini situaţi permanenţi elimină de pe arcadă trei dinţi temporari caninul
permanent va erupe ectopic din cauza lipsei de spaţiu. (10)
Traumatismele: pierdera precoce a dinţilor temporari se poate realiza în urma
traumatismelor. Cei mai predispuşi sunt dinţi frontali.
c). Dintele în erupţie. Leziunea germenului dentar permanent provocată de un
traumatism, anchiloze.odontoame, constituie cauze ce pot determina erupţia anoramală
situaţia germenului dentar prea profound legată de un guberculum dentis prea oblic nu permite străbaterea lamei osoase în bune condiţii şi dintele va ramane în timpul migrarii
sale intr-o poziţie ectopică.
d). Caria dinţilor temporari. Distrucţia prin carie a feţelor meziale şi distale ale
dinţilor temporari, obturaţiile ce refac deficitar diametrul mezio-distal, favorizează mezio
şi disto-gresiuni ale dinţilor aproximali cu scurtarea arcadei. În consecinţă M1
mezializându-se spaţiul oferit de zona de sprijin se va reface în dauna ultimilor dinţi
permanenţi de înlocuire (Csuperior, PM2 inferior). (31)
e). Diniţi supranumerari: Supranumerarii incluşi, fie împiedică erupţia dinţilor
peramnenţi fie obligă să erupă în malpoziţie. Malpoziţiile la frontalii superiori sunt
frecvent produse de supranumerari incluşi. Supranumerarii erup frecvent ocupă locul
permanţilor obligându-i să erupă ectopic, rotaţi.
II.3. Complicaţii
Principalul risc pare a fi rezorbţia rădacinilor dinţilor adiacenţi, de obicei incisivi
laterali. S-a estimat că 0.6-8%dintre copii cu vârstele cuprinse între 10 -13 ani au incisivi
laterali permanenţi resorbiţi datorită ectopiei de canin.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 16/79
16
Folosind CT-ul resorbţia radacinilor s-a detectat la 48% dintre incisivi laterali
adiacenţi caninilor ectopici maxilari. S-a demonstrat că rezorbtia incisivilor laterali
datorită caninilor ectopici rareori începând dupa 14 ani şi foarte frecvent între 11-12 ani.
O alta cosecinţă este resorbţia coronară 14% şi frecvenţa degenerari chistice 9.5%. (18)
Un studiu respectiv pe 26 de pacienţi cu resorbţia radiculară a incisivilor format
din 9 baieţi si 17 fete cu o vârstă medie de 12.5 ani, evidenţiază că dintr -un total de 35 de
canini resorbiţi, 26 sunt incisivi laterali şi 9 incisivi centrali a 32 de canini malpozitionaţi.
Din totalul celor 32 de canini malpozitionaţi 43,8% erupţi entopici şi 37,5 ectopici restul
de 8,7% eruptie normala. (23)
Complicaţiile includ:
estetica slab;
rezorbţie radiculară a incisivilor laterali, frecventă de 12,5%
rezorbţie internă/externă a caninului;
infecţie asociată erupţie parţială;
migrarea dintilor adiacenţi;
chiste dentare.
II.4. Aspecte clinice şi diagnostic
II.4.1. Examinarea pacientului
Examinarea clinica a pacientului reprezintă ceea mai importantă etapă în vederea
punerii unui diagnostic corect, în timp ce metodele complementare de investigaţie au
doar un rol adjuvant. Astfel trebuie avut in vedere:
a). Anamneza: În ortodonţie anamneza este obligatorie, ca şi în oricare
specialitate medicală, aceasta orientăndu-se asupar unor date ca:motivul prezentarii,
atecedentele heredo-colaterale. Atecedente personale fiziologice şi atecedente personale
patologice. De asemenea, ne interesează predispoziţia în familie pentru carii,
parodontopatii, unele anomalii dento-maxilare.
Din atecedentele personale fiziologice ne interesează date referitoare la nastere,
tipul de alimentaţie, vârsta şi ordinea de erupţie a dinţilor.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 17/79
17
Din atecedentele personale patologice ne interesează prezenţa unor malformaţii
congenitale, tulburari de nutriţie suferite în primul an de viaţă, rahitism, tratamente
medicamentoase, urmate sau în curs, alergii, afecţiunii nazo-faringiene, vegetaţii
adenoidiene, amigdalite repetate, obiceiuri vicioase (suptul degetului, buzelor, limbii,
înterpunerea unor obiecte între arcadele dentare).
Motivul prezentarii, cum se întamplă în mod frecvent în ortodonţie, este
reprezentat de tulburari ale fizionomiei: buza superioară poate proemina în dreptul
dintelui ectopic ,adaugându-se în plus aspectul inestetic în momentul surâsului şi al
vorbirii. (11)
b). Examenul psihologic: date privind dezvoltarea psihică pot fi relatate de părinţi,
care pot cunoaşte quatientul IQ al copilului sau probleme de retard mental. Ele se pot
înregistra şi pe parcursul interogatoriului direct sau prin informaţii privind rezultatelecopilului în procesul de învăţamânt. Ortodontul va analiza contextual psihologic pentru a
determina dacă motivaţia primara este directă sau indirectă şi modul cum se
concretizează precum şi pentru a aprecia contextual afectiv şi social (20). Există fişe
psihologice sau fişe psihosociale care se completează de catre parinţi sau de catre
pacienţi. (11)
c). Examenul general: Aprecierea stadiului de dezvoltare a aparatului dento-
maxilar se face în stransă corelaţie cu dezvoltarea generală a organismului. Ortodontul va
face un examen general sumar al pacientului, ocazie cu care poate depista sechele de
rahitism, modificari ale coloanei vertebrale, aceasta putând avea o legatură cu anomalia
prezentă. Dezvoltarea somatică a copilului se va aprecia în raport cu vârsta, sex, tipul
constituţional. (11)
d). Examenul facial: În cazul ectopiei de canin este evidentă deformarea regiuni
labiale de la acest nivel, vizibilitatea dinţilor în malpoziţie în cazul deplasarii vestibulare
şi aspectul de edentaţie în cazul deplasari palatinale. Se va aprecia forma feţei, simetria
şanţurilor faciale, proporţionalitatea etajelor feţei, aspectul tegumentelor, deschiderea
fantei labiale, raportul buzelor, musculatura facială, ATM. (11)
e). Examenul endobucal: În cadrul examenului endobucal se vor urmari aspecte
precum:
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 18/79
18
examinarea partilor moi: inspectând mucoasa gingivală, labială, jugală, planseul,
palatul şi orofaringele. La nivelul mucoasei jugale în dreptul molarului 2, se va
cauta papila canalului Stenon, iar pe mucoasa sublinguală, de o parte şi de alta a
frenului limbii, orificiile canalului Warthon şi glandei sublinguale. Se notează
apelul lor şi caracterul salivei, limpede, purulentă, vâscoasa, apoasa. Se
examinează aspectul şi inserţia frenurilor labiale şi linguale, prezenţa unor bride,
volumul forma, poziţia limbii, cât şi aspectul mucoasei linguale.
apelul dinţilor se face sistematic în fiecare hemiarcadă, apreciind ulterior tipul
edentaţiei (temporară.mixtă sau definitivă) şi al dentiţiei (concordantă vârstei
dentare cu ceea a copilului, precoce sau întarzaiată).
Prin inspecţie şi palparea cu sonda se examinează fiecare suprafaţă dentară, pentru a
evidenţia prezenţa unor displazii, procese carioase sau obturaţii, leziuni traumatice.
Prin percuţia axială şi paraaxială se va controla sensibilitatea parodontiului apical şi
marginal. Se va aprecia mobilitatea dentara, normală în perioada de înlocuire a dinţilor
temporari sau patologică.
Se noteaza abrazia patologică sau fiziologică, cât şi modificarile de poziţie
unidentare, versiuni, rotaţii, gresiunii, precizând direcţia deplasării şi prezenţa sau absenţa
spaţiului.
În dentaţia mixtă, în faza 1 (6-9) ani, incisivii pot erupe înghesuiţi, suprapusi, rotaţi.
examinarea parodontiului: va urmarii existenţa unor congestii, edeme, sângerari
spontane sau provocate, prezenţa tartrului supra şi subgingival, retracţii gingivale,
pungi parodontale, mobilitaţi patologice, migrări dentare.
examenul monomaxilar: va evolua poziţia caninului, în erupţie sau complet erupt,
caninul fiind de obicei mezio-vestibulo-versat, uni sau bilateral, cu spatiu rareori
păstrat, în marea majoritate a cazurilor spaţiu fiind micsorat sau absent.
examenul static al ocluziei:va aprecia relaţiile ocluzale în toate cele trei planuri, la
molarii primi canini şi incisivi.
examenul funcţional al ocluziei: va analiza poziţia de repaus drumul de închidere
până la cuspidarea maxima, mişcarea de propulsie. retropulsie şi mişcările de
lateralitate evaluându-se tipurile de gihidaj, prezenţa interferenţelor active sau
pasive. În majoritatea timpului din ciclul de 24 de ore, mandibula se gaseşte în
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 19/79
19
poziţia de repaus, iar dinţii celor doua arcade există un spaţiu liber, spaţial de
inocluzie fiziologică,spatiu de repaus sau free way space (22).
Daca în momentul contactului interdentar iniţial intercuspidarea este completă,
consideram că poziţia neuro musculară este în armonie cu contactele dento-dentare, deci
IM coincide cu RC, situaţie în care vorbim, de ocluzie centrică. Uneori contactul iniţial,
contactul premature, provoacă o deviere mandibulară şi o inchidere în doi timpi,
mentonul şi punctual interincisiv inferior deplasandu-se lateral sau anterior ajungandu-se
lateral sau anterior, la o poziţie de IM de convienienţă habituală care nu este în armonie
cu poziţia neuro-muscular de închidere şi cu ghidajul condilian. Poate aparea astfel:
laterodeviaţii mandibulare, ocluzii încrucisate unilaterale, ocluzii inverse frontale, ocluzii
mezializate.
Examinarea mişcarii de propulsie
Gidajul anterior: solicităm pacientului să realizeze o miscare de glisare a
incisivilor inferiori pe feţele palatinale ale incisivilor superiori din poziţia de
intercuspidare maximă până la poziţia de cap la cap. Gidajul anterior este susţnut de
feţele palatinale ale incisivilor centrali superiori, la care se adaugă uneori şi incisivi
laterali, situaţie ideală.
El trebuie să permite dezocluzia imediată şi totală a dinţilor posteriori, care este
dependentă de gradul de supraacoperire şi marimea treptei sagitale. Se va verifica dacă
linia mediana este deviată în ocluzie şi se va observa dacă devierea se corectează sau nu
în repaus. Daca gidajul anterior este suportat de un singur incisiv aceasta constituie o
interferenţa propulsive active, care poate enterva devierea mandibulei, dintele fiind
suprapus consecinţelor traumei ocluzale, abrazie patologică, migrari, leziuni parodontale.
Dacă apar obstacole posterior şi nu o dezocluzie imediată şi totală, acestea sunt
considerate interferenţe pasive, care trebuiesc corectate pentru că pot antrena devieri ale
mandibulei, spasme musculare, tulburari ale ATM.
