Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007- 2013 Investeste n oameni!

Economia sociala o solutie pentru dezvoltarea durabila

a zonelor montane ale Romaniei

Document de politica publica varianta 1

August 2012

NOTA

Prezentul document este elaborat in cadrul proiectului Idealis pornind de la:

Documentul preliminar de politica publica elaborat in cadrul proiectului intitulat Zona Montan din Carpaii Romneti si prezentat spre dezbatere in cadrul Seminarului: Rolul economiei sociale in dezvoltarea durabila a zonelor montane care a avut loc la Horezu, jud Vlcea in perioada 28-29 iunie 2012 care are de asemenea in vedere abordarea actual a dezvoltrii zonelor montane n Uniunea European, criteriile de delimitare a acestora utilizate la nivel european i n Romnia, o analiza preliminara a resurselor zonelor montane din Romnia precum i a riscurilor i oportunitilor pentru dezvoltarea lor durabil.

Opiniile specialistilor si practicienilor in domeniul dezvoltarii rurale si montane prezenti la Seminarul mentionat

Rezoluia Consiliului Naional al Muntelui din 9 Decembrie 2011 prezentata in cadrul seminarului de presedintele sau, prof. dr. Radu Rey

Documentul are patru capitole:

I. Delimitarea zonei montane, care include: definirea zonei montane, delimitarea zonelor

montane din Romania si acte normative care reglementeaza zona montana din Romania

II. Resursele zonelor montane, care include: o descriere a resurselor naturale si a resurselor

antropice, precum si o evaluare a situatiei economico-sociala a zonelor montane

Iii. Rolul economiei sociale in zonele montane, care se concentreaza pe managementul

padurilor, cresterea animalelor, administrarea ariilor protejate si diversificarea economiei locale

IV. Recomandari

I. DELIMITAREA ZONEI MONTANE

Definirea zonei montane

La nivelul Uniunii Europene zonele montane sunt acele zone caracterizate printr-o limitare considerabil a posibilitilor de utilizare a terenului i printr-o cretere apreciabil a costurilor exploatrii lor, datorit altitudinii, a unor condiii climatice foarte dificile, care au ca efect reducerea substanial a perioadei de vegetaie, a pantelor prea abrupte pentru folosirea utilajelor sau care necesit folosirea unui echipament special foarte scump sau a unei combinaii dintre aceti doi factori.1 Criteriile generale de clasificare folosite sunt altitudinea, panta i combinaii ale celor dou2). Conform principiului subsidiaritii, fiecare autoritate naional i/sau regional i poate defini niveluri i poate clasifica zone n conformitate cu criteriile de baz ale comunitii. Cele mai frecvente interpretri ale primelor dou criterii, pentru scopuri practice, pentru rile membre sau pentru regiuni, sunt:

condiii climatice foarte dificile de ateptat la altitudini de mai mult de 600 - 800 m

pantele abrupte (cu un gradient de cel puin de la 1 - 5 media/km2), care necesit utilizarea de echipamente speciale.

Definiia Organizatiei Natiunilor Unite a conceptului de zon montan, care acoper ntreg spectrul geofizic, climatic, ecologic i socio-economic european este urmatoarea: o regiune fizic, de mediu, socio-economic i cultural n care dezavantajele care deriv din altitudine i ali factori naturali trebuie luate n considerare n conjuncie cu constrngerile socio-economice, dezechilibrul spaial i de mediu.3

Zona montan este caracterizat prin:

a. Dezavantaje naturale, datorate:

climei, influenat de altitudine, latitudine i situaie geografica

aspectelor fizice - pant, relief, tipul de sol, etc.

b. Dezavantaje socio-economice:

densitatea sczut a populaiei

izolare cauzat de deprtarea de orae i de centrele economice i politice

o populaie dependent excesiv de agricultur

Unitatea teritorial de baz pentru demarcarea ariilor montane este unitatea administrativ teritorial4 sau o parte din acestea. Msurile de susinere a zonei montane trebuie s acopere blocuri compacte de teritorii, respectiv uniti care s conin o regiune montan plus zonele imediat nvecinate care sunt legate de ele geografic, economic i social.

Politicile regionale ale UE (Regulamentul Fondurilor Structurale 2007-2013) au luat n

considerare alocarea unor sume mai mari de finanare aa-numitelor Arii cu handicapuri

naturale, care nseamn insule, arii foarte puin populate i munii, prin care se urmrete

ntrirea coeziunii teritoriale i stabilirea de parteneriate pentru dezvoltarea echilibrat a

teritoriului.

1 Art. 18 al Regulamentului Consiliului European, Nr. 1257/1999, alineatul (1)

2 Factorii menionai de Directiva 75/268/EEC

3 Comitetul Economic i Social (ECOSOC, unul din cele ase organisme ONU)

4 Directiva 75/268/EEC i majoritatea legilor naionale

Delimitarea zonelor montane n Romnia

Delimitarea administrativ a zonelor montane n Romnia are n vedere acele zone care se caracterizeaz prin limitarea considerabil a posibilitilor de utilizare a terenului i prin creterea apreciabil a costurilor lucrrilor acestuia, datorate:

existenei unor condiii climatice deosebit de dificile, determinate de altitudini de peste 600 m, al cror efect este scurtarea substanial a sezonului de vegetaie;

prezenei la o altitudine mai joas, pe cea mai mare parte a terenului agricol, a unor pante de peste 20 %, prea abrupte pentru utilizarea de maini agricole sau care necesit utilizarea unor echipamente costisitoare;

sau

combinaiei factorilor anteriori5.

Un proiect de cercetare6 recent realizat pentru delimitarea zonei montane a analizat trei variante de zonificare montan a Carpailor romneti, prin selecia UAT-uri ce dein mai mult de 50% zon montan cu altitudini de peste 600 m, rezultnd urmtoarele cazuri:

UAT situate la altitudini de peste 600 m - cuprind 1.045 UAT

UAT situate la altitudini de peste 800 m - cuprind 701 UAT

UAT situate la altitudini de peste 1.000 m - cuprind 532 UAT.

Zona montan defavorizat (ZMD) n Programul Naional de Dezvoltare Rural se suprapune n cea mai mare parte arealului carpatic i include:

a) Unitile administrativ-teritoriale (UAT) de baz (comune sau orae) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri;

b) Unitile administrativ-teritoriale de baz situate la altitudini medii ntre 400 600 metri i care au o pant medie egal sau mai mare de 15%.

5 Sursa: HG 949 din 5 septembrie, 2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane. art. 1

6 Proiectul VALOT Sistem integrat spaial (GIS) de valorificare a zonelor alpine greu accesibile i cu potenial turistic complex, pentru includerea lor n circuitul turistic. Dezvoltare studiu de caz: Valea Lotrului Valea Olteului (acronim: VALOT) perioada 2007 2010, un consoriu format din INCD Urbanproiect, INCD Turism, Institutul de Geografie al Romniei i SC Electrovlcea SRL studiu de cercetare, finanat de ctre ANCS prin Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare - Programul 4 - Parteneriate n domeniile prioritare

Conform acestor documente, Zona Montan Defavorizat (ZMD) ocup o suprafa total de circa 71.340 km2, ceea ce reprezint 29,93% din suprafaa total a Romniei, unde triesc aproximativ 2.400.000 locuitori circa 11% din populaia total a Romniei.

Potenialul de dezvoltare i implicit activitile economice n zona montan sunt restricionate de aspectul geomorfologic al reliefului, de accesibilitatea dificil, de condiiile de clim mai aspre. n multe cazuri culmile montane reprezint zone de grani pentru uniti teritorial administrative, adic zone de capt de drumuri, excluse din intravilanul UAT-urilor, determinnd astfel o izolare, dar uneori benefic pentru pstrarea nealterat mediului.

Munii Carpai au pe teritoriul Romniei o lungime de 910 km, (35% din suprafaa total a acestora) i au fost mprii n trei Grupe: Orientali, Meridionali i Occidentali, n funcie de poziia pe care o ocup. Altitudinea medie a Carpailor romneti este de circa 1.000 m, nlimile maxime depind rar 2.500 m, iar n Carpaii Occidentali nlimile culmilor coboar frecvent sub 800 m.

Acte normative care se ocup de zona montan, elaborate de Parlamentul Romniei:

HG 949/2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane

HG 318/2003 privind constituirea i funcionarea Comitetului interministerial i a comitetelor interministeriale i a comitetelor judeene pentru zona montan, cu modificrile ulterioare

HG 1779/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabil a zonei montane

Ordinul nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitrii municipiilor, oraelor i comunelor din zona montan, cu modificri ulterioare

Legea Muntelui/2004

Legea nr. 389/2006 privind ratificarea Conveniei Cadru privind protecia i dezvoltarea durabil a Carpailor, (Convenia Carpatic, adoptat la Kiev la 22 mai 2003)

Legea nr. 181/2007 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Ageniei Naionale a Zonei Montane.

II. RESURSELE ZONELOR MONTANE

Pentru regiunile crora aparin, arealele muntoase joac un rol foarte important, asigurnd resurse eseniale pentru existena omenirii; sunt resurse de frumusei naturale, resurse cu caracter economic, resurse culturale i sociale.

Iat cteva motive pentru care munii ar trebui s constituie un subiect de preocupare:

constituie castelul de ap, furniznd cea mai mare cantitate de ap ctre zonele de es, mai ales vara;

sunt centre de biodiversitate, atat cultural cat si biologic; ofera oportunitati de turism si recreere; functioneaza ca niste barometre pentru schimbarile climatice datorita sensibilitatii eco-

i geo-sistemelor din zon la cele mai mici schimbari climatice - vezi topirea ghetarilor.

Trecem in revista cele mai importante resurse ale muntilor Carpati.

Resurse naturale:

Munii Carpaii dein cea mai mare suprafa de pduri din padurile Romaniei cea mai mare parte a pdurilor Romniei se gsete n zona de munte (circa 52,%), n timp ce 37% din suprafa ocupat cu pdure se afl n zona de deal, doar 10,9% se gsesc la cmpie.7

Carpaii reprezint cea mai important resurs de ap dulce: mai mult de 80% din rezervele de ap ale Romniei (cu excepia Dunrii) se afl zona montan; suprafee mari din bazinele Dunrii i Tisei fac parte de asemenea din regiunea Carpailor;

Carpaii dein cele mai mari rezerve de resurse minerale cu caracter terapeutic ape minerale, nmoluri terapeutice, mofete, solfatare etc., pe baza crora s-au amenajat structuri de tratament;

n regiunea montan se afl cele mai mari rezerve de minereuri zcminte de minereuri feroase i neferoase, de roci de construcie, zcminte de hidrocarburi (petrol i gaze naturale) i de crbune;

arealul montan deine importante resurse energetice (potenial hidroenergetic, energie eolian, energie solar);

Munii Carpai adpostesc o biodiversitate remarcabil: aproximativ 4.000 specii de plante (1/3 din totalul speciilor din Europa), precum i cele mai mari populaii de urs brun, cerb, lup, lincs i specii de psri rare;

Pe teritoriul Carpailor romneti au fost delimitate numeroase arii cu regim restrictiv: 20 parcuri naionale i naturale, o rezervaie a biosferei, 106 situri de interes comunitar (SCI), 23 situri avifaunistice (AVI) i numeroase rezervaii i monumente ale naturii;

arealul montan deine importante resurse turistice naturale cu valene turistice, legate de: formele de relief, hidrografie, elementele climatice, de fondul forestier, cinegetic i piscicol;

n zonele de munte exist suprafee mari de fnee, puni i pajiti alpine, pe seama crora s-a dezvoltat de milenii pstoritul, cea mai veche ndeletnicire romneasc i transhumana;

Romnia are 3,2 milioane ha de terenuri agricole montane, din care 2,5 milioane ha sunt pajiti naturale cu tradiii agricole. Biodiversitatea agrosilvic cuprinde un important segment n care biodiversitatea agrozootehnic a zonei montane are caracteristici specifice, prin coexistena mai multor specii de animale de ferm (bovine, ovine, suine, cabaline, psri, peti, albine) i prin diversitatea produselor ecologice

7 PNDR

(carne, lapte, ou, miere), realizate n conformitate cu normele internaionale, conform cerinelor de calitate ale pieei UE.

Conform Planului Naional de Dezvoltare Rural, Romnia deine o mare varietate de habitate naturale valoroase, precum i numeroase specii de flor i faun salbatic. O mare parte a acestor componente ale biodiversiti este legat de utilizarea extensiv a terenurilor agricole i forestiere. Acest utilizare extensiv se refer nc la suprafee extinse de puni semi-naturale valoroase, care se gsesc cu precdere n zonele de munte i de deal, ns majoritatea punilor semi-naturale se afl sub presiunea crescut a abandonrii sau intensificrii activittilor agricole, fapt care impune aplicarea unor msuri adecvate, care s asigure sprijinul necesar pentru meninerea i creterea valorii naturale a acestor terenuri, prin ncurajarea meninerii practicilor agricole extensive. Astfel, dei conceptul de teren agricol cu valoare natural nalt (HNV) este nou n Romnia, este extrem de important i trebuie promovat, avnd n vedere existena unui numr mare de utilizatori de terenuri care aplic sisteme agricole tradiionale, gospodrite n mod extensiv i care susin o mare diversitate de specii slbatice i habitate naturale. De asemenea, prin sprijinirea suprafeelor agricole i forestiere cu valoare natural nalt se poate asigura pentru viitor o baz de dezvoltare durabil a zonelor rurale, care s includ totodat promovarea produselor alimentare tradiionale i diversificarea activitilor prin turism durabil.

Resurse antropice:

Carpaii reprezint locul n care triesc circa 2.400.000 locuitori, de la mici comuniti n zone

montane ndeprtate la importante centre urbane. Gradul de locuire a Munilor Carpai este

destul de ridicat, cu toate acestea, multe din localitile montane ale Romniei rmn izolate i

greu accesibile, din cauza insuficientei cilor de acces sau a strii tehnice precare a celor deja

existente.

Munii Carpai dein o variat bogie cultural cu practici economice tradiionale ce respect mediul natural i resursele sale; ca exemplu, secole de pstorit au dus la crearea a numeroase habitate semi-naturale (puni i fnee); datorit condiiilor geografice, mari suprafee din regiunea Carpailor nu au suferit efectele negative ale planificrii din perioada comunist. Colectivizarea nu a avut loc n zonele montane, putndu-se astfel pstra unele practici agricole la scar mic;

numeroase vestigii istorice se afl n aria montan a Carpailor (situri arheologice, ruine, ceti, castele), mrturii ale locuirii, civilizaiei i culturii romneti; dovezile arheologice arat c oamenii erau prezeni n anumite zone montane nc din perioadele preistorice;

satele sau ctunele din zona montan constituie veritabile muzee ale satului, prin tradiia arhitectural bine conservat, cu precdere n aezrile izolate, ce pot fi valorificate prin turism ca sate turistice;

existena a numeroase staiuni turistice dezvoltate pe seama resurselor naturale: 32 staiuni de munte, climaterice sau pentru sporturile de iarn i 12 staiuni turistice cu profil balneoclimateric;

n zona de munte se gsesc cele mai multe lucrri de art inginereasc (viaducte, barajele cu acumulri de ap, poduri), ce constituie importante puncte de atracie turistic.

Situatia economico-sociala a zonelor montane

Accesibilitatea redus i distanele relativ mari fa de centrele urbane dezvoltate au determinat o marginalizare socio-economic sau chiar o excludere a acestor zone din circuitul economic, determinnd dispariti n dezvoltarea socio-economic, o valorificare redus a potenialului local, lipsa unor investiii cu impact economic sensibil, elemente accentuate i de depopularea satelor montane sau de creterea gradului de mbtrnire a populaiei.

Restructurarea economic i social ce a avut loc odat cu cderea comunismului a afectat n mod particular regiunile carpatice. De exemplu, ca urmare a restituirii terenurilor ctre proprietari, pdurile din Carpai se confrunt cu o ameninare noua - managementul privat al noilor proprietari orientati catre maximizarea profitului, prin defriri masive, cu efecte negative asupra climatului i solului, determinnd puternice inundaii. Se constata intensificarea defririlor masive a unor mari suprafee de pduri care au creat condiii de mediu extrem de favorizante pentru mari alunecri de terenuri, viituri, sau dezechilibre ecologice. Un efect fiind i devierea interesului agricultorilor dinspre creterea animalelor spre exploatarea intens a lemnului;

Activitatile agro-zootehnice se confrunta cu un declin accentuat8 manifestat prin reducerea drastic a efectivelor de animale (bovine i ovine) n proporie de pn la 60-80% - cnsecinta fiind reducerea ngrmintelor organice, degradarea substanial a florei naturale a fneelor i punilor montane, ameliorat i meninut timp de secole, de cresctorii de animale. Productorii agricoli din zonele montane sunt descurajati de politica monopolist, de preuri foarte mici, derizorii, practicate de transformatorii industriali la principalele produse - laptele i carnea (de nalt calitate). Printre consecintele acestor fenomene enumeram dezinteresul unei mari pri a productorilor agricoli pentru modernizarea i dezvoltarea gospodriilor; lipsa de motivaie economic pentru tineret de a continua ocupaiile tradiionale, stabile, ale prinilor; abandonul agro-zootehniei, exodul masiv al generaiilor tinere spre orae i strintate, creterea alarmant a inteniei de prsire a activitilor economice i culturale, - periclitarea securitii alimentare a populaiei montane rurale i diminuarea drastic a aportului nsemnat de produse alimentare, de nalt calitate, ecologice, adus de agricultorii montani n beneficiul populaiei urbane;

Lucratorii familiali neremunerati si lucratorii agricoli din feremele montane nu beneficiaza in prezent in cea mai mare parte de asigurari sociale si de sanatate. Accesul la credit al acestora este extrem de scazut.

Unele regiuni montane au realizat o cretere economic durabil prin transformarea handicapurilor naturale n oportuniti, prin dezvoltarea unor diverse forme de turism sau prin realizarea unor produse ecologice locale (ex. zona Bran - Moieciu). In acelasi timp majoritatea ariei montane se confrunt cu dificulti considerabile cum ar fi creterea ratei omajului, depopularea satelor, creterea gradului de mbtrnire a populaiei i lipsa serviciilor de baz (ap, canal, electricitate).

Unitile administrativ-teritoriale din aceste zone dispun de un potenial turistic deosebit, legat fie de cadrul natural, fie de tradiii culturale i etnofolclorice, bine conservate tocmai datorit izolrii i slabelor influenelor urbane. Turismul este o utilizare mai recent a peisajelor montane cu efecte de la trectoare la duntoare. Utilizarea turistic a zonelor montane n activiti cu impact redus, cum ar fi excursiile aventuriere sau drumeiile poate aduce foloase financiare semnificative unei regiuni. Activitile recreaionale mai intense, care presupun amenajri extinse, cum ar fi sporturile de iarn, au beneficii economice, dar pot avea impact negativ asupra resurselor locale de hran, ap i combustibil, conduc la o dezvoltare excesiv a infrastructurii i la o modificare considerabil a peisajului i climatului montan.

8 REZOLUIA CONSILIULUI NAIONAL AL MUNTELUI Reunit n edin ordinar la 9 Decembrie, 2011, la Palatul

Parlamentului sub preedinia Preedintelui Academiei Romne

III. ROLUL ECONOMIEI SOCIALE IN ZONELE MONTANE9

Conform Institutului de Economie Sociala IES din Romania bunurile in proprietate comun sunt caracteristice unor zone ntinse din teritoriile montane i de nl ime din tarile montane din Uniunea Europeana, mai ales in arealul alpin. Formele colective de organizare i management reprezint o oportunitate viabil pentru a mbunti experien ele de dezvoltare comunitar capabile s pstreze diversele active (naturale, economice i social).

Managementul padurilor

Asociaiile de proprietari de pduri se regsesc sub diferite forme: composesorat n Transilvania, asocia ia de pdurit i p unat, ob tea mo nenilor n Moldova, Muntenia i Oltenia, asocia ia urbariala n Banat, grupul asociativ de pdure. La sfr itul anului 2009, existau 911 astfel de organiza ii (MADR), acestea de ineau 27 % din fondul forestier al Romniei, o suprafa aproape egal cu cea de inut de unit ile administrativ-teritoriale.

Organizatii ale economiei sociale, organizatiile proprietarilor de paduri au un rol foarte important in Uniunea Europeana unde se regasesc ca Forest producer organisation, forme juridice care au ca scop principal satisfacerea nevoilor membrilor i dezvoltarea economic si i ndeplinesc att rolul de administrare i ngrijire, ct i rolul de exploatare. Cele mai ntlnite forme juridice de asociere ale proprietarilor de pduri in Uniunea Europeana sunt cooperativele forestiere prevazute de altfel ca forma de organizare si in legislatia romaneasca Legea 1 / 2005 a cooperatiei.

Cresterea animalelor

Organizatiile crescatorilor de animale din zonele montane au un rol important in dezvoltarea acestei activitati pe baze moderne. Modelul Federatiei Agricultorilor de Munte Dorna10 poate fi un cadru util pentru modul in care se pot structura activitatile asociative in beneficiul economiei agricole montane. Dupa acest model, organizatiile economiei sociale pot derula activitati economice proprii (program de microcreditare pentru membrii care sa permita dezvoltarea fermelor acestora, magazine cu material agricole necesare fermierilor membrii, servicii de spcialitate si consultant, ferme proprii pentru dezvoltarea de material reproducator, etc). Activitatile obstesti pot include formare profesionala, promovare si publicitate, proiecte de dezvoltare rurala, Ccnsultanta pe diferite teme de interes, organizarea de expozitii de animale, publicatii, si activitati de reprezentare a intereselor in fata autoritatilor publice.

Administrarea ariilor protejate

Organizatiile economiei sociale au de asemenea un rol important in administrarea ariilor protejate. n Romnia exist 29 de parcuri naionale i naturale, precum i peste 900 de alte categorii de arii protejate din care 381 situri Natura 200011, reprezentand 17,9% din suprafa a rii, a 12-a suprafa ca pondere din suprafa a total din UE; pu in peste media UE de 17,5 %. Ariile protejate sunt administrate de ctre structuri de administrare cu personalitate juridic, prin contract de administrare (10 ani) ntre Ministerul Mediului i Pdurilor i alte instituii sau de ctre custozi, prin convenii de custodie (5 ani) ntre Ministerul Mediului i Pdurilor i diferite persoane fizice sau juridice care au calificarea i toate instrumentele necesare pentru aplicarea msurilor de conservare. Numeroase astfel de teritorii sunt administrate de organizatii neguvernamentale, in general organizatii de protectia mediului, asociatii de vataoaree si pescuit sportive, asociatii de proprietari de paduri si ocoalele silvice private detinute de acestia. La nivel national ponderea ONG ca si custozi a unor arii protejate este de peste 29%, a celor de vanatoare si pescuit sportive de 3% si a ocoalelor silvice private de 7%. Este deci de apreciat

9 Rolul economiei sociale n zonele montane din Romnia Adrian Secal Institutul de Economie Sociala din

Romania www.ies.org.ro 10

F.A.M.DORNA MODEL DE DEZVOLTARE DURABIL IN RURALUL MONTAN ROMANESC 11

sursa http://natura2000.eea.europa.eu)

ca si in zonele montane organizatiile economiei sociale adminitreaza peste 30% din ariile protejate.

Ariile naturale protejate pot oferi un posibil model na ional de protejare i conservare a patrimoniului natural integrat cu dezvoltare regional.

Diversificarea economiei locale

Organizatiile care promoveaza protectia mediului in zonele montane se confrunta cu un context de lucru dificil. Locuitorii acestor zone sunt disperati dupa un venit si sunt dispusi sa faca orice, numai sa aduca niste bani. Chiar daca optiunile pe termen lung sunt relativ nesigure, oamenii vor ignora usor impactul negativ al acestora.

Organiza iile economiei sociale i aduc aportul la dezvoltare durabila n zonele montane prin:

Promovare turistic: trasee turistice, pensiuni, ecoturism etc. Se poate demonstra ca un program ecoturistic viabil poate avea beneficii economice mai mari si pe termen mai lung decat alte proiecte de dezvoltare a turismului clasic, de exploatare a resurselor naturale, etc. 12

Programe de sus inere a economiei locale: promovare produse tradi ionale, valorificare resurse locale (ex. fructe),

IV. RECOMANDARI

1. sprijinirea crearii de asociaii/cooperative ale productorilor agricoli montani pe linia noilor orientri ale Politicii Agricole Comune (2014-2020) la nivel intercomunal pe zone tradiionale (bazine, vi)

2. sprijinirea asociatiilor de producatori agricoli montani pentru organizarea unor uniti proprii de transformare i valorificare a produselor agro-alimentare, de tip eco-bio-montan, de o calitate superioar, pe plan naional (ca pia in formare) i pe piaa internaional a produselor organice (format);

3. dezvoltarea capacitatilor institutionale ale organizatiilor proprietarilor de paduri si pasuni din zonele montane pentru a consolida rolul acestora in dezvoltarea durabila a zonelor montane si in restabilirea echilibrului agro-silvic n zonele montane;

4. dezvoltarea formelor locale de creditare, micro-creditare si asigurari pe baze mutualiste sau cooperatiste cu co-finantarea statului pentru agricultorii si proprietarii de paduri din zonele montane

5. includerea tuturor acestor masuri n cadrul noului Plan Naional de Dezvoltare Rural a unui Subprogram destinat special proteciei i dezvoltrii durabile a agro-zootehniei montane (Z.M.D.) prin promovarea formelor asociative din aceste zone;

12

Dezvoltare economica locala si reducerea saraciei in zonele montane din Romania - Studiu de caz: Proiectul Carnivore Mari in Carpati si Asociatia de Ecoturism din Zarnesti prezentat de Paul Iacobas CAPDD Bihor

Document propus de urmatoarele organizatii care constituie Reteaua pentru Dezvoltarea Zonelor Montane prin Economie Sociala

1. Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala

2. Asociatia Depresiunea Horezu

3. Centrul pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila

4. GAL-Microregiunea Valea Sambetei

Cu sprijinul

5. Forumul Montan din Romnia,

6. Asociaia Naional pentru Dezvoltare Rural Montan Romontana

7. Federatia Agricultorilor de Munte Dorna

8. Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Dezbatut la Seminarul: Rolul economiei sociale in dezvoltarea durabila a zonelor montane care a avut loc la Horezu, jud Vlcea in perioada 28-29 iunie 2012