Echipa\nving`torilor

De ce vorbim despre o echip` aînving`torilor? Pentru c` în 2009, dup`ani în care am adunat, cu stoicism încurtea Prevenirii, piatr` dup` piatr`, unparteneriat f`cut cu Agen]ia dePublicitate „Arsenoaie-M`t`[el“ ne-aadus, lor [i nou`, o nominalizare laCannes [i trei medalii de aur la festivalulde la Portoroz.

Campania „Accidentele se pot întâm-pla oricui. Ai mai mult` grij` în trafic!“ avorbit tuturor oamenilor despre [ans` [ine[ans` [i a demolat un mit: „Mie nu mise poate întâmpla!“. Peste 50 de vedetedin sport, muzic`, televiziune au încer-cat - pentru câteva minute - un scaun curotile [i, nu numai c` nu s-au sim]it con-fortabil, dar au spus [i celorlal]i acestlucru [i au îndemnat la mai mult` pru-den]`.

Dup` doi ani, în 2011, o alt` campaniea Poli]iei Capitalei, derulat` de dataaceasta cu Agen]ia Publicis, este vorbadespre „Nu scrie [i conduce în acela[itimp!“, a câ[tigat dou` medalii de bronzla Festivalul de publicitate de la NewYork, cu spoturile audio.

Salut`m ini]iativa agen]iilor de a dez-volta campanii sociale [i suntemdeschi[i unor noi colabor`ri [i, de ce nu,unor noi premii!

G.V.

CUPRINSMESAJEToate institu]iile statului lucreaz` împreun` ...... Pag. 1-2

Cuvântul organiza]iilor neguvernamentale este

important ................................................................ Pag. 3-4

Persoanele publice se implic` în binele social ... Pag. 4-5

CERCETARETinerii din ziua de azi .............................................. Pag. 6

Tân`r, f`r` loc de munc`, îmi bat mama ............... Pag. 7

Încrederea bucure[tenilor ...................................... Pag. 7

Siguran]a \n campusurile studen]e[ti .................... Pag. 8

STRATEGIEStrategia de prevenire a criminalit`]ii la nivelul

municipiului Bucure[ti ....................................... Pag. 9-11

CALENDAR 2012 .......................................... Pag. 12-13

STRATEGIEStrategia de prevenire a criminalit`]ii la nivelul

municipiului Bucure[ti ..................................... Pag. 14-17

PROIECTEUnde-i lege, nu-i tocmeal`! ............................... Pag. 18-19

R`pirile de copii ................................................ Pag. 19 -20

SFATURINu po]i lua ma[ina cu tine, dar po]i s-o asiguri! ..Pag. 21

Cum se ap`r` singur` o cas` ......................... Pag. 22 - 23

Cum se construie[te o cas` Feng Shui ............... Pag. 23

ANIVERSARE17 ani de prevenire, în fotografii .......................... Pag. 24

Singura revist` româneasc` de preg`tire antiinfrac]ional` [i antivictimal` a popula]iei

Mul]umim:Revistei „Poli]ia Capitalei“Serviciului Poli]ie Canin`

Graficianului Viorel Baciu Graficianului Cezar Petry

Revist` realizat` deServiciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii

din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

ISSN 2067-5054Redac]ia:Gra]iela V`duva

Filic` SilianoviciCrengu]a RaduIleana Bogatoiu

Dana GavrilNicoleta RotaruAurelian Bocan

C. AlecsandrescuSorin NeagoeMarius Bociog

MESAJE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 1

În România, activitatea de prevenire acriminalit`]ii este în principal gestionat` de

Poli]ie, cu sprijinul societ`]ii civile. Structurile de pre-venire s-au înfiin]at din necesitatea adapt`rii interven]iei lanevoile [i practicile europene.

Cauzele criminalit`]ii sunt complexe: sociale, culturale,educa]ionale etc., iar o singur` institu]ie nu poate s` duc` sin-gur` lupta cu criminalitatea. Consumul de alcool [i drogurifavorizeaz` violen]ele, atât pe cele comise în spa]ii publice,cât [i pe cele intrafamiliale. Aproximativ 25% dintre omorurisunt datorate conflictelor domestice. Violen]a se identific` [iîn mediul [colar iar absenteismul [colar este ridicat.

Institu]iile publice, în func]ie de competen]e, dar [isectorul neguvernamental au abordat latura preventiv`,desf`[urând proiecte în parteneriat. Activitatea sedesf`[oar` înc` fragmentat, f`r` o viziune, f`r` o ac]iuneunitar`. Colaborarea între institu]ii se bazeaz` mai mult pe

aspectul rela]ional, în lipsa unei proceduri care s` regle-menteze interven]ia în echip` multidisciplinar`.

Institu]ia Prefectului Municipiului Bucure[ti a sprijinitini]iativa Poli]iei Capitalei [i, la scurt timp, a decis impli-carea direct` în coordonarea elabor`rii Strategiei de pre-venire a criminalit`]ii, la nivelul municipiului Bucure[ti.Ne dorim ca pân` în anul 2016, în Bucure[ti, institu]iilestatului, autorit`]ile locale, sectorul neguvernamental,sectorul privat [i media s` ac]ioneze împreun`, în sistemintegrat, pentru prevenirea infrac]ionalit`]ii [i cre[tereagradului de siguran]` comunitar`.

Misiunea prevenirii este aceea de a reda comunit`]ilorcoeziunea intern`, astfel încât fiecare cet`]ean în parte s`fie interesat de siguran]a sa [i a colectivit`]ii în caretr`ie[te [i fiecare comunitate s` protejeze via]a [i propri-etatea membrilor ei.

V` invit`m al`turi de noi pentru construirea unuiBucure[ti mai sigur [i mai unit!

Mihai Cristian AT~N~SOAEIPrefect al Municipiului Bucure[ti

S` red`m comunit`]ilorcoeziunea intern`!

În primul rând suntmam` [i femeie, de felhot`rât` [i optimist`.Apoi, sunt cet`]ean al

municipiului Bucure[ti, nu în ultimulrând func]ionar public [i membru alAutorit`]ii Teritoriale de Ordine Pu-blic` din municipiul Bucure[ti.

De aceea m` preocup`, atât în planpersonal, cât [i profesional siguran]amea, a copiilor [i a voastr`.

Nu-mi este team` de începuturi dedrum, chiar dac` este greu, de multe ori,s` strângi în jurul unei idei for]ele nece-sare pentru ca ea s` devin` realitate.

De aceea, am reu[it, la ini]iativaunor oameni minuna]i de la Serviciul

Prevenire din cadrul Poli]iei Capita-lei, speciali[ti în domeniu, s` coagu-lez o echip` determinat` s` constru-iasc` Strategia de prevenire a crimi-nalit`]ii în municipiul Bucure[ti.

Pe m`sur` ce strategia noastr`prinde contur, la întâlnirile pe care leavem în cadrul Grupurilor de lucruconstituite prin Ordinul Prefectuluimunicipiului Bucure[ti, num`rul departicipan]i cre[te, fapt ce m` suprindeîn mod pl`cut.

Înc` de la începutul demersuluinostru, am fost la aceea[i mas` atâtreprezentan]ii institu]iilor publice curol în cre[terea siguran]ei, cât [i orga-niza]iile neguvernamentale cu expe-

rien]` în domeniul prevenirii violen]eidomestice [i a delincven]ei juvenile,care s-au al`turat, în calitate de par-teneri, proiectului nostru.

Sunt opt luni de când lucr`m împre-un` pentru ca municipiul Bucure[tis` aib` o Strategie de preveniresimpl`, coerent`, func]ional`.

Ne a[teapt` patru ani de munc`, lafel de determinat` [i hot`rât` pentruca ora[ul meu [i al vostru, Bucure[ti,s` fie o capital` mai sigur` [i maiunit`!

Cristina CORU}Subprefect al Municipiului

Bucure[ti

O Capital` mai sigur` [i mai unit`!

„Tura]ie la maxim a motoarelor!“,iat` ce îndemn adresez poli]i[tilor, indiferentdin ce structur` fac ei parte. Poate fi consid-erat un mesaj dur, poate fi privit ca un

îndemn la suprasolicitare, îns` atunci când lucrezi cu ho]ii[i când prive[ti victimele, întotdeauna dezarmate [i [ocatede întâmplare, î]i dai seama c` trebuie s` faci tot ceea cepo]i ca s` nu se mai întâmple.

