NICOLAE GHEORGHIU

ECHIPA

FOTBATISTITOR

PITICIDesenele autorului

Cum se inva{i o limbd strdinlAdio campionatMHrturisiriFurtuniSe rdstoarnl lumeaDupI 15 ani (File din jurnalul lui Sorin)

CUPRINS

Pag.

Mirajul fotbaluluiFotbaligtii mor in picioareTerenul dintre blocuriDifi cultltile inceputuluiEchipa de pe strada noastrdE greu sI alcltuieEti o echiplOf, numai cipitan sd nu fiiUn meci f[r[ finalUn premiu qi o minge nouiAl doilea meci f[rl... finalO disparilie misterioasl(File din jurnalul lui Sorin)Strania pdtanie a lui Sorin(Note ale lui Mugurel)O aparilie uluitoare qi o veste zdrobitoareO vizit[ instructivdO propunere uimitoareUn teien ca un ministadion$antierul veseliei (File din jurnalul lui Sorin)Compartimentul... dezbaterilorCu gAndul 1a... CopocabanaUn meci de infarctO final[ de visUn teren vandalizatSorin, Mugurel qi... Sherlock HolmesS[rbitoare pe micul stadion(File din jurnalul lui Sorin)Invitalii-surprizlUn sentiment tare ciudat

It7

.t aD

253340+652586+

74

798S

9499

105at7424132r46153163a67

177L96202

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiGheorghiu, NicolaeEchipa fotbalis,tilor pitici lNicolae Gheorghiu - Bucuregti:Andreas Print,2017

ISBN 978-60 6-7 6s -039 -6

a dl Editura ANDRIAS rnrNr, Bucuregi,20t7

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din aceastd lucrare nu poate fi reprodusi,stocate gi retransmis[ sub formi: tipiriti, electronici, mecanici, fotocopiati, audio sau

sub orice alti varianti {bri permisiunea scrisi a Editurii Andreas Print.

Tehnor e dact are : w w w. tex.tus exm achin a. r o

Ilustralie copertd: 1 23RFBun de tipar: 20.04.2017; Coli de tipar: 16

Format: 16/54x84 cm

Prefald

mult, tare de mult de cAnd Si eu m-am imbolnd-vit de fotbal. Era inc[ inainte de rdzboiul care vapustii Europa. Aveam doar doi ani gi am simtit ociudat[ pldcere de a da cu piciorul intr-o minge.

Mai apoi, un v5.r, mai mare ca mine cu peste zece ani, carejuca mijlocag in echipa de fotbal a f[cltorului de inc[l!d-minte Mociornita, fiind gi prieten la catarami cu fiul indus-triaqului, m-a initiat in tainele acestui minunat joc. Jucamadeseori unu la unu in curtea lor, curte betonatl, situatdpe o strad[ din cartierul Dudeqti, qi invdtai, cum se spunepe viu, foarte mult de la el. A fost Ei component al echipeitransformate, in final, in Carmen, sfArqindu-qi cariera defotbalist la Dinamo Piteqti. Debutul intr-o echipl, fireqte,de copii, l-am f[cut insl dupd ce plrin{ii s-au mutat intr-oaltd mahala,la alt capet de Bucureqti, Ei anume a Panteli-monului. Locuiam pe o stradl pavati cu piatrl de rAu, cuborduri de ciment, care flcea legdtura intre qoselele Pante-limon qi Iancului.

Str5dula, care se numea atunci Sdtucul intAi, era foar-te nimeritl a fi teren de fotbal, deoarece foarte rar treceape acolo vreo c[ru][, una dintre ele fiind a lui nea Bog-dan, clrdtor de lemne de foc de la depozitele din preajmaGdrii de Est. Era tatil fotbalistului celebru Ionic[ Bog-dan. Pornea la drum in zori qi revenea adeseori pe innop-tate. CAt despre autovehicule, dacd le vedeam o datd la oluni sau doud.

Primul meu prieten fu un copil vecin cu noi, Nuqu. El,aflAnd c5-s mort dupl fotbal, imi vorbi intAia oard despreechipa strdzii, alcdtuitd din mici fotbaliEti. I-am vlzut pri-ma oar5 jucAnd in timpul unei vacanle de var5. Se infruntaucu echipa din ligInie, o ,,aqezare" situati imediat la dreaptadupl capitul str[zii Situcului intAi, cltre $oseaua Iancului.Acolo trliau de-a valma zeci de familii de {igani.

