Ecologia plantelorExistenta si raspandirea plantelor este determinata de o seriede factori ecologici care include factorii climatici saumeteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologicisi pe cei biotici. A.Factorii climatici sau meteorologici sunt abioticiincluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul. I.Din punctual de vedere al umiditatii plantele s e impart in: 1. Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai preciscele acvatice. Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii, pestisoara, cocosul baltilor etc.Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, radacinalipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu tesuturispecializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoaseslab dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toatasuprafata plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau estefoarte subtire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc pe suprafata apei si submerse adica acvatice. Plantelehidrofile au mai multe celule cu clorofila deci realizeza fotosintezacu un numar mai mare de celule. Diversitatea plantelor hidrofile nueste asa mare ca la cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform. 2. Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pemarginea apelor si pe pajistile umede fiind plantele care factranzactia de la plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele aucaractere intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile. 3. Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata deumiditate. Sistemul radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele difera foarte mult de la specie la specie, infunctie de locul in care traiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofiteintregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cuforme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a plantelor hidrofile, cu rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celulestomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadicsunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitandcloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii.Tesutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransalegtura

cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permitecirculatia cu usurinta a gazelor. Mezofitele sunt cele mainumeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor. 4. Xerofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediusezonier de apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante suntcaracteristice deserturilor si stepelor. In tara noastra se gasesc lacampie. Sistemul radicular este puternic dezvoltat la aceste plantecare sa absoarba apa de la adancimi mari. Tesutul conducator si celmecanic precum si epiderma acestor plante este foarte binedezvoltata, aceasta din urma fiind foarte ingrosata pentru a nu permite plentelor sa transpire, sau poate sa fie acoperita cu un stratde ceara sau cu perisori. O alta adaptare a plantelor Xerofite estede a acumula apa in tesuturi numite acvifere in deosebi la cactusi. 5. Eurihidrofitele sunt plantele care pot creste la variatii foartelargi ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cuexces cat si pe cele cu deficit de apa. II. Din punctul de vedere al temperaturi plantele se impart in: 1. Plantele hechistoterme plante adaptate la temperaturiscazute uneori chiar si sub zero grade celsius, cresc in zonele recisi in etajul alpin al muntilor. Pentru a rezista la temperaturile scazute plantele isi deshidrateaza treptat celulele si concentratiasucului celular. La unele specii se observa formarea unor tesuturide protectie , izolarea contra frigului, tesutul suberoase dezvoltatefie ca un invelis al tulpinilor subterane, mai ales ca formatiune lasuprafata tulpinilor aeriene. O alta adaptare este ocrotireamugurilor acestor plante de catre frunze transformate in solzi,acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe psihrofite se aparacontra frigului adoptand un port tarator sau pitic. Crescand in pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si mentin unfitomediu mai favorabil, mai bland. 2.Plante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0-10grade celsius, el fiind raspadite preponderent in padurile deconifere si montane. Aceste specii sunt mai robuste si se aparacontra frigului cu tesuturi suberoase. Mugurii generatori asigura perpetoarea speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele subterane cain cazul piciorul cocosului. 3. Plante mezoterme

sunt plantele care prefera regiunile cutemperaturi cuprinse intre 1020 grade celsius caracteristicezonelor subtropicale si stepelor temperate.Ca si caracteristica auadaptarea de a preintampina pierderea apei,astfel se explicaaparitia cuticulei frunzelor.Mezotermifitele se gasesc la noi in sud, prin reprezentanti castanul comestibil, mosmonul.etc. 4.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezintao grupa pretentioasa la temperatura. 5. Euriterme suporta variatii largi ale temperaturii si se gasescin zone si etaje climatice variate.Ca reprezentanti sunt:pinul,troscotelul, macrisul,etc.In Romania termogrupele prezinta urmatoare ordine de participare a lor,astfel plantele micromezoterme 40,7% ,mezoterme26,6% microterme 13,8% euriterme 10,4% hechistoterme 7,1% simegaterme 1,4% III. Din punct de vedere al luminii plantele se impartin: 1. Heliofitele au cerinte maxime fata de lumina si de aceeatraiesc in locuri deschise. Pentru a primi cat mai multa lumina eleisi orienteaza tulpinile si ramurile dupa sursa de lumina.Astfel auun fototropism pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele relativgroase si dispuse unui bune dezvoltari a tesutului palisadic.Celulele epidermice sunt mici si lipsite de clorofila. Fascicoleleconducatoare libero lemnoase sunt bine evidentiate la fel si tesutulmecanic.Ca reprezentanti avem:paiusul, garofitele, colilia,gladiolele salbatice. 2. Sciafitele sunt plante umbrofile care nu suporta lumina solaradirecta si de aceea cresc la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca deexemplu:lacrimioara, maciesul, rodul pamantului. Sciafitelor lesunt specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic format din 1-2randuri celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata.Epiderma este saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste. 3. Heliosciafitele sunt plantele cu preferinte intermiediare delumina. Acestea sunt unele liane si arbori care crescand inconditii de luminozitate scazuta isi orienteaza frunzele in acelasi plan pentru a le umbri pe altele.Aceste plante au marimi si formediferite.Ca reprezentanti: dudul, matraguna. B. Dupa altitudine plantele se impart in:1. Etajul campie si colinar sunt specii cu un grad evident dexerifilietate, termofile, fotofile. Aceste plante sunt adaptate la unclimat cu precipitatii reduse si temperaturi

ridicate. Careprezentanti avem: stejarii, teiul argintiu, ulmii, artarul taranesc,caprinta, porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui, scaiulcampului, margelusa, murul. 2. Etajul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de precipitatii si temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu precipitatii intre 600 mm si 1200 mm anual si temperaturi intre 2 si8 grade celsius. Aici predomina padurile edificate de gorun, fag,carpen, paltin, molid, brad, ulm, soc rosu, salcie capreasca.Din speciile ierboase notam: maciesul iepurelui, vinarita, plumnarica, clopoteii, toporasii. 3. Etajul subalpin cresc specii hechistotetrme si microterme,mezofile sai higrofile deoarece aici precipitatiile depasesc 1200mm iar temperatura medie este in jur de 0 grade celsius.In etajul subalpin se gasesc jneapanul, bujorul de munte,afinul. In etajul alpin se gasesc plante ierboase de talie mica cum ar fi: paiusul alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie demuschi si licheni C. Factorul edafic sau pedologic din acst punct de vederedeosebim mai multe grupe ecologice:Speciile Halofile sunt adaptate la concentratii mai mari sau maimici ale sarurilor in solul in care cresc.Din acest punct de vedere plantele se deosebesc in: foarte slab halofileslab halofilemoderat halofileputernic halofileexcesiv halofileAceasta impartire este in functie de gradul de saturare a sarurilor de la 75mg% pentru cele slab halofile si 1500 mg% pentru plantelecare traiesc in climatul cu solul excesiv saturat.Speciile Glicofile acestea sunt in contract cu plantele halofiledeci cresc pe soluri sarace in saruri. Aceste plante traiesc pe roci,terenuri si soluri lipsite de vegetatie. Aceste plante se subimpart in plante saxicole si plante arenicole. Plantele Saxicole cresc pe stanci si in fisurile acestora. Primelese numesc: Litofite iar cele din urma se numesc Casmofite.Plantele Aremicole sunt adaptate la viata pe nisip si suntrezistente la deficitul de apa din substratul nisipos. Aceste planteintalnim adaptari cu un sistem radicular puternic.Dupa ph

solurile se impart in acide, neutre si bazice. Plantelecare traiesc pe astfel de soluri sunt: Actidofile care prefera solurilecu ph acid respectiv mai mic de 6,8 Neutrofile care cresc pe soluricu ph intre 6,8 si 7,2 acestea sunt cele mai numeroase si plantele Bazifile care se intalnesc pe soluri cu ph peste 7,2.In functie de pretentia plantelor la reactia chimica a solurilor scara ecologica a plantelor se imparte in urmatoarele tipuri: euriionice, puternic acidofile,acido-neutrofile, neutrofile,bazifile . In Romania predomina plantele neutrofile.In legatura cu ph solului este si troficitatea care exprimacontinutul acestuia de substante nutririve. In functie de troficitatea solului plantele se impart in: extrem oligotrofe, oligotrofe,mezotrofe, eutrofe, megatrofe. In functie de continutul de azot N plantele se impart in: foarteslab nitrofile, slab nitrofile, moderat nitrofile, puternicnitrofile. Forme biologice ale plantelor Deoarece plantele au fost influentate de un anumit factoriecologici acestea si-au creat adaptari specilae la mediu pentru aasigura perpetoarea speciilor. Astfel ele se impart in: Fanerofitele este grupa ecologica a plantelor lemnoase (arborisi arbusti). In aceasta grupa ecologica se include plantele mari. Aceste plante rezista peste iarna cu ajutorul mugurilor generatori situati la 30 cm inaltime.Plantele nanofanerofite care au inaltimi cuprinse intre 0.3 si2m, plantele mezofanerofite specii inalte cu inaltimi cuprinse intre2 si 15m, plante megafanerofite cu talia de peste 15m. Camefitele

sunt plante perene cu tulpinile ierboase dar spre baza mai mult sau mai putin lignificate, culcate adesea pe pamantsi lungit pana la 0.3 m. Reprezentanti afinul, merisorul,cimbrisorul, soparlita. Hemicriptofitele sunt plante perene ierboase ai caror mugurigeneratori se gasesc la baza tulpinilor. Reprezentanti papadia, bozul, toporasul Criptofitele specii vegetale perene ierboase, cu mugurii deregenerare adapostiti in sol(geofite) sau in apa(hgelofidrofite).Reprezentanti ghiocelul, lacrimioarea, papucul doamnei, vioreaua. Terofitele sunt palnte ierboase anuale sau bianuale care nurezista iernii si se perpetueaza prin seminte. Reprezentanti traistaciobanului, mustarul de camp, mohorul, macul, clopotel.In zona ecuatoriala exista si grupa epifitelor la noi acesta grupase restrange aproape exclusiv la specii de talofite (alge, licheni,,muschi).In romania flora este dispusa procentual astfel hemicriptifite47.9 % terofite 26.2% , geofite 9.6%, fanerofitele 7.2%, camefitele4.7%, helohidrofite 4.3%, epifitele 0.1%. Flora reprezinta totalitatea speciilor de plante din un anumit teritoriu.