Iar când aceste victime sunt copii, nu po]i vorbi de neputin]`[i nici de sl̀ biciune. Nu po]i vorbi nici m`car de pauz ̀[i nici nuai dreptul la prea mult ̀odihn .̀ Dac ̀dai infractorilor posibili-tatea de a-[i trage r`suflarea, vei fi cu un pas în urma lor [i mâine,cine [tie, vor ap`rea ca din senin lâng ̀copilul t`u.

Este important s` ac]ion`m la timp [i profesionist, dareste la fel de important s` cunoa[tem riscurile [i s`ac]ion`m preventiv.

Fiecare dintre noi facem pu]in` prevenire în familianoastr` - atunci când ne înfrân`m cuvintele jignitoare [idevenim mai toleran]i cu ceilal]i, pe strad` - atunci cândlu`m din ma[in` radiocasetofonul [i îl ducem în cas`, înhabitatul nostru - atunci când cl`dim un gard mai solid înspatele casei [i amplas`m un felinar la intrare.

Avem nevoie de prevenire cu to]ii!

Chestor de poli]ie Viorel VASILEDirector General al Poli]iei Capitalei

Avem nevoie de prevenire cu to]ii!

Toate institu]iile statului lucreaz` \mpreun`

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i2

MESAJE

Ini]iativa Poli]iei Capitalei de a realiza, cu sprijinuldirect al Institu]iei Prefectului, o Strategie de prevenire acriminalit`]ii la nivelul municipiului Bucure[ti, reprezint`un demers extrem de util [i de actual. Strategia are un ca-racter de noutate, fiind racordat` la cerin]ele actuale deprevenire din Uniunea European` dar [i la realit`]ilespecifice din municipiul Bucure[ti.

În acest context, prevenirea violen]ei [i criminalit`]iicap`t`, în mod evident, o importan]` tot mai accentuat`,

[coala constituind cadrul esen]ial al activit`]ii de educa]ie[i prevenire în rândul elevilor [i tinerilor.

Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti, capartener al echipei institu]ionale, va sprijini [i se va impli-ca în mod direct [i concret în efortul de realizare a cadru-lui de siguran]` [i atmosfer` civic` a cet`]enilor Capitalei.

Monica Cristina ANISIEInspector {colar General Adjunct

Sprijin direct din partea cadrelor didactice

Cu to]ii am auzit expresia „Este mai bine s` previidecât s` tratezi“, iar ea este aplicabil` [i domeniuluisocial. Peste tot în lume, societ`]ile sunt preocupate dedezvoltarea s`n`toas` a copilului [i caut` r`spunsuri adec-vate la probleme ca delincven]a, consumul de droguri [ialcool, violen]a familial` [i abandonul [colar.

Nu exist` nici un dubiu: cel mai bun mod de a prevenidelincven]a juvenil` este s` intervii înainte de apari]iacomportamentului delincvent. În general, cele mai efi-ciente programe sunt foarte bine structurate, se concen-treaz` pe dezvoltarea deprinderilor sociale de baz` [iofer` consiliere individual` ce se adreseaz` direct com-portamentelor [i atitudinilor. Interven]iile centrate pe fa-milie au un impact pozitiv asupra copiilor, dar [i asuprafunc]ion`rii familiei, asupra comportamentului delincvent[i asupra recidivismului.

Familiile socializeaz` copiii - p`rin]ii îi înva]` pe copiis` î[i controleze comportamentele [i s` respecte drep-turile celorlal]i. Programele destinate delincven]ei juve-nile trebuie s` ac]ioneze în direc]ia înt`ririi capacit`]ilorfamiliei de a tr`i [i munci împreun`.

D.G.A.S.P.C. Sector 1 deruleaz`, înc` din anul 2002, unprogram de prevenire a delincven]ei juvenile, a consumu-lui de droguri [i a abandonului [colar, intitulat „Împre-

un` pentru viitorul t`u“, ai c`rui beneficiari principalisunt copiii din [colile situate pe raza administrativ terito-rial` a Sectorului 1.

Parteneriatele de colaborare între toate sectoarelesociet`]ii sunt necesare pentru m`rirea interac]iunii întreprofesioni[tii responsabili pentru studierea sau imple-mentarea programelor de prevenire a delincven]ei juve-nile.

Pentru a produce efecte [i pentru a avea succes, pro-gramele de prevenire trebuie s` se desf`[oare pe operioad` lung` de timp [i trebuie s` aib` ca grup ]int`popula]ia cu risc crescut de a manifesta comportamentedelincvente.

Dac` publicul larg, incluzând aici simpli cet`]eni, edu-catorii, cercet`torii, profesioni[tii din domeniul s`n`t`]iimintale, reprezentan]ii bisericii, oamenii de afaceri, politi-cienii s-ar implica în g`sirea unor solu]ii viabile în ceea ceprive[te problematica delincven]ei juvenile [i [i-ar unieforturile în acest sens, poate c` atunci comunitatea vadeveni un loc mai sigur [i se va transforma într-un medius`n`tos pentru to]i membrii ei.

Dr. D`nu] Ioan FLEAC~Director General, DGASPC sector 1

Dac` to]i [i-ar uni eforturile, atunci comunitatea ardeveni un loc sigur!

Publicarea revistei „PrevenireaCriminalit`]ii“ îmi ofer` deosebitulprilej de a aduce sincere mul]umiricolectivului de lucru, profesioni[tilordes`vâr[i]i care au pus în practic` oactivitate pe cât de simplist tratat` înperioada post decembrist`, pe atât decomplex` [i cu profunde implica]ii îndomeniul ordinii [i siguran]ei publice.

Participarea Direc]iei Generale deJandarmi a Municipiului Bucure[ti încadrul Grupului de lucru constituit lanivelul Prefecturii reprezint` momen-tul de cotitur` în activitatea noastr`, încare segmentul de prevenire a crimi-nalit`]ii va c`p`ta o conota]ie cu ade-v`rat profesionist`. Este momentul încare Direc]ia General` de Jandarmi aMunicipiului Bucure[ti va trece de laactivit`]ile desf`[urate independentsau în parteneriat, la activit`]ile care

se vor desf`[ura în cadrul unui sistemintegrat, guvernat de sarcini [i respon-sabilit`]i concrete, pe care le vomduce la îndeplinire, gra]ie unei planifi-c`ri riguroase [i a unei organiz`rijudicioase a for]elor [i mijloacelor decare dispunem.

În centrul acestor activit`]i se vorsitua „copilul“, „elevul“, „familia“,„cet`]eanul“, „strada“, „comunitatea“,principali actori ai vie]ii sociale, f`r`ca enumerarea s` fie limitativ`.

De[i activitatea de prevenire acriminalit`]ii la nivelul Direc]ieiGenerale de Jandarmi a MunicipiuluiBucure[ti a fost ini]iat` înc` din anul2007, perioad` în care am dezvoltatmai multe proiecte ce s-au bucurat deun feedback pozitiv în rândulpartenerilor sociali, suntem real-mente încânta]i de faptul c` am fost

invita]i s` particip`m la ela-borareaStrategiei de Prevenire a Crimi-nalit`]ii la nivelul municipiului Bucu-re[ti.

În speran]a c` toate activit`]ileprev`zute în calendarul stabilit vorproduce efecte vizibile în mediulsocial în ceea ce prive[te readucereaechilibrului în comunitate [i a ideii derespect pentru valorile de baz`, îmiexprim mul]umirea fa]` de eforturilesus]inute [i încrederea într-un viitormai sigur.

G-ral de brigad` drd. Eugen MERAN

Director general al Direc]iei Generale

de Jandarmi a MunicipiuluiBucure[ti

Jandarmeria Capitalei - mai aproape de actorii sociali

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 3

MESAJE

Cuvântul organiza]iilor neguvernamentale este important

Fenomenul medierii este cunoscut depeste o sut` de ani în ]`ri occidentale, pre-cum SUA, Marea Britanie, Canada, acolounde exist` o istorie [i o cultur` a medierii.

În România, medierea se desf`[oar`într-un cadru legal, conferit de Legea nr.192/2006.