O intAmplare nefericit[ pentru un mic fotbalist imi oferiprilejul de a intra in echipa strlzii. Era o zi cald[ de varlcAnd se incinse un nou joc intre cele doul echipe rivale. Pri-veam, impreunl NuEu, din fala curfii mele. ,,Terenul", s5.

fi avut weo 25-30 de metri. Ca bare ale porfilor erau niEtepietre mari. Iar cAnd v[zui mingea, rdmlsei perplex; eradintr-un ciorap de dam[ maroniu, umplut cu cArpe de totfelul Ei legat fedeleq, de jur imprejur, cu sfoar[. Desigur,ca sI joci cu aga ceva e un chin, pentru ci mingea nu sare,cAnd e lovitl, mai mult se tArdqte. Mai toti erau in picioarelegoale, doar weo doi-trei avAnd teniqi, alte incdll5ri nefiindadmise de teama rdnirii adversarilor. Ori de cAte ori mingease oprea in weo gropitl sau la bordura trotuarului, se pro-ducea o invllmiqeal5 de nedescris, fiecare izbind cu sete,incercAnd s[ recupereze mingea.

Un asemenea moment se sfArqi tragic. Izbucni deodatiun urlet insplimAntitor, care ne provoc[ fiori reci pe Eiraspinlrii. La marginea unei borduri se formase, ca de obi-cei, o grdmadl. Din mijlocul ei lAqnise acel strig5t sfAqietor.Unul din echipa strlzii trisese nlprasnic, dar in bordur5,qi durerea il spintec[ precum un iatagan. Ieqi din grimadllop[ind intr-un picior.

Curioqi, ne-am apropiat. $i l-am auzit pe unul cu pIrblond, cArlion{at, rotund la fa!I, cu piept larg, durduliu, in-trebAndu-qi coechipierii: ,,Ce naibafacem ecum?" Eu nu-ipricepui necazul, dar Nuqu m[ lfimuri cd tipul era Bogdan,clpitanul echipei, qi supdrarea ii provenea de la faptul cd numai aveau tezew1.

Abia fhcu aceast[ afirmalie cd, privindu-md intr-un chipcam ciudat, porni c[tre Bogdan. ii vlzui cI vorbesc agitali.Apoi Nuqu imi f[cu semn s[ mi apropii gi imi spuse:

- El e Bogdan, fratele lui Bogdan.Era ca o qaradl: Bogdan fratele lui Bogdan! Probabil c[

f[cusem o mutrl de om uluit, cd Bogdan spuse iute:

- Fratele meu, Ionic[ Bogdan, e jucdtor la Rapid. Nuquimi spuse clili place fotbalul. Nu avem rezervd. Vrei sXjoci?

Nici nu ar fi fost nevoie s[ mI intrebe. Iar cAnd s-a reluatjocul, eram deja titular in echip[.

$i apdru al doilea moment memorabil. Eram cu mingeade cArpi la picior. Bogdan imi f[cea semne s[-i pasez. Maifhcui un pas qi mi pomenii cd mingea... dispare. Un tAnlrde weo douizeci qi cinci de ani se aplecase, o luase qi oaruncase intr-o curte al[turatd.

Se aEezd in fala lui, furios nevoie mare, Bogdan, lipAnd:- De ce ne faci asta, nene? Cu ce mai juclm?Se tAnguirl qi allii:- Nea Bogdane, tocmai matale s[ ne-o faci?TAn[rul, inim[ rece, continua si rAd[, ca inveselit de

pozn[. Deodat[ redeveni serios, vorbind mustrdtor:

*\\\i-\$r \\C-g-

- Pentru fotbal, mingea de cArp[ nu te ajutl s5-l practicica lumea. Cea mai bun[ e mingea sdltdrea![.

- Da, bre, nea Bogdane, zise unul, dar nu avem aqa ceva.

- Serios? Pli ia si vedem. Hocus pocus preparatus...intinse palma desfdcuti. Pe ea se afla o minge de tenis.

SIrirI toli in sus de bucurie. Cineva intrebd:- Chiar ne-o da!i?

- Sigur, pugtime. I-am suflat-o pentru voi lui Tache Ca-ralulis, care, cred c[ qti1i, e un bun jucdtor de tenis.

Meciul a continuat cu mingea de tenis. Cam ndbddlioaslea, cIci, izbindu-se de pietrele neregulate de rdu, sirea cao ciprild, pdcdlindu-ne, reuqind greu s[-i intuim direclia.Acesta a fost inceputul. Microbul fotbalului nu m-a mai pi-risit o clipi. PAn[ peste treizeci de ani. Dar dacd nu mai potjuca, md delectez privind. Pe stadion sau la televizor. De fie-care datl ins[ m[ ndpldeEte nostalgia. Amintirile pldcuteimi zburdl prin minte. Uneori le qi visez. Dar, cu timpul, in-cepurd a se estompa. De team[ ci le voi pierde, le-am ,,de-pozitat" in calculator. Apoi fur[ incluse intr-o carte. Acumsunt sigur ci amintirile vor dlinui.

Autorul

hfiirajul fotbalului

loaie de iunie. Cu stropi mari, provocatori debulbuci.Sorin, abia trezit din somn, iqi fhcu grabnic, cum se

spune, toaleta de dimineal[ Ei se repezi la fereastrd,

J* proptindu-qi nasul turtit in geamul aburit curAnd depropria-i risuflare, urm[rind ingrijorat puhoiul de apI ce se

prdvilea buluc peste oraq, parc[ gonit[ de fulgerele carebrilz-dau din cAnd in cAnd cerul, urmate de bubuituri puternice.

fl podidiri gAnduri negre, cugetAnd c[, dac[ ploaia va duramult, praful se va alege de planurile sale qi ale colegilor sdi deqcoal[ Ei de echip[. O echip[ de fotbal a copiilor ceva mai m[-riEori, pe care, Ia sugestia bunicului slu, fost cAndva fotbalist,au botezat- o,,$oimii".

Era neliniqtit deoarece, fiind ultima sAmb[td din luna maiqi, neavAnd cursuri, urma ca dup[-amiaz[ sd aibd loc o noulconfruntare cu cei din echipa Vulturii, veEnicii lor adversari,destul de redutabili. Era ultimul meci inaintea examenelor de

sfArqit ale anului Ecolar din 1989, qi doreau mult s[-l cAqtige.

De aceea se temea cd ploaia dezl[nfuitd, tundtoare, le putea

incurca toate socotelile.il trezi din gAnduri glasul cristalin al mamei, care strig5:

- Sorinel,la mas[.intotdeauna a r[spuns fhri zdbavl chem[rilor mamei. Se

duse grabnicin sufragerie. Ca de obicei, scaunul pe care st[teatatdl sdu era liber. De profesie ziarist, Viorel Bunescu, plecase

deja cdtre redacfie. La masi erau doar mama sa, Nina, qi soralui, Daniela. Aceasta il cercet[ cu o privire p[trunz[toare, aga

cum ficea mai mereu cu intenlia vldit[ de a depista weo fisu-rI in inftliqarea lui qi a-gi declanqa rapid spiritul critic. Nu depuline ori rAsese sarcastic, fie de p[ru] s[u ciufirlit, de urmelepastei de dintri rlmase in collul buzelor, fie de weo pat[ de petricou sau cine qtie ce altceva. De data aceasta nu zise nimic. Sevede treaba c[ Sorin arlta ca lumea, qi trebuie recunoscut cdasta se datora in mare parte ei, deoarece atAt de mult il cicili-se, incAt nu mai ieqea dimineala din baie pAni ce nu-qi studiaamdnunlit fiecare fibr[ a corpului.

DeEi adeseori fusese tentat s-o ia de ciuf din pricina firii saledominatoare, mai mereu ghimpoas5, inlepAndu-l cu diverseobservalii, cu glume batjocoritoare, usturltoare, nu o fbcuseniciodat[, fiindci era mai mic[ cu un an qi finea la ea qtiind c[nu-i voia decAt binele. De fapt o indrdgea qi se mAndrea cu eain fata copiilor, deoarece e tare drdgu![, cu pdrul sdu castaniu,cu ndsucul pulin in vAnt, cu ochii mari, ca doul mici castane,cu buze rumene qi, mai presus de orice, foarte puternic[, gatamereu s[ se ia la harfd cu orice bliat necuviincios.

Acum, ca de obicei, lAng5 ea sta cuminte cdleluqul ei, cupdrul ca neaua, cre!, pe care in gluml el l-a botezat Attila, deEieste tare pldpAnd qi fricos nevoie mare, dar aprig amator decarne, ca qi anticul purtdtor al numelui sdu, despre care So-rin citise intr-o carte c[ mAnca doar carne crudi linutd sub

Eaua calului. Attila, amirosind cu nasul negru in vAnt, iqi fixa-se ochiqorii, ca dou[ bile negre, spre farfuriile lor, atrdgAndu-le din cAnd in cAnd atenlia cu cAte un l[trat scurt, adic5, veziDoamne, mai era qi el pe acolo.

La picioarele scaunului sdu, departe de Attila, pe care nuil putea suferi, se oploqise mAla Tigru1a, toat[ numai dunginegre gi albe. Sorin o suporta pentru cd ii era tare dragd ma-mei, pe care o inveselea cu giumbuqlucurile ei, dar au fost qimomente in care mai c[ i-ar fi fhcut de petrecanie. Mai alescAnd se jucase cu mingea sa Ei iqi infipsese col[ii Ei unghiile-iascu(ite in ea, julind-o zdrav[n. Atunci, sub impresia ce]or ci-tite in romanulAuenhtrile luiTom Sanuyer, al hAtrului Mark

Twain, era gata sX dea orice, chiar Ei mingea, pentru o sticlutlcu doctoria moqrtea durerilor, pe care Tom i-o diduse mota-nului galben al mltugii Polly, distrAndu-se apoi copios cAnd elsflrise in sus doi metri, mieunAnd silbatic, alergdnd valvArtejprin camerd, r[vlEind totul in calea sa.

A infirlecat cu gnji micul dejun, din care nu lipseau nici-odati bolul cu lapte qi fulgi de ovIz, pigmentati cu ciocolatiras[, Ei feliile de pAine prljit[,,unse'o in strat gros cuNufe//c, o

ciocolatd despre care spunea cd, atunci cAnd o vede, ii vine s-o

m[nAnce cu ochii direct dinborcan, nu alta.Deqi ardea de nerdbdare sd termine cAt mai repede, pen-

tru a fugi la geam s[ vadd care mai era situatia afar[, totuqi se

ablinu, simlind ci Daniela era cu ochii numai pe el. Nu voias[ se mai repete scene din trecut cAnd ea, cu bune intenlii re-cunoqtea el, il tot pisilogea cu observaliile: ,Sorine, stai drept.Fd.-mi, te rog, pldcerea gi ia coatele de pe masd. Mdndncd,dragd, cu guro inchisd qi sldbegte-md cu plescditurile tale.Sorine, egti imposibil, nu lua cu mdna! Cd n-oifi neam de

antic preot englez care, cdnd s-a inuentat furculifa, ti bles-tema pe cei care o foloseau pentru cd, chipurile, de-aia ne-adat Dumnezeu degete, ca sd lefolosim. Sau eqti cumua dinOrient, din India, din Pakistan, unde gi acumuniimdndncdcu mdna direct dinfarfurie, cum am udzut infilme Ia tele-uizor. Sorine, ardeiulumplut, ca gi chi{telele marinate nu se

taie cu cu;ituL, ci cufurculisa. Cefaci? Bagi cu{itulin gurd. cuimbucdtura de brdrad? Ai grijd, te-ai putea tdia, qi nici nu-ifrumo* Vdleu, de ce uii cu cartea? La masd nu se citeqte^.

A,$a il tocase mereu. incepAnd inc[ de cdnd implinise weoqapte ani. Nu avusese de lucru mama qi ii cumplrase o cartedespre bunele maniere, considerdnd c[ o fatd trebuie si devi-nd as in aceast[ privin![, spre a se orienta bine in via![ gi, inde-osebi, a-qi educa exemplar copiii, cAnd ii va avea, desigur. De-ocamdat[, il educape Sorin. $i nu de puline ori il bltea la cap

cu vorbele: ,,PLnEor, o fac pentru tine, ca nu cumuq cdnd uei

fi mai mare sd se spund cd ifi lipsesc cei qapte ani de-acasd".

A,qa ii zice, puigor. Chiar qi acum, cdnd e mare. Ce e drept,la inceput il cam agasa cu vorbele sale, dar suferea totul cu sto-icism, pentru c5, degi era mai mic5, d[dea dovadd de o maredeqteptlciune, iar el, mai in glumX, mai in serios, o decretI a-ifi qefr. $i o respecta ca atare, clci pricepea c[ observaliile saleii vor fi de folos. Mai ales cd, de cur0nd, incepu a-i da Ei sfaturiin eventualitatea c[ se va imprieteni cu weo fatd, sfaturi pecare le ascultX cu sfintenie, cdci deja era ispitit de sora unui co-leg.,Sorine,turuia ea, dacd uei uorbi cu o fatd, Ia intdlnire sdo saluSituintdi. Nuuita, mdnauneifete, cd. qi ea efemeie, nuse sdrutd pe stradd.. Cdnd te plimbi an prietene, ntr cumua sdintorcipriuirea dupd altele, cd. o jigneqti Ei arfi. o comportarede bdddran". B[ga totul la cap, hotlrAt s[ se poarte intotdeau-na foarte cuviincios, cd de, om era qi el, nu?

A terminat de mAncat micul dejun frr[ nici un incident.Regula, introdusl tot de Daniela, este s[ se ridice de la masi Eisi-Ei ajute mama la spilatul veselei. De data aceasta, cu gAn-dul la ceea ce se intAmpla afar5, Sorin hotlri sd o incalce. Fi-regte, cuvoia mamei. Aqa cibdigui:

- Mami, te superi daci nu stau s[ spll vesela? Am ceva derezolvat rapid.

- Oooo, desigur, s[ opreqti ploaia, il persifl[ Daniela.Se incrunt[ la ea. O potoli insd mama, spunAnd:

- Of, Dani, nu puteti trli o weme qi frrI sd vd tachinafi?Poate c[ Sorinel are, intr-adev5.r, ceva important de frcut. A,ga

c[ nu m[ suplr, dragule. Fugi qi rezolv5, qopti ea, dar cu unzAmbet amuzat pe buze.

A dat fuga la fereastr5. gi il inclegt[ in ghearele ei o mareingrijorare vIzAnd ci deja strada era plin[ de ap[, semn cXgurile canalelor se infundaser[, qi ciuda lui se abXtu asupraacelora care aveau incl prostul obicei de a arunca pe trofuareqi pe strlzi diverse ambalaje din hArtie sau de carton, din careinfulecaserd dulciurile, ori p[hdrule din plastic in care fuseseinghelat[, precum fhceau copiii, b[ie{i qi fete, dar Ei oamenimari, aceqtia din urml lisf,nd pe asfalt mucuri de ligiri, am-

balaje ale {iglrilor cu sinistra inscrip{ie care avertizeazd cd,

,,FumafuIpoateucide".Cartierul este cel mai nou din Bucure$ti.A fost edificat

la o margine a sa, ca s[ locuiascl aproape de intreprindereametalurgic[ cei care lucrau in ea. Este intreprinderea cea maiveche, ajuns[ qi cea mai mare din cartier, dar nu gi singura,pentru cI fuseseri construite Ei alte unitlqi industriale, ca o

lesltorie, o tipografie, ftr1. a mai vorbi de sector, unul dintrecele mai industrializate din Capital[.

De-alffel, dupd cum vlzuse el pe o harti dintr-o carte de geo-grafie, Capitala fusese mereu privilegiat[ din acest punct de ve-dere. A priceput acest lucru vlzAnd cd pe hart[ erau marcatelocalit5lile in care existau unit[tri economice in anul 1938, cAndRomAnia, cum ardta harta, era cu adevlrat mare, avAnd granilecu Cehoslovacia Ei Polonia, cuprinzAnd qi nordul Bucovinei, cuHotinul qi Cerndu{ii, gi Basarabia. Dacd in oraqul Bucureqti se

semnala o mullime de diverse unitili de metalurgie, construc-

$e de magini, metalo-chimice, rafi.narea titeiului, materiale deconstrucfie, piel[rie, texlile, incdltdminte, o sumedenie alimen-tare etc., in Bucovina, in estul Moldovei qi in Basarabia zoneleerau aproape albe, existAnd foarte pu$ne unitdli economice laChiEindu, Bdlti qi Ldpuqna. De unde Ei marea sirlcie care bAn-tuia pe acolo. Poate la ele s-o fi referit Sadoveanu, cugetX el,c6nd a scris despre locurile unde nu se intAmpla nimic.

in intreprinderea metalurgic[ lucreaz[ foarte mulli dintrelocuitorii oraqului. in ea a muncit qi bunicul sXu, Gruia Bu*nescu, mai intii ca muncitor, apoi ca maistru, iar, spre final, cainginer. Acolo avmtsdse angajeze ca ucenic qitatil siu, ViorelBunescu, dar bunicul avu alte gAnduri cu el Ei l-a determinats[ urmeze liceul, apoi o facultate, qi acum e ziarist. Este cel dinfamilie care are numeroase cunoqtinle in mai toate domeniile.

Dar cel mai mult il bucuri pe Sorin faphrl ci este bine in-format intr-o sfer[ de activitate care devenise una dintre celemai mari pasiuni ale sale, gi anume fotbalul. C[ci ii place la ne-bunie fotbalul. Ca Ei multor prieteni de-ai sli. Pentru ei, el este