„Dezvotarea aptitudinilor constituie un pas important in conturarea carierei profesionale”conturarea carierei profesionale”

ECP 5 Gheorghiu Paula

ORIENTAREA CARIEREI ELEVILORORIENTAREA CARIEREI ELEVILOR

Baza psiho socială a orientării şcolare şi profesionale a elevilor oBaza psiho - socială a orientării şcolare şi profesionale a elevilor o reprezintă condiţiile sociale, particularităţile dezvoltării societăţii contemporane şi îndeosebi realităţile vieţii cotidiene.

Cât priveşte individul orientarea socio profesională trebuie săCât priveşte individul, orientarea socio-profesională trebuie să asigure condiţii prielnice dezvoltării personalităţii acestuia, astfel încât alegerile sale să se realizeze în conformitate

▪ cu ceea ce vrea ( aspiraţii dorinţe preferinţe )▪ cu ceea ce vrea ( aspiraţii, dorinţe, preferinţe ) ▪ cu ceea ce poate să facă (nivel de pregătire, aptitudini) .

ORIENTAREA CARIEREI ELEVILOR

▪ Oamenii se deosebesc intre ei nu doar prin forta si energia cu care desfasoara o activitate, ci si prin

- ceea ce pot

aptitudini

- cum pot

să realizeze activitatea respectivă.

▪ Aptitudinile sunt însusiri psihice care permit obtinerea unor performanțe in activitate.

ORIENTAREA CARIEREI ELEVILOR

Eficienţa orientării şcolare şi profesionale este condiţionatăEficienţa orientării şcolare şi profesionale este condiţionată de realizarea unei corelări optime între :

▪ PERSONALITATEA ELEVULUI

şi

▪ CERINŢELE VIEŢII SOCIALEŢ Ţ

La vârsta pubertăţii, psihicul uman este în plină p ţ p pdezvoltare şi recepţionează foarte bine influenţele lumii înconjurătoare. Pentru alegerea traseului educational, elevul trebuie să-şi poată răspunde, cu onestitate, la ş p p , ,următoarele întrebări:

▪ Vreau cu adevărat să aleg această profesie ?▪ Vreau cu adevărat să aleg această profesie ?▪ Îmi asum responsabilitatea propriei mele dezvoltări ?▪ Am destulă forţă să merg până la capăt ? ▪ Sunt dispus să plătesc orice preţ pentru această alegere ?Sunt dispus să plătesc orice preţ pentru această alegere ?▪ Îi învinovăţesc şi îi acuz pe ceilalţi pentru propria –mi neputinţă

de a-mi impune şi a atinge obiectivele ?

Fundamentarea socială a orientării şcolare şi profesionale impune ca activitatea de orientare a carierei să ţină seama de :

▪ Autocunoaştere;ş ;

▪ Informaţii despre carieră;

▪ Dinamica profesiunilor ;p ;

▪ Reţeaua şcolară;

▪ Necesarul forţei de muncă atât pe plan local, national cat şiNecesarul forţei de muncă atât pe plan local, national cat şi internaţional .

AUTOCUNOAŞTEREAŞIn procesul de autocunoastere, următoarele aspecte sunt esenţiale pentru realizarea

autocunoaşterii elevilor:

▪ cunoaşterea trăsăturilor temperamentale care au influenţă asupra modului decunoaşterea trăsăturilor temperamentale care au influenţă asupra modului de desfăşurare a activităţii de către persoana respectiva;

▪ cunoaşterea influenţei acestora asupra manifestărilor comportamentale ale persoanei şi asupra imaginii de sine, fapt care determină modalităţi individuale de relaţionare cu sine si cu lumea exterioară;

▪ identificarea asemănărilor şi diferenţelor dintre persoane, determinate de trăsăturile temperamentale, precum şi a implicaţiilor acestora asupra deciziei de carieră;

▪ identificarea calităţilor ca aspecte pozitive ale manifestării personalităţii şi utilizarea lor i dif it t t t t i” t fi l d t i iin diferite contexte, ca „puncte tari” care pot fi reperele de conturare a propriei identităţi psihosociale şi de conduită rezolutivă de viitor;

▪ identificarea valorilor personale, profesionale şi sociale necesare orientării ca repere privind evoluţia personală pentru planificarea traseului educaţional şi conturarea unei imagini realiste privind profesiile de viitorimagini realiste privind profesiile de viitor.

Informaţii despre carierăInformaţii despre carieră

▪ Informarea elevilor asupra tipurilor de școli și a profilurilor de studii precum si asupraInformarea elevilor asupra tipurilor de școli și a profilurilor de studii, precum si asupra profesiilor și cerințelor vieții sociale se caracterizează printr-o succesiune gradată de acțiuni, care pornesc de la o informare cu caracter general spre una aprofundată și specializată (cf. I. Holban, 1973, p. 49).

Î▪ În urma diverselor contacte cu surse de informare și în urma discuțiilor purtate cu consilierul școlar/dirgintele, elevul se va decide asupra unui domeniu de activitate sau chiar a unei profesii. Alegerea trebuie să-i apartină în totalitate, consilierul /dirigintele, doar asistându-l în evaluarea propriilor decizii. Rolul consilierului este de a-l învăța pe elev cum să obțină informatii utile cum să le utilizeze eficient să le coreleze și să leelev cum să obțină informatii utile, cum să le utilizeze eficient, să le coreleze și să le raporteze la posibilitățile sale.

PASII DECIZIONALIPASII DECIZIONALII

DEFINIREA II

ANALIZA DECIZIEI POSIBILITATILOR

IIICULEGEREA

INFORMATIILOR

VLUAREA

HOTARARII FINALE

DECIZIAMEA

HOTARARII FINALE

IVANALIZA

URMARILOR FIECAREI

POSIBILITATI

Dinamica profesiunilorDinamica profesiunilor▪ Ritmul alert al tuturor schimbărilor din societate, fără conştiinţa direcţiei în

care o va lua această schimbare, necesită o reală mobilitate şi flexibilitate în ăti i i t l ă i f i lă l il P tpregătirea şi orientarea şcolară şi profesională a elevilor. Pentru a nu

considera aceste schimbări ca fiind veritabile piedici, obstacole ce stau în faţa realizării scopurilor propuse, este necesară o anumită concepţie în care această schimbare să fie percepută ca o continuă provocare şi ocazie de a pune în valoare propriile posibilităţi şi capacităţi psihice.

▪ Dinamica profesiilor este determinată de un mecanism de cerere şi ofertă sau de competiţie, iar şcoala trebuie să dea competenţe de care este oricând

i i ţănevoie pe piaţă.

▪ INSUFICIENTA AUTOCUNOAŞTERE – supraevaluarea sau subevaluarea propriilor capacităţi şi posibilităţi:propriilor capacităţi şi posibilităţi:

▪ INSUFICIENTA CUNOAŞTERE A CERINŢELOR ŞI ŞANSELOR OFERITE DE SOCIETATE;

▪ ELABORAREA UNOR SCOPURI NEREALISTE – neconcordante cu potenţialul propriu şi cu condiţiile oferite de societate;

▪ „TEAMA DE SUCCES” – succesul ar putea determina o creştere a bilităţil î ădi lib tăţii l i i ţă f tresponsabilităţilor, o îngrădire a libertăţii personale, risc, nesiguranţă, efort

susţinut, comentarii critice;

▪ DESCURAJAREA, care urmeaza unui eventual esec – supraevaluarea sau subevaluarea eşecurilorsubevaluarea eşecurilor.