Examinarea mişcarii de lateralitate
Cerem pacientului să efectueze miscări de lateralitate dreapta şi stanga, păstrând
contactul între dinţi. Partea spre care se deplasează mandibula devine active, lucratoare,
cealaltă este pasiva, nelucratoare. La majoritatea indivizilor 57% miscarea de lateralitate
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 20/79
20
este susţinută numai de canin. Conducerea canină trebuie să produca dezocluzie imediată
şi totală a tuturor celorlalţi dinţi, cu excepţia caninilor care participă la gidaj. Conducerea
de grup lateral frecvent la indivizii la care caninul este situat ectopic, la realizarea acestui
tip de gidaj participă toti cuspizii vestibulari ai prelolarilor şi molarilor mandibulari ce
alunecă pe versantul intern al cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari
antagonişti. Daca un alt dinte şi nu caninul suportă o parte sau întreaga miscare de
lateralitate, este vorba de interferenţa laterală active, care generează o traumă ocluzală,
suportată greu de incisivul lateral, gidajul antero-lateral sau de premolarul prim.
Interferenţe pasive în mscarile de lateralitate sunt situate în general pe dinţii
posteriori, cu consecinţe grave asupra parodontiului dinţilor în cauză, cu producerea de
disfuncţii musculare sau articulare. (11)
Examenul funcţiilor
Funcţia de autoîntreţinere este afectată deoarice înghesuirile dentare cu ectopie de
canin nu permit o igenizare corectă. Perturbarea ei poate determina inflamaţii gingivale,
retracţii abrazii patologice, mobilitate dentara, spasme şi dureri musculare, dureri,
cracmente, crepitaţii. Fizionomia este afectată în surăs şi vorbire, cu efecte negative
asupra psihicului pacientului în cazul dizarmoniilor grave.
II.4.2.Examinari complementare
II.4.2.1.Studiu de model:
Aceasta metoda desi este una mai veche este si azi utilizată frecvent având un rol
important în stabilirea principiilor de tratament.
II.4.2.2.Examenul antropologic:
Se efectuează masurătorii în vederea stabilirii următorilor indici: indice cefalic,
indicele facial şi indicii alveolo-maxilari, obtinându-se date referioare la direcţia şi rata
de crestere a fiecarui individ.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 21/79
21
II.4.2.3.Examenul fotostatic:
Are un rol esenţial în evaluarea esteticii şi stabilirea unui diagnostic şi a unui plan
de tratament al anomaliei detectate.
Cu ajutorul examenului fotostatic se poate evidenţia aspecul facial şi modificarile
intervenite de-al lungul tratamentului. Se vor avea în vedere o analiză din norma frontală
şi una din normă laterală.
II.4.2.4.Examenul radiologic:
Acest examen este de multe ori indispensabil pentru confirmarea anumitor
diagnostice.Cele mai utilizate examinari radiolgice în ortodontie sunt:
Ortopantomografia (O P T) care este foarte cores punzatoare, inclunzând aproape întreg
masivul facial. Se poate observa :
cele două arcade alveolo-dentare în ocluzia habituală;
bazele osoase;
sinusurile maxilare;
mandibula în totalitate;
ariculaţia temporo-mandibulară; Dezavantajul îl constituie mascarea regiuni incisive, datorită tehnici, cât şi a
suprapunerii colanei cervicale (11).
Teleradiografia: este cel mai fidel mijloc de investigare care, alaturi de examenul clinc,
fotostatic şi studiul de model, ajută la precizarea unui diagnostic de anomalie dento-
maxilară.
Pe langa aceste tehnici şi tipuri de radiografii în ultima perioada au aparut unele
metode de actualitate care deşi sunt mai costisitoare au o acurateţe şi o indicaţie mult prea
buna.
Una dintre aceste metode este CT-ul (computer tomography) care deşi este
puţin mai folosită în cabinetele dentare şi în clinicile de ortodonţie este cea mai complexă
examinare datorită metodelor grafice tridimensionale ce pot fi întocmite în urma
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 22/79
22
explorarii. Aceaste metode redau fidel atât morfologia dinţilor cât şi contactele acestora
cu vecinii.
În cazul explorarilor CT dispar marjele de eroare care sunt prezente în cazul
radiografiilor (0-3) mm, astfel că masurătorile se pot face cu precizie.
Prin intermediul său se poate preciza poziţia exactă a caninului şi prezenţa
rezorbţiei la nivelul incisivului lateral superior. Rezorbţia rădăcini incisivului lateral e
dificil de observat pe radiografii retroalveolare sau pe O P T-uri, mai ales cand rezorbtia
este localizată vestibular sau lingual, dar şi datorită suprapunerii caninului ectopic peste
radacina incisivului lateral (12). Chiar şi rezorbţia pânâ la nivelul pulpei poate să nu fie
observată pe fimele intraorale.
O alta metoda este M R I (magnetic resonance imaging) care este folosită pentru
localizarea caninului (Kural 1977).
Totuşi aceaste metode sunt folosite destul de rar datorită costurilor lor ridicate.
II.5.Tratamentul ectopie de canin
A.Fratu(2002) descrie două categorii de obiective în tratamentul disarmoniei
dento-alveolare cu înghesuiriri: principale, secundare. Obiectivele principale:
a). Obictive ocuzale-obtinerea unei ocluzii bune statice şi dinamice mentionează
urmatoarele criterii de alinierea dinţilor pe arcada alveolară.aproximale să fie la acelaşi
nivel, axele dentare să prezinte un anumit grad nivelarea curbei de ocluzie;
b). Obiectivele estetice -ameliorarea aspectului facial: poziţia buzelor în raportele
dintre ele, profilul facial fizionomic, surâsul, alinierea corectă a dinţilor;
c). Stabilizarea rezultatelor pe o perioada îndelungată, care prevede: presiuni
nedorite, intercuspidare dinţilor, cresterea reziduală, morfologia parodonţiului
Obiectivele secundare (particulare) sunt: normalizarea respiraţiei nazale, fonaţia în urmacorecţiei malpoziţiilor dentare, închiderea breşelor postextracţionale prin intermediul
aparatelor fixe va evita necesitatea unui tratament protetic. (18)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 23/79
23
Principii generale :
Îndepartarea cauzei conduce la anularea efectului, obţinerea şi menţinerea
echilibrului între forma şi funcţie reprezentând criterii care asigură evoluţia
componentelor aparatului dento-maxilar ;
Terapia funcţională actionează în virtutea principiului conform căruia înlaturarea
perturbărilor functiilor sau schimbarea mediului funcţional duc la modificarea
formei şi la echilibrarea spontană a balanţei forma-funcţie ;
Ideal este tratamentul profilactic-ortodontic, care are la bază prevenirea
anomaliilor prin îndepărtarea cauzelor;
Se recurge la terapii profound etiologic care urmează să asigure pe durata
tratamentului şi după aceea integritatea ţesuturilor dentare, parodontale;
Cu cât diagnosticarea anomaliei se face mai timpuriu, cu atât tratamentul, prin
îndepartarea agentului cauzal, va avea un mai mare succes;
Direcţia şi rata de crestere a structurilor secheletale pot fi modificate prin
utilizarea mijloacelor ortopedice, ortodontice, chirurgicale, ţinându-se seama
evident de faptul că un tipar predeterminat genetic poate fi influenţat în mică
masură; impune asocierea tratamentului ortodontic cu cel chirurgical şi nu rareori
cu cel protetic.
În condiţiile în care se prevăd recidive, se renunţă la tratament, întrucâtstabilitatea este. Tratamentul ortodontic, este strict individual;
Amploarea anomaliei e cerinţa esentială;
În condiţiile în care se prevăd recidive, se renunţă la tratament, întrucât
stabilitatea este cerinţa esenţială;
Garanţia succesului o dă numai controlul stabilitaţii dupa contentie.
II.5.1.Tratamentul interceptiv
Cuprinde un ansambu de măsuri şi mijloace instituite în vederea opririi cursului
dezvoltării unei abateri de la normal.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 24/79
24
Obiective:
depistarea dezechilibrelor scheletare minore, îndepărtarea agenţilor determinanţi,
asgurând condiţiile optime de dezvoltare şi menţinătoare a relaţiilor normale,
dimensional şi direcţional, între bazele maxilarelor şi baza caninului;
depistarea dereglărilor în perioada de exfoliere a dinţilor temporari şi de erupţie a
dinţilor permanenţi;
depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare şi reechilibrarea ocluziei;
tratamentul obiceiurilor şi reechilibrarea funcţiilor;
a). Profilaxia prenatală:
regim de viaţă a femeii gravide;
evitarea stresului fizic şi psihic;
evitarea travaliului prelungit;
b). Profilaxia prenatală:
alimentaţia naturală a copilului;
igiena orala a sugarlui:badijonarea cu ceai de musetel.
c). Profilaxia în perioada de mic copil şi prescolar:
igiena orala;
profilaxia nutriţională şi funcţională; Profilaxia funcţională se concretizează prin acţiuni de combatere a obiceiurilor
vicioase: respiraţia orală, sugerea degetului, degluţia de tip infantil.
Gutiera ocluzală cu ţepi fixate pe dinţi frontali inferiori, placa vestibulară, pot fi
considerate aparate ortodontice simple, cu mare valoare în terapia preventivă, cotribuind
la îndepartarea obiceiurilor de supt.
Scutul lingual din acrilat sau din grilaj de sârmă pe o placă palatinală este cel mai
indicat în terapia preventivă pentru combaterea interpoziţiei limbii între dinţi în repaus
sau în timpul degluţiei. (16)
d). Profilaxia în prima perioadă a dentaţiei mixte.
În cazurile în care arcada este interpusă prin carii aproximale,în absenţa unor dinţi
din zona de sprijin, erupţia molarului prim permanent va produce o scurtare puternică a
arcadei datorită mezializarii, aparând astfel incongruenţa în zona laterala. O buna
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 25/79
25
prevenţie presupune redarea integrităţi arcadei şi supravegerea evoluţiei molarului 1 până
la ocluderea cu antagonistul. Sarcina ortodonţiei preventive este de a veghea la
respectarea timpului şi a simetriei desfăşurarii evenimentelor, reprezentate de rizaliza
radiculară, exfolierea dintilor temporari şi evoluţia dinţilor permanenti până la planul de
ocluzie.
e). Proxilaxia în a doua perioadă a dentaţiei mixte
Tipare de rezorbţii aberante oferă şi caninul temporar. Acest fapt determină
incluzia dintelui permanent sau erupţia malpoziţionată cu consecinţe grave asupra
echilibrului dento-alveolar, ocluzala, dinamici mandibulare,precum şi funcţia estetică.
Controlul periodic, constând dintr -un examen clinic riguros cu bilanţ de date bazate
pe studii de model şi examen radiolgic, trebuie să asigure îndepartarea în timp a dinţilor
temporari retenţionaţi pe arcadă. O atenţie deosebită se va acorda menţinerii integritaţifuncţiei de masticaţie şi starea de sanatate odontală.
Mentinatoare de spaţiu
Menţinatoarele de spaţiu sunt utilizate în scopul refacerii echilibrului
morfofuncţional al arcadei şi ocluziei dentare.
Caracteristici:
să refacă cât mai mult posibil integritatea morfofuncţională a arcadei;
să impiedice migrarea orizontală a dinţilor ce măresc breşa şi migrarea verticală aantagoniştilor;
să nu jeneze dezvoltarea arcadelor;
să nu irite parodonţiul marginal a dinţilor existenţi;
să favorizeze erupţia dinţilor succesionali de la nivelul breşei;
sa fie cât mai comod pentru pacient;
Clasificarea:
a). Mentinatoare de spaţiu fixe la ambele extremitaţi: elementul comun este
fixarea lor numai pe unul din dinţii ce marginesc breşa (de obicei distal).
b). Mentinatoare de spaţiu mobile: intr-o singură construcţie permit prevenirea
migrarilor de la nivelul mai multor breşe situate pe aceeaşi arcadă; nu jenează dezvoltarea
aradei, de exemplu: proteza de retenţie de tip K E M EN Y (6).