Într-o societate aproape conflictual`,ca cea de ast`zi, aceast` tehnic` poateconstitui o „gur` de aer proaspat“, pentrup`r]ile aflate în disput`.

St`rile conflictuale presupun existen]aunei înfrunt`ri, a unui dezacord; orice con-flict care nu este rezolvat din timp poateevolua ca intensitate, iar efectul acestuiava conduce la efecte dezastruoase, pentrup`r]ile implicate.

Vorbim de conflicte ap`rute din cauzecare ]in de multe ori de subiectivismulcelor implica]i, de o aparent` domina]iesau autoritate pe care una dintre p`r]i ode]ine, de dorin]a de a învinge cu orice

pre]. St`rile conflictuale iau na[tere, decele mai multe ori, între persoane care auavut sau au o leg`tur` de tip afectiv saueconomic.

Prin mediere acestea, ajutate fiind deun mediator, pot s`-[i clarifice situa]ia [is` g`seasc` solu]ii. Solu]ia adoptat` dec`tre p`r]i este una de tip câ[tig-câ[tig, încare p`r]ile î[i fac concesii reciproce, re-zultatul fiind unul confortabil, în care re-la]ia dintre ele nu va fi deteriorat`, ceeace este foarte important.

Acest procedeu se bazeaz` pe adezi-unea p`r]ilor, fiindu-le garantat` acestora:neutralitatea, confiden]ialitatea [i impar-]ialitatea din partea mediatorului, p`r]ileîn cauz` de]inând controlul asupra între-gului proces, procedura fiind informal`,rapid` [i eficient`.

Medierea poate func]iona, nu doar carezolvare a unei st`ri conflictuale, a uneidispute, dar [i ca mod de prevenire a aces-

tora. Este cunoscut faptul c` oamenii, îngeneral, nu vor s`-[i fac` publice proble-mele personale, dar lipsa de alternative îidetermin` de cele mai multe ori s` ape-leze la Justi]ie, „pentru a le face dreptate“.

Trebuie ca societatea civil`, organi-za]iile din domeniul medierii, persoaneleimplicate în înfaptuirea justi]iei (avoca]i,judec`tori, poli]i[ti, procurori), precum [iinstitu]iile statului implicate în via]a pu-blic` s` sus]in` crearea unei culturi non-conflictuale de prevenire [i combatere aviolen]elor de orice tip, în societatea ro-mâneasc`. Acest lucru poate fi realizatprin eficientizarea unor mecanisme dejaexistente sau prin crearea unora noi, pecare popula]ia s` le cunoasc`.

Avocat [i mediator Nicoleta NI}UPre[edinta Asocia]iei

Profesionale a Mediatorilor din România - filiala Bucure[ti

Medierea poate func]iona ca mod de prevenire a conflictelor

Într-o societate care, de 20 de ani, seafl` într-o perpetu` tranzi]ie, participareacomunit`]ii la elaborarea [i implemen-tarea politicilor de prevenirea crimi-nalit`]ii este esen]ial`.

Mai mult, având în vedere c` înRomânia activitatea de prevenire a crimi-nalit`]ii se desf`[oar` în regim de avariecu bugete apropiate de zero (în timp cealte state europene aloc` între 0,5 [i 4 euro/locuitor/an) implicarea societ`]ii civile [ivalorificarea disponibilit`]ii de voluntariat

a cet`]enilor sunt foarte importante.În acest sens, exemple de bun`

practic` pot fi:Parteneriatele Ligii Asocia]iilor de

Proprietari Habitat cu Direc]ia Genera-l` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,Institutul pentru Cercetarea [i Preve-nirea Criminalit`]ii [.a.

Participarea reprezentan]ilor LigiiAsocia]iilor de Proprietari Habitat la[edin]ele Grupurilor de lucru pentruelaborarea strategiilor sectoriale de

prevenirea criminalit`]ii în municipiulBucure[ti.Înc` din 1998, am participat la pro-

movarea [i implementarea conceptului depoli]ie de proximitate. Activit`]ile decon[tientizare s-au adresat [i reprezen-tan]ilor poli]iei, dar mai ales cet`]enilor.

Au fost organizate dou` categorii deac]iuni:

cursuri gratuite adresate poli]i[tilorde proximitate, prin care ace[tia au fostfamiliariza]i cu problemele asocia]iilor deproprietari [i cu legisla]ia aplicabil` îndomeniu;

Voluntariatul este important

Funda]ia Sensiblu salut` ini]iativa Poli]ieiCapitalei [i a Institu]iei Prefecturii MunicipiuluiBucure[ti [i î[i manifest` încrederea c` acesteorganisme, cu sprijinul organiza]iilor non-guver-namentale [i a altor structuri publice, vor reu[i,prin aceast` strategie de prevenire a crimi-nalit`]ii, s` creasc` sentimentul de siguran]` allocuitorilor ora[ului.

Siguran]a comunit`]ii trebuie s` fie o pre-ocupare comun` a tuturor celor care tr`iesc sauî[i desf`[oar` activitatea în cadrul ei, fie c` vor-bim despre cet`]eni, institu]ii publice, organi-za]ii non-guvernamentale sau firme private.

Func]ion`m împreun` în acest sistem [i totceea ce se întâmpl` în jurul nostru ne afecteaz`.Împreun` putem s` reducem riscurile asociatefenomenelor infrac]ionale [i s` cre`m un mediumai sigur pentru fiecare dintre noi.

Punctual, în ceea ce prive[te problematicaviolen]ei domestice, Funda]ia Sensiblu î[imanifest` speran]a ca prin aceast` strategiefenomenul s` intre în aten]ia publicului [i atuturor institu]iilor care au atribu]ii în dome-

niu. Ne dorim s` reg`sim aici responsabilit`]ipe care fiecare din aceste elemente le va aveaîn prevenirea violen]ei domestice, în acest feloferind victimelor aten]ia [i sprijinul de careau nevoie. Consider`m necesar` existen]a unuimod unitar de interven]ie la nivelul tuturorcelor cu atribu]ii în prevenirea [i combatereaviolen]ei domestice, o mai bun` colaborareîntre ace[tia [i îndeplinirea cu maxim` respon-sabilitate a atribu]iilor legale.

Familia este locul în care fiecare dintre noiar trebui s` se simt` în cea mai mare sigu-ran]`. Ceea ce se întâmpl` celor mai vulnera-bili dintre noi ar trebui s` fie una din princi-palele preocup`ri ale comunit`]ii [i, mai ales,ce ar fi de f`cut pentru ca astfel de incidente s`nu se mai întâmple. S` începem crearea unuimediu sigur chiar de la nivelul membrilor fa-miliei, ca indivizi!

Cristina HORIAPre[edinte,

Funda]ia SENSIBLU

Siguran]a comunit`]ii trebuie s` fie o preocupare comun`

Prevenirea este cea mai efi-cient` form` de interven]ieasupra fenomenelor sociale [i,cu toate acestea, societatearomâneasc` se concentreaz`preponderent pe sanc]iuni.Acest fapt conduce la cre[tereacosturilor suportate de socie-tate [i agraveaz` fenomenelevizate în cauz`. A preveniînseamn` mai ales a educa. Deaceea, este necesar ca auto-rit`]ile statului s` colaboreazecu societatea civil` [i s` concen-treze toate eforturile pentru atransmite cet`]enilor un mesajcoerent.

Mirela PAVEL (}INCU)Pre[edinte,

Asocia]ia NO ABUSE

A preveni\nseamn` a

educa

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i4

Sunt lucruri care nute gânde[ti niciodat` c`pot s` ]i se \ntâmple ]ie!

Adev`rata problem`este c` atunci când ]ise \ntâmpl` este preatârziu, iar traumele psi-hice [i pierderile mate-riale ce se produc suntireversibile, dar ar fi

putut fi evitate \nv`]ând pu]ine elementede prevenire a criminalit`]ii.

|mi amintesc de anii când purtamcheia de la apartamnet de gât [i m`\ntorceam de la [coal` singur - eu [tiam

de la p`rin]i (nimeni nu te \nv`]a atunciastfel de lucruri) c` nu trebuie s` te urci\n lift cu cineva str`in sau dac` este cine-va necunoscut pe sala blocului nu trebuies` sco]i cheia s` deschizi u[a, ci suni la unvecin. Sunt multe lucruri pe care trebuies` le \nve]e copiii ast`zi [i acest lucru dejadep`[e[te sfera de cuno[tin]e ale p`rin-]ilor - mai ales \n domeniul internetului!

Aceste campanii de prevenire a crimi-nalit`]ii trebuie privite foarte serios [i tre-buie captat` toat` aten]ia copiilor prin totfelul de metode; \mi amintesc c` am con-tribuit acum [ase ani la o astfel de cam-panie a Poli]iei Capitalei - una dintre

metode a fost transmiterea mesajului prinintermediul unei piese muzicale cu rit-muri moderne compus` de mine [i cân-tat` de trupa Kiss - dou` fete pe role!

De asemenea, acum trei ani, mi-af`cut o real` pl`cere s` merg \n rândulcopiilor [i s` ajut la transmiterea mesaje-lor Poli]iei Capitalei, a[a c` [i acum \miexprim adeziunea fa]` de acest eveni-ment: „S`pt`mâna prevenirii cri-minalit`]ii“.

|nchei spunându-v` o maxim` carevine din medicin`, dar se potrive[te foartemult cu subiectul discutat: „E mai u[ors` previi decât s` tratezi!“

Dr. Dinu MAXER

E mai u[or s` previi decât s` tratezi!

Dac` repeti]ia estemama înv`]`turii, pre-venirea este tat`l non-violen]ei. M` rog,tat`l vitreg, dar tottat` se nume[te.

S` lu`m cazul-[coal`al unui sat din Româ-nia. Ce probleme

avem acolo? Un scandalagiu notoriu, decare fug to]i vecinii ca de dracu'. Plus: doicet`]eni rezonabili când sunt treji, darmon[tri la be]ie - înjur`, sparg, lovesc.Plus: unul care-[i bate nevasta dup` ceas [isocrii dup` starea vremii. Plus: trei ho]i delemne, care, dota]i cu cai, c`ru]e [i drujbe,dau iama în p`durile oamenilor [i fac averidin vânzarea pr`jinilor. În sfâr[it, câ]ivapezevenghi care, neavând chef de munc`,î[i potolesc foamea furând g`ini din cote]e,porumb de la câmp [i legume din gr`dini.

A[adar, la o mie de oameni cum-secade, vreo zece zurbagii care tulbur`lini[tea satului. Dac` vrei s` instaureziordinea, aici trebuie s` lucrezi: la cei zece.{i e musai s-o faci din timp, c`ci simp-tomele nenorocirii se v`d de la o po[t`.

Dac` e[ti [ef de post în comun`, eimposibil s` nu [tii c` Rebegitu', Belitu' [iCr`c`natu' fur` sistematic lemne dinp`dure. Îi vezi cum prosper`, cum î[iridic` viloaie, de[i oficial nu prea au veni-turi. În plus, orice bab` [tie c` ei vinnoaptea de la p`dure, huruind pe uli]` cuc`ru]ele înc`rcate. Ba, când mai iau câte-o cinzeac`, se [i laud` cu ispr`vile lor hai-duce[ti. Dac` [i în aceste condi]ii con-tinu` s` existe, în sat, ho]i de lemne pro-fesioni[ti, atunci avem o problem` cu[eful de post. Înseamn` c` nu se vrea,nicidecum c` nu se poate.

La fel se întâmpl` [i în cazul scan-dalagiilor, al b`t`u[ilor ori al g`inarilor.Oamenii ace[tia func]ioneaz` ca o bomb`cu ceas: sunt programa]i s` fac` r`u,întrebarea e doar când se va întâmpla. Iardac` se ajunge la nenorociri, nimic nueste întâmpl`tor, nimic nu este neanun-]at. Doar ignorarea pericolului duce latragicul deznod`mânt.

În comunit`]ile mici, unde oamenii secunosc între ei, iar pericolele sunt mai u[orde depistat, prevenirea criminalit`]ii estenu doar o necesitate, ci [i o [ans` pentru

oamenii legii. Totul e s` ia în seam` sem-nalele [i patologiile care prevestesc deza-strul. {i s` nu zic` „sigur c` nea Gheor-ghe e cam ]`c`nit, te-a[tep]i s`-]i dea cusecurea-n cap, da' las' c` e de-al nostru“.

La ora[, mai ales în marile aglomer`riurbane, situa]ia e ceva mai complicat`,dar [i metodele [i instrumentele Poli]ieisunt mai sofisticate. Prevenirea este îns`la fel de important`, pentru c`, spreexemplu, un sp`rg`tor de case este unpoten]ial criminal. A-l anihila la timp pesp`rg`torul de case poate însemna sal-varea unor vie]i.

Cum România este o sum` de sate,târgu[oare [i ora[e, eficien]a prevenirii lanivel na]ional este direct propor]ional` cupromptitudinea interven]iilor la nivellocal. Ai anihilat la timp un g`inar, aidezamorsat o bomb` infrac]ional` cuefect letal.

A venit vremea ca evaluarea po-li]i[tilor s` fie f`cut` [i dup` num`rul deho]i de lemne prin[i, anihila]i [i transfor-ma]i fie în oameni de isprav`, fie înpu[c`ria[i! Cu ajutorul Justi]ei, evident,c` doar tr`im într-un stat de drept.

Grigore CARTIANURedactor-[ef „Adev`rul“

Doresc ca în mesajulmeu s` fac o mic` „para-lel`“ care are îns` labaz` tema, numitorulcomun al dezbaterii -prevenirea sau preven]ia.

A[a cum în sport acti-vitatea de prevenire aaccident`rilor, a eveni-

mentelor nedorite se bazeaz` pe cunoa[-tere, informare [i disciplin` în procesulde instruire - prevenirea activit`]ilor in-frac]ionale, prevenirea criminalit`]ii deorice natur` are o component` major` îninformarea [i culegerea de informa]ii, înpopularizarea [i cunoa[terea reglemen-t`rilor legale, în disciplina [i fermitatearespect`rii [i aplic`rii legilor.

Ca atare, consider de bun augur [i cuun rol foarte, foarte important apari]iaacestei reviste, c`reia îi doresc via]`lung` [i succes în activitatea deosebit deimportant` pe care [i-o asum`.

Alina GOREACMaestru Emerit al Sportului

Prinde]i g`inarul [i ve]i preveni crima!

MESAJE

Disciplin` [i fermitate \n respectarea [i aplicarea legilor !

seminarii gratuite adresate mem-brilor [i reprezentan]ilor asocia]iilor deproprietari care au ca tematici: prevenirea[i combaterea criminalit`]ii, norme deconvie]uire social`, prevenirea furturilordin locuin]e [.a.. La aceste seminarii

reprezentan]ii poli]iei au avut ocazia de ase informa [i de a informa pe tematicilepropuse.

La ini]iativa domnului Prefect MihaiAt`n`soaei, Liga Habitat a fost invitat` ladiferite activit`]i derulate de c`tre Insti-

tu]ia Prefectului Municipiului Bucure[ti,printre care [i elaborarea Strategiei deprevenire a criminalit`]ii la nivelulmunicipiului Bucure[ti.

Mihai MEREU}~Pre[edinte, Liga HABITAT

Persoanele publice se implic` \n binele social

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 5

MESAJE

Americanii vorbesc de Gayland, cade o a doua adolescen]`, de data astatârzie, ce afecteaz` în special b`rba]iicu vârsta cuprins`între 25 [i 35 de ani.

Leo Burnettprezenta, în urm`cu doi ani, o gene-ra]ie prea pu]indispus` s` se sepa-re de casa p`rin-teasc` [i s`-[i alea-g` drumul în via]`;o genera]ie a In-ternetului, pentrucare valoarea esteconsumul [i mai pu]in munca.

Dou` studii realizate de Poli]iaCapitalei au avut darul de a prezentanoi caracteristici ale tinerilor din ziuade azi. De[i nu ne-am a[tepta, tineriisunt, în mare parte, tradi]ionali[ti.Portretul viitorului adult, a[a cumreiese el din r`spunsurile elevilor,sau cum se v`d ei peste 20 de ani,este cel al unei persoane „a[ezate“: culoc de munc` în România (61%), culoc de munc` permanent (84%),cas`torit (83%) [i cu copii (80%).Vorbim de un model clasic [i generalvalabil - loc de munc`, familie, copii;în ciuda aparen]elor (num`rul tot maimic de c`s`torii, natalitatea sc`zut`),oamenii î[i doresc stabilitate [i o via]`de familie, doar vârsta la care tind s`fac` acest pas este din ce în ce maiavansat`. Din punct de vedere alpoten]ialului comportamentului cri-minal, oamenii care au familie, copii,responsabilit`]i, valorizeaz` mai multlocul de munc` decât ceilal]i [i î[iasum` mai pu]in riscurile adopt`rii

unor comportamente infrac]ionale.Cei mai mul]i dintre liceenii de

clasa a XII-a inten]ioneaz` s` termine

o facultate (57%), s` se angajeze(44%), s` se distreze (40%). 16% inten-]ioneaz` s` plece în str`in`tate.

Dac` acesta este viitorul v`zut detineri, cu cine oare vor împ`rt`[i eiacest viitor?

65% dintre copii petrec peste 3ore pe zi împreun` cu p`rin]ii dardoar 34% dintre ei spun c` este untimp în care comunic` efectiv uniicu al]ii. Comunicarea p`rin]i-copiieste în mare parte una pasiv`, însensul c`, de[i majoritatea copiilorpetrec un timp însemnat cu p`rin]iilor, doar o mic` parte din timp estealocat` comunic`rii propriu-zise.

Atunci când comunic`, tineriipovestesc acas` evenimentele depeste zi (74%), despre [coal` (46%) [idespre colegi/prieteni (25%).

Pe de alt` parte, conform spu-selor copiilor, p`rin]ii îi [i încura-

jeaz` (62%) [i îi apreciaz` (35%) darîi [i cic`lesc (22%).

În raport cu vârstele copiilor,p`rin]ii îi cic`lesc mai mult pe liceeni(27%) decât pe cei mici (19%) [i separe c` îi încurajeaz` mai mult pe ceimici (67%) fa]` de cei mari (57%).

Studiile realizate de Poli]ia Capitaleiconduc la ipoteza c` genera]ia de ast`zinu este a[a cum vrea ea ci, în mareparte, este a[a cum vrem noi, adul]ii.

Dr. Gra]iela V~DUVAIleana BOGATONIU

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i6

Tinerii din ziua de ast`zi

CERCETARE

peste 20 de ani

loc de reziden]`România

tip de munc` perma-nent

c`s`torit cu copii

v` caut` v` citesc v` critic` v` laud` v` apreciaz`

v` \ncurajeaz`

Atunci când comunica]i, p`rin]ii:

Atunci când comunica]i:

v` juca]i \mpreun`

povesti]idespre

hoby-uri

face]i pla-nuri pen-tru viitor

povesti]idespre pri-eteni/iu...

face]iteme

\mpreun`

povesti]idespre[coal`

povesti]ievenimen-tele de...

nuda

nuda

s` v` distra]is` pleca]i \n str`in`tate

s` urma]i o facultate

s` v` angaja]i

Ce intentiona]i s` face]i în urm`toarele 6 luni?

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 7

În perioada mai-iunie 2011, Poli]iaCapitalei, prin Compartimentul Ana-liz`-Prognoz` din cadrul Serviciuluide Analiz` [i Prevenire a Crimina-lit`]ii, în colaborare cu Academia dePoli]ie „Alexandru Iona Cuza“, Uni-versitatea Bucure[ti [i Universitatea„Spiru Haret“ a realizat un sondaj deopinie care a avut ca scop cunoa[-terea percep]iei cet`]enului fa]` desiguran]` [i fa]` de activitatea Poli]ieiCapitalei.

Volumul e[antionului a fost de992 subiec]i, selecta]i din toate cele[ase sectoare din Bucure[ti, pe bazalistelor electorale. Pentru e[antionares-a împ`r]it Capitala în 15 zone omo-gene din punct de vedere socio-cul-tural [i au fost stabilite 53 arii de apli-care a chestionarului. Ca metod` deoperare s-a folosit „metoda drumuluialeator“.

Eroarea admis` a acestui sondaj afost de +/- (3,1%).

Potrivit rezultatelor studiului, 51%dintre cet`]eni se simt în siguran]` înBucure[ti, în foarte mare [i marem`sur`, în timp ce 49% se simt în

siguran]` într-o m`sur` mic` [i foartemic`. Comparativ cu studiul realizatîn 2007, folosind aceea[i metod`,putem spune c` gradul de siguran]`perceput de cet`]eni nu a suferit

modific`ri, diferen]ele situându-se înmarja de eroare (53,4% dintre cet`]enideclarau, în 2007, c` se simt în sigu-ran]` în foarte mare m`sur` [i înmare m`sur`).

Poli]ia (42%) [i Jandarmeria (41%)se situeaz` pe primele locuri înîncrederea bucure[tenilor; de ceamai mic` \ncredere se bucur` Poli]iaLocal` (18%) [i Poli]ia de Frontier`(16%).

În ceea ce prive[te celelalte cate-gorii profesionale, pe primele treilocuri în topul încrederii se afl`: pro-fesorii, doctorii [i poli]i[tii.

Ileana BOGATONIU

Din decembrie 2010, Poli]ia Capitalei realizeaz` o baz`de date cu privire la cazurile de violen]` în familie.

Fi[ele de înregistrare a evenimentelor se completeaz`de c`tre poli]i[tii de proximitate, cu acceptul victimelor.Principalele concluzii, la data de 18.05.2011, erau:

Din cele 80 de cazuri analizate, 71 de victime suntde sex feminin iar în 67 cazuri violen]ele se comit la domi-ciliul comun; în 7 cazuri violen]ele se manifest` între so]ul[i so]ia divor]a]i, care împart înc` aceea[i locuin]`.

Mai mult de jum`tate din victime (40) au studiiliceale [i superioare. Mai pu]in de jum`tate din victimesunt salariate (33).

În cazurileanalizate, vorbimde 24 de minoriafla]i în \ntre-]inerea familiilor,din care 11 au fostagresa]i direct.

În 11 ca-zuri s-a constatatagresiunea fiu-mam`, cu urm`-

toarele caracteris-tici ale autorilor:vârsta 30-35 deani, f`r` ocupa]ie,c o n s u m a t o rfrecvent de alcool,victimele avândvârsta peste 50 deani.

Agre-sorii, în 55 decazuri nu auun loc demunc`, austudii cel pu]ingimnaziale, 56dintre ei con-s u m â n dalcool.

Unul din 10 agresori are antecedente penale.

Bocan AURELIAN

CERCETARE

Poli]ia - pe primul loc \n \ncredereabucure[tenilor \n institu]iile din sistemul

de ordine [i siguran]` public`

„Tân`r, f`r` loc de munc`, \mi bat mama...“

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i8

CERCETARE

Mai avem un pas pân` în toamn`, „cu alaiul ei de frun-ze moarte...“. Bucurie mare pentru bobocii din universit`]ic`ci, nu-i a[a, nu-i pu]in lucru s` te desprinzi de cordonulombilical maternal [i s`-]i cau]i singur drumul în via]`.

Câ]i copii oare, de acum mari, nu-[i las` p`rin]ii, culacrimi în ochi, atunci când ace[tia urc` în trenul c`treCapital`? De[i în ultimele luni au cam fost cu gura pe ei,tot nu mai prididesc [i în ultimul moment s` le dea sfaturi:„ai grij` cum traversezi strada“, „nu-]i face prieteni pân`nu î]i dai seama ce hram poart`, cum se comport` [i cinesunt“ sau „nu uita s` te întorci la ora 21,00 în camer`, tesun, chiar dac` nu sunt lâng` tine...“.

Ce-i a[teapt` pe ace[ti copii în Capital`, în afar` de carte,prieteni, distrac]ie [i o libertate aparent f`r` margini?

Primul pe list` este alcoolul, c`ci ce po]i face odat`ajuns f`r` supraveghere, printre atâtea tenta]ii? Apoi cusiguran]` te gînde[ti la cum ar fi ca, m`car o dat`, s` teîntorci în c`min când ceasul a trecut de miezul nop]ii!Sfaturile p`rin]ilor fac parte deja din trecut.

Ajungi în campus [i parc` nu te mai saturi de atâtaverdea]`, cât vezi cu ochii. Aleile sunt adeseori m`rginitepe ambele p`r]i de copaci [i tufi[uri, iar noaptea sunt rarsau deloc luminate. Dac`-i ascul]i pe cei mai vechi sauchiar pe angaja]ii institu]iilor, afli c` aici s-au întâmplatlucruri mai pu]in frumoase: tâlh`rii în miez de noapte sauchiar în miez de...zi, tentative de viol.

Discotecile sunt [i ele pline. În furnicarul de lume, nu-]idai seama care este student [i care este venit de pe strad`.Uneori, la ie[ire, un b`iat afumat [i pus pe har]` te urm`re[teostentativ; altul face o glum` proast`, de la volanul uneima[ini nou-nou]e. {i ca [i când nu ar fi suficient, pe lâng`

ghenele de gunoi î[i fac veacul oamenii str`zii; uneori ace[tiase înc`lzesc chiar în subsolul vreunui c`min. Pe lâng` ei„patruleaz`“ câini agresivi sau aurolaci care cer ]ig`ri.

Încerci s` intri în camera de c`min. Dac` te-ai cazatdar ai uitat s` schimbi yala, ai toate [ansele s` te întâlne[ticu un fost locatar, venit s` „împrumute“ câte ceva. Maimult, cheia ta se potrive[te perfect cu cea a vecinului devis-a-vis [i chiar cu a fetei de la etajul 2. Uneori, vizita seproduce atunci când studentul este pe t`râmul viselor.

În aceeast` atmosfer` nu este de mirare ca într-o zi s`prime[ti vizita unui recrutator de fete pentru videochat.Nu ai fi singura...Oricum paza specializat` lipse[te saueste f`cut` de personalul de între]inere: dulgheri, tâm-plari, instalatori. Exist`, printre studen]i, [i cei care dauponturi unor persoane certate cu legea: unde sunt bunuride valoare, la ce or` se întorc proprietarii.

Pe strad` vezi adeseori cupluri care se ceart` sau selovesc. Nimeni nu intervine, nimeni nu te ajut`.

Nu te mai mir` faptul c` atâ]ia studen]i vor s` devin`voluntari. „Parc` este prea lipsit de spririt civic acestBucure[ti! Alta era situa]ia la noi, în provincie!“. Ace[tiacred c` numai prin ei în[i[i pot schimba ceva, cum ar fi:paz` la toate intr`rile în campusuri, accesul persoanelorpe baz` de legitima]ie, formarea unei baze de date cunumerele de înmatriculare ale tuturor autoturismelor stu-

den]ilor reziden]i [i ai celor care lucreaz` în campus [ipermiterea accesului doar acelora cuprinse în aceast`baz` de date; mai vor paznici în c`mine care s` permit`accesul doar locuitorilor [i celor care se legitimeaz`.Mul]i studen]i sunt dispu[i chiar s` dea o sum` mai marede bani la cheltuielile de între]inere, cu men]iunea caaceasta s` fie investit` într-o form` de securizare a cam-pusurilor! Nu în ultimul rând, ei vor mai mul]i poli]i[ti înaceste zone!

Dac` în 2010, dup` finalizarea studiilor, studen]iiinten]ionau s` r`mân` în num`r mare în Bucure[ti, în2011 tot în num`r mare ei î[i anun]au inten]ia de a lucra înstr`in`tate. Nici unul nu crede c` lipsa locurilor de munc`poate creea - în genera]ia lor - infractori!

G.V.

S iguran]a \n campusur i le s tuden]e[ t i

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 9

STRATEGIE

A. Context socio-economic

În ultimii ani, popula]ia munici-piului Bucure[ti a înregistrat oficialcre[teri mici; totu[i, date neoficialearat` c` Bucure[ti este zilnic tranzi-tat de circa 1.000.000 de cet`]enicare au domiciliul în alte localit`]i. Înmigrarea din/în Bucure[ti suntimplicate, în principal, persoane celocuiesc în jude]ele de grani]` cuCapitala.

Tinerii cu vârsta cuprins` între 19-29 de ani reprezint` 18% din popula-]ie, în timp ce vârstnicii (peste 60 deani) reprezint` 19%. Cu [anse mici înceea ce prive[te accederea la un locde munc`, tinerii se reg`sesc în pro-por]ie semnificativ` printre autorii deinfrac]iuni. La antipod vârstnicii, lip-si]i de ajutor permanent, cad adeseorivictime infractorilor.

Criza socio-economic` a determi-nat o cre[tere a infrac]ionalit`]ii, înspecial pe segmentul criminalit`]iistradale. Mica criminalitate accen-tueaz` sentimentul de nesiguran]` alpopula]iei, conducând la lipsa dereac]ie a cet`]enilor: doar 10,8% din-tre martorii unei infrac]iuni anun]`Poli]ia [i ofer` acesteia informa]iilepe care le de]ine.

Consumul de alcool [i droguri fa-vorizeaz` violen]ele, atât pe cele co-mise în spa]ii publice, cât [i pe celeintrafamiliale. Aproximativ 25% dintreomoruri sunt cauzate de conflicteledomestice.

Violen]a se identific` [i în mediul[colar. Dup` 5 ani de mediatizare ex-cesiv` a incidentelor în [coli, în anu-mite unit`]i de înv`]`mânt violen]eledevin repetitive. Absenteismul [colareste ridicat, pe când p`rin]ii, prea o-cupa]i cu asigurarea traiului demâine, ajung pe locul unu într-un topeuropean al necunoa[terii propriilorlor copii.

Cauzele criminalit`]ii sunt com-plexe: sociale, culturale, educa]io-nale etc., fapt ce arat` clar c` o sin-gur` institu]ie nu poate s` duc` sin-gur` lupta cu criminalitatea. De alt-fel, o serie de institu]ii, în func]ie decompeten]e, dar [i sectorul neguver-namental au abordat latura preven-

tiv`, desf`[urând proiecte înparteneriat.

Dac` ini]iativa exist`, [i exist`chiar [i bunele practici formate în anide experien]`, activitatea se desf`[oa-r` înc` fragmentat, f`r` o viziune,f`r` o ac]iune unitar`, organizat` [if`r` un feed-back integrat. Informa]ianu circul` între institu]ii. Bazele dedate sunt eterogene [i ele nu redauadev`rata dimensiune a fenomenului.Colaborarea între institu]ii se bazeaz`mai mult pe aspectul rela]ional, înlipsa unei proceduri care s` regle-menteze interven]ia în echip` multi-disciplinar`.

17 state europene implementeaz`strategii de prevenire a criminalit`]ii.România nu are în prezent o astfel destrategie. Pe domenii sectoriale,exist` îns` strategii (antidrog, traficde persoane) sau demersuri pentruelaborarea strategiilor (prevenireater]iar`/ a recidivei - Administra]iaNa]ional` a Penitenciarelor). În timpce alte state europene aloc` între 0,5[i 4 euro/locuitor/an, pentru activi-tatea de prevenire, în România activi-tatea de prevenire a criminalit`]ii sedesf`[oar` cu buget zero.

B. Solu]ia

La nivelul municipiului Bucure[tis-a elaborat Strategia de prevenire acriminalit`]ii, rod al muncii în echip`,desf`[urat` atât de institu]iile statuluicât [i de organiza]iile neguvernamen-tale. Implementarea acesteia se vaface de c`tre toate institu]iile enume-rate mai jos, în func]ie de com-peten]e. Coordonarea [i controlulimplement`rii vor fi asigurate deInstitu]ia Prefectului MunicipiuluiBucure[ti.

C. Context institu]ional

În lume, exist` structuri deprevenire a criminalit`]ii cu obogat` experien]`, unele avândchiar o vechime de peste 40 de ani(Marea Britanie, 1966).

În România, activitatea de pre-venire a criminalit`]ii este în prin-cipal gestionat` de Poli]ie, cu spri-

jinul societ`]ii civile. Structurilede prevenire s-au înfiin]at înPoli]ia Român` în 1994, în fiecareinspectorat de poli]ie jude]ean(coordonate de Institutul deCercetare [i Prevenire a Criminali-t`]ii, din Inspectoratul General alPoli]iei Române), din necesitateaadapt`rii interven]iei acesteia lanevoile [i practicile europene.Astfel, Poli]ia Român` a f`cut pa[imari [i decisivi în consolidareaidentit`]ii ei europene, interven]iasa fiind, deopotriv`, una proactiv`[i reactiv`.

Dup` integrarea României înUniunea European`, structura de pre-venire a criminalit`]ii a devenit mem-bru cu drepturi depline al Re]eleiEuropene de Prevenire a Crimina-lit`]ii, re]ea constituit` în mai 2001,prin Decizia Consiliului Uniunii Euro-pene (2001/427/JHA), ca urmare aini]iativei Fran]ei [i Suediei(www.eucpn.org).

Al`turi de Poli]ia Capitalei(DGPMB) [i în parteneriat cu aceas-ta, au atribu]ii cu rol în prevenireacriminalit`]ii, urm`toarele institu]ii,reprezentate la nivel local de:

Institu]ia Prefecturii Munici-piului Bucure[ti;

Direc]ia General` a Jandar-meriei Municipiului Bucure[ti(DGJMB);

Poli]iile locale de sector [i Po-li]ia Local` a Municipiului Bucure[ti(PLMB);

Inspectoratele [colare de sec-tor [i Inspectoratul {colar al Muni-cipiului Bucure[ti (ISMB);

Justi]ia - Serviciul Proba]iune lanivelul municipiului Bucure[ti;

Direc]ia de S`n`tate Public`(DSP);

Direc]iile generale de asis-ten]` social` [i protec]ie a dreptu-rilor copilului, de sector (DGASPC)[i Direc]ia General` de Asisten]`Social` a Municipiului Bucure[ti(DGASMB);

Autorit`]ile locale (la nivel cen-tral [i de sector).

Parteneri importan]i vor con-tribui, de asemenea, la cre[terea sigu-ran]ei în municipiul Bucure[ti, al`turide institu]iile statului :

Stra teg ia de preven i re a cr imina l i t` ] i i l a n ive lu l munic ip iu lu i Bucure[ t i

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i10

STRATEGIE

Cet`]eniiSectorul neguvernamentalMass-mediaMediul de afaceri.

C. Principiile activit`]ii de prevenire

a criminalit`]ii

Principiul spa]ialit`]ii - ac]iu-nea preventiv` se va încadra într-unteritoriu determinat (sector, sec]ie,cartier, comunitate), implicând inter-ven]ii ale structurilor locale [i cen-trale;

Principiul contractualiz`rii -impune participarea statului; potrivitacestui principiu, ac]iunile de pre-venire trebuie s` fie continue;

Principiul parteneriatuluisocial - în realizarea unei prevenirieficiente trebuie s` se colaboreze cudiferi]i actori sociali, inclusiv popula-]ia trebuie implicat` în acest gen deactivitate;

Principiul cooper`rii [i uti-lit`]ii sociale - necesitatea implic`riituturor institu]iilor abilitate în pre-venirea [i combaterea fenomenuluiinfrac]ional, precum [i a societ`]ii ci-vile, este pe deplin dat` de nevoilespecifice ale popula]iei;

Principiul transparen]ei [iapropierii de comunitate(proximit`]ii) - actorii activit`]ii deprevenire trebuie s` se apropie depopula]ie, de acea categorie a aces-teia pentru care se realizeaz` pre-venirea; proximitatea se realizeaz`prin crearea unei leg`turi parteneri-ale pe axa poli]ie - cet`]eni - institu]iipublice [i private (unit`]i [colare,biseric`, mediu de afaceri, ONG-uri,mass-media, autorit`]i publice lo-cale);

Principiul priorit`]ii m`su-rilor preventive, fa]` de cele coer-citive - translatarea centrului de greu-tate al politicilor penale [i al strategi-ilor de combatere a criminalit`]ii dinzona represiv`, c`tre o zon` preven-tiv` [i de reinser]ie social`;

Principiul legalit`]ii - întreagaactivitate de reducere a infrac]ionali-t`]ii se desf`[oar` cu respectarea pre-vederilor Constitu]iei [i a legisla]iei învigoare, precum [i cu respectareaconven]iilor interna]ionale la care Ro-mânia este parte;

Principiul evit`rii stigmati-

z`rii - ac]iunile preventive se vordesf`[ura astfel încât se va evita pre-venirea revictimiz`rii;

Principiul respect`rii dife-ren]elor culturale - activit`]ile deprevenire vor ]ine cont de particulari-t`]ile culturale ale zonei, respectânddreptul minorit`]ilor la liber` expri-mare;

Principiul propor]ionalit`]iiinterven]iei - interven]ia preventiv`va fi propor]ional` cu nevoia de sigu-ran]` exprimat` de popula]ie [i custarea infrac]ional`.

D. Cadrul juridic

Recomandarea R (87)19 aComitetului de Mini[tri ai statelormembre, privind organizarea [i pre-venirea criminalit`]ii;

Constitu]ia României, re-publicat`;

Strategia de Securitate Na-]ional`;

Codul Penal, republicat, cumodific`rile [i complet`rile ulte-rioare;

Legea nr. 218/2002 privindorganizarea [i func]ionarea Poli]ieiRomâne;

Legea nr. 550/2004 privindorganizarea [i func]ionarea Jandar-meriei Române;

Legea nr. 155/2010 privindînfiin]area Poli]iei locale;

Legea 211/2004 privindunele m`suri pentru asigurarea pro-tec]iei victimelor infrac]iunilor;

Legea nr. 217/2003 pentruprevenirea [i combaterea violen]ei înfamilie;

Legea nr. 272/2004 pentruprotec]ia [i promovarea drepturilorcopilului;

Legea nr. 487/2002, privinds`n`tatea mintal`;

Legea nr. 61/1991, pentrusanc]ionarea faptelor de înc`lcare aunor norme de convie]uire social`, aordinii [i lini[tii publice;

Legea nr. 35/2007 comple-tat` cu legea 29/2010 privind cre[-terea siguran]ei în unit`]ile de în-v`]`mânt;

H.G. nr. 49/2011 pentruaprobarea Metodologiei cadru pri-vind prevenirea [i interven]ia înechip` multidisciplinar` [i în re]eaîn situa]iile de violen]` asupracopilului [i de violen]` în familie [i

a metodologiei de interven]ie mul-tidisciplinar` [i interinstitu]ional`privind copiii exploata]i [i afla]i însitua]ii de risc de exploatare prinmunc`, copiii victime ale traficuluide persoane, precum [i copiiiromâni migran]i victime ale altorforme de violen]` pe teritoriul altorstate;

H.G. nr. 1040 din 2010pentru aprobarea Strategiei Na]ionalede Ordine Public` (2010-2013);

Norme institu]ionale interne.

E. Mantra (viziune,misiune, valori)

Viziunea - În 2016, în Bucure[ti,institu]iile statului, sectorul neguver-namental, sectorul privat [i media vorac]iona împreun`, în sistem integrat,pentru prevenirea infrac]ionalit`]ii [icre[terea gradului de siguran]`comunitar`.

Misiunea - Misiunea Preveniriieste aceea de a reda comunit`]ilorcoeziunea intern`, astfel încât fiecarecet`]ean în parte s` fie interesat desiguran]a sa [i a colectivit`]ii în caretr`ie[te [i fiecare comunitate s` pro-tejeze via]a [i proprietatea membrilorei.

Valorile - „siguran]a“ [i „încrede-rea“.

F. Definirea termenilor

Prevenirea criminalit`]ii -reprezint` ansamblul m`surilormenite s` reduc` ori s` contribuiela reducerea criminalit`]ii, a preju-diciilor cauzate de aceasta [i a sen-timentului de insecuritate al ce-t`]enilor, prin împiedicarea direct`a activit`]ilor infrac]ionale [i/sauprin politici [i interven]ii destinatereducerii poten]ialului criminogen[i cauzelor criminalit`]ii.

Prevenire social` - este untip particular de prevenire careconst` în ac]iuni de educa]ie careau rolul de a opri evolu]ia individu-lui spre inadaptare [i antisociali-tate, apelând la institu]ii [i spe-ciali[ti. Are dou` forme: pre-venirea prin dezvoltare mintal`(socializare), orientat` spre indi-vid [i familie (cre[terea com-peten]elor educative ale acesteia) [iprevenirea comunitar`, realizat`

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 11

STRATEGIE

prin ac]iuni la nivelul cartieruluisau a localit`]ii (informare, edu-care/ preg`tire antiinfrac]ional` [iantivictimal`).

Prevenire situa]ional` - esteun tip particular de prevenire, centratpe protejarea persoanelor [i a bunu-rilor.

Delincven]` juvenil` - ansam-blul abaterilor [i înc`lc`rilor denorme sociale, sanc]ionate juridic,s`vâr[ite de minori.

Violen]` în familie - re-prezint` orice ac]iune fizic` sau ver-bal` s`vâr[it` cu inten]ie de c`treun membru de familie împotrivaaltui membru al aceleia[i familii,care provoac` o suferin]` fizic`, psi-hic`, sexual` sau un prejudiciumaterial. Constituie, de asemenea,violen]` \n familie, împiedicareafemeii de a-[i exercita drepturile [ilibert`]ile fundamentale. Membrulde familie este definit în Legea nr.217/2003.

Infrac]ionalitate stradal` -totalitatea infrac]iunilor având camediu de desf`[urare strada, inclusivfurturile din locuin]e.

Siguran]` public` - reprezint`sentimentul de lini[te [i încredere pecare îl confer` cet`]enilor institu]iilestatului, prin aplicarea m`surilor demen]inere a ordinii [i lini[tii publice.Se realizeaz` prin parteneriatul cusocietatea civil`.

Sistem integrat - sistem delucru în care activit`]ile diferitelorinstitu]ii [i organiza]ii se desf`[oar`în interdependen]` (viziune [i ac]iuneunitar`).

Echip` multidisciplinar` -echip` format` din membri ai diferi-telor institu]ii [i organiza]ii care ac]io-neaz` în acela[i sens, având un scopcomun.

Vulnerabilitatea - este existen-]a unei sl`biciuni care permite uneiamenin]`ri existente ori poten]iale s`produc` o pagub`.

Risc victimal - existen]a uneiprobabilit`]i ca o existen]` amenin-]`toare s` fie capabil` de a produce opagub` unei persoane.

Incident violent - întâmplarenea[teptat` care apare în desf`[ura-rea unei ac]iuni, cu caracter contra-ven]ional sau penal.

G. Obiectiv general

Cre[terea gradului de siguran-]` public` în municipiul Bucu-re[ti.

H. Obiective specifice(sectoriale)

Integrarea bazelor de date. Interven]ia preventiv` inte-

grat`, în echip` multidisciplinar`.Informarea poten]ialelor vic-

time/poten]ialilor infractori.Cre[terea interesului comu-

nit`]ilor locale pentru nevoilemembrilor s`i.

Adaptarea legisla]iei în do-meniu, la situa]ia real`.

I. Sustenabilitatea

Strategia acoper` un domeniu(cel al prevenirii primare [i secunda-re) nereglementat suficient. Creeaz`la nivel local re]ele multidisciplinarede interven]ie preventiv`. Sensibili-zeaz` [i implic` comunitatea [i auto-rit`]ile locale în gestionarea proprieisiguran]e.

Dup` finalizarea [i aprobareaStrategiei de prevenire a crimina-lit`]ii la nivelul municipiuluiBucure[ti, aceasta va fi integrat` custrategiile existente, pe domenii pre-cum crima organizat` [i recidiva.

La nivelul muncipiului Bucure[tiau fost identificate trei priorit`]i, pen-tru care au fost elaborate strategiisectoriale, fundamentate pe diagno-ze. Acestea sunt:

A. Prevenirea delincven]ei juve-nile;

B. Prevenirea violen]ei în familie;C. Prevenirea infrac]ionalit`]ii

stradale.Pentru realizarea strategiilor sec-

toriale s-a folosit metoda „Ciclului T“al planific`rii strategice.

J. Bugetarea strategiei

Prezenta strategie va fi prezen-tat`, în vederea identific`rii surselorde finan]are, Consiliului General alMunicipiului Bucure[ti [i consiliilorlocale de sector.

Strategia este sus]inut` deAutoritatea Teritorial` de OrdinePublic`.

Vor fi încheiate parteneriate cureprezentan]ii mediului privat [imass-media.

K. Evaluarea strategieiFiecare activitate este în respon-

sabilitatea direct` a unei institu]iicare are rolul de a coordona grupurilemultidisciplinare (s` faciliteze întâlni-rea acestora, s` faciliteze identifica-rea solu]iilor [i, în final, s` fac`raportarea c`tre institu]ia care ges-tioneaz` strategia sectorial`).

Managerul fiec`rei strategii secto-riale va integra toate datele [i va faceo raportare semestrial` c`tre Direc]iaGeneral` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti - Serviciul de Analiz` [i Pre-venire a Criminalit`]ii.

Managerii strategiilor sectoriale sunt:Delincven]a juvenil` - Inspec-

toratul {colar al Municipiului Bucu-re[ti;

Violen]a în familie - Direc]iaGeneral` de Asisten]` Social` aMunicipiului Bucure[ti;

Siguran]a stradal` - Direc]iaGeneral` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti.

Anual, Direc]ia General` de Poli-]ie a Municipiului Bucure[ti, prin Ser-viciul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, va prezenta un raportde activitate Institu]iei PrefecturiiMunicipiului Bucure[ti.

Tot anual se va face un raport decomunicare public` privind stadiuluiimplement`rii strategiei.

Dup` aprobarea Strategiei deprevenire a criminalit`]ii la nive-lul Municipiului Bucure[ti, rolulPrefecturii municipiului Bucure[ti vafi acela de coordonare [i control arealiz`rii sarcinilor. Prefectura Muni-cipiului Bucure[ti va fi [i punctulfocal de comunicare, gestionând, înrela]ia cu mass-media, toate datelecare vor fi f`cute publice ca urmare aimplement`rii strategiei.

Proiectele [i campaniile identifi-cate ca „bune practici“ vor fi derulateun an de zile, prin implicarea tuturorinstitu]iilor [i organiza]iilor membreale grupului de lucru, potrivit compe-ten]elor (la prezenta strategie se vorad`uga anual anexa 2 - proiecte [icampanii care au avut efect în anulanterior [i constituie exemple de„bune practici“ [i anexa 3 - legisla]iaidentificat`, în anul în curs, a nu mai fide actualitate).

STRATEGIE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i14

Unde suntem?Exist` mai multe baze de date

cuprinzând incidentele violente în[coli [i licee, în func]ie de institu]iasesizat`: unitate de înv`]`mânt,Inspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti, Poli]ie (prin 112 sau lasec]ii). Aceste baze de date nu suntintegrate [i nu exist` o unic`institu]ie care s` aib` o proiec]ie real`asupra problemei.

Nu exist` o baz` de date uni-tar` [i complet` cu privire la violen-]ele comise de minori în afara mediu-lui [colar.

Copilul este privit de institu]iilestatului ca o entitate individual` [i nuîn context familial [i social; nu exist`date suficiente despre familia copilu-lui (care-i poate oferi modelul de via]`[i comportament) [i nici despre medi-ul în care acesta tr`ie[te.

De[i nu s-au structurat înc`unit`]i de înv`]`mânt în care violen]as` fie o normalitate statistic`, analizarealizat` pe o perioad` mai mare detimp (3 ani) arat` c` exist` tendin]ede concentrare a incidentelor în anu-mite [coli [i licee.

Majoritatea conflictelor în [coliau, din perspectiv` individual`, dreptcauze: nevoia de dominare (62%), r`z-bunarea (47%), invidia (43%), teribilis-mul (32%) - sursa: Centrul Municipiu-lui Bucure[ti de Asisten]` Psihope-dagogic`.

În Bucure[ti se înregistreaz` orat` mare a absenteismului [colar,comparativ cu normele impuse deregulamentul [colar. Astfel: înv`]`-mânt primar - 8 absen]e nemotivate/an/elev, înv`]`mânt gimnazial - 31 ab-sen]e nemotivate/an/elev, înv`]`-mânt liceal [i SAM - 68 absen]e nemo-tivate/an/elev - sursa: Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti.

Un studiu al Poli]iei Capitalei,realizat patru ani consecutiv (2006-2009), ar`ta c` num`rul grupurilor decopii care se manifestau în strad`,prin comportamente predelincventesau delincvente, în urma abandