ecoul din munti n. 1

8
Ecoul din Munţi Jurnalul din Brădet Numărul 1 Ianuarie/Februarie 2012 DE GIANLUCA F ARINA Dragi Cetățeni din Brădet, Sunt fericit să vă comunic că Asociația Il Giocattolo a semnat un parteneriat cu autoritățile competente pen- tru a putea consolida grădinița din Brădet. Acor- dul prevede că vom putea mări (pe cheltuiala noastră) încăperile dedicate gradini- ței în școala din Brădet și să avem o educatoare în plus. Comisia a deja nominat-o pe doamna Gabriela Hulub, al cărui perfecționament profesional va fi curând în grija noastră. În viitor vom putea lua în considerare și realizarea unei grădinițe în sat. Pentru moment suntem foarte fericiți de acest re- zultat ce ne va permite să punem bazele unei grădinițe moderne, pentru copii voștri. Directorul, Liviu Albu a colaborat cu noi și a luat în considerație oportunitatea noastră de sponsorizare. Îi mulțumim. Continuă în pagina 2 „Dacă vrei să nu repeți istoria, atunci amintește- ți-o”, spunea Gandhi. La Brădet, repetarea identi- cului nu este dorită, așa că oamenii își amintesc. Mulțumită bunicilor, re- parcurgem primii ani ai secolului al XX-lea, când după ce conflictele dintre România și Ser- bia au încetat, soldații au plecat din unitățile militare brădățene. Timpurile coin- cid, apoi, cu urcarea la putere a co- munismului. Elena Ceaușescu a făcut un proiect în care voia să construiască la Crivina o termocentrală bituminoasă, și pen- tru a realiza aceste gânduri mărețe, cere să se demoleze casele, iar în locul lor se construiește cartierul Unturicia. La această termo- centrală au venit să muncească ci- vili și militari din toată țara și au fost cazați la Brădet unde aveau trei blocuri în care locuiau, situate la Tec, și o cantină. Printre aceste blocuri se număra și școala. Dintr-o dată construcția a încetat și a fost abandonată deoarece nu pro- ducea nimic. Militarii au plecat iar blocurile în care locuiau au fost abandonate și lăsate să se dărâme. Din cele trei blocuri și o cantina doar școala a mai rămas în picioare deoarece a fost oarecum întreținută. În final acest proiect a adus doar pagube. Din anii următori, memoria devine palidă, strecurându-se parcă prin- tre imagini fără formă. Răzleț, ci- neva își amintește că la un moment dat au venit minerii de prin Vaslui, Botoșani, Iași, Maramureș. Și recent? Anul trecut, a fost orga- nizat un concurs cu sacii, premiile fiind rechizite pentru școală. Rămân file albe în acest caiet de notițe făcut din amintiri povestite la gura sobei de câte un bunic sau părinte. Sunt filele ce copiii și ti- nerii din Brădet, cu condeie în mână, le scriu astăzi, amintindu-și trecutul, precum spunea Gandhi. ligia trișcă, daiana enea, Adelina Hurmuzache. continuă în pagina 4 Brădet , de lA 1900 până ieri Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 1

Upload: irina-iri

Post on 14-Mar-2016

243 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

Ziarul din Bradet si Anina se intoarce dupa entuziasmul cu care a fost primit numarul pilot. Descoperti noutatile din acest numar, scrise de tinerii din Bradet si Anina.

TRANSCRIPT

Page 1: Ecoul din Munti n. 1

Ecoul din MunţiJurnalul din BrădetNumărul 1 Ianuarie/Februarie 2012

DE GIANLUCA FARINA

Dragi Cetățeni din Brădet, Sunt fericit să vă comuniccă Asociația Il Giocattolo asemnat un parteneriat cuautoritățile competente pen-tru a putea consolidagrădinița din Brădet. Acor-dul prevede că vom puteamări (pe cheltuiala noastră)încăperile dedicate gradini-ței în școala din Brădet și să avem o educatoare înplus. Comisia a deja nominat-o pe doamna Gabriela

Hulub, al cărui perfecționamentprofesional va fi curând în grijanoastră. În viitor vom putea lua înconsiderare și realizarea uneigrădinițe în sat. Pentru momentsuntem foarte fericiți de acest re-zultat ce ne va permite să punembazele unei grădinițe moderne,pentru copii voștri. Directorul,Liviu Albu a colaborat cu noi și aluat în considerație oportunitateanoastră de sponsorizare. Îi

mulțumim. Continuă în pagina 2

„Dacă vrei să nu repețiistoria, atunci amintește-ți-o”, spunea Gandhi. LaBrădet, repetarea identi-cului nu este dorită, așacă oamenii își amintesc. Mulțumită bunicilor, re-parcurgem primii ani aisecolului al XX-lea,când după ce conflicteledintre România și Ser-bia au încetat, soldațiiau plecat din unitățilemilitare brădățene. Timpurile coin-cid, apoi, cu urcarea la putere a co-munismului. Elena Ceaușescu afăcut un proiect în care voia săconstruiască la Crivina otermocentrală bituminoasă, și pen-tru a realiza aceste gânduri mărețe,cere să se demoleze casele, iar înlocul lor se construiește cartierulUnturicia. La această termo-centrală au venit să muncească ci-

vili și militari din toată țara și aufost cazați la Brădet unde aveautrei blocuri în care locuiau, situatela Tec, și o cantină. Printre acesteblocuri se număra și școala. Dintr-o dată construcția a încetat șia fost abandonată deoarece nu pro-ducea nimic. Militarii au plecat iarblocurile în care locuiau au fostabandonate și lăsate să se dărâme.Din cele trei blocuri și o cantinadoar școala a mai rămas în picioare

deoarece a fost oarecumîntreținută. În final acest proiect a adus doarpagube.Din anii următori, memoria devinepalidă, strecurându-se parcă prin-tre imagini fără formă. Răzleț, ci-neva își amintește că la un momentdat au venit minerii de prin Vaslui,Botoșani, Iași, Maramureș. Și recent? Anul trecut, a fost orga-nizat un concurs cu sacii, premiilefiind rechizite pentru școală. Rămân file albe în acest caiet denotițe făcut din amintiri povestitela gura sobei de câte un bunic saupărinte. Sunt filele ce copiii și ti-nerii din Brădet, cu condeie înmână, le scriu astăzi, amintindu-șitrecutul, precum spunea Gandhi.

ligia trișcă, daiana enea, adelina Hurmuzache.

continuă în pagina 4

Brădet, de la 1900 până ieri

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 1

Page 2: Ecoul din Munti n. 1

În acest număr al ziarului veți găsi, pe lângă știrile jur-nalistice și reportaje, un interviu făcut primarului Vo-stru și domnului Pietro Colpo,italianul ce lucrează la vecheacarieră din Brădet. Ne-a plăcut să dedicăm un ser-viciu și lui Dorin, pentru căîncercăm să-l ajutăm să iasă, înmod gradual, dintr-o situație demarginalizare și greutatematerială. Dacă nu ne ocupămde cei mai slabi, nu putem aveaun viitor, ne învață istoria.Dorin găsește o colocare a sa în societatea din Brădet,ocupându-se de lemnele necesare pentru a încălzi cla-sele pentru copii. De fapt, dacă în fiecare dimineață

copiii găsesc lemnele tăiate pentru sobe, asta estemulțumită muncii prețioase a lui Dorin. Trebuie să-i

fim toți recunoscători. În final, mulțumesc tuturor per-soanelor care au scris redacțieiziarului. Sper că vor deveni nu-meroase. Vom răspunde tuturor. Un mulțumesc din partea meacopiilor și tinerilor ce se ocupăde ziar, cărora le urez o muncăplăcută!

Gianluca Farina

În perioada sărbătorilor de iarnă tradiția ne oferă cân-tece specifice prin care lăudăm și ne bucurăm deNașterea Domnului, purtândnumele de colinde. Suntrăspândite pe întreg terito-riul țării, specifice zonei, cu-noscute sau mai puțincunoscute, dar cu siguranțăla fel de frumoase. Acest an a fost prima edițiea Festivalului-Concurs decolinde ,,Lângă iesleaminunată”, destinat elevilordin ciclul primar și gimna-zial din cadrul proiectului,,Credință, culoare, cuvânt, revărsate într-un cuvânt”. La Biserica Ortodoxă din Bozovici a fost prezent șigrupul de colindători de la Școala cu clasele I-VIIIBrădet din cadrul Grupului Școlar Industrial ,,Ma-thias-Hammer” din Anina, coordonat de către profe-sorul Aurelian Dumescu. În urma jurizării, la secțiunea cu clasele V-VIII, eleviișcolii noastre au ocupat locul al II-lea. Munca le-afost răsplătită cu o diplomă, ,,Trofeul Festivalului” șicadouri din partea organizatorilor.Încheierea programului i-a scăpat pe toți de tensiuneaconcursului și grupurile participante, cu puțin timpînainte competitori, au fost unite de versurile colin-delor, ce au încălzit sufletele auditoriului din Bisericăși probabil deja au fost învăluiți de spiritulsărbătorilor, deși era mai mult de o săptămână pânăla sosirea lui Moș Crăciun. Un bătrân care, se spune,

că pe lângă daruri, ne face să fim cu toții mai buni. Ozicală de la care nu fac excepție nici familiile din

Brădet, și pentru acest faptdascălii au dorit să lemulțumească pentru ajutorulacordat, în mod special familii-lor Daniel Trișcă și MacedonPop. Într-un cor, copiii și ca-drele didactice, mulțumescasociației Il Giocattolo pentrusuportul continuu ce-l oferă.

Georgiana purea

2

SucceSul celor mici. mândria tuturor

Continuă din pagina 1

Concursul de colinde afost o ocazie pentru canoi copiii să ne arătămtalentul de a cânta. Afost foarte emoționant săvedem publicul atât deimplicat și încurajator.Celor aleși de juriu, le-au fost înmânate premii.Noi, copiii din Brădet,am urcat în clasamentpână la locul doi, dinpăcate am fost luați prinsurprindere de elevii din

Bănia. Dar ne-am bucu-rat pentru că am partici-pat și sperăm ca dataviitoare să luăm premiulîntâi, cu siguranță noi nevom strădui.Mulțumim domnuluiprofesor Aurelian Du-mescu pentru timpul șirăbdarea cu care ne-apregătit, dar și tuturorcelor ce ne-au susținut.

livia pop (concurentă)

Ecoul din Munți. Jurnalul din Brădet N.1/2012

Page 3: Ecoul din Munti n. 1

la Brădet: o BoGăție a SuBSolului

O întrebare retorică: decâte ori l-ați întâlnit pestradă, ați schimbat uncuvânt cu el? Des, eralesne de imaginat. Cum se întâmplă demulte ori, în spatele unorochi ce surâd sau plâng seascunde o lume. Vi-l pre-zint astăzi pe Dorin.«Locuiesc la Marila, laspital. Vin de la casa decopii din Caransebeș, daram crescut și la Reșița șila Arad. Am stat la orfeli-nat până la 18 ani apoi amplecat. Nu prea îmi plăceacartea. Acum îmi pare răuși e târziu să mai pot

învăța, dar nu se știeniciodată… Cum era pe timpuri in or-felinate? Păi era bine,erau condiții, aveam prie-teni. Logic am pierdutlegătura cu ei de-a lungul

anilor, dar eram foarteuniți atunci. Mi-a lipsit un model deviață, și asta m-a împins

să iau căi greșite. Am pe-trecut momente teribile,ce să mai vorbim... La Marila sunt de 10 ani,unde am avut șansa de a olua de la capăt. Prieteni, ziceți? Nu, nuprea am, am cunoștințeaici la Brădet, mai stămde vorbă, mai povestim. Trăiesc cu un ajutor so-cial, căci de muncă egreu de găsit. De gânduri mă întrebați?Da am, și mai toate gri.

Cel mai mult măpreocupă ziua de mâine,viața în general, deși măbucur un pic de cine sunt

azi, dacă mă gândesc latrecut. Un vis? Să am casa mea.Cu apă, cu electricitate...»Ce altceva mai faceDorin? Ei bine, lemnelepentru foc, deci căldura înșcoală este mulțumită lui.El este cel ce vine laBrădet, pe jos, pe căldură,prin frig sau zăpadă și taielemnele. Nu numai atât,Dorin măsoară și noteazătemperaturile în timpulzilei realizând un buletinmeteorologic din Brădet.

redacția

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 3

de e cald la școală... e mulțumită lui!

Mai toți la Brădet îl cunosc sau au auzit vorbindu-sede Pietro, Pietro de la carieră, îl numesc unii,înfăptuind o strânsă legătură între persoană și meseriasa. Nu e o intuiție greșită. E suficient să vă destăinuică în familia Colpo, prelucrarea marmurei e o activi-tate transmisă de la străbunic. «Am văzut prima dată cariera depiatră în noiembrie 2010 mulțumităprimarului din Anina, GheorgheNeicu», afirmă Pietro Colpo. Cariera are o istorie a ei ce porneștedeja din timpurile Mariei Tereza aAustriei, dovadă a acestei informațiieste faptul că scările externe ale tea-trului din Viena sunt realizate cu ma-terialele din cariera din Brădet.Mulți istorici susțin că Maria Terezas-ar fi folosit de sclavi pentru a ex-cava și exploata zona. Dar nu numai vienezii auplăcerea de a păși pe marmura brădățeană, podul căiiferate Anina – Oravița, cea mai veche cale ferată dinRomânia, a fost realizat cu materialele din cariera dinBrădet. Astăzi o exploatează firma "Marcotane Stone SRL",urmând tradiția de familie ce a început cu străbuniculajungând până la Pietro Colpo. «Ca și potențial, cariera este foarte bogată, înțelegândprin aceasta, suprafața ariei, ceea ce nu este la nivelmaxim, în schimb, este calitatea: marmura este de cu-

loare gri verde, pe când piața cere bej-alb sau negru,considerând-o mai prețioasă. O altă problemă oreprezintă faptul că nu i se poate da luciu și, deci, săse folosească pentru spațiile interioare. Este, așadar,utilizată pentru exterior, unde găsește o întrebuințarefoarte răspândită întru-cât din punct de vedere estetic

este apreciată. Deseori esteprelucrată și folosită la rea-lizarea ghivecelor pentruflori, chiuvete, puțuri, pa-vajul piețelor publice și așamai departe. Momentan,exportăm înspre Italia șiChina, și încercăm să nelansăm și pe piațaromânească».Din punctul de vedere aexploatării, pe vremea Ma-

riei Tereza a Austriei, se folosea explozivul. Evidentastăzi nu mai e așa, ci se întrebuințează un tip demașină de tăiat cu lanț și diamant. Blocurile demarmură astfel obținute sunt încărcate în camioane șipornesc spre fabrici unde vor fi finisate. «E o muncă grea, unde te murdărești – declară PietroColpo – și ca să o faci, ca mai în toate meseriile, tre-buie pasiune, profesionalism și experiență. Nulipsește, bineînțeles, satisfacția».

cristi cserny

Page 4: Ecoul din Munti n. 1

continuă din pagina 1Am revenit și în numărul acestaașa cum am promis! Și răscolindîn arhivă ne oprim la anii 1953-54, când Brădetul devine UnitateMilitară, pentru apărareagranițelor. Se naște o situațieasemănătoare celebrei melodiiRămân în unitate, piesă pe caremajoritatea părinților și bunicilorau vărsat măcar o dată o lacrimă:“Stau in unitate fac târâș pe coate/Fac sectoare si plantoane pân' laliberare”. Și liberare a fost... Se transformă

B r ă d e t u lapoi îndetașamentde muncăla minadin Anina,unde so-sesc fami-

lii și astfel se creează legăturistrânse cu cele autohtone. Apare oîntreprindere de mare importanțăcare sondează terenul (IE Banat)pentru a căuta cărbune, respectivminerale.În anii '70 Unitatea se desființează

definitiv și mulți dintre militarii dela Brădet sunt trimiși în alte orașeși detașamente, îndeosebi la Cri-vina dar și Steiedorf. În acest timp,Brădetul devine fantomatic, puținisunt cei ce decid să rămână. Totuldevine aproape pustiu iar din punctde vedere a structurilor, rămândoar școala și grajdurile.Zece ani mai târziu activitateaminieră repopulează Brădetul dardoar pentru puțin timp, revenind lastatutul enigmatic de odinioară.

isabella Stoica

După un program scurt,caracteristic primei zilede școală, o așteptareagonizantă cu palmeumede și sprijinită de uncalorifer pe jumătateîncălzit dau acestei zileun nou sens. O ușă se deschide și oîncăpere înaltă și încăpătoare, duce spre unlider. Un schimb de vorbe dezvăluie câ-teva opinii ale puterii cu privire la unnumăr variat de subiecte.ce părere aveți despre schimbareamajoră din Brădet, începând odată curenovarea școlii?Este un lucru benefic pentru Brădet.Asociația Il Giocattolo a fost ca o șansăpentru copiii din Brădet, trimisă de Dum-nezeu, pentru că acest lucru era posibil înorice localitate din România. Renovareaacestei instituții a fost si este un exemplupozitiv pentru administrația locală. Priete-nii noștri italieni au dat dovadă de solida-ritate umană și un mod de a strângefonduri care să nu afecteze un buget local,susținând cauza educației.cum participă cartierul Brădet la ima-ginea orașului?Imaginea actuală a Brădetului nu este vinalocuitorilor, ci vina sistemului în care amtrăit, care nu a administrat corect imobi-lele, care nu a făcut reparațiile la timp sinu a avut interesul ca acestea să nu se de-gradeze. Pentru noi a fost imposibil săintrăm in posesia imobilelor, dat fiind fap-tul că fostul proprietar (MinisterulApărării) nu a dat Primăriei o adresa caresă recunoască proprietățile și să le tran-sfere gratuit pe numele instituției, oameniifiind chiriași. Imaginea Brădetului sedatorează și faptului că oamenii nu s-au

simțit niciodată proprietari și nuau investit in îmbunătățirea nive-lului de locuit. Oamenii care lo-cuiesc în acest cartier dau dovadăde o ținută morală și nu au creatniciodată probleme admini-strației locale. Sunt oameni care

trăiesc acolo de o viață și au oful lor dinmai multe motive: drumurile de accescătre restul orașului, mijloacele de tran-sport practic inexistente și condiții vi-trege, dar cu toate astea supraviețuiesc. Înciuda acestor lucruri vrem să-i liniștim căne preocupă problemele lor și probabilvom reuși să împlinim și aceste vechidorințe. Doresc să fac un apel la cetățeni,să se implice în acțiunile noastre și a celorcare doresc să schimbe ceva. ce avantaje/dezavantaje au apărutodată cu înfrățirea orașului aninei cuvilla minozzo?Această asociere a fost o deschidere cătreo țară cu un alt rang de civilizație și esteun schimb util de experiențe. Este meritulprietenilor noștri italieni din Asociația IlGiocattolo pentru colaborarea cuadministrația locală de acolo, care cred eucă se va concretiza în timp prin multeinițiative benefice pentru Anina, implicitBrădet. ce părere aveţi despre alocarea de fon-duri europene pentru renovareaşcolilor?Atragerea de fonduri europene pentru asi-gurarea condiţiilor necesare instruirii co-piilor din Anina a fost şi este o preocuparea oraşului. Acest demers l-am parcurs cugândul la generaţia viitoare. Am scris pro-iecte, am făcut-o bine, şi iată că am reuşitsă strângem patru milioane de euro. Liceuleste încă la licitaţie, din cauza

contestaţiilor. Sperăm ca până anul viitorsă finalizăm toate proiectele.Groapa de gunoi – o bilă neagră pentruoraş?Groapa de gunoi nu mai funcţionează, iardacă cineva mai aruncă acolo o face fărăacordul nostru. În momentul actualtransportăm deşeurile la Oraviţa. Viitorulne va rezerva condiţii normale, europenepentru colectarea şi depozitarea deşeurilor.Acestea vor fi depozitate la gropile degunoi ecologice care vor fi amenajate înjudeţul Caraş-Severin, Anina fiind doar unpunct de tranzit.cu ce gânduri, impresii va apropiaţicătre sfârşitul acestui mandat şi faţă denoile alegeri?Cu insatisfacţia că niciodată n-am putut sărealizez ceea ce mi-am propus. Proble-mele deosebite din Anina sunt încă de pevremea vechiului regim. Clădirile istorice:fosta şcoală profesională, Casa de CulturăAnina și Steierdorf au fost lăsate înparagină, pe mâna sindicatelor, care nu s-au preocupat de consolidarea şi de recon-struirea lor. A fost un ţel al meu înpermanenţă de a le repune în valoare. Nuputeam rezolva toate problemele, deoa-rece bugetul este unul sărac; a trebuit sădrămuiesc şi aceşti bani pentru a ţine totuşioraşul la linia de plutire. Prin faptul că amaccesat fonduri europene dovedim că sepoate.o să participaţi la noile alegeri?Nu ştiu. Depinde de data la care se vorefectua. În funcţie de dată voi lua ohotărâre. Desigur că mi-aş dori să finalizezceea ce am început, dar și să pun în va-loare şi alte proiecte.

rebeca Boboescu

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 4

GHeorGHe neicu: o privire în urmă, alta înainte

Brădet: din trecutul apropiat

Page 5: Ecoul din Munti n. 1

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 5

americaStatele unite:Zeci de delfini aurămas împotmo-liți în apele joasedin Cape Cod.Cauzele sunt ne-cunoscute, spunautoritățile, iarnumărul exem-plarelor este 80,în doar câtevazile.

europaitalia: mă iluminez mai puțin,este numele evenimentului ce sedesfășoară pe 17 februarie în în-treaga țară, stingând toate lumi-nile pentru o oră, de la 18 la 19,pentru a sensibiliza persoanelefață de importanța economizăriienergiei electrice.

românia, se deșteaptă din som-nul cel de moarte: două mii depersoane au coborât în stradă pen-tru a protesta împotriva actualuluiguvern. În mod special împotrivaprivatizării sistemului sanitar, darși a condițiilor aspre impuse în ul-timii ani. Europa invită guvernulromân să-și asculte populația.

aFricaKENyA: un bunicla școală. El are 84de ani și s-a întorspe băncile școlii,împreună cu copii,pentru a învăța să scrie și să citească. Povestealui, acum, este film.

aSiacHina: Zece ani deînchisoare pentru căa îndemnat propriiconcetățeni să-șiapere drepturile,asta e condamnareaprimită de scriitorulLi Tie, după publi-carea a mai multorarticole în ziarestrăine.

cristi cserny

din lume

nouaZeelandă:

Un puternicseism cu magni-tudinea de 5.8grade s-a produsla Christchurch,al doilea oraș camărime dinNoua Zeelandasituat în sudulțării, care a maifost afectat in fe-bruarie de un cu-tremur cumagnitudinea de6,3, au anunțatseismologii neo-zeelandezi.

Page 6: Ecoul din Munti n. 1

PERLELE COPIILOR

Umorul? E un cuvânt ce derivădin latinescul "humoretet-em"(umiditate), deci din teoriile

antice ale medicinii lui Hipo-crat ce atribuia fluidelor

(umoare) influența asuprasănătății.

Alt fapt curios, e că pentru arâde folosim 19 mușchi ai feței,

iar pentru a plânge 67. Sărâdem, deci, sau măcar săzâmbim că tot economisim

energie, folosind 12 mușchi.Copii ne ajută... Citiți!

Un sinonim al cuvântului freamăt?Suferință. De ce nu? Poate și frunzele cândse mișcă în bătaia vântului, suferă. Cert ecă nimeni nu a verificat niciodată și,cu un

pic de fantazie, totul e posibil.

Schița este opera lirică în proză, susține un elev.După definiția sa, simpaticul cățeluș ce mănâncănumai zăhărel, până nu e aruncat de pe fereastra tre-nului, atât de nostim descris de Caragiale, ar fi un per-sonaj tot la fel de simpatic, dar descris solemn, culimbaj tipic imnului, în versuri de astă dată. Versuriîn proză, e clar, ca să nu abatem de la definiție.

Meteorologii din toată lumea sfătuiesc ca nimeni să nu iasădin propriile case dacă afară ninge cu gheață.

Uitându-mă la acest desen mă văd parcăpe o iarbă pufoasă privind la cer undenori ca de vată pe băț plutesc spre locurinecunoscute. Dacă întorc privirea sprecopaci, îmi pare că aceștia reprezintă per-soanele. De exemplu: pomul bogat sipomul sărac, așa cum suntem toți;păsările călătoare din desen seamănă cucei care călătoresc prin alte țări; soarelecel strălucitor ne îndrumă spre lucrurimai bune și așa vedem noi deseori profe-sorii din Brădet.

Pe voi unde vă duc norii? alexandra crișan, ligia trișcă

Desen realizat de Alexandra Crișan

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 6

Page 7: Ecoul din Munti n. 1

Zâmbet

Iubirea - sentiment plăcut,Lacrimi, cuvinte… trecut!

Adulmec in neant, rătăcită de prezentS-a spulberat un vis, renunț și plec?

Un suflet făcut scrum –

Pierdut, pustiu între steleCa un copac fără de frunzeUn stol în zbor fără destin.

Vântul adie în pieptul căptușitCu amintiri reci și-un zâmbet regăsit!

ISAbeLLA StoICA

momente împreună

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 76

la Balul caritaBil

școală după școală

La joacă noi, mici GiGanți

la Grădiniță!

Page 8: Ecoul din Munti n. 1

Ziua îndrăgostiților. Primul gând?Nu avem nevoie de o zi anume pen-tru iubire, trebuie să fie oricând. Cutoate acestea în ziua de azi, cândtotul se întâmplă haotic, e nevoie deun repaus, în care să fim dedicațipersoanei iubite. Să uităm de marileprobleme ce ne ocupă majoritateatimpului. Și poate o zi bine fixată încalendar, ne va ajuta să acordămatenția cuvenită iubirii. Să fie 14 februarie? Atunci senumește Valentine’s Day, e săr-bătoarea americană aîndrăgostiților, împrumutată de ma-joritatea populație de pe glob. Ești axat pe ideea de ce tot ce e dinafară e bun și pentru noi? Ei bine,în cazul acesta ești unul ce iubeșteobiceiurile autohtone. Atunci e 24februarie! Și e dragobete… să spu-nem că așa, iubirea e la ea acasă.Dragobete este fiul Babei Dochia,un bărbat frumos și iubăreț. Sepovestește că el a fost transformat

de Maica Domnului în floarea cuacelași nume. Ființa din mitologiaromânească, tradiție născută șicrescută în suflete de români. Sau,mai bine să nu alegem o zi… avemo întreagă lună să ne arătăm senti-mentele. O lună întreagă care ealeasă exact pentru a putea trăi cuexuberanță, odată cu natura, e pe-rioada când ne încălzim la pro-priu… dar simțim nevoia să ofacem și la figurat.Cum fiecare om e divers, iubireadiferă pentru fiecare în parte. Va fiarătată și simțită în mii de moduri,iubirea e modestă, crește prin ge-sturi simple și atenții originale, decinu poate deveni comercială. Nu

valorează nimic publicitateaexagerată din această perioadă șinici jucăriile de pluș care împân-zesc tarabele. Ea e doar sentimentce trebuie împărtășit. Iar dacă amreușit sa facem asta cu sufletul nucu mintea, să nu ne oprim la untimp delimitat, pentru că avem ne-voie de ea în fiecare moment alvieții. Dragostea trebuie să neînsoțească. Sub orice formă ar fi, esentimentul ce trebuie experimentatde oricine.Singura cale prin care putem atingemăiestria în iubire este săpracticăm iubirea. Nu este nevoiesă o justificăm sau să o explicăm;este suficient doar să o practicăm.

Practica este cea care creeazămaestrul, precum susținea DonMiguel Ruiz în Arta de a iubi.Drobete fericite tuturor, așadar!Sau Happy Valentine's Day!

Georgiana purea

director: Gianluca Farina

redactor Şef: Georgiana Purea redactori: Estera Trişcă, Isabella Stoica, Rebeca Bo-boescu, Cristi Cserny

colaboratori: Ligia Trişcă, Florina Vârlan, Alexan-dru Burian Crişan, Daiana Enea, Alexandra Crișandoamna învăţătoare Daniela Chirvase Fotografie: Alessandro Salsi. coordonator: Irina țurcanu

Ecoul din Munţi. Jurnalul din Brădet N. 1/2012 8

Iubirea… Zeci de ani în urmă, ci-neva o întreba pe Zaraza cine o fiiubit-o, câți or fi plâns nebuni dupăea și câți or fi murit... pentru drago-stea ei. Dar ce este in realitate iubirea? Uncuvânt din trei silabe sau un senti-ment rar? Mulți o consideră moto-rul vieții, al lumii întregi. M-amgândit să explorez acest oaspete.Iubirea… uneori atât de dulce,gingașă și pură, alteori povară grea,lacrimi de foc sau probabil putereade a trece peste prăpastie, de acâștiga propria bătălie. Prima dată când m-am izbit de acestsentiment? Mda... prima dragoste,primul sărut, prima amintire de ne-uitat. Acei ochi căprui... În anii ce

au trecut, totul a luat formă. O altăformă, tipică evenimentelor trecutece parcurg lentila timpului, deve-nind amintire. Primele lacrimi, prima bătaie a ini-mii din cauza unei priviri furate,primul te iubesc pe buzele roz aleadolescenței… Totul atât de pur, decurat, de alb în sinea sa. O imagineconservată în suflet pe veșnicie. Au trecut anii și am învățat să cautși în ochii altora iubirea. Am văzut-o perindându-se printre iriși și pu-pile înlăcrimate de dor, de fericire,de tristețe. Aceeași cauză, mii deefecte. Și am văzut că aceapalpitație închisă în piept poate da

naștere unui copil, unei speranțe,unei noi vieți trăită împreună alun-

gând singurătatea. Am văzut-o stre-curându-se într-o îmbrățișare, unzâmbet, o mână întinsă spre o fetițăce căzuse. Am surprins-o și deve-nind ură, tremurând într-o silabășuierată pentru a răni, transfor-mându-se apoi în părere de rău. Amvăzut-o pe chipul unei mame ce-șilegăna pruncul. Am văzut-o îmbrăcată în rochie deseară, în zdrențe, în costum șicravată, într-un trening alergând pealei… Am văzut iubirea… E aici,mereu printre noi. Și mă întreb: ceam fi fără ea? Mai mult: am fi fărăea?

isabella Stoica

au participat la realiZarea aceStui număr:

Să IUBIM O ZI, O LUNă, O VIAță!