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 26/79
26
Tratamentul ectopiei de canin depinde de varsta dentară (stabilită radiologic) şi de
prezenţa sau absenţa spaţiului (perimetria). Dacă caninul ectopic este în erupţie spatiul
necesar încadrarii este prezent, sunt suficiente presiunile digitale pentru încadrarea lui
corectă. Cu cât varsta dentară este mai mică şi apexul neformat cu atât mai uşor va fi
dirijat caninul într -o poziţie corectă. (10)
II.5.2.Tratamentul curativ
Principiu: succesul şi stabilitatea rezultatului ortodontic depinde de echilibrul de
forţe dinaintea trantamentului, din timpul acestuia, cât şi cel creat constient, la sfarşitul
lui. (26)
În privinţa defectului de spaţiu existent se deosebesc trei situaţii:
a). Dacă deficitul de spaţiu este mic de 1-2 mm poate fi luat în considerare măsuri
conservative de creare de spaţiu (dilatarea, distalizare, protruzie)
b). La un deficit de 3 mm numite cazuri limite, decizia este îngreunată. Mijloacele
conservative nu ofera destul spaţiu, iar cele chirurgicale pot lăsa un exces de spaţiu care
necesit închidere, deficit de realizat daca radacinile sunt formate.
c). La un deficit de 4-5 mm realizarea spaţiului de canin este posibilă doar prin
extracţie. (10)
II.5.2.1.Tratamentul ortodontic
El urmareşte dirijarea direcţiei de crestere şi redresarea dinţilor în vederea
obţinerii unei corectarii în dimensiunea şi în rapoartele elementelor aparatului dento-
maxilar. (16)
1. Largirea arcadei:
Introducerea indicelui Pont ca element de diagnostic în ortodonţie poate fi corelată ca
o justificare teoretică a ideii de largire a arcadelor pentru a creea spaţiu dinţilor
malpoziţionaţi.În faţa imposibilitaţii de a modifica dimensiunile dinţilor sau numarul
lor,largirea apare ca singura soluţie terapeutică.
Largirea arcadelor se poate face prin patru metode: dilatarea, expansiunea, dijuncţie şi
largire asimetrică. (10)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 27/79
27
a). Dilatarea: se realizează atunci când DDM-ul este secundar unei endoalveolii,
largirea transversală a arcadei asigurând spaţiul necesar încadrarii armonioase a
caninului.
O placă monomaxilară cu şurub, sectionată median va af potrivită = placa palatinală.
Ea este compusă din baza, elemente de ancorare şi elemente de actiune. La maxilarul
superior placa acoperă palatală, urmărind fidel feţele palatinale ale tuturor dinţilor ,
păstrând în triunghiurile interde pendente sub punctul de contact, sub forma unor
prelungirii cu rol de mentinerea placii şi extinzându-se posterior pana la limita care
uneste feţele distale ale ultimilor molari. Pentru a asigura confortul purtării şi în funcţie
de situaţia clinică poate fi răscroită posterior pe lina mediană. Trebuie răscroită de
asemeni în zona elementelor active. Poate fi sectionată în doua sau mai multe
fragmente,unite prin şurub sau arcuri COFFIN.
La un maxilar inferior, placa linguală vine în contact intim cu rebordul alveolar,
urmarind festonul gingival pâna la nivelul ultimului molar prezent. Poate fi urmată cu fire
de otel inoxidabil. (10)
Ancorarea se face cu croşete: Schwartz, Adams, Sthal, croşetul simplu, inel
orthodontic (care are rol de corşet circular ) şi gutieră acrilică. (10)
Şurubul de tip FISCHER sau KAPP îşi îndepărtează braţele sale în doua sensuri
opuse cu ajutorul unui glivent fixat în placa palatinală sau linguală. Aceşte şuruburi sunt
standardizate astfel încat prin rotarea completă se realizează o departare a celor două
valve din placa despicată. Pe o placa se pot aşeza 1-2 şuruburi. Tipul de şurub se alege în
funcţie de modificarile dorite. El poate actiona pe dinţi izolaţi, grupuri dentare, arcade,
sutura medio- palatină. Placa se sectionează în funcţie de montarea şurubului.
Daca se doreşte o dilatare transversală simetrică, şurubul se va monta transversal, iar
placa se va secţiona sagital pe linia mediană. (10)
Arcul COFFIN este un arc palatinal cu reda fragmentele placii şi de a influenţa prin
intermediul bazei deplasarilor dentare. Are forma unei lire şi se confectionează din sârmă
de otel inoxidabil, elastică de 1,2 mm grosime. Se intinde simetric paramedian cu
extremitatea anterioară la nivelul unui plan transversal ce trece prin feţele meziale ale
primilor premolarii şi extremitatea posterioară, bucla principală, la nivelul intersecţiei
liniei mediane cu o tangentă la feţele distale ale molarilor de 6 ani. Activarea arcului se
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 28/79
28
face la nivelul buclei posterioare cu maxim 1 mm iar largirea arcadei va fi preponderentă
în zona arcadei. (10)
Expansiunea arcadei se realizează în situaţiile în care pe langă endoalveolie este
prezentă şi o retruzie, se impun modificari transversale şi sagitale, astfel înca este nevoie
de o expansiune radiară, care poate fi obţinută cu o placa cu două şuruburi, sectionată în
Y sau cu un şurub tridemensional, sau cu un şurub în V. (10)
c). Dijuncţia , ruperea suturii intermaxilare este indicată la tinerii cu forme grave, asociată
cu endognaţie maxilară şi ocluzie încrucişată bimaxilară. Dijuncţia rapidă este cea mai
utilizată de Ottolenqui, Barnes, Goddard Brown, Pullen, Huet, Dericsweier Chateau şi se
caraterizează prin faptul că desfacerea suturii palatine se efectuează în 8-20 zile, urmată
de o perioadă de contenţie variabilă în 40 -60 zile pana la definitivarea rezultatului.
Cel mai raspândit este aparatul Derichsweiler care se compune din inele cimenate pe premolarul 1 si molarul 1, pe lote palatinale de obicei acrilice unite prin şurub, care
este montat invers decât la placile mobile astfel încat să permita mai comod activarea sa
în cavitatea bucală.
d). Largirea asimetrică a unui segment de arcadă în zona înghesuirii se poate realizea o
placă palatină cu şurub, sectionată atipic. (10)
Tratamentul ectopiei de canin se realizează în doua etape:largirea arcadei şi
alinierea dinţilor. Largirea se obtine cu elemente de actiune descrise anterior, iar alinierea
dinţilor prin elemente de acţiune: arcul vestibular şi arcuri secundare.
Arcul vestibular este cel mai frecvent utilizat pentru alinierea sau retrudarea
grupului frontal superior sau inferior, disalizarea şi încadrarea caninului. Poate fi utilizată
de asemenea pentru derotare, în cuplu de forţă cu un arc secundar cu sediul oral. Prezintă
o porţiune centrală, curba principală, se urmareşte curba arcadei şi doua bucle de activare
care pornesc de la faţa mezial, a caninului spre fundul de sac vestibular cu înaltime 5-6
mm unde sunt modelate de obicei în formă de U şi apoi coborârea trecând peste arcadă
prin nişa printre canini şi primul premolar, fixandu-se în placa printr -un sistem de retenţie
ondulat.
Arcul vestibular cu bucla în T este un arc din sârmă de 0,6-0,7 mm grosime
indicată pentru distalizarea şi oralizarea caninului. Forma buclei poate fi modificată în
M.Finger.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 29/79
29
Arcul vestibular se confectionează din sârma din 0,5-0,6mm, şi poate forma de S
sau 8. Aceste arcuri se sprijină pe faţa palatinală a dintelui. Arcul în formă de ciupercă se
foloşeste pentru protrudarea incisivilor şi r ealizarea unei curburi armonioase prin
alinierea dintilor.
Arcul în ac de siguranţă este folosit frecvent pentru încadrarea caninilor erupţi în
mezio-vestibulo-înfra-versiune. Se cofectionează din sârmă de 0,7 mm. Extremitatea
liberă vine în contact cu faţa mezială a caninului la nivelul coletului, urcă spre vestibular
formează un helix, trece spre planul ocluzal pentru a intra în placa prin nişa dintre cei doi
premolari. Se activează de la nivelul buclei. Deplasarile trebuie să fie aproximativ 1mm
pe luna.
Distalizarea dintilor laterali
Distalizarea este cotraindicată în prezenţa unui DDM primar, pentru că apartulburari de erupţie a molarului 2 şi 3 sau recidive a unor anomalii tratate. În astfel de
situaţii problema distalizarii se pune în cazul în care se indică extracţia lui sapte.
Distalizarea se face cu placi prevazute cu şurub de secţionare în zona lui 6,
frecvent se realizează cu forţe extraorale de tipul Headger -ul. Pentru molarii inferiori
poate fi folsit lip-bumperul. (10)
Dintre apratele mobiliza bile se utilizeaza o placţă palatinală sau linguală în care se
adaugă arcuri secundare în diapzon care realizează contactul cu faţa mezială a dintelui.
Ancorarea se realizează cu corşet în semisăgeată, care iese din placa distală de
ultimul molar. Pentru distalizarea dinţilor rezultatele mai sigure sunt aparatele intraorale
abţinute folosind urmatoarea conduită terapeutică:începerea tratamentului cu un aparat
fix cu acţiune mai energica arc oral cu acţiune sagitală agregată prin inel pe M1
permanent de partea ce trebuie deplasată şi gutiera de partea opusa. Distalizarea molarilor
se aplică o placă Schwartz de distalizare ce are rol dublu: de contenţie pentru molar şi de
continuare a distalizarii pentru restul dinţilor. (7)
Placa Schwartz pentru distalizarea dinţilor laterali şi resturi auxiliare şi
semisageţi. Partea activă are un singur umăr situate pe faţa mezială a dintelui care trebuie
deplasat. Placa mai prezintă în 1/3 orală a aceleaşi feţe meziale în acţiune conjunctă cu
semisageata croşetului. (7)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 30/79
30
Tratamentul ectopiei de canin prin aparate fixe: dupa Ricketts pentru deplasarea
eficientă a unui dinte trebuie analizate patru principii:
Mărimea suprafeţei radiculare implicate, mai precis, suprafaţa expusă deplasarii
(vestibulo-orală sau mezio-distală), într-o deplasare sagitală, suprafaţa
transversală apare o secţiune dacă este vorba de o intruzie;
Marimea forţei, plecandu-se pentru forţe lejere şi continue, care să susţină aportul
sanguin necesar raspunsului fiziolgic;
Suportul osos cortical;
Suportul muscular, reflectată de tipil facial;
Deplasarea caninilor nu este o problema simplă;
Radacina lungă opune o mare rezistenţă la translaţie, aparând frecvent rotaţii sau
versiuni, în situaţiile în care caninii au avut o poziţie corectă şi trebuie doar
distalizaţi;
Fortele usoare folosite in faza de nivelare nu antreneaza deplasarea caninului;
Forţele mari favorizează efecte secundare de rotaţie şi versiune, dificil de
remediat;
Hasund recomandă pe arcuri rotunde de 0,16, elastice de ¼ şi numai dupa
introducerea ar cului pătrat, trecerea la elastice mai groase. Pe masura reducerii distanţei,
în timpul distalizarii, se poate ajunge la elastice de 3/16.
