Monica-MardIHFBAI(O$

ECHITATEAiu onEPTUL PENAr suBsrANTrAL

Universul JuridicBucureEti

-2018-

E cop"it,

Prefag5.....

CuvAnt-inainteAbrevieri..... LL

Introducere.

CAPITOL PRELIMINARDREPT. DREPTATE. ECHITATE

Secfiunea. L. Perspectivi filosoficl asupra conceptelor de dreptdreptate, echitate

1.1. Dreptul gi echitatea in conceplia filosofilor antici...................'.'.'...18

1.2. Dreptul roman gi nogiunea de echitate.. ......'.'............25

1.3. Dreptatea 9i echitatea in conceplia unor filosofi iluminigtigi utilitarigti

Secliunea 2, Conceplii moderne despre drept dreptate, echitate...............30

2.1. Egalitatea de ganse, nediscriminare, egalitate in fala Iegii..........302.2. Modelul moral-politic al dreptului gi modelul democratical dreptului. Echitatea ca justilie sociali2.3. Echitatea conturati in principiile fundamentale ..'...'.'.".................37

PARTEA IECHITATEA iru NEPORT CU SANCTIUNEA PENALA .....,.,,,,,,.,..4L

CAPITOLUL IECHITATEA $r INDIVIDUALIZAREA SANCTIUNILOR PENALE..........................48

Secliunea 1. Echitatea gi individualizarea pedepsei ...........

Subsec.tiunea A. Echitatea Si individualizarea pedepsei in dreptulpenal romd.n

A.a) Aspecte generale.......

A.b) Principiul propo4ionalitilii restrAngerii drepturilorfundamentale, garanlie a echitafli in individualizarea legali a

pedepsei............. ......................... 59

A.c) Pedepsele principale in dreptul penal romdn gi echitatea..........71

A.c).1. Aspecte din individualizarea pedepselor aplicabilepersoanei juridice 77

A.c).2.Individualizarea legali a detenliunii pe viafi.'.'..'.................'74

A.c).3. Individualizarea legall a inchisorii

13

18

18

26

34

48

5555

78

A.c).4. Individualizarea legali a amenzii 85

4s2l Moni c a- Mar cel a D inu-B akog

A.c).5. Alte aspecte ce vizeazd echitatea cu privire Ia

individualizarea pedepselor principaIe......................................'.".'....'..92

A.d) Aspecte de individualizare legali a pedepselor accesoriigi complementare gi echitatea......A.e) Criteriile generale de individualizare a pedepselor,garanlie impotriva puterii discrelionare a judecitorului.............'.'.' 103

A.f) Jocul circumstanlelor atenuante gi agravante in aplicareaunei pedepse echitabile. L77

A.g) Individualizareajudiciarl a pedepsei inchisorii in regimneprivativ de libertate - modalitate de stabilire a uneipedepse echitabile ,,,,,,,,,,,,,,.,., 1'20

A.h) Echitatea in individualizarea postcondamnatorie a

pedepsei din dreptul penal romAn..... ..122

Subsecliunea B. Echitatea Si individualizarea pedepselor tn

dreptul p enal francez........ ,-,,,.,'.,1'28

B.a) Individualizarea legali a pedepselor in dreptul francez '.......'..131B.a).1. Principiul legalitilii incrimindrii 9i a pedepselor indreptul penal francez 132B.a).2. Proporlionalitatea - garanfia echitilii inindividualizarea legall in dreptul penal francez.........'.....'.........'.'.'.138

B.a).2.1. Necesitatea, proporlionalitatea gi scarapedepselor in individualizarea legal5 france2d....................."".'.140

B.a).2.2. Un minim general flexibil, previzutinci de

legea penald francezd........ 742

145B.a).2.4. Incoerenlele legiuitorului francez indeterminarea pedepselor. Pedepsele alternative indreptul penal francez....................... .....'.""'.................' 149

B.b) Individualizareajudiciari a pedepselor in dreptul penalfrance2................

B.b).1. Individualizarea judiciard din momentul judecdlii '."....'.' 159

B.b).1.1. Cine gi cum individualizeazS, pedepsele in

94

B.a).2.3.Variafiile maximului legal in funclie degravitatea actelor infraclionale......

dreptul penal france z? ......................

B.b).1.2. Instrumentele specifice individualiziriijudiciare din etapa judecilii ........,..,

B.b).1.3. Modalitili de individualizare judiciari inmomentul judecaFi in dreptul penal francez. Selectarea

159

762

766concretl a pedepsei.*

I

Echitatenin dreptul penal substanlial | 483

B.b).1.4. CAteva aspecte in ceea ce privegte echitatea inpractica individualizirii judiciare a pedepselor dindreptul penal france2.............

B.b).2. Individualizarea judiciari postcondamnatorie in178

B.b).2.7. Organele competente in privinla individualiziriipostcondamnatorii a pedepselor in Franla...............'.'.",...........'..179

B.b).2.2. Regimurile specifice executirii pedepselor dinetapa individualizdrii judiciare postcondamnatorii indreptul penal francez..........................

B.b).2.3. Mlsurile ce privesc pedepsele privative 9irestrictive de libertate in dreptul penal france2....................'.,...L94

B.b).2.4. Anumite aspecte ce vizeazd respectareadreptului la apirare pe parcursul executiirii pedepselor

Secliunea 2. Echitatea gi individualizareamisurilor educative 9i a

misurilor de siguran!5 2LL

Subsecfiunea A. Individualizarea mdsurilor educative Si a

mdsurilor de siguranld tn dreptul penal romdn.... ...'...'.......277

A.a) fustificarea regimului sanclionator favorizant al

minorilor in dreptul penal romAn gi echitatea sancliunilor214

A.a).1. Regimul mlsurilor educative neprivative de

libertate gi echitatea.. ..220

A.a).2.Regimul misurilor educative privative de libertate gi

echitatea...... ,,.,.................,.,,.222

A.a).3. Efectele cauzelor de atenuare 9i agravare asupramdsurii educative..... ....224

A.a).4. Aspecte particulare cu privire la rispundereaminorilor gi elementele echitigii 225

A.b) Echitatea in aplicarea misurii de siguranli a confisclriiprin echivalent gi a confiscirii extinse .......'...,..................229

A.b).1. Limitele echitabile ale confiscirii prin echivalent'.".'........230A.b).2. Confiscarea extinsl 9i limitele echitelii.'.'...............................237

Subsecliunea B. Echitatea Si individualizarea mdsurilor educative

Si de sigurangd fn dreptul penal francez '.......245B.a) Individualizarea misurilor educative in dreptul penal

francez ..245

B.a).1. Scurt istoric al rispunderii penale a minorilor in

770

784

206

Franla

4s4l Monica-Mar cel a D inu-B akoE

B.a).2. Misurile educative gi de siguran!5 care vizeazdminoriiindreptulpenalfrancez...................... ..............250

B.a).3. Criteriile de individualizare in tratamentulsanclionator al minorilor conform legii penale france2e..............257

B.aJ.4. Explicarea regimului derogatoriu de individualizarepentru minori prin prisma echitefii sancliunilor penaIe.............. 261

B.b) Mdsurile de siguranli in tratamentul penal aldelincvengilor majori ........ 270

B.b).l-. Incidenla misurilor de siguranld fere existenlainfra4iunii. Nerespectarea echit5fii?. ..........................275

B.b).2. Cazul particular al tulburirilor psihice. Este posibilddelimitarea pedepselor de mdsurile de siguran!5? .........................278

B.b).3. Legitura intre misurile de siguranpi, funcgia de

neutralizare a pedepsei gi echitatea in tehnica de dispunerea acestor mdsuri de cltre autoritdtile france2e.................................292

CAPITOLUL 2ECHTTATEA $r CUMULUL SANCTIUNTLOR/CALIFTCAnil,OR PENA1E......... 296

Seqtiunea 1. Echitatea gi principiul ne bis in idem...... 298Subsecfiunea A. Aspecte cu privire la principiul ne bis in idem,si /a

concursul de calificdri din dreptul penal romdn.. ................302

A.a) Principiul ne bis in idem in dreptul penal romdn..........................302

A.b) Concursul de calificiri in dreptul penal rom4n.............................311-

Subsecliunea B. Echitatea Si non-cumulul calificdrilor/proceselortn dreptul penal francez. Aspecte cu privire la principiul ne bis inidem in dreptul penal francez ....... 315

B.a) Absenla regulilor de rezolvare a conflictelor de calificdridin legea penali francez5,........ ......................321

B.b) Excepgiile de la non-cumulul de calificiri. Fapt5 unici gi

pluralitate de valori atinse............ 323

325Subsecliunea A. Aspecte din drepnl penal romdn ..............325

A.a) Concursul de infracliuni, cumulul inchisorii cu amenda gi

echitateaA.b) Cat de echitabil este sporul obligatoriu de o treime dintotalul celorlalte pedepse stabilite, ce se adaugl la pedeapsa

Secliunea 2. Echitatea pedepselor, principiul ne bis in idem gi

pedepsele cumulative..

325

327cea mai grea?

486 I Mmiu-Mm cela D inu-B ako Q

A.c) Aplicarea imediatii a dispozi$ilor din materia prescriplieirdspunderii penale Ei a executiirii pedepsei, mai severe,

pentru infraqtiuni comise anterior pentru care termenul de

prescriplie a rispunderii nu s-a implinit in dreptul penal

substangial romAn .392Subsecliunea B. Aspecte din dreptul penal francez ...."...'...396

B.a) Legile interpretative gi civile, exceplii de la principiulneretroactivitllii legii penale mai severe in dreptul france2...........'396

B.b) Reveniri defavorabile asupra jurisprudenlei 9i principiulneretroactivitilii legii penale in dreptul penal france2....."................4OO

B.c) Cazurile crimelor impotriva umanitilii in dreptul penal

francez gi echitatea. 402

CAPITOLUL 2ECHITATEA $I IUSTIFICAREA INFMCTIUNII ICAUZELE

Secliunea 1. Echitatea gi cauzele justificative legale

B.b) Exceplia adevirului - exceptio veritatis.......

B.c) Scuza provocdrii - cauzdjustificativi in dreptul penal

Secliunea 2. Echitatea gi cauzele justificative jurisprudenliale

Subsecliunea A. Aspecte din dreptul penal romdn cu privire lacauze justificative doctrinare ..............................1........

Subsecliunea B. Echitatea Si faptele justificative praetoriene in

4054LL

Subsecfiunea A. Echitatea Si cauzele iustificative legale tn dreptulpenal romdn ,.,.,.,.,.,,,..,.,.,.,., 4L1

A.a) Legitima apirare gi elementele de echitate ..........472

A.b) Starea de necesitate gi echitatea 4L5

4tB

42L

424

425434

438

439

439

441

A.c) Echitatea din exercitarea unui drept sau indeplinirea unei

obligalii........A.d) ConsimldmAntul pers oanei vitimate - cauzd, justifi cativllegali gi limitele echitilii

Subsec[iunea B. Echitatea Si cauzele iustificative legale tn dreptul

B.a) Echitatea in cauzele generale justificative in dreptulpenal francez

dreptul p e nal fr ancez .......

Edtitotufu@alryul substantial lasT

B.a) Buna+dinfica faptiustificativ pretorian ln materie de

def?iimare.... ""'443B.b)Libertateadeexprimare-cauzijustificativiprinprismaechiti;ii"....... ""'447B.c) Echitatea ca fundament al justificirii prin drepturile la

apdrare..,....., ""'448

Concluzii...... """""""""""452

Posffa!i........ """""""""""468

E troorucere

Echitatea a fost vizuti ca ,,o dimensiune a principiului iu*itbi in rardacestuia cu morala. Echitatea introduce practic morala in sistemele & drE?t hvigoare"l. ,,Mai mult, aceasta guverneazd inclusiv domeniile su*t mrrnire' suformale, care, aparent, nu au nicio legiturd cu preocupirile axiologice'2.

Dacd in sfera dreptului procesual civil, arL 5 din actualul Cod de Proe-durd civili prevede in alin. (3) cI: ,,in cazul in care o pricini nu poate fi solu-

lionati nici in baza legii, nici a uzanlelor, iar in lipsa acestora din urmi, nici itrbaza dispoziliilor legale privitoare la situalii aseminitoare, ea va trebui jude'cati in baza principiilor generale ale dreptului, avAnd in vedere toate cir-cumstanlele acesteia gi linAnd seama de cerinlele echitifii", o asemenea alter-nativd nu este posibila 5i in dreptul penal substangial. Echitatea apare indreptul penal prin prisma principiului legalitdlii incriminirii gi a pedepselor,

care incadreazl insigi activitatea de aplicare gi interpretare a legii penale, pe

care judecdtorii o efectueazi, prevenind arbitrariul in impdrlirea dreptilii gi

contribuind la menlinerea echilibrului in actul de justilie represiv.Principiul echitelii gi justiliei reprezinti un principiu fundamental al

dreptului, alSturi de alte principii generale ca: asigurarea bazelor legale de

funcfionare a statului, principiul libertigii gi egalitdlii gi principiul responsabi-Utelii din care decurge in final pi sancliunea penali individualizatd. fustilia gi

echitatea reprezinti valori ale vielii sociale care trebuie si igi giseasciexpresia juridicl, iar principiile dreptului sunt conceptele care le exprimi.Normele juridice derivd din aceste principii gi este imperativ si igi realizezefinalitatea prin echitate. Pe parcursul cercetdrii noastre, am identificat echi-tatea in sfera dreptului penal substanfial, prin individualizatea sancliunilorpenale, proporlionalitatea ingerintei in drepturile 9i libertllile indivizilor,proporlionalitatea pedepsei cu pericolul social al infracliunii, legea penall maifavorabili gi cauzele justificative3.

1 A se vedea M. Andreescu, Principiul propor,tionalitd,tii fn dreptul constitulional,Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2007,p.10 9i urm.

2 Gh.C. Mihai, R.l. Motica, Fundamentele dreptului. Teoria Si filosofia dreptului, Ed. All,Bucuregti, 1997, p. 733.

s in dreptul penal francez s-a ajuns la crearea de cauze justificativg aga-numitelecauze justificative jurisprudenliale, sau pretoriene, care au ca fundament principiul echitilii,acesta presupunand adaptarea justiliei penale la situaliile imprevizibile. Practic, este vorbadespre interesul general care legitimeaze acest fenomen in jurisprudenga francezl. Spre

exemplu, exceplia bunei-credinfe, exceplie de la prevederile generale ale Legii din 29 iulie

ul Mo ni c a- Mar cel a Dinu-B akog

Nofiunea de echitate existl in procedura penali romAnI gi francez5, inconfinutul principiului dreptului la un proces echitabill. Echitatea este un

1881 care reglementeazi infracFunile de presi gi care justifitl atingerile aduse imaginiipublice a unei persoane gi deci afectarea demnitilii acesteia daci la bazi se afl5 un motivlegitim, de interes general gi buna-credin!5 a celui care comite aceasti vitimare a drep-turilor personalitigii. Un alt exemplu este justificarea comiterii unei infracliuni in misura incare aceasta a fost strict necesari pentru exercifiul efectiv al drepturilor la apdrare g.a.m.d.Vom vedea in detaliu aceste aspecte in cuprinsul pi4ii finale din prezenta lucrare, dedicatiacestui subiecL

1 Echitatea redati prin prisma dreptului la un proces echitabil reprezinti un dreptfundamental al fiecirui indMd in fafa instanfelor de judecati. Este un drept care esterecunoscut de la inceperea procesului penal, pe intreg parcursul acestuia, inclusiv in faza deexecutare a deciziilor judecetoretti. Dreptul Ia un proces echitabil este previzut in cuprinsulDeclaraliei universale a Drepturilor Omului, art. 10, adoptati la 10 decembrie 1948, prinRezolutia 217 A in cadrul celei de-a treia sesiuni a Adundrii Generale a OrganizalieiNafunilor unite, gi este consacrat in arL 5 al convengiei Europene a Drepturilor omului,DeSi ConstituFa Franlei nu prevede expres dreptul la un proces echitabil, acesta estereouulscut in jurisprudenp Consiliului Constitufional (Decizia nr. 95-360 din 2 februarie19!t1 di+onibili la www.conseil-constitutionnelfr/decision/1995/95362dc.htm, consultatib ZIO se@mbrie 2015, in care Consiliul Constitulional a recunoscut ci procesul echitabilesb o garanFe a respec6rii drepturilor apiririi care asigurd echilibrul intre drepturilePfu.tilor in fa.ta instanlei de judecati), in baza arl 14 din Pactul Internalional cu privire la&e6rile civile gi politice, art. 6 par. 1 al Convenliei Europene a Drepturilor Omului gieft.17 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Reglementarea dreptului la un proces echitabil in codurile de proceduri penali romAn9i francez este similari. Codul de proceduri penali romAn actual se referi la echitate incuprinsul arL B, intitulat Caracterul echitabil Si termenul rezonabil al procesului penal;vechiul Cod de proceduri penali romAn din 1968 se referea la echitate in cuprinsul art 1alin' (1), care prevedea un confinut aseminitor, dar care era intitulat distinct: scopulprocesului penaL in conformitate cu vechea reglementare romanS, scopul procesului penalera ,,constatarea la timp gi in mod complet a faptelor care constituie infracfiuni, astfel caorice persoani care a sivArgit o infragtiune sI fie pedepsiti potrMt vinoviliei sale gi niciopersoani nevinovati si nu fie trasi la rdspundere penali".

in doctrina romane (G. Antoniu N. Volonciu, N. Zaharia, Diclionar de procedurd penald,Ed. $tiinlifici gi Enciclopedici, Bucuregti, 1988, p. 9z) s-a considerat in reglementareaprocesual penali ci echitatea presupune o deplind egalitate a tuturor participanlilor inprocesul penal, iar in realizarea acestuia ea nu poate fi separati de ideea fundamentaldpotrivit cireia toate persoanele care au incilcat legea trebuie si fie sanclionate gi niciunnevinovat si nu fie pedepsit. Este vorba despre echilibrul intre apirarea interesului general,de pedepsire a infractorilor gi interesul fiecirei persoane nevinovate de a nu fi supusdconstringerii penale. Nogiuni ca legatitatea, adevirul, preocuparea constanti de a sancgionaechitabil 9i in cel mai scurt timp posibil infractorii, iniliativa de a combate infracfiunile, dar9i preocuparea in a nu incllca drepturi gi libertnF fundamentale prin respectarea garanliilorefective care impiedicS incllcarea lor, prevenirea nerespectirii prezumliei de nevinovifie,sau a dreptului Ia apirare, respectul demniH;ii gi integritifii umane gi a vielii private au fost

Echitatea tn dreptul penal substanlial l,tprincipiu fundamental al procesului penal, dar un proes echiabil nu poate

exista daci reglementdrile de drept penal substanFal zunt vidit inedlitabile. O

Iege nedreapti nu poate duce la o solulie echitabilS, or, unde nu existi echi-

invocate in numele echitelii (C. Ghigheci, in N. Volonciu, AS. Udiu, R Moroganu, V. Viduva,D. Atasiei, C. Ghigheci, C. Voicu, G. Tudor, T.V. Gheorghe, CM. Chirifi, Noul Cod de procedurd

penald comentat, ed. a2-a, revizuiti gi adiugitl, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2015,p'28).Daci analizlm aceste noliuni, ajungem la concluzia ci majoritatea sunt deja creionate

in dreptul penal substanfial. ArL B C. pr, pen. romAn cuprinde elemente ale echitifii precumnecesitatea solulionirii cazurilor intr-un termen rezonabil cu respectarea regulilor uneirepresiuni juste gi exacte, alituri de respectarea drepturilor gi libertifllor fundamentale.

in reglementarea francezi procesual penali regisim in cuprinsul Pir$i preliminare a

Codului de procedurd penali actual articolul preliminar, cu urmitorul cuprins:,,1. Procedurapenali trebuie sI fie echitabile gi contradictorie gi si menlini echilibrul intre drepturile pdr-

fllor. Ea trebuie si garanteze separalia puterilor autoritdlilor care exerciti acliunea publicdde cele care judeci procesul. Indivizii intr-o situafie similari gi urmirili penal pentruaceleagi infiacliuni ar trebui judecafi dupi aceleagi reguli II. Autoritatea judiciari trebuie siasigure informarea victimelor $i garantarea drepturile acestora in cadrul procedurilorpenale; IIL Orice persoani suspectate, sau acuzatd este prezumati nevinovati pAni la stabi-lirea definitivi a vinoveliei sale. incilcirile prezumfiei de nevinovdlie se impun a fi pre-

venite, ele vor fi reparate gi pedepsite in condifiile previzute de lege. Persoana are dreptulde a fi informati cu privire la acuzaliile aduse impotriva ei gi si fie asistati de un apiritor. incazul in care persoana suspectatS, sau acuzati nu inlelege limba francezi, ea are dreptul laasistenla unui interpret, intr-o limbi pe care o infelege 9i pAni la incheierea procedurilor,inclusiv pe parcursul intrevederilor cu avocatul siu care au legituri directi cu oriceinterogatoriu sau audiere in cauzi, precum gi la traducerea documentelor esenfiale pentruexercitarea apiririi sale in afarl de renunlarea expresi gi in cunogtingi de cauzi din parteasa la acest drept, in vederea garantirii caracterului echitabil al procesului, documente caretrebuie, ca atare, si ii fie notificate in conformitate cu prezentul cod. Misurile de constrAn-gere, la care poate fi supusi persoana suspectati, sau acuzati sunt luate sub controlul efectival autoritdfii judiciare competente. Ele trebuie si fie strict necesare procedurii, proporlio-nale cu gravitatea infrac$unii de comiterea clreia este acuzate persoana gi si nu aduciatingere demnitilii persoanei. HotirArea asupra acuzaliei care i se imputi persoanei trebuiepronunlati intr-un termen rezonabil. Fiecare persoani condamnati are dreptul de a solicitaexaminarea condamndrii sale gi de citre o alti instan!5. in materia penalS gi coreclionalS,nicio sentinli de condamnare nu poate fi pronunlati impotriva unei persoane exclusiv pe

baza declara;iilor sale, firi ca aceasta si fi fost in misurd si se consilieze cu un avocat gi sifie asistati de cdtre acesta" (G. Azibert, Code de procddure pdnale annot6, 6d.2016, Ed.LexisNexis, Paris, 2016, pp. 3-5J.

Acestea sunt de fapt aceleagi nofiuni de legalitate, propor,tionalitate cu gravitateainfracliunii, termen rezonabil, echilibrul drepturilor pir,tiloa ca gi in legea procesual penaliromini, dar gi alte garanlii, cum ar fi separarea funcliilor judiciare, dreptul la un interpretprocedura contradictorie, prezumlia de nevinovifie, precum gi accentul pus pe,,informareagi garantarea drepturilor victimelor in cadrul procedurilor penale", care diferi de reglemen-tarea romAnS. Aceste garanlii nu lipsesc din procedura penald romAni, ci ele sunt prevezute

in articole separate din Codul de proceduri penali.

161 Moni c a- M ar c el a D inu-B ako q

tate, nu existi dreptate. De aceea ne-am propus si cercetdm in ce misurlprincipiul echitdlii se reflecti in cadrul dreptului penal substanfial.

Prezenta lucrare gtiinfifici are la bazi metodele de cercetare istoricS,comparativi gi analitici 9i cuprinde o cercetare comparativi a dreptului penalromAn gi francez, dar gi a jurisprudenlei europene, internalionali in materie,vizAnd recunoagterea gi consacrarea principiului echitilii in dreptul penalsubstanfial romAn gi francez.

Daci echitatea procesului penal a fost tratatii in doctrinS, constatdm cidespre echitate in dreptul material penal nu s-a scris. Un proces echitabil nupoate fi suslinut pe baza unui drept penal material inechitabil. Echitatea esteun subiect esengal gi de actualitate gi in dreptul penal substanfial. intrebareaeste: ce putem spune despre echitate in dreptul material penal? intr-adevdr,acest concept nu are o consacrare textuali, ci doar o recunoagtere indirecti,sau impliciti, prin intermediul conceptelor derivAnd din principiul constitu-fional al proporfionalitllii restrAngerii drepturilor fundamentale, aplicarealegii penale mai favorabilg individualizarea sancfiunilor penale sau cauzelejustificative ale faptei penale. Fiecare concept juridic igi are propriulfundament, asdel ci dreptul la un proces echitabil are implicit un fundamentfo drepul penal material.

Ilaci in sistemul de Common Law ,,Equity reprezinti ansamblul deprincipii desprinse din practica instanlei gi care sunt un corectiv adts regulilordin Common l-ar /'1, considerlm cd echitatea in dreptul penal se materia-izaaze intr-un ansamblu de norme de echitate cu rol de corectiv pentruregulile din dreptul penal substangialz. in viziunea noastr5, echitatea includeprincipii fundamentale ca: proporlionalitatea restrAngerii drepturilor gi liber-tililoa legalitatea incriminirii gi a sancfiunilor, egalitatea in fala legii penalgprincipiul individualizdrii, legea penali mai favorabili gi, nu in ultimul rAn4fundamentul moral al cauzelor justificative.

1 A se vedea M. Andreescu, op. cit, pp. 14-15, unde autorul susling in ceea ce privetteprincipiul proporlionalitiifii, faptul ci ,,acesta face parte din principiul echitSlii gi al justilieigi ci aceasti consacrare nu este suficienti sd existe la nivel formal, pur doctrinar, ci eatrebuie realizati prin norme, sau jurispruden!5". Cu atAt mai mult, considerim ci se apliciacelaqi ragionament gi in privinfa principiului echiti;ii, a cirui recunoattere in dreptul penalsubstanlial este necesar; pentru buna func$onalitate a celorlalte principii fundamentale ca:legea penali mai favorabili, principiul indMdualizirii, principiul legalitilii etc.

z Nu facem referire la un transplant legal, care ar fi imposibil in acest context (a sevede4 in acest sens, M.-M. Dinu-BakoS, Existe-t-il une justification de l'acculatration du droit?La culture iuridique du Common Law et la culture juridique du Droit Continental, in Analeleuniversitiilii de vest din Timigoar4 seria Drept, nr.l/zo].1, Ed. universul furidiq Bucureqti,pp. 167-173), ci la conceptul ti institulia echitiigi specifici dreptului continental romAn gifrancez.

Echitateatn dreptulpenal*fu ,tfol lvMenirea cercetirii noastre este de a deeh ack demente de drept penal

substanfial care corespund echitifii de ceb c:ue ar conraveni acestui prin-cipiu, generAnd discriminiri. Dupi constatarea inechitiFlor din dreptul penalsubstanfial, prin analiza instituliilor alese penuu a fi cuprinse in cercetare,propunem corectarea normelor inechiabile, acolo unde este cazul. in acestsens, in fiecare secliune vor exista obsenra"ile noasre cu privire la inechi-tifile pe care le descoperim, precum 9i propunerile corecEive pe care noi leapreciem ca fiind echitabile.

in cadrul fiecdrei institulii abordate, atAt din dreptul romAn, cAt gi dindreptul francez, identificim prezenfa echitiFi prin prisma principiilor funda-mentale de drept penal substanfial existente gi analizate, subliniem inechitlligi efectudm observalii cu privire la concordanla reglementdrii penale substan-

liale cu echitate4 pentru c4 in final, si propunem enunlarea principiului echi-tifii in dreptul penal substanlial roman gi francez.