economie politica- sinteza.doc

7/17/2019 ECONOMIE POLITICA- sinteza.doc

http://slidepdf.com/reader/full/economie-politica-sintezadoc 1/14

Da. Se pare ca n-a fost adevarata partea cu subiectele preferate!

1. Care sunt raporturile ce se stabilesc prin instrainarea totala si partiala aatributelor proprietatii?2. Care sunt formalitatile de natura juridica necesare inintarii unei noiintreprinderi?

CAPITOLUL 2 DEFINITIA ECONOMIEI NATIONALEAnsamblul activitatilor economice private in interdependent lor functionalaalcatuiesc economia reala. Forma principal prin care se manifesta economia realacontemporana o constituie economia nationala. Structura economiei repreinta modul de alcatuirede asociere si deor"aniare a componentelor economiei nationale precum si relatiile dintre elecare ii redau ec#ilibrul si dinamica. Structuri$

- Structura tehnologica: re%ecta raporturile dintre componentele

te#nolo"ice ale unei economii nationale . Se cunosc & cate"orii de te#nicisi te#nolo"ii$ de varf 'avansate baate pe microprocesoare roboti etc.(te#nolo"ii intermediare 'masiniste( si te#nolo"ii premasiniste 'traditionale.)n functie de ponderea acestor cate"orii de te#nolo"ii in ramurileeconomice nationale se distin"$ economii cu structure te#nolo"iceavansate economii cu structure te#nolo"ice in curs de moderniare si custructuri te#nolo"ice perimate(

- Structura de ramura i ectoriala: consta in raporturile dintresubramurile sectoarele si sferele economice "enerate de diviiuneasociala a muncii si de structura nevoii sociale. * economie nationala sepoate incadra in urmatoarele tipuri$

a( Economie agrara

b( Economie agrar!indutrialac( Economie indutriala!agrarad( Economie indutrialae( Economie indutriala i de er"iciu

Sectoarele principale ale economiei$1. Sectorul primar 'a"ricultura piscicultura silvicultura si industria

e+tractiva(2. Sectorul secundar 'ramurile industriei prelucratoare(&. Sectorul tertiar 'servicii din toate cate"oriile(

Structura economiei pe ori#ontala:- Productia$ cuprinde toate activitatile din a"riculturaindustrie si altedomenii care constau in modicari de forma si de fond asupra bunurilorpentru a le face utile sau a le spori utilitatea initiala. )n functie de reultatpoate materiala 'bo"atie materiala( si prestari servicii 'o"atie imateriala(

- Ditri$utia$ repartiarea venitului "lobal obtinut in economie intre indiviia"enti economici "rupuri si cate"orii sociale pe baa unor re"ulistatornice in societate

- Circulatia: transportul depoitarea si sc#imbul de produse si servicii ptca bunurile economice create sa e puse la dispoitia detinatorilor devenituri

- Conumatia: actele de utiliare a bunurilor economice create repartiate

si introduce in circulatie pt satisfacerea diferitelor trebuinte



,conomia contemporana se baeaa pe sc#imburi comerciale moneda pretcerere oferta sstem bancar.- se distin" structura comerciala si bancara

Structura economiei %e "ertical:- icroeconomia$ ansamblul proceselor ce se deruleaa la nivelul unitatilor

economice specialiate care produc bunuri materiale si servicii siactioneaa in sfera productiei si a circulatiei

- eoeconomia$ a"re"area activitatilor economice la nivel onal ale"rupurilor de intreprinderi al ramurilor si subramurilor economiei nationale

- acroeconomia$ activitatile economice la nivel national ca raporturi intreramurile economice si sferele reproductiei ca subsumare a tuturoractivitatilor din stat

- ondoeconomia$ cuprinde economiile nationale ale tuturor statelor lumiiinterdependentele economice dintre state "enerate de diviiuneainternational a muncii functionarea pietei international si a circuituluieconomic mondial

CAPITOLUL &

ecanismul economiei de sc#imb se baeaa pe cate"oriile si par"#iile productieide marfuri./roductia economica este acea 'orma de organi#are a economiei in care%roduele unt create de catre di'eriti %roducatori autonomi( )ecare dinei )ind %eciali#at in con'ectionarea unui $un oarecare( at'el incat %tati'acerea ne"oilor ociale ete neceara "an#area! cum%arareaacetora care( in "irtutea acetui 'a%t( de"in mar'uri*Conditii esentiale$

- Diviiunea sociala a muncii- procesul obiectiv de diferentiere a ecaruiproducator

- Autonomiaindependenta producatorilor- dreptul proprietarului de adispune de un produs si de a-l instraina

,conomia de piata repreinta acel mod de or"aniare si desfasurare a activitatiieconomice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile deprioritate in producerea bunurilor metodelor de or"aniare si combinare afactorilor de productie si cate"oriilor de persoane care au acces la aceste bunuriprin mijlocirea preturilor.Elemente %rinci%ale$

- /roprietatea privata- forma principala de proprietate e+ista in tarile cueconomie de piata si nu e+clude e+istenta si a altor forme de proprietate

- Autonomia a"entilor economici in desfasurarea activitatii economice in

luarea deciiilor si atin"erea scopurilor- Concurenta- conditie de neinlocuit determina pro"resul economic si social- /returile se stabilesc in mod liber- prin confruntarea cererii si ofertei pe

piata fara interventii administrative- ,+istenta unui cadru institutional adecvat- care sa asi"ure libertatea de

actiune si de deciie a a"entilor economici- Statul democratic este preent in activitatea economica in masura in care

este un a"ent ca oricare altulCaracteritici:

- ,ste o economie multi%olara preinta o multitudine si o varietate decentre de activitate economica

- ,ste o economie u$ordonata %rioritar conumatorului

- ,ste o economie decentrali#ata! deciiile sunt luate de a"enti economiciindependent



- ,ste o economie de intre%rindere- spatiul microeconomic repreintacadrul de desfasurare a activitatii

- ,ste o economie de calcul in e+%reia monetara- moneda estenumitorul comun al tuturor activitatilor

- ,ste o economie in care %ro)tul ete mo$ilul acti"itatilor intre%rinede agentii econimici motivatia intre"ii activitati la nivel microeconomic

- ,ste o economie in care rolul tatului e mani'eta indirect i glo$al

/roprietatea$ poate denita ca o totalitate un comple+ de relatii economicepolitice si juridice dintre oameni in le"atura cu bunurile relatiile re"late de normeistoriceste statornicite pe plan social.Ce intele"eti prin bunuri libere si bunuri create?.0unurile repreinta obiectul comun al vietii economic-sociale. Doua sursealimenteaa societatea cu bunuri$ natura si activitatile utile ale oamenilor.0unurile oferite direct din natura se manifesta ca bunuri libere- nu sunt reultatulunei activitati umane anterioare se "asesc in cantitati relative nelimitate si suntaccesibile tuturor in aceeasi masura.

0unurile create repreinta cea mai mare parte a bunurilor si provin din activitatileeconomico-sociale. Se scindeaa in doua "rupe$

1. 0unuri create si consummate in cadrul aceleiasi "ospodarii fara apatrunde in sfera circulatiei

2. 0unurile marfa sau bunurile create pt sc#imb- pt a intra in consum trebuiesa parcur"a sfera circulatiei marfurilor

Ce este obiectul proprietatii?/t a"entii economici obiectul proprietatii il repreinta de re"ula bunurileeconomice. 0unurile economice ca obiecte si servicii ca produse primaresecundare nale ca bunuri de productie 'prodfactori( si ca bunuri de consumpersonal 'satisfacatori( in totalitate si marea lor varietate alcatuiesc obiectul

proprietatii. Subiectul il repreinta a"entii vietii economico-sociale.

)nstrainarea totala si partiala,+ercitarea atributelor proprietatii constituie monopolul proprietarului. Acestapoate instraina total sau partial denitiv sau temporar atributele proprietatii.Instrainarea totala a atributelor proprietatii poate avea loc:

- /e baa unui ec#ivalent si se numeste act de vanare cumparare a bunului- aportul de donatie- Fara ec#ivalent- aportul de mostenire- Cand trecerea atributelor proprietatii se face

urmasilor le"ali in urma decesului proprietaruluiInstrainarea separata si temporara a anumitor attribute ale proprietatii

genereaza:- )nc#irierea arenda si creditul'se transmite atributul de utiliare pe diferitedurate(

- aporturi mana"eriale ' se transfera atributul de conducere administraresi "estiune(

- aportul de usufruct'se transmite atributul de cule"ere a roadelor(

Formele debaa ale proprietatii in epoca actuala$1. /roprietatea particulara- ocupa locul central in sistemul proprietatii din

tarile cu economie de piata. Se distin" mai multe forme de posesiune siinsusire a bunurilor$ proprietatea individuala- cand cel care stapanestefactorii de productie ii foloseste direct. /roprietatea private- cand un

anume proprietar detine factori de prodctie pe care ii utilieaa cu lucratorisalariati neproprietari



2. /roprietatea particulara asociativa- poate aparea sub forma cooperativelorsau societilor pe actiuni si cunoaste lar"a raspandire

&. /roprietatea publica- este preenta in proportii diferite in toate statelelumii si se caracterieaa prin faptul ca bunurile se a%a in proprietateaor"aniatiilor statale ca subiect de proprietate

. /roprietatea mi+ta.- capitalurile provin din participarile unor persoaneice proprietar individuali sau private si juridice inclusiv din participareaintreprinderilor si or"aniatiilor publice

CAPITOLUL , 3rasatura fundamentala a banilor$ calitatea lor de instrument "eneral aleconomiei de sc#imb. Din aceasta se deduc trasaturi esentiale care pun inevident natura banilor din economiile de piata contemporane$

- 0anii sunt in instrument obiectiv-necesar indispensabil pt societate- 4atura banilor nu depinde de corpul lor material ci de functiile sociale pe

care le indeplinesc- atiunea de a a banilor o constituie rolul lor de a facilita sc#imbul de

marfuri si derularea normala a %u+urilor economice- ealiarea rolului si functiilor banilor are loc numai pe baa increderii pe

care o au fata de instrumentul monetar posesorii efectiv sau potentiali ai

banilor- Au c#aracter nedeterminat-permit transformarea in orice marfa si

ac#itarea oricarei datorii

Functiile indeplinite de bani$1. 0anii ca instrument de masura a activitatilor- banii sunt o unitate comuna

de calcul un instrument universal de masurare si comparare a utilitatiimarfurilor. aportul dintre o cantitate de bani si o cantitate de marfuripoarta numele de pret

2. 0anii ca mijloc al sc#imburilor- aparitia banilor ca un bun economic separacele doua operatii care devin concomitente si successive$ vanarea

'operatia marfa bani( si cumpararea 'bani-marfa(&. 0anii ca reerva de valoare si mijloc de economisire- banii repreintale"atura dintre trecutul preentul si viitorul valorilor economice. 3rebuie saasi"ure permanenta valorilor masurabile

. 0anii ca mijloc de plata- banii sunt utiliati pentru ac#itara marfurilor pecredit restituirea imprumuturilor banesti si a dobanii impoitelor ta+elorsalariilor etc

5. 0anii universali- care sa masoare valoarea universal sa constituie unmijloc de plata universal un mijloc de cumparare universal simaterialiarea absoluta a avutiei nationale transferata dintr-o tara in alta

Caracteristica esentiala a banilor$ lichiditatea* Ete circumcria in )ecare

'unctie a $anilor i conta in calitatea contant a%e care o au $anii de a) oricand con"erti$ili in $unuri i er"icii i de a da %oi$ilitatea alegerii



din %artea %oeorilor lor* -anii unt deci .%urtatori de alegere/( nu audetinatie %eciala i nici rigiditate( %ot ) detinati %t orice*

CAPITOLUL 0

Analia sub raport cantitativ a factorului de muncaSub raport cantitativ munca trebuie analiata in primul rand in le"atura cupopulatia ce repreinta o conditie obli"atorie a oricarei economii.Po%ulatia totala! repreinta numarul total de indivii care traiesc pe acelasiteritoriu national la un moment dat. esursele de munca cuprind$ populatiaocupata- inclusive cea casnica si persoanele in varsta de munca- cuprindetotalitatea persoanelor in limitele le"ale de varsta indi6erent daca participa saunu la vreo activitate in cadrul diviiunii sociale a muncii. )n omania limiteleactuale sunt intre 17- 72 pentru barbati si 17-58 pentru femei. Daca din populatiain varsta de munca este diminuata populatia inapta de munca reulta populatiaapta de munca. /opulatia active cuprinde totalitatea persoanelor ocupate inprocesul muncii inclusive cele care satisfac sta"iul militar elevi student si

persoane in curs de sc#imbare a locului de munca.populatia ocupata este mairestransa- nu cuprinde militarii elevii studentii si persoane in curs de sc#imbarea locului de munca. /opulatia inactive-copii sub 17 ani persoanele invalidebatranii peste limita varstei de munca.

CAPITOLUL 1Formalitatile necesare inintarii unei noi intreprinderiSunt de natura juridica sociala si scala

- De natura juridica$ constau in respectarea unor conditii de fond si deforma.Conditii de fond- precieaa cerintele asocierii persoanelor$-numarul si calitatea participantilor care se asociaa. )n omania creareaunei societati pe actiuni este posibila doar daca se asociaa cel putin 5persoane- consimtamantul si capacitatea de a contracta- indica norme juridice caretrebuie respectate pentru ca asocierea sa e valabila-aportul asociatilor se refera la natura acestuia$ aport nanciar aport innatura in drepturi de proprietate industrial- participarea asociatilor la prot si pierderi +eaa cotele de prot si

pierderi ce revin asociatilorConditii de forma$-redactarea si semnarea cererii de accord-redactarea si semnarea statutului)ntocmirea formelor de publicitatea

- De natura sociala$-declararea inintarii intreprinderii la inisterul uncii aderarea laasi"urarile sociale

- De natura scal -intreprinderea inintata trebuie sa ac#iitionee documente scale si sa ise +ee impoitul de or"anele in drept

Fuiunea diolvarea si lic#idarea intreprinderii



FUIUNEA3e%re#inta o 'orma de reorgani#are a acti"itatii economice aintre%rinderii care e caracteri#ea#a %rin a%aritia altei %eroane 4uridice au %rin mentinerea %eroanelor 4uridice e+itente dar indimeniuni i tructuri organi#atorice noi*Se %oate reali#a %rintr!un %roce de to%ire a doua au mai multeintre%rinderi intr!o noua intre%rindere* In acet ca# a%are o noua%eroana 4uridica*Se mai %oate %roduce i %rin a$or$tie integrala 5o %eroana 4uridica %reia in totalitate dre%turile i o$ligatiile altei%eroane6au %artiala 5o %eroana 4uridica %reia o %arte adre%turilor i o$ligatiilor altei %eroane( am$ele continuand au$#ite in tructuri organi#atorice noi6Ete un %roce com%le+ determinat de cau#e %recum:

- A%aritia unor %rodue care e 'a$ric a%e $a#a unor noi tehnologii- S%eculatia la $ura- Concentrarea actiunilor mai multor intre%rinderi in mana unui

gru% )nanciar- Fu#iunea tre$uie hotarata de )ecare intre%rindere in %arte( cu

'ormalitatile de %u$licitate* -ilantul ince%e la & luni du%a%u$licarea in MO

DIOL7A3EAEte o eta%a %remergatoare lichiditatii i e caracteri#ea#a %rintingerea unor dre%turi i o$ligatii ale intre%rinderii ca urmare are#ilierii contractului au a a%aritiei unor cau#e inde%endente de "ointaaociatilorCau#e commune:

- Trecerea tim%ului ta$ilit %t durata intre%rinderii

- Im%oi$ilitatea reali#arii o$iectului de acti"itate- 8otararea adunarii generale e+traordinare- Falimentul- 8otararea intantei 4udecatoreti

Di#ol"area( cu e+ce%tia celei de dre%t( tre$uie incria in 3egitrulComertului i %u$licata in MO* De la aceata data intra in eta%a delichidare

9)C:)DA,ASe refera la ansamblul operatiilor neccesare terminarii afacerilor an"ajatetransformarii in numerar a activului lic#idarii pasivului si partajarii valorilor

ramase. personalitatea juridica se pastreaa pana la efectuarea ultimei operatiide lic#idare. /entru lic#idare se numesc mai multi lic#idatori. Au aceleasiraspunderi ca si administratorii sunt datori ca dupa intrarea in functie saefectuee alaturi de administrator un inventar si sa inc#eie bilantul. 9ic#idatoriiisi indeplinesc mandatul sub controlul cenorilor. Dupa terminarea lic#idariilic#idatorii trebuie sa ceara radierea intreprinderii la e"istrul Comertului.

Clasicarea intreprinderilor dupa forma juridica.Forma juridica permite diferentierea intreprinderii in raport de forma deproprietate autonomia mana"eriala si modalitatile de functionare din statut.). 1. Intreprinderea publica- aceea in care puterile publice sunt repreentateprin stat. puterile publice e+ercita partial sau inte"ral functia de

intreprinator.Ansamblul intreprinderilor publice formeaa sectorul public.Ansamblul intreprinderilor publice formeaa sectorul public. )ntreprinderille



publice dupa modul de infaptuire al autonomiei mana"eriale pot $---semipublice

-publice propriu-iseSemi-publice$ puterile publice au contributie partiala la nantare;<participarealor la conducere si control este limitata. Dupa modalitatile de functionarestipulate in statut$ intreprinderi de concesiune si intreprinderi cu proprietatemi+ta.

- ). semipublica in concesiune- puterea publica delea"a unei intreprinderiprivate dreptul de administrare a unui serviciu public potrivit unor conditiistipulate intr-un caiet de sarcini

- ).semipublica sau proprietate mi+ta- unitate economica in care capitaluleste detinut de puterile publice si de una sau mai multe persone private.

2. )ntreprinderea publica propriu-isa- unitate economica si sociala in careintre"ul capital este detinut de puterile publice. )n functie de autonomiadeciionala pot re"ii autonome si intreprinderi nationaliate

- e"ii autonome- sunt unitati economice de interes national sau local. Se

ininteaa prin deciia "uvernului iar cele de interes local prin deciiaor"anelor judetene si municipale ale administratiei de stat in ramurile sidomeniile stabilite de le"e. Functioneaa pe baa de "estiune economica siautonomie nanciara. Conducerea este asi"urata de Consiliul deAdministratiei format din 8-15 persoane. embrii se ale" pe ani. ,stecondusa de director numit de Consiliul de administratie cu aviulministerului de resort sau conducatorului administratiei locale de stat.

- )ntreprinderea nationaliata- sin"urul actionar este statul. Se supunere"imului commercial de drept comun si este condusa de Consiliul deAdministratie.

II. Intreprinderea privata- unitate economica si sociala al carui patrimoniu

apartine unei sin"ure persoane sau "rup de persoane. Se distin"$intreprinderi cu proprietate individuala si intreprinderi societare1. )ntreprinderea cu proprietate individuala poate $

- Familiala- patrimonial apartine unei familii- Cooperatista- patrimonial apartine membrilor coproprietari ce se asociaa

in conditii e"ale- Societara- caracteristica esentiala =asocierea> principalul element al

asocierii- =capitalul>. Conform le"ii 15 si &11@@ intreprinderile societalepot $a ( societatea de persoaneb(societatea in nume colectiv

c(societatea de capitalurid(societatea intermediara $- societatea in comandita simpla si pe actiuni-societatea cu raspundere limitata-societatea cu capital variabil

Clasicarea intreprinderilor dupa dimensiuneDimensiunea se apreciaa dupa numarul de salariati capital si cifra de afaceri

A. 4umarul de salariati- indicator cu c#aracter universal variabila nesupusa%uctuatiilor monetare faciliteaa comparatii in timp si intre tari$

- ici- cel putin 1 salariati

- ijlocii- 1-5 salariati- ari- peste 5 salariati



0. Capitalul B e+primat prin capitalul nanciar real si capitalul +C. Cifra de afaceri- valoarea vanarii intr-o perioada de timp

Dupa numarul de salariati se mai "rupeaa in- )ntreprinderi mici si mijlocii- )ntreprinderi mari

rupurile de intreprinderi sunt adesea constituite sub forma societatilor de#oldin". Acestea au ca functie principala detinerea de participatii nanciare inalte intreprinderi cu scopul de a le controla activitatea. )n componenta uneisocietati de #oldin" intra$

- Societate mama- na sau mai multe societati lial- na sau mai multe societati subliale- na sau mai multe participatii- na sau mai multe sicietati aliate

Ce este salariul 'orme de alariu

7enitul ce e cu"ine 'actorului munca datorita %artici%arii laacti"itatea economica im$raca 'orma de alariu*nii autori il considera plata pentru inc#irierea fortei de munca- repreintac#iria sau pretul muncii.)n cadrul unor abordari noi se considera ca natura este data de capitalulcultural care se formeaa prin intermediul capitalului economic. C#eltuielilecu cresterea si pre"atirea fortei de munca repreinta capital economic.)n ultimul deceniu s-a raspandit si teoria capitalului uman. Capitalul umaneste stocul de e+perienta acumulata de lucrator. Capitalul uman reultadin investitiile specice facute in preent cu scopul de a "enera venituri

viitoare.,lemente denitorii$

- Salariul este pretul platit pt utiliarea factorului uman al productiei- Salariul este un venit primar format in procesul repartitiei si revine ca Fo

contraprestatiei personala pentru cel mai active factor de productie fortade munca

- /entru ca posesorul fortei de munca sa obtina salariul el trebuie sainc#iriee capacitatea de munca pe o perioada determinate unei altepersoaneSalariul colecti"! atri$uit in mod glo$al tuturor alariatilor uneiintre%rinderi( ca %artici%are la re#ultatele aceteia au %rin

di'erite 'acilitate* Partici%area e %oate organi#a in mai multe'orme: directa la %ro)t( %rin intermediul actiunilor cum%arateSalariul ocial! acea %arte din "enitul national( %rin careocietatea( inter"ine %entru a %ori "eniturile unor categorii dealariati au numai ale unui gru% din cadrul acetora ce econ'runta cu ricuri mari*Salariul 'amilial! e contituie u$ 'orma alocatiilor de tat %t co%iiSu$tanta alariului ete rele"ata atat de alariulnominal5cantitatea de $ani %e care alariatul o %rimete de launitatea la care lucrea#a ca %ret al er"iciilor ale6 cat i de celreal5cantitatea de $unuri i er"icii care %oate ) cum%arata la unmoment dat cu alariul nominal6*

Forme de salariare



Formele de salariare modalitati prin care se determina marimea sidinamica salariilor individuale indi6erent sub ce forma ar platite.

3rei forme de baa$ dupa timpul lucrat sau in re"ie in accord si mi+ta.Salariarea in re"ie$ asi"ura remunerarea salariului dupa timpul lucrat farasa preciee e+pres cantitea munca pe care el trebuie sa o depuna inunitatea de timp.Salariarea in accord$ consta in remunerarea pe operatii activitati. Duratatimpului de munca pentru efectuarea muncii respective nu este +ate inmod e+pres.Salariarea mi+ta$ consta intr-o remunerarea stabile pe unitatea de timp cese acorda in functie de indeplinirea unor conditii te#nice.Directii de actiune pt imbunatatirea formelor de salariare$corectareaparticiparea si socialiarea.Corectarea- priveste toate formelor de salariare si imbraca aspecte binedelimitate$ cresterea si"urantei posesorului fortei de munca adaptarearapida a salariului la in%atie si la dinamica pretului.Partici%area! priveste admiterea salariatilor la repartiarea protului

obtinut de unitate.Sociali#area!asi"urarea unui surplus peste remunerare pentru muncadepusa de ecareMarirea alariului! poate determinata de nielulsi dinamicaproductivitatii muncii de raportul dintre cererea si oferta de forta demunca.

,fectul de venit- efectul de substituteMarimea e'ecti"a a alariului unui anga4at e a9a i u$ incidentacom%ortamentului contradictoriu al %oeorului 'ortei de muncaconcreti#at in e'ectul de u$tituire i de "enit*E'ectul de u$tituire are in "edere intereul )ecarui alariat de a

o$tine un catig mai mare(%rin %relungirea tim%ului de munca i%rin ridicarea intenitatii muncii( de'a"oarea ttim%ului li$er i atim%ului necear %t re'acerea core%un#atoare a ca%acitatii demunca* Se u$tituie o %arte mai mare au mai mica din tim%ulli$er al alariatului cu tim% de munca*E'ectul de "enit! %reu%une com%ortamentul alariatului dinmomentul cand marimea alariului atinge un anumit ni"el care ii%ermite a duca o "iata decent la %arametrii a%iratiilor ale i caurmare alariatii renunta la munca u%limentara in 'a"oareatim%ului li$er*

CAPITOLUL ;Ce este protul in sens restrans si lar". Componente le"im nele"itim/rotul in sens restrans este venitul pe care-l obtin a"entii economici casurplus peste costul de productie. Alte viiuni$ protul in sens restrans-venit sau recompensa a factorului principal venitul ce provine din muncainsusita de cei ce poseda capitalul pe seama celor care poseda forta demunca abilitatea intreprinatorului care in cadrul activitatilor economicedesfasurate obtine casti"uri mai mari sau mai mici./rotul se determina potrivit unei metodolo"ii ociale asa cum reulta dinre"lementarile in vi"oare din ecare tara si repreinta o suma "lobala carepoate formata din$1- /rot le"itim sau le"al- realiat in conte+tual respectarii prevederilor

le"ale de-a lun"ul intre"ii activitati din care este obtinut



2- /rot nele"itim sau le"al- realiat in conte+tul incalcarii deliberate saunu a le"alitatii prin =um%area costurilor> sustra"erea de la plataimpoitelor si ta+elor etc

/rotul admis este protul care ramane la dispoitia an"ajatului economicdupa plata impoitelor.

D*0A4DA. D,F)4)3), SS,9, CA/)3A99) C,,,ADobanda este pretul platit de debitor creditorului pt dreptul de folosinta alsumei imprumutate pana la scadenta. Suma de bani platita de debitorcreditorului pentru dreptul de folosire a capitalului imprumutatSursele capitalului de imprumut$

- ,conomiile populatiei- se conncentreaa in cadrul institutiilor bancareutiliate de banci pt acordarea imprumuturilor

- ,conomiile rmelor- acea parte din prot care ramane disponibila dupa ces-au platit dividendele

- ,conomii ale "uvernului- apar atunci cand veniturile bu"etare sunt maimari decat c#eltuielile bu"etare.

Desfasurarea activitatilor economice determina aparitia cererii de capitalde imprumut care se "rupeaa astfel$1. Cererea din partea populatie care vieaa imprumuturi destinate

procurarii de bunuri de folosinta indelun"a2. Cererea din partea rmelor care urmaresc obtinerea de imprumuturi in

vederea devoltarii acestora. Aceste imprumuturi au menirea de acontribui la asi"urarea satisfacerii cu bunuri si servicii a nevoile deconsum e+istente in societate

&. Cererea din partea "uvernului central si a administratiilor locale carevieaa imprumuturi pentru o serie de activitati sociale de sanatate deeductie

Care sunt factorii ce in%uenteaa rata dobanii?) 3a%ortul dintre cererea i o'erta de ca%ital de im%rumut.Cresterea cererii de capital atra"e dupa sine o ridicare a ratei dobanii siinvers. Foarte important este raportul dintre rata dobanii si rata dobanii.)) 3icul %entru cel ce acorda ca%italul de im%rumut. Dobanda poate privita ca o marime compusa din doua elemente$ dobanda propriu-isacare este pretul platit pt dreptul de folosire a imprumutului si care sedetermina prin actiunea cererii si a ofertei marimea ei repreentand baaratei dobanilor. /rima de asi"urare contra riscurilor care variaa de la cala ca in functiile de situatiile concrete de acordare a imprumuturilor.III in9atia ete un alt 'actor de in9uenta au%ra do$an#ii* De

re"ula rata dobanii se majoreaa cu rata in%atiei. Cei ce acordaimprumuturi pretind aceasta majorare drept compensatie pt scadereaputerii de cumparareI7 durata creditului in9uentea#a rata do$an#ii* Daca imprumutuleste pe termen scurt si rata dobanii este ridicata atunci va crestecrererea de credite pe termen scurt ceea ce va duce la reducerea rateidobanii pt asemenea credite parelel cu cresterea ratei dobanii lacreditele pe termen lun".7 cotul %roceului de acordare* 9a imprumuturile mari si care sereintorc la creditori dintr-o data costurile sunt mai mici decat in caulimprumuturilor mici si care se returneaa creditorului in rate.

CAPITOLUL Denitie renta



enta repreinta venitul ce revine posesorului oricarui factor de productie acarui oferta este ri"ida sau foarte putin elastic ea este venitul ce revineproprietarului pt transferarea dreptului de folosinta si de uufruct al unorfacori de productie cu insusiri special catre alte persoane. 9a baa formariirentei se a%a le"ea randamentelor neproportionale.Arenda si factorii ce in%uenteaa marimea pretului pamantuluiArenda cuprinde in afara de renta si alte elemente$ dobanda la capitalulcelui care a dat in arenda diferite impoite pe care le platesteproprietarul c#irii p diferite constructii.arimea pretului pamantului este in%uentata direct si indirect de mai multifactori$

1. Cererea si oferta de terenuri a"ricole. Desi oferta totala de terenuti are unc#aracter limitat nu se poate modica in conditiile in care creste saudescreste pretul pamantului. 3otusi in oferta pot e+ista si %uctuatii.

2. Cerererea si oferta de produse a"ricole. Cerereii sporite de produsea"ricole si sporire a pretului nu-) corespunde si o sporire a ofertei deterenuri arabile.

&. arimea si evolutia rentei se a%a in raport direct proportional cu pretulpamantului

. /osibilitatea utiliarii in diferite scopuri a pamantului. /t ca proprietariia"ricoli sa nu e tentati sa modice destinatia a"rara este necesar sa seobtina un venit comparabil cu cel pe care l-ar obtine printr-o eventualmodicare a destinatiei pamantului.

5. ata dobanii bancare$ /; dE7. /oitia terenurilor a"ricole fata de caile de acces centrele de aproviionare

si desfacerea produselor8. Deprecierea banilorurmare a aplicarii procesului in%ationist in ultimele

decenii.

CA/)3*99 12)nstrumente pentru realiarea concurentei1. )nstrumentele economice constau in$

- /uterea economica a ecarui participant- /osibilitatile ecarui participant de a mentine costurile in limitele ecientei

si de a imbunatati calitatea produselor- /osibilitatile competitorilor de a suporta mobilitatea pretului produsului in

functie de conjuncture pietei- Capacitatea a"entilor economici de a acorda avantaje suplimentare

clientilor2. )nstrumentele e+traeconomice- se distin"$ crearea de situatii articiale

pe diferite piete care sunt folosite in scopuri speculative realiarea deintele"eri neloiale sau nele"ale intre anumite rme violarea secretelorte#nolo"ice comerciale si bancare ale rmelor concurente sabotajulconcurentilor presiuni morale

CAPITOLUL <Cum denite protul bancar brut si net?0ancile si institutiile nanciare pentru serviciile prestate pretind si incaseaadobanda. Diferenta dintre dobanile incasate de banci si celel platite constituiecasti"ul sau protul bancar brut. Daca din aceasta marime se scad c#eltuielile deadministratie si de intretinere ale bancii ca si impoitele le"ale ceea ce ramaneeste protul net sau casti"ul net bancar.

Functiile vec#i si noi ale bancilor.olul bancilor reulta din functiile pe care le indeplinesc.



Functiile vec#i$-Functia activa. /rincipal functie activa a bancilor consta in acordarea deimprumuturi solicitantilor care repreinta capacitatea unei persoane icesau juridice de a restitui la scadenta atat creditele contractate dar sidobanile aferente.-functia pasiva. /rincipala functie pasiva a bancilor se refera la primireaspre pastrare a economiilor populatiei si celorlalti a"enti ecolomici sisociali.Functiile noi$-,misiunea de moneda suplimentara si restran"erea acesteia atunci candeste nevoie$ coordonarea platilor si incasarilor din intrea"a economienationala "estionarea monedei nationale si suprave"#erea relatiilor dintremoneda nationala si cea a altor state- restrictioneaa creditul bancile si institutiile nanciare cer "arantiidebitorilor-bancile creaa putere de cumparare aditionala ca urmare a acordarii decredite persoanelor ice si a"entilor economicii

- bancile solutioneaa si sustin proiectele de devlotare economica ceurmeaa a nantate prin acordarea de credite-bancile efectueaa operatiuni de vanare cumparre si asi"ura necesarulde valuta al economiei nationale.)4F9A3)A S) CAG,)n%atia repreinta un deec#ilibru structural monetaro-real care e+primae+istent in circulatie a unor mase monetare ce depaseste nevoileeconomiei fapt ce antreneaa deprecierea banilor neconvertibili in aur si acelor neconvertibili in "eneral ca si cresterea durabila si "eneraliata apreturilor.Caracteristici$-este un process de depreciere a banilor atat pe plant national cat si in

raport cu alte monede-este un process de crestere durabila a tuturor preturilor-este un deec#ilibru intre masa de marfuri si servicii si masa baneascae+cedenta in circulatie-este un process material s monetar-seinterfereaa cu numeroase aspect psi#olo"ice- este un accident al cresterii si devoltarii economice

CA/)3*99 15Denitia credituluiCreditul presupune sc#imburi de bunuri actuale contra unor bunuri

viitaore cu scopul declarat de a sustine o afacere preenta.Creditul in esenta consta in transmiterea unui bun pe un timp limitat +atcu e+actitate si denumit scadenta contra unei sume de bani numitadobanda.

Care sunt termenii folositi intr-o operatiune de credit?)n orice operatiune de credit intervin doi subiecti- imprumutatorul saucreditorul si cel ce primeste creditul- imprumutat sau debitor. Alti terminifolositi in operatiunea de credit$ scadenta 'momentul stabilit pentrurestituirea creditului( ratele scadente 'sumele partiale care seramburseaa esalonat la anumite termene conform intele"erii dintrecreditor si debitor( si dobanda care repreinta suma de bani platita de

debitor creditorului sau pt imprumutul acordat pe un timp determinat



CA/)3*99 1Hecanismele de redistribuire a venitului nationaledistribuirea venitului national; procesul de trecere fara ec#ivalent aunei parti din veniturile primare de la un a"ent al vietii sociale la altul si dela un sector institutional la altul in vederea constituirii veniturilorinstitutiilor si lucratorilor din aceste institutii care in mod direct nu producbunuri comerciale si pt protectia sociala a cate"oriilor defavoriate./rincipalele mecanisme prin care se redistribuie venitul national intr-oeconomie de piata$-sistemul de impoitare a veniturilor'impoitare directa(-plata contributiilor la asi"urarile sociale e6ectuate de rmesi "ospodariicatre sectorul "uvernamental-sistemul de ta+are a consumului 'impoitare indirecta(-transferurile de la rme catre persoane-transferurile de la "uvern catre persoane 'pensii ajutor de somaj etc(-dividendele ca parte a proturilor corporatiilor platite persoanelorcoactionare

-ajustarile la veniturile personale pe baa unor dobani incasate sau aaltor incasari

Conceptul de bu"et de stat- denitie si componente0u"etul de stat cuprinde c#eltuielile pro"noate a se efectua pentu a serealie pro"ramele "uvernamentale precum si veniturile prevute a seobtine din impoite si ta+e intr-o anumita perioada de timp 'un an(. trebuiepreciat faptul ca bu"etul este pe de o parte planul c#eltuielilor"uvernamentale curente si de capital iar pe de alta parte planulveniturilor "uvernamentale curente si din capital.)n omania bu"etul public este alcatuit din bu"etul administratiei central

de stat si bu"etele locale cuprinand venituri si c#eltuieli1 Ieniturile bu"etului de stat sunt alcatuite din venituri curente sivenituri din capitalA veniturile curente ale bu"etului de stat provin din veniturile scale sinescale.Ieniturile scale curente au ca surse impoitele directe'perceputenemijlocit de la indivii si rme pe activitatea desfasurata astfel capersoanele viate trebuie sa le plateasca efectiv in cadrul anului scal(si impoitele indirecte 'se aplica asupra tranactiilor facute de indiviirme institutii asupra c#eltuielilor facute de persoane cand cumparabunuri si servicii(

Ieniturile nescale sunt varsaminte la bu"etul de stat de la diversia"enti economici si institutii publice altele decat impoitele. Seincadreaa$ varsaminte in protul net al re"iilor autonome varsaminteale institutiilor publice.0 venituri de capital sunt veniturile bu"etului de stat care provin dinvaloricarea unor bunuri ale statului.2. C#eltuielile bu"etului de stat repreinta o lista a pro"ramelorspecice nantate de stat in decursul anului nanciar. )n primul randnanteaa actiunile social cultural ale tarii 'invatamant cultura(. )n aldoilea rand au in vedere apararea nationala. )n al treilea rand vieaaactiunile economice ale "uvernului.0u"etul de stat este un instrument important in re"larea situatiei de

ansamblu a economiei. Daca presiunile in%ationiste sunt puternice



statul elaboreaa un bu"et restrictivimpoitele sunt majorate iarc#eltuielile restranse.Conceptual de bu"et de stat re%ecta functiile sistemului scal$-functia de nantare a c#eltuielilor publice potrivit obiectivelor-functia de redistribuire a veniturilor si averilor prin impoite si ta+e-functia de stabiliare a activitatii economice corectare adeec#ilibrelor

Deniti e+cedentul bu"etar decitul bu"etar datoria publica bu"etulec#ilibrat

Atunci cand veniturile curente ale bu"etului de stat sunt mai mari decatc#eltuielile publice bu"etul de stat este e+cedentar. Daca veniturilecurente si c#eltuielile curente sunt e"ale bu"etul de stat esteec#ilibrat.Decitul apare atunci cand c#eltuielile curente depasesc veniturilecurente.

Decitele bu"etare afecteaa economia national ape termen scurt prinimpactul asupra cererii "lobale dar si pe termen lun" prin impactulasupra investitiilor si productiei. Din acest punct de vedere se facedeoseirea intre decitele structurale si decitele ciclice. Componentastructural se refera la partea active a acestuia in%uentata de masurilestatului privind stabilirea cotelor de impoitare marimea transferuriloretc.Component ciclica a bu"etului este in%uentata in mod pasiv de faeleciclului economic e+primate prin %uctuatiile produsului si venituluinational. Se distin"$ bu"etul real bu"etul structuralbu"etul ciclic.Datoria publica consta din totalul imprumuturilor contractate de stat dela "ospodarii banci intreprinderi persoane straine si alte entitati

ne"uvernamentale. /artile componente sunt datoria neconsolitata sau%otanta 'parte a datoriei care se imprumuta cu "arantii pe termenfoarte scurt si care se refera de obicei la titluri de stat( si datoriaconsolidate 'acea parte a datoriei care nu are termen de rambursare pebaa unui contract(. 4otiunea se foloseste pt a dene datoria sub formade obli"atiuni pe termen lun" si mediu.

economie politica- sinteza.doc

Documents