Dacă se aplica forţe prea mari pe canin, Reitan a arătat că apariţia ţesutului de
hialinizare reduce considerabil deplasarea dentară şi este necesar o rezorbţie internă
înainte ca o nouă mişcare să fie posibilă.
Smith R.si Storey experimentând resorturi de retracţie a caninilor, au concluzionat că
există o valoare optima în variaţia forţei care produce un nivel maxim de deplasare a
caninilor, 1500-200g.
O retracţie corporală poate fi facută cu aparate fixe, cu arcuri segmentare, dar în
special cu arcuri totale,la care se poate asocia şi forţe extraorale de tipul arcului cu carlig
J.
Arcuri segmentare: se întind de la tubuşorul situat pe primul molar, la canin
îndeplinind atât funcţia de retracţie cât şi ceea de aliniere a caninului. Retracţia se poate
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 31/79
31
face paralel cu alinierea şi nivelarea incisivilor sub acţiunea unui arc de baza Utility Arch
în tehnica bioprogresivă a lui Ricketts.
Iniţial poate fi necesar un arc de sârmă rotundă, pentru a obţine angajarea deplină în
braketuri. Apoi, se trece la un arc de sârmă pătrată ,0.16 x 0.16 pentru o redresare mai
bună a caninilor, urmată de arcuri dreptunghiulare în funcţie de marimea slotului. Arcul
este prevazut cu o buclă de închidere care poate avea forme variate. Bucla se plasează
aproape de canin, pentru a putea fi activate progresiv prin îndoirea capătului ce iese din
tubusor, pe masură ce caninul se distalizează.
Arcuri totale: retracţia caninului dea lungul unui arc total nu trebuie începută până
nu ajunge la un arc de 0.16, deoarece diametrele mai mici sunt arcurile multistandard
permit înclinarea excesive.
Posibilitaţi de a produce forţe de retracţie:
a). Tracţiuni el astice. Pot fi aplicate ligaturi elastice direct pe braketul caninului
sau la cârlige plasate mezial de braketul caninului sau bucla elastică din latex pot fi
ataşate la braţele prevazute pe braketul caninului, fie pe ligature lui (ligature kobayasi)
sau pe carlige culisante (silding hooks).
b). Arcuri spiralate: (Coil springs) ce să introduce pe arcul principal se comprima
mezial de canin, îndoind capetele distale ale arcului pentru a nu deplasa grupul anterior
solidarizat pe ligature în opt;
c). Foţele extraorale: sunt metode eficiente de retracţie a caninului, dea lungul
arcului, eliminând deplasarile anterioare ale dinţilor posteriori,ca retracţie la retracţia
caninului. Se folosesc carlige în J, care se prind peste arc angajând porţiunea mezială a
braketului pe canin, un head-gear straight-pull pentru arcada inferioara sau high-pull
pentru arcada superioara;
d). Arcuri active cu bucle : Se poate face retracţia caninului cu arcuri cu bucle,
caninul deplasandu-se odata cu arcul activate. (9)
2. Protrudarea frontalilor
Aceasta metodă poate fi utilizată doar în cazurile cu deficit de spaţiu de 2-3 mm.O
condiţie esentiala. Este existenţa unei baze apicale bine dezvoltate care să permită
marirea perimetrului arcadei. Aceasta metodă se foloseste pentru retrudarea frontalilor şi
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 32/79
32
dau rezultate bune arcurile palatine şi linguale. Acestea pot fi de diferite tipuri: arcul în
ciupercă, arcuri în S, opt şi semiopt.
3. Şlefuirea feţelor aproximale ale dinţilor temporari
În înghesuirile uşoare cu miscarea spaţiului pentru incisivii laterali şlefuirea feţelor
meziale ale caninilor temporari poate furniza spaţiu necesar încadrarii. Şlefuirea feţelor
meziale ale molarilor temporari secunzi poate asigura încadrarea caninilor.
Şlefuirea nu se face mai mult decât jumatate din grosimea smalţului. Cunoscând
grosimea smalţului pe feţele proximale ale frontalilor se apreciază obţinerea unui spaţiu
de aproximativ 3 mm. După şlefuire se indică fluorizarea suprafeţelor respective.
II.5.2.2. Tratamentul chirurgical -ortodontic
Extracţia dentară
Indicaţii:
disarmonii dento-alveolare cu incongruenţă dentară;
proalveolo-denţia superioara,inferioară sau bimaxilară, cu baza apicală mica;
prognaţia mandibulară;
Extracţia seriată sau dirijată
Liffer recomandă extracţia incisivilor laterali şi a caninilor de lapte în cazurile în careincisivi laterali şi centrali erup în malpoziţie, datorită lipsei de spaţiu. Kyeelgreen
recomandă extracţia seriată a incisivilor laterali, a caninilor, premolarilor molarilor de
lapte şi a primilor premolari, pentru a dirija erupţia dinţilor permanenţi corespunzatori şi
a preveni astfel apariţia unei disarmonii dento-alveolare.
Hoty şi Cauhepe :
până la 6 ani nu putem vorbi de extracţie seriată;
între 7-8 ani efectuăm extracţia incisivului lateral superior sau inferior temporar,
pentru a permite o erupţie normală a incisivilor centali permanenţi, care sunt în
malpoziţie prin lipsa de spaţiu. În această perioadă de timp putem extrage şi
primii molari permanenţi, dacă aceaştia prezintă leziuni coronare foarte grave;
între 9-10 ani trebuie extraşi primi molari superiori şi eventual inferior, în cazuri
de dizarmonii dento-alveolare cu incongruenţe, unde există şi o macrodonţie
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 33/79
33
evidentă şi unde lipsa de spaţiu pentru erupţia caninilor permanenţi depăseşte
5mm (legea de 5mm a lui Nance).
Toţi aceşti copii trebuie controlaţi şi eventual trataţi ortodontic pentru a nu permite
mezializarea primului molar de la pte şi apoi a primului premolar. Când această lipsă de
spaţiu este de 3-4 mm, atât tratamentul conservator cât şi cel chir urgical poate aduce o
aliniere satisfacatoare a dintilor înghesuiţi, cu condiţia ca tratamentul ortodontic să fie
bine condus. În cazul în care lipsa de spaţiu este sub 3mm, extracţia dentară seriată nu
este recomandată(16).
Pentru Kjellgre, Houston şi Tulley extracţia în serie se desfasoară în trei etape:
Se extrag la vârsta de 8 ani şi jumatate 9 ani cei patru canini deciduali creându-se
condiţii favorabile pentru evoluţia grupului incisiv;
Un an mai tarziu se extrag molarii primii deciduali (când primii premolari au
jumatate din radacina formată), accelerând, timpul de erupţie a primului premolar.
În această perioadă se acordă toată atenţia secvenţei de erupţie a grpului premolar -
canin-mandibular. Caninul inferior poate erupe anterior primului premolar. În
această situaţie primul premolar PM1 impactează caninul permanent şi molarul al
doilea temporar.
Extracţia acestuia din urmă trebuie facută cu prudenţa existând ricul mezializarii
molarului prim permanent. Se extrag premolarii primi în momentul erupţiei caninului permanent. (16)
Efectuarea extracţiei seriate la pacienţi cu un grad relative mic de înhgesuire poate
simplifica tratamentul mai tarziu deşi va fi necesar totuşi aplicarea unui aparat ortodontic
fix. În alte cazuri extractia seriata ofera suficient spatiu pentru alinierea dintilor fără a mai
fi necesar o terapie ortodontica fixă sau mobilizabilă. Aceste cazuri sunt încă rare şi nu
oferă siguranţa succesului terapeutic. (2)
Germectomia: se adresază primilor premolari şi molari de minte fie ca o metodă
preventiv în disarmonia dento-alveolara, fie ca o metodă preortodontică, pentru a obţine
un spaţiu suplimentar sau pentru a permite o distalizare a dinţilor în acelaşi scop de a
obţine spaţiu.
Când germenul PM1 se suprapune pe incisivi laterali sau pe canini, într -o disarmonie
dento-alveolara în formare, germectomia premolarilor devine necesară pentru a preveni
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 34/79
34
formarea sau agravarea acestei disarmonii. În acelaşi sens se poate vorbi şi de
germectomia premolarilor secunzi. După germectomie este necesară însă descoperirea
caninului şi ancorarea lui, pentru a dirija ortodontic erupţia lui normală pe arcadă. (16)
Germectomia se practică şi pentru a grabi evoluţia, asigurând un ax normal caninului.
Germectomia M3, mult mai dificilă în ceea ce priveşte execuţia, atunci când dintele este
situat profound, se face în scopul prevenirii înghesuirilor dentare. (7)
Extracţia dentară în scop ortodontic
Pentru extracţie trebuie avute în vedere cateva principii:
Extracţia trebuie sa se facă cât mai aproape posibil de focarul de înghesuire;
Sunt dinţi care în general nu se extrag din considerente estetice (frontali superiori)
sau din considerente protetice (caninii);
Se preferă extracţia unui dinte foarte cariat chiar daca nu este în focarul de
înghesuire;
Se va aprecia consecinţele pe care extracţia dintelui respectiv le are din punctual
de vedere al asigurari echilibrului morfofuncţional cu arcada antagonistă;
Premolarul prim
Indicaţia de extracţie în scop ortodontic a PM1 este ceea mai frecventă, recomandată
fiind în anomalii de clasa 1 sau 2 a Angle, condiţia de bază fiind aceea că, anterior
extracţiei, să se realizeze echilibrul dento-alveolar pe mandibulă. Când extracţia primului premolar se practică pentru alinierea caninului, alegerea
momentului este esenţială. În această privinţă Houston şi Tulley recomandă ca extracţia
PM1 să se facă în momentul erupţiei caninului, în timp ce Bredy recomandă ca momentul
extracţiei să se controleze cu evoluţia caninului şi PM2. Bruckl,Bredy şi Reichel indică
extracţia PM1, în funcţie de starea ocluziei. În cazurile cu spaţiu la limită, este indicată ca
postextracţional să se aplice un menţinator de spaţiu, controlul fiind riguros efectuat la
maxim 3 luni (16).
Alegerea PM1 superior pentru extracţie în scop ortodontic este adesea deoarice
permite deplasarea caninilor în spaţiile rezultate, urmată, daca este cazul, de alinierea
incisivilor înghesuiţi sau de reducerea prodenţiei; sunt dinţi mai vulnerabili, din punct de
vedere al rezistenţei la carie şi având doua radacini, deseori în baionetă, tratamentul
conservativ se face mai dificil (6).
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 35/79
35
După 11 ani recomandăm extracţia dinţilor cu valoare funcţională redusă, dinţii care
prezintă distrucţii coronare mari şi dinţii ce se află în focarul anomaliei.
În raport cu valoarea functională a dinţilor putem spune că primi premolari au ceea
mai mică valoare, urmată de premolari secunzi, incisivul central şi lateral inferior,
incisivul lateral superior. În mod cu totul exceptional se extrag canini sau molarii de 6
ani, situaţi la capatul principalilor stâlpi de presiune, în cazurile în care distrucţia lor
coronară este mai mare. Alegerea dintelui de extras în arcadă inferioră cu incongruenţă
frontală se face tinând cont de poziţia apexului incisivilor centrali sau laterali. Incisivul ce
se află în focarul de incongruenţă se extrage, deoarice dinţi vecini se vor adresa în ocluzie
corectă, printr-o simpla migrare coronară.
În concluzie, extracţia dentară trebuie să ţină cont de principiul spaţiului obţinut în
vederea alinierii armonioase a dinţilor pe arcadă. În al doilea rând trebuie să ţinem seamăîn alegerea dintelui de extras, de valoarea funcţională a dintelui distrucţia coronară şi
raportul cu zona unde se află anomalia. (16)
II.5.2.3. Tratamentul chirurgical
Ectopia de canin trebuie tratată ortodontic şi ortopedic dar şi chirurgical, datorită
rolului fizionomic şi functional al acestuia.
Metodele de maleabilizare cel mai mult folosite sunt:
Frezajul alveolar işi găseşte indicaţia majoră în malpoziţiile medii sau grave
sagitale, în care se urmareşte mezializarea sau distalizarea accelerată a unui dinte
erupt ectopic, prin desfinţarea integrală a suportului osos, ce ar trebui să sufere un
proces de resorbţie, sub acţiunea unei forţe ortodontice;
Corticotunelizarea- principiu constă în perforarea corticalei, după ce aceasta a fost
descoperită prin decolarea unui lambou de fibromucoasă şi a spongioasei până
aproape de radacină;
corticoseptotomia urmareşte desfintarea corticalei şi a septurilor interdentare, pe o
lugime de 4/5 din lungimea dinţilor, după care se aplică aparatul ortodontic;
Derotarea chirurgicală este o metodă rapidă, utilizată în malpoziţii axiale
(Kerkhause, Bruhn, Holland, Thoma). Momentul chirurgical trebuie ales cu doi
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 36/79
36
ani înaintea închiderii apexului dentar apexul lor permite rotaţii fără lezari ale
pachetului vasculonervos apical.
Bascularea chirurgicală permite redresarea imediată a unui dinte în malpoziţie, la
vârsta la care tratamentul ortoodontic nu mai are indicaţia;
După vârsta de 12 ani, când plasticitatea osului alveolar scade, modificarile de poziţie
a dintilor (ectopii, rotarii, înclinarii), vor benifecia de un tratament conservativ eficent şi
mai rapid, dacă sunt precedate de intervenţii chirurgicale ce maleabilizează ţesutul osos şi
reduce rezistenţa la mobilzarea dinţilor în malpoziţie. Asemenea intervenţii
sunt:tunelizarea alveolară periradiculară, septotomia mezio-distala. (8)
II.6. Contenţia
Contenţia reprezintă ansamblu de masuri, tehnici şi mijloace care se instituie încontinuare un tratament activ. Scopul contenţiei este de a stabiliza rezultaltele
tratamentului activ.
Obiectivele urmarite sunt:
Realizar ea stabilitaţii dinţilor printr -o reorganizare solidă a structurilor dento-
parodontale;
Obţinerea unui echilibru ocluzal permanent;
Prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate să apară sau care există; Dobândirea echilibrului între matricele musculare funcţionlae şi schelet;
Durata contenţiei depinde de felul anomaliei tratate, de vârsta de crestere la care se
intervine, de amploarea echilibrelor tratate şi de calitatea echilibrului de la sfârşitul
tratamentului activ. (6)
Aparatul caracteristic este placa de contenţie (cunoscută şi sub denumirea de placă
Hawley). Ea lasă libertatea totală miscarilor fiziologice a dinţilor, permite mici retuşări în
scopul dirijării unor deplasări dentare în vederea unui echilibru final. (6)
II.7. Recidiva
Recidiva în tratamentul ortodontic este reacţia firească a organismului de restabilire a
homeostaziei prezente înainte de tratament. În cele mai multe cazuri, recidiva este
expresia dezechilibrului dintre forma şi funcţie. (7)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 37/79
37
Cauzele recidivelor: Starea de plasticitate osoasă;
Parţile moi supraalveolare sunt antrenate mai lent în procesul restructurarii şi
deplasarii mezio-distale şi prezintă o tendinţă mare de revenire la situaţia iniţială;
Persistenţa unor cauze care au dus la instalarea anomaliilor dento-maxilare şi care
nu au fost decelate şi îndepartate;
Apariţia unor cauze noi:procesul mezializant al erupţiei unor dinţi;
Apariţia unor discordante între poziţia dinţilor sau a mandibulei şi linia de
neutralizare a forţelor musculare antagoniste;
Rezultantele radiculare şi apicale, orizontale ale antagonismelor cuspidiene; (6)
Prima este clasica contenţie cu placuţa ortodontică, care antrenează o expansiune
apicală secundară şi o usoara recidivă coronară. Ultima acţiune fiind prevazută, o putem
neutraliza efectuând o hiperexpansiune de 2-3mm. Pentru contenţie se recomandă placa
Hawley formată dintro placuţă palatinală, crosete Stahl şi un arc vestibular. Ea lasa
libertate totală miscarilor fiziologice ale dinţilor, perminte mici retuşări în scopul dirijarii
unor deplasari dentare în vederea unei echilibrări finale. Trebuie purtată în permanenţă
timp de 4-6 luni, apoi se r areşte purtarea aparatului ziua, ajungându-se să fie purtat numai
noaptea şi pe urmă saptamanal, o noapte pe saptamană aproximativ un an.
Dacă tratamentul activ a fost condus cu placi, acestea pot fi folosite şi pentrucontenţie, punând în repaus toate elementele elastice şi oprind activarea şurubului.
A doua metodă, ce perminte restabilirea axelor interdentare, este şlefuirea selective a
cuspizilor. Şlefuirea se face mai ales la cuspizi linguali superiori şi posteriori.
În timpul contenţiei se va face o investigaţie radiologică, pentru precizarea prezenţei
şi poziţiei mugurilor molarilor de minte şi eventual germectomia lor preventivă.
Tratamentul ectopiei de canin prin extracţie dă rezultate mai stabile (se evită
vestibulo _versiunea şi modificarea relaţiilor transversale intercuspidiene). (43)
Pentru încheierea tratamentului ortodontic s-a introdus activatorul-monoblocului cu
şurub median în cazurile în care s-a produs o reechilibrare spontană şi nu sunt asigurate
condiţiile contenţiei naturale. Cu acest aparat aplicat în etapa finală a tratamentului
ortodontic se obţin rezultate bune, care se datoresc, pe de altă parte, posibilitaţilor de
actiune complexă pe care le are, iar pe de altă parte, faptul că se adresează unui A.D.M în
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 38/79
38
plina ”framântare” morfofuncţional produsă de aparatele ortodontice ce l-au precedat şi
care au o acţiune mai energică. Dacă tratamentul s-a realizat de la început cu monoblocul
pericolul recidivei este mai diminuat, deoarece largirea se face concomitent cu
restrucuturarea funcţională (dirijarea creşterii şi dezvoltarii maxilarelor sub acţiunea
componentei musculare funcţionale). (36)
Elementele care favorizează stabilizarea contenţiei şi corecţiei sunt:
largirea să se facă pentru a facilita echilibrul cuspidian natural şi restrucurarea
osoasă;
largirea în timpul creşterii şi în acelaşi sens cu ea;
este bine să se facă hipercorecţie pentru ca dupa recidiva parţială să se ajungă la
un echilibru:
mioterapia asociată pentru reechilibrarea musculară;
suprimarea factorului etiologic ;
realizarea finală a echilibrului articular;
De obicei, când largirea sa obţinut cu aparate fixe, dijuncţie, pericolul de recidivă este
mai mare şi de aceea contenţia aplicată imediat dupa îndepartarea aparatului de lungă
durată.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 39/79
39
III. Partea Specială
III.1. Studiu statistic
III.1.1. Material şi metodă
Am selecţionat din cazuistica Clinicii de Ortodonţie din Cluj-Napoca un lot de
350 de pacienţi, cu vârstă cuprinsă intre 10 şi 15 ani, diagnosticaţi cu diferite forme de
DDM cu înghesuiri asociate cu ectopia de canin , ce prezentau (unele cazuri finalizate ,iar
altele aflându_se încă în tratament)am folosit metode de analiză statistica şi am luat în
considerare urmatoarele criterii:
Repartizarea cazurilor în funcţie de vârstă;
Repartizarea cazurilor în funcţie de sex ;
Repartizarea cazurilor în functie de tipul de tratament aplicat:
o cu extracţii
o fără extracţii
Repartizarea cazurilor în funcţie de evoluţie;
Repartizarea cazurilor în funcţie de DDM asociate;
Repartizarea cazurilor în funcţie de vârstă:
Referitor la vârsta din ani menţionaţi mai recent, din cele 350 de cazuri, cei mai
mulţi pacienţi au prezentat varsta de 10 ani urmaţi de cei de 11, 12, 15 ani .O cauză a
acestei diferenţe de ani este datorită faptului ca, în perioada de vârstă 10-12 ani, toţi copii
sunt aduşi de parinţi lor , ei nu acordă mare însemnătate afecţiunilor pe care le prezintă,
iar la 15 ani sunt deja singuri înteresaţi de tratarea afectiunilor , fiind preocupaţi la
această vârstă de aspectul fizic general şi deci şi de aspectul fac ial (aspectul arcadelor
dentare, care sunt vizibile în surâs şi vorbire).
O altă explicaţie pentru maxim la vârsta de 12 ani este faptul că la 12 ani sunt
complet erupţi caninii superiori maxilari, acestia fiind cel mai frecvent malpoziţionaţi.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 40/79
40
1
11
9
4
3 3
1
0
2
4
6
8
10
12
10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani pes te 15
ani
Tab.1.Repartizarea cazurilor în funcţie de vârstă
Repartizarea cazurilor în funcţie de DDM asociate
Acest studiu al incidenţei DDM cu înghesuire relevă creşterea frecvenţei
anomaliei şi atrage un semnal de alarmă asupra importanţei cunoaşteri etiologiei,
aspectelor clinice, dar mai ales profilaxiei şi mai apoi tratamentului DDM-ului cu
înghesuiri.
Tab 2. Repartizarea cazurilor în funcţie de DDM asociate
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 41/79
41
În continuare studiul s -a analizat forma clinică a DDM cu inghesuire,descoperind pe
lângă forma clasică urmatoarele asocieri :
DDM cu protruzie si înghesuire;
DDM cu protruzie, inghesuire şi ocluzie distalizată;
DDM cu înghesuire şi angrenaj invers;
DDM cu înghesuire şi ocluzie încrucişată;
DDM cu înghesuire şi ocluzie deschisă;
DDM cu înghesuire şi canin ectopic;
DDM cu înghesuire, canin ectopic şi angrenaj invers;
DDM cu înghesuire şi dinţi supranumerari;
DDM superior cu înghesuire şi progenie;
Repartiţia cazurilor în funcţie de sex
Luând în considerare repartiţia pe sexe cele mai multe fişe erau ale pacienţilor de
sex masculin, într-un raport de aproximativ 3 /1 baieţi/fete, ceea ce ne indică faptul ca
fetele au o preocupare mai crescută decât băieţii pentru aspectul facial.
75%
25%
feminin mas c ulin
Tab.3.Repartizarea cazurilor în funcţie de sex
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 42/79
42
Repartizarea cazurilor în funcţie de evoluţie
Evoluţia a fost favorabilă în cele mai multe cazuri cu un procent de 47% in marea
majoritate a cazurilor, în 41% din cazuri evolutie negativa datorita faptului ca pacientul
nu sa mai prezentat la control am mai prezentat în studiu că 3% sau prezentat tardiv la
control, 6% pierdut din studiu, iar 3% au o evoluţie pozitivă.
6%3%
41%
3%
47%
pierdut din s tudiu
prezentare tardivă la
control
evoluţie negativă
evoluţie poz itivă
evoluţie foarte bună
Tab.5.Repartizarea cazurilor în funcţie de evoluţie
III.1.2. Rezultate şi discuţii
În funcţie de tipul de tratament, am selecţionat cazurile studiate în două grupe, şi
anume: cele tratate prin extracţi dentare in scop ortodontic şi cele fără extracţii dentare.
Cazurile rezolvate prin extracţii dentare in scop ortodontic sunt mult mai des întâlnite,din
cauza situaţiilor frecvente în care lipsa de spaţiu este semnificativă şi datorită stabilităţii
mai mari în timp a rezultatului obţinut după tratament.Astfel,rezultatele obţinute în urma
statistici sunt:45,45% pentru cazurile prin extracţii dentare in scop ortodontic şi 54,55%
pentru cele fără extracţii dentare.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 43/79
43
54,55%
45,45%
c u ex tra c ţii fă ră ex tra c ţii
Tab.4.Repartizarea în funcţie de tipul de tratament aplicat
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 44/79
44
CAZUISTICĂ
Cazul 1
Pacient:
V.T
sex: M
varstă: 13ani D
Domiciliul:str Razboiului 31
scoala: Generala Horea
Data prezentarii: 04.09.2009Motivul prezentarii: afectarea fizionomiei, masticaţiei
A.H.C: naştere eutotică, la termen
A.P.P: bronşita la 5 ani
I.B.A: tulburarile sunt observate în timpul dentaţiei mixte de catre familie care se
adresează specialistului ortodont
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 45/79
45
Examen general:
stare de sanatate nemodificată de afecţiuni de ordin general
din punct de vedere al dezvoltarii somatice: normosom
din punct de vedere comportamental:cooperant
Examen loco-regional:
1. Examen exobucal:
a). Inspecţie:
NORMA FRONTALĂ:
forma feţei: ovală
simetrie: pastrată
proporţia etajelor feţei: etajul inferior micşorat
şanţuri faciale: mentonier sters
fanta labială: închisă
NORMĂ LATERALĂ:
profil: convex
buze în treapat pozitivă
b). Palparea:
contururi osoase integre, fără mobilitate patologica sau formaţiuni
patologice/deformări
puncte de emergenţă trigeminală, sinusale şi mastoidiene nedureroase
formaţiuni ganglionare: nepalpabile
A.T.M
amplitudinea deschiderii gurii: normal
deschiderea gurii este continua în arc de cerc
excursia condililor simetrică, de amplitudine normală
fără dureri, cracmente, crepitaţii sau deformari/salturi articulare
2. Examen endobucal:
Arcadele dentare,
starea de igienă: satisfacatoare (nu s-a efectuat indicele de placă)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 46/79
46
Examenul vestibuluilui bucal: mucoasa şanţului de aspect şi coloraţie normală liber, fără
formaţiuni patologice frenuri şi bride mediu inserate la mandibulă şi maxilar .
mucoasa jugală, labială, a bolţi palatine, a planşeului bucal de aspect şi coloraţie
normală
bolta palatină: adâncă
planşeu: fără modificari patologice
mucoasa valului palatin: coloraţie normală
orofaringele şi pilierii amigdalieni: fără modificari patologice
limba: volum şi formă normală, poziţie joasă pe planşeu, mucoasa linguală de
aspect şi coloraţie normală, fren lingual jos inserat
saliva: calitativă şi cantitativă normală
orificiul Stenon şi al glandei submaxilare de aspect şi coloraţie normală
Examenul arcadelor dentare:
forma:
o arcada superioară: hiperbolă
o arcada inferioară: semielipsă
o dentaţie: permanentă
Apelul diţilor:
Modificari unidentare:
4.4, 1.1, 2.4 disto-rotat
Examen monomaxilar:
Grup frontal superior
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 47/79
47
Sagital: retruzie
Transversal: înghesuiri
Vertical: infrapoziţie
Grup lateral superior:
Sagital: mezializare asimetrică stânga
Transversal: înghesuire asimetrică stânga
Vertical: denivelarea planului de ocluzie
Grup frontal inferior:
Sagital: normal
Transversal: înghesuire
Vertical: suprapoziţie
Grup lateral inferior:
Sagital: mezializare simetrică
Transversal: înghesuire
Vertical: denivelarea planului de ocluzie
Examenul ocluziei statice:
Incisivii:
sagital: treaptă sagitală 0-3mm
transversal: laterodeviaţie dreapta
vertical: acoperire 1/3
Canini (dreapta stanga)
Dreapta
o S: distalizare 1 cuspid
o T: N
o V: acoperire 1
Stanga:
o S: n
o T: n
o V: acoperire 1/3
Molari (dreapta, stanga)
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 48/79
48
Dreapta
o S: mezializare ½ cuspid
o T: ocluzie inversă
o V: -
Stanga:
o S: n
o T: ocluzie inversă
o V:-
Examenul ocluziei dinamice:
teste de propulsie: positive
spaţiu de inocluzie fiziologică: 1-2 mm
Examenul grupelor musculare:
orbiculari: normotoni
limba: hipertonă, de culoare şi aspect normal
obrajii: normotoni, fără parafuncţii
muschii ridicatorii şi coboratori ai mandibulei: normotoni
muschi propulsatori: normotoni
muschi retropulsatori: normotoni
Examenul funcţiilor:
fizionomia: afectată în surâs si vorbire
fonatia: modificată
degluitia: infantilă
respiratie: orală
masticatie: tip mixt (tocator şi frecător)
autointretinere: prezintă leziuni carioase la nivelul lui 3.6, 4.6
Examinari complementare:
a. Examen radiologic:
Avem la dispoziţie OPT pe care se poate observa:
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 49/79
49
1.3, 3.3 integri, cu rădacinile formate, apexurile orientate spre distal si nu sunt
închise
prezenţa mugurilor molarilor de minte: 2.8
Diagnostic
Ortodontic:
Morfologic: DDM bimaxilar grav secundar maxilarului îngust, retruzie, pierderea
prematură a zonei de sprijin) 1.3, 2.3 ectopicii
Funcţional: afectarea fizionomiei, autoîntreţinerii, fonaţiei şi masticaţiei Etiologie: genetic, pierderea zonei de sprijin, extracţii asimetric
Tratament:
Obiective - terapeutice:
crearea de spaţiu pentru încadr area lui 1.3, 2.3
alinierea şi nivelarea planului de ocluzie
închiderea spaţiilor postextracţionale
finisare şi retrudare Mijloace terapeutice: extracţia lui 1.6, 2.4, 3.6, 4.6, distalizarea şi alinier a caninilor și s-a
aplicat aparat fix cu tractiune elastică pentru distalizarea lui 1.3, 2.3.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 50/79
50
Cazul 2
Pacient:
B.I
sex: F
vârsta: 19 ani
domiciliul: str Sesului nr 19, Cluj
şcoala: Liceul Gheorghe Sincai
condiţii socio-economice: mama este inginer asigurari, tata inginer asigurari
Movivul prezentării:a fectarea funcţiei fizionomice în surâs şi vorbire
Data prezentării: 10.12.2008A.H.C: mama aceeaşi anomalie
A.P.P: Epilepsie sub tratament, Amigdalită
I.B.A: tulburările sunt observate în timpul dentiţiei mixte de catre familie care se
adresează specialistului ortodont.
Examenul general:
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 51/79
51
stare de sănătate nemodificată de afectiuni de ordin general
din punct de vedere al dezvoltarii somatice: normosom
din punct de vedere comportamental: cooperant
Examen loco_general:
1. Examen exobucal:
a) Inspecţie:
NORMĂ LATERALĂ:
forma feţei: ovală
simetrie: păstrată
proporţii etajele feţei: etajul inf uşor mărit
şanţuri faciale: normale
fanta labială: inchisă
NORMĂ LATERALĂ
profil: convex
Buze în treaptă pozitivă
b) Palparea:
contururi osoase integre, fără mobilitate patologică sau formaţiuni patologice
puncte de emergenţa trigeminale, sinusale şi mastoide nedureroase
formaţiuni ganglionare: nepalpabile
A.T.M:
amplitudinea deschiderii gurii: normal
deschiderea gurii este continua in arc de cerc
excursia condililor simetr ică,de amplitudine normală
fară dureri, cracmente, crepitaţii sau deformări, salturi articulare
2. Examen endobucal:
starea de igienă: satisfacatoare
examenul vestibulului bucala: mucoasa şanţului bucal de aspect şi coloraţie
normală, liber,fără formaţiuni patologi, frenuri şi bride mediu inserate la
mandibulă şi maxilar , mucoasa jugală, labială a bolţi palatine, a planşeului bucal
de aspect şi coloraţie normală
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 52/79
52
bolta palatină: adâncă
planşeu: fara modificari patologice
mucoasa vălului palatin: coloraţie normală
orofaringele şi pilieri amigdalieni:fără modificări patologice
limba:
o volum şi formă normală
o poziţie joasă pe planşeu
o mucoasa jugală de aspect şi coloraţie normală
o fren lingual normal inserat
saliva: canitativ şi cantitativ normal
oriciciul Stenon si al glandei submandibulare de aspect si coloraţie normală
Examenul arcadelor dentare:
forma:
o arcada superioară: hiperbolă
o arcada inferioară: semielipsă
dentaţia: permanenta
Apelul dinţolor:
Modificari unidentare:
2.1, 2.4 mezio-rotat
2.3-vestibulo-gresiune cu spaţiu îngustat
Examen monomaxilar:
Grup frontal superior
sagital: retruzie
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 53/79
53
transversal: inghesuire
vertical: N
Grup lateral superior:
sagital: N
transversal: N
vertical: N
Grup frontal inferior:
sagital: retruzie
transversal: înghesuire
vertical: suprapoziţie
Grup lateral inferior:
sagital: mezializare asimetrică
transversal: N
vertical: N
Examenul static al ocluziei:
Incisivii:
sagital: treaptă sagitală de 4mm
transversal: linia interinvisivă deviată de 4mm
vertical: suprapoziţie totală
Canin de dreapta:
sagital: N
transversal: circumscriere
vertical: N
Canin de stânga:
sagital: N
transversal: angrenaj invers
vertical: N
Molar dreapta, stanga
sagital: N
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 54/79
54
transversal: N
vertical: N
Examenul ocluziei dinamice:
teste de propulsie: pozitiv
spaţiu de inocluzie: 1-2mm
Examenul grupelor musculare:
orbiculari: hipertoni
limba: hipertonă, de culoare şi aspect normale
obraji: normotoni, fără parafuncţii
muschii ridicatori şi coborâtori ai mandibulei: normotoni
muschii propulsori: normotoni
muschi retropulsori:normotoni
Ecamenul functional:
Examenul funcţiilor:
fizionomia: afectata în surâs
fonaţia neafectată
degluţia: atipică
respiraţia: orală
masticaţie: tip mixt
autointreţinerea: afectată
Examinari complementare:
a. Examen radiologic:
Avem la dispoziţie OPT pe care se poate observa:
2.3 integru, cu rădăcina completă cu apexul închis şi orientat spre distal
prezenţa mugurilor molarilor de minte 1.8, 2.8, 3.8,4.8
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 55/79
55
Diagnostic:
Ortodontic:
Morfologic:
o DDM bimaxilar cu înghesuire secundar retruziei
o Ectopie 2.3
Functional: afectarea functiilor de fizionomie, masticaţie şi autoîntreţinere
Etiologic: Maxilar ingust cu retruzie
Tratament:
Obiective:
crearea de spaţiu pentru incadrarea lui 2.3
realizarea saltului articular
asigurarea rapoartelor stabile
Mijloace:
extractia lui 4.2 in scop ortodontic
aplicare de aparat fix pentru dilatare si aliniere
Pacienta a solicitat indepărtarea aparatului.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 56/79
56
Cazul 3
Pacient
P.B
sex: F
↑vârsta: 13 ani
domiciliul: str.Ciortea nr.5
şcoala:Liceul Balturi Istvan
condiţii socio-economice: mama inginer, tata inginer
Data prezentării: 03.10.2009
Motivul prezentării: afectarea funcţiei fizionomice în surâs şi vorbire
A:H.C: nesimnificative
A:P.P: afecţiuni ORL: Veg adenoidiană
I.B.A: tulbulările sunt observate în timpul dentaţiei mixte de catre familie care se
adresează specialistului ortodont
Examenul general:
din punct de vedere al dezvoltării somatice: normosom
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 57/79
57
din punct de vedere comportamental: cooperant
Examen loco_regional:
1. Examen endobucal:
a) Inspecţia:
NORMA FRONTALA:
forma feţei: ovală
simetrie: pastrată
proporţii etajele feţeii: etaj inferior marit uşor
şanţuri faciale: labio-mentonier şters
fanta labială: închisă
NORMĂ LATERALĂ:
profil: convex
buze în treaptă pozitivă
b). Palparea:
contururi osoase integre, fară mobilitate patologică sau formaţiuni patologice
puncte de emergenţă tigeminală, sinusală şi mastiodiene nedureroase
formaţiuni ganglionare: nepalpabile
A.T.M:
amplitudinea deschiderii gurii: normal
deschidera gurii este în arc de cerc
excursia condililor simetrică, de amplitudine normală
fară dureri, cracmente, crepitaţii sau deformari
Examen endobucal:
starea de igienă: satisfacătoare
examenul vestibuluilui bucal: normal
mucoasa şanţului bucal de aspect şi coloraţie normală
liber, fără formaţiuni patologice
frenuri şi bride mediu inserat la mandibula şi maxilar
mucoasa jugală, labială, a bolţii palatine, a planşeului bucal de aspect şi coloraţie
normală
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 58/79
58
bolta palatină: adâncă
planşeu: fară modificări patologice
mucoasa vălului palatin: coloraţie normală
orofaringele şi pilierii amigdalieni: fără modificări patologice
limba:
o volum şi formă normală
o poziţie joasă pe planşeu
o fren lingual normal inserat
saliva: cantitativ şi calitativ normal
orif.Stenon şi al gl.submaxilare de aspect şi coloraţie normală
Examenul arcadelor dentare:
Forma:
arcada sup: hiperbolă
arcada inf: semielipsă
dentaţie: permanentă
Apelul dinţilor:
Modificari unidentare:
1.2, 2.2 in palatopoziţie
1.3, 2.3-vestibulo-gresiune cu spaţiu îngustat
Angrenaj invers 1.2-4.3, 2.2-3.3
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 59/79
59
Examen monomaxilar
Grup frontal superior:
sagital: N
transversal: înghesuire
vertical: N
Grup lateral superior:
sagital: N
transversal: înghesuire
vertical:N
Grup frontal inferior:
sagital: N
transversal: înghesuire
vertical: N
Grup lateral inferior:
sagital: N
transversal: îngustare hemiarcada 4
vertical: N
Examen static al ocluziei:
Canini dreapta,stânga: vertical - infrapoziţie
Incisivii: vertical - acoperire 1mm
Molarii dreapta, stânga: rapoarte normale
Examenul ocluziei dinamice: teste de propulsie: pozitive
Examenul grupelor musculare:
orbiculari: hipertoni
limba: normotonă, de culoare şi aspect normal
obrajii: normotoni, fără parafuncţii muschii ridicători şi coborâtori ai mandibulei: normotoni
muschi propulsori: normotoni
muschi retropulsori: normotoni
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 60/79
60
Examen funcţional:
Examenul funcţiilor:
fizionomia: afectată în surâs şi vorbire
fonaţia: neafectată
degluţia: atipică
respiraţia: orală
masticaţia: tip mixt (tocător şi frecător)
autointreţinerea: afectată
Examinari Complementare:
a. Examen radiologic: Pe OPT se observa prezenţa mugurilor molarilor de minte
1.8, 2.8, 3.8, 4.8
Diagnostic:
Ortodontic:
Morfologic:
DDM maxilar secundar îngustării maxilarului
1.3,2.3 canini ectopici, angrenaj invers 1.2-4.3, 2.2-3.3
Funcţional: afectarea funcţiilor de fizionomiei, autoîntreţinere şi masticaţie
Etiologic: maxilar ingust
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 61/79
61
Trarament
Obiective:
crearea de spaţiu prin dilatarea transversală a maxilarului
realizarea saltului articular
încadrarea caninilor
Mijloace: aplicare de aparat mobilizabil superior control şi activar
Pacienta nu se mai prezintă la control.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 62/79
62
Cazul 4
Pacient:
T.A
sex: M
vârsta: 11 ani
domiciliul: str.Panseluţelor, nr.8, Turda
şcoala: generala Gheorghe Şincai
condiţii socio-economice: mama casnică, tata poliţia comunitară
Data prezentării: 7.11.2007
Motivul prezentării: afectarea funcţiei fiziomomice în surâs şi vorbire
A.H.C: mama prezintă DDM cu înghesuire bimaxilară
A.P.P: fără imprtanţă
I.B.A: tulburarile sunt observate în timpul dentaţie permanente de către familie car e se
adresează specialistului ortodont
Examen general:
starea de sanatate nemodificata de afecţiuni de ordin general
din punct de vedere al dezvltării: normosom
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 63/79
63
din punct de vedere comportamental: cooperant
Examen loco-regional
1. Examen exobucal:
Inspecţia:
NORMĂ FRONTALĂ:
forma feţei: ovală
simetrie: păstrată
proporţia ejajelor feţei: normal
şanţuri facile: normal conturate
fanta labială: întredeschisă
NORMĂ LATERALĂ:
profil: convex
buze în treaptă pozitiva
Palparea:
contururi osoase integre, fără mobilitate patologica
puncte de emergenţa trigeminală şi mastoidiene nedureroase
formaţiuni ganglionare: nepalpabili
A.T.M:
amplitudinea deschiderii gurii: normală
deschiderea gurii este continuă în arc de cerc
excursia condililor simetrică,de amplitudine normală
fără dureri, cracmente, crepitaţi sau deformări
2. Examen endobucal:
starea de igiena: satisfacatoare
examenul vestibulului bucală
o
mucoasa şanţului bucal de aspect şi coloraţie normală
o liber, fără formaţiuni patologice
o frenuri şi bride mediu inserate la mandibula şi maxilar
o mucoasa jugală, labială a boltii palatine.a planşeului bucal de aspect
normal
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 64/79
64
bolta palatină: adânca
planşeu: fară modificări patologice
mucoasa valului palatin: coloraţie normală
orofaringele şi pilierii amigdalieni: fără modificări patologice
limba:
o volum şi formă normală
o poziţie joasă pe planşeu
o mucoasa jugală de aspect şi coloraţie normală
o fren lingual jos inserat
saliva: calitativ şi cantitativ normal
orif.Stenon şi al glandei submax. de aspect şi coloraţie normală
Examenul arcadelor dentare:
forma:
o arcada sup: hiperbolă
o
arcada inf: elipsă
dentaţie: mixta
Apelul dintilor:
Modificări unidentare:
3.2-entopie in lingo- poziţie
Examen monomaxilar:
Grup frontal superior:
sagital: N
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 65/79
65
transversal: înghesuire
vertical: infrapoziţie
Grup lateral superior:
sagital: N
transversal: N
vertical: N
Grup frontal inferior:
sagital: N
transversal: îngustare gravă
vertical: N
Grup lateral inferior:
sagital: N
transversal: N
vertical: N
Examenul ocluziei statice:
Incisivii:
sagital: treaptă sagitală 3-7mm
transversal: devierea liniei interincisive spre stânga 3mm
vertical:acoperire 2-3mm
Canini dreapta, stânga: N
Molarii dreapt,. stânga: N
Examenul ocluziei dinamice:
teste de propulsie: pozitive
spaţiu de inocluzie fiziologică: 3-4mm
Examenul grupelor musculare:
orbiculari: normotoni
limba: hipertona, de culoare şi aspect normal
obrajii: normotoni, fară parafuncţii
muschii ridicătorii şi voborâtori ai mandibulei: normotoni
muschi propulsori: normotoni
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 66/79
66
muschi retropulsatori: normotoni
Examenul funcţiilor:
fizionomia: afectată în surâs şi vorbire prin canini ectopici şi înghesuiri dentare
fonaţia: nemodificată
degluţia: atipică
respiraţia: mixtă
masticaţie: mixtă
Examinări Complementare:
a. Examen radiologic:
Avem OPT pe care se poate observa: 1.3 si 2.3 integri, cu radacinile formate şi apexurile
închise in prezenţa mugurilor molarilor de minte 1.8, 2.8, 3.8, 4.8
Diagnostic:
Ortodontic:
Morfologic:
DDM maxilar secundar supranumerar
Incisivi laterali supranumerari
1.3, 2.3 - canini ectopici
entopic în lingopoziţie
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 67/79
67
Funcţional: afectarea funcţiei fizionomice, autaîntreţinere şi masticatorii
Etiologic: maxilar ingust
Tratament:
Obiective terapeutice:
creearea de spaţiu în arcada inferioară
eliminarea dinţilor supranumerari
alinierea şi încadrarea caninilor
Mijloace terapeutice:
extracţia 3.2 în scop ortodontic
supranumerar extracţie
aplicare aparat fix superior şi inferior
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 68/79
68
Cazul 5
Pacient:
V.N
sex: F
vârstă:11 ani
domiciliul: str.Ioan Meşter Cluj
şcoala: Ion Creangă
condiţii socio-economice: mama îngrijitoare grădiniţă, tata CFR
Data prezentării: 01.07.2008
Motivul prezentării: afectarea funcţiei fizionomice în surâs şi vorbire
A.H.C: nesimnificative
A.P.P: nesimnificative
I.B.A: tulburările sunt observate în timpul dentaţiei permanente de catre f amilie care se
adresează specialistului ortodont
Examen general:
stare de sănătate nemodificată de afecţiuni de ordin general
din punct de vedere al dez.somatice: normosom
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 69/79
69
din punct de vedere comportamental: cooperant
Examen loco-regional:
1.Examen exobucal:
Inspecţie:
NORMĂ FRONTALĂ
forma feţe: ovală
simetrie: păstrată
proporţii etajele feţei: etajul inferior uşor mărit
şanţuri faciale: normal conturate
fanta labială: închisă
NORMĂ LATERALĂ:
profil: convex
buze în treaptă pozitivă
Palparea:
contururi osoase integre, fără mobilitate patologică sau formaţiuni patologice
puncte de emergenţă trigeminale, sinusale şi mastoide nedureroase
formaţiuni ganglionare: nepalpabile
A.T.M:
amplitudinea deschiderii guri: normal
deschiderea gurii este continuă în arc de cerc
excursia condililor simetrică, de amplitudine normală
fară dureri, cracmente, crepitaţii sau deformari
Examen endobucal:
starea de igiena: nu s-a efectuat indicele de placă
examenul vestibulului bucal:
o mucoasa şantului de aspect şi coloraţie normală
o liber, fără formaţiuni patologice
o frenuri şi bride mediu inserate la mandibulă şi maxilar
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 70/79
70
mucoasa jugala, labială, a bolţi palatine, a planşeului bucal de aspect şi coloraţie
normală
bolta palatina: normală
planşeul: fără modificări patologice
mucoasa valului palatin: coloraţie normală
orofaringele şi pilierii amigdalieni: fără modificări patologice
limba:
o volum şi formă normal
o poziţie joasă pe planşeu
o mucoasa linguală de aspect şi coloraţie normală
o fren lingual normal inserat
saliva: calitativ şi cantitativ normal
orif Stenon şi al gl.submax. de aspect şi coloraţie normală
Examenul arcadelor dentare:
forma:
o arcada sup: parabolă
o arcada inf: parabolă
dentaţie: permanentă
dentiţie: concordantă cu vârsta cronologică
Apelul dinţilor:
Modificari unidentare:
1.2 - angrenaj invers
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 71/79
71
1.2, 2.3 - ectopie de canin
Examen monomaxilar:
Grup frontal superior
sagital: N
transversal: N
vertical: infrapoziţie
Grup lateral superior:
sagital: N
transversal: îngustare
vertical: N
Grup frontal inferior:
sagital: retruzie
transversal: îngustare
vertical: suprapoziţie
Grup lateral inferior:
sagital: N
transversal: îngustare
vertical: devierea planului de ocluzie
Examenul ocluzie statice:
Incisivii:
sagital: circumscriere cap-cap 2.1, 2.2
transversal: linia interincisiva deviată spre stg
vertical: acoperire 2mm
Canini dreapta:
sagital: N
transversal: tt-5mm
vertical: inocluzie verticală tranzitorie
Caninii stanga:
sagital: N
transversal: tt-3mm
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 72/79
72
vertical: inocluzie verticală
Molarii dreapta:
sagital: N
transversal: N
vertical: cuspid-fosă
Molarii stanga:
sagital: N
transversal: N
vertical: cuspid-fosă
Examenul grupelor musculare:
orbiculari: normotoni
limba: hipertonă, de culoare şi aspect normal
obrajii: normotoni, fără parafuncţii
muşchii ridicători şi coborâtori ai mandibulei: normotoni
muşchi propulsori: normotoni
muşchi retropulsori: normotoni
Examenul funcţiilor
fizionomia: afectată în surâs şi vorbire prin canini ectopici şi înghesuiri dentare
fonaţia: neafectată
degluţia: tip adult
respiraţia :nazală
masticaţia: tip activ -tocător
Examinări Complementare:
a. Examen radiologic:
Avem la dispoziţie OPT pe care se poate observa:
carie profunda fără deschiderea camerei pulpare
1.3, 2.3, integri, cu radacină formată şi apexul închis
prezenţa mugurilor molarilor de minte 1.8, 2.8, 3.8, 4.8
3.3, 4.3. integri cu rădăcinile formate şi apexul închis
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 73/79
73
Diagnostic:
Ortodontic:
Morfologic:
DDM bimaxilar cu înghesuire
1.3, 2.3 ectopici
3.3, 4.3 ectopici
angrenaj invers
Funcţional:afectarea fizionomiei, masticaţiei, autoîntreţineri
Etiologic: maxilar îngust
Tratament:
Obiective terapeutice:
creearea de spaţiu pentru încadrarea spaţiului pentru canini
realizarea saltului articular 1.2
alinierea dinţilor
nivelarea planului de ocluzie
Mijloace terapeutice:
pentru obţinerea spaţiului extracţia în scop ortodontic 1.4, 2.4, 3.4, 4.4
s-a aplicat superior aparat fix +bară palatinală
La momentul actual pacienta se află sub tratament.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 74/79
74
IV.Concluzii
1. Datorită cronologiei erupţiei dinţilor permanenţi,a perioadei lungi de dezvoltare
şi a drumului lung pe care trebuie să-l străbată în timpul erupţiei sale, ectopia înteresează
în marea majoritate a cazurilor caninul superior.
2. Fiind localizat la curbura arcadei şi având fiecare o coroană puternică şi o
rădăcină bine dezvoltată, caninii deţin în cadrul aparatului dento-maxilar un rol important
atât din punct de vedere fizionomic cât şi funcţional. De aceea este importantă
poziţionarea lui corectă pe arcadă, deci depistarea anomaliei cât mai precoce şi instituirea
unui tratament corespunzător.
3. Caninul în eru pţie sau complet erup de obicei mezio-vestibulo-versat uni sau
bilateral, în majoritatea cazurilor este cu spaţiu micşorat sau absent.
4. Tratamentele laborioase, extracţiile în scop ortodontic, scot în evidenţă
necesitatea măsurilor profilactice şi interceptive motivate şi de prezenţa factorilor
etiopatogenetici pe primul loc a compromiterii zonei de sprijin.
5. Simptomatologia ectopiei de canin variază de la afectarea funcţiei fizionomice
şi autoîntreţineri până la complicaţii septice şi blocaje articulare cu afectarea articulaţiei
temporo-mandibulare.
6. Din punct de vedere al tratamentului el poate fi conservativ prin crearea de
spaţiu şi încadrarea caninului prin tracţiuni ortodontice sau radical prin extracţii ,
închiderea spaţiilor şi cosmetizarea premolarului prim.
7. Frecvenţa crescută a DDM cu înghesuire secundar cariilor şi extracţiilor
premature a dinţilor temporarii din zona de sprijin atenţionează asupra posibilităţii de
prevenire a acestei anomalii printr-o mai mare atenţie acordată igienei bucale şi a
integrităţii zonei de sprijin. Neglijenţa parinţilor faţă de statusul odontal al dinţilor
temporarii care se schimbă obligă medical la o dispensarizare riguroasă a copiilor,
începând cu vârstele cele mai f ragede.
8. Preponderenţa DDM inferior faţă de cel superior constituie un semnal pentru
medicii stomatologii, având în vedere că pacienţii se adresează, în general ortodontului
pentru rezolvarea înghesuirilor grupului frontal superior, care e mai vizibil, neglijând
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 75/79
75
înghesuirile de la nivelul mandibulei. Acestea determină ulterior afectarea parodontală a
dinţilor prin traumă ocluzală şi autoîntreţinere deficitară.
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 76/79
76
V.Bibliografie
1. Cocârlă , E, 1995-Ortodonţie, Tipografie: UMF Cluj-Napoca;
2. Gheorghe Boboc, 1971 - Anomalii deno-maxilare.Ed. Medicală Bucureşti;
3. Cocârlă Elvira 2000 - Stomatologie-Pediatrică, Ed. Medicală Universitară Iuliu-
Haţeganu, Cluj-Napoca pag 37-40; 70-72; 94;99; 100; 120-125; 132-135; 143-145; 355;
371;
4. Verescu V şi Colaboratorii 2000 - Ortodonţie şi Ortopedie dento-facială, Ed.Mirton,
Timiş;
5. Gheorghe Boboc - Aparatul dento-maxilar. Formarea şi dezvoltarea, Ed.Medicală,
Bucureşti, 2003, pag 60, 83, 93-94, 97, 108, 215, 229, 323, 358;
6. Boboc Gheorghe - Tratamentul anomaliilor dento-maxilare. Principii şi Metode pag
330, 333, 336, 518, 231, 232;
7. Boboc Gheorghe - Aparate ortodontice - Principii şi metode, Ed. Medicală, Bucureşti,
1974, pag.142-145, 375, 390, 393;
8. Bulibaşa C. Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.Medicală. Bucureşti, 2001,
pag.1269-1270;
9. Cocârlă Elvira - Aparate ortodontice fixe, tehnici moderne, Ed.Medicală, Universitară
Iuliu Haţeganu Cluj Napoca 2002, pag.144-157;10. Cocârlă Elvira - Stomatologie Pediatrică, Ed.Medicală Universitară Iuliu Haţeganu,
Cluj Napoca, 200, pag.1-4, 37-38, 59, 94, 98, 115-116, 142-143;
11. Cocârlă Elvira - Ortodonţie, Tipografia UMF Cluj, 1995, pag.45, 58-59, 61-64-67,
75-76, 88, 99, 105, 166, 180, 181, 229, 230, 235;
12. Ecricson S., Kurol J. - Incisor resorpţion caused by maxillary cuspid. A radographic
study, Angle Ortodontist, 1987; 57; 332-346;
13.Fildan F.Hedeşiu M. - Radiologie stomatologică vol I, Ed. Medicală Universitară
Iuliu Haţeganu Cluj Napoca 2003, pag.33-37, 65-66;
14.Fildan F. - Radiologie stomatolgică Patologie dento-maxilo-facială, Ed. Medicală
Universitară Iuliu Haţeganu Cluj Napoca, 2003, pag.248;
15. Firu P. Introducerea în studiul anomaliilor dento-maxilare, Ed.Academia Bucureşti
1982;
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 77/79
77
16. Firu P. - Stomatologie infantilă, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1971,
pag.319, 253-254, 319-320, 246-247, 317-319, 248, 279, 122-130;
17. Gănuţă N.Bucur Alexandru - Chirurgie Maxilo Facială – Curs, Ed.Medicală
Naţională 2003, pag.454-455;
18. Gheorghe Mihaelovici – Diagnosticul şi tratamentul dizarmonie dento-alveolare cu
înghesuire;
19. Grivu O. - Ortodonţie, Ed.Mirton, Timişoara 1998, pag.22-67;
20. Grivu O. - Ortodonţie şi ortopedie dento-facială, Ed.Mirton, Timişoara pag.58-69;
21. Grivu O., Cristoloveanu R. - Stomatologie Pediatrică, Ed.Didactică şi Pediatrică,
Bucureşti, 1975, pag.73-75, 80-88, 173-175;
22. Ioniţă Sergiu, Petre Alexandru - Ocluzia dentară, Ed.Didactică şi Pediatrică
Bucureşti pag. 84;
23. Maxillary incisor root resortion in relation to the ectopic canine:a review of 26
patients RJ Rimes, CNT Mitchell and DR Willmot Department of Ortodontics, Charles
Clifford Dental Hospital, Sheffeld, UK European journal of ortodontics;
24. Milescu V. Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedie dento-facială, Ed.Cerna,
Bucureşti, 1996;
25. Richardson, g, Russell, k, - A review of impacted permanent maxillary cuspids-
diagnostic and prevention,jurnal Canadian dental Inspectie association 2000 66: 497-501;
26. Stanciu D, Scânteie, Dorobâţ V. - Ortodonţie, Ed.Medicală,Bucureşti 1991, pag.34-
112, 248;
27. Serbănescu A. - Posibilităţi de apreciere a deficitului de spaţiu în anomaliile
dento_maxilare,Ed.Risoprint, Cluj Napoca, 2001, pag 16, 17, 34, 38, 40;
28. The Orthodontics treatment of Impacted Teeth Adrian Becker Bos, Los RCS, 000 Re
ps Clinical Associat E Professor, Deăar tment of Orthodontics, Hebrew University
Hadassah School of Dental Medicine, Found ed by Alpha Omega Fraternity, Jerusalem,
Israel pag.120-146;
29. The managment of the palatally ectopic maxillary canine: 2004;
30. The managment of the palatally ectopic maxillary canine: 2004, Authors:
Mitchell,Laura, Title: An Introduction to Ortodontics ,2nd Edition, Copyright 2001
Oxford University;
7/24/2019 Ectopie de Canin
http://slidepdf.com/reader/full/ectopie-de-canin 78/79
78
31. Zarnea L - Pedodonţie, Ed.Didactică şi Pedagocică,1993, pag.15-76;
32. Firu P, Cojocaru C, Itcou R, 1991 - Prevenirea dizarmoniilor dento-alveolo-
maxilare la copii, Ed.Medicală Bucureşti, pag.28-30, 46.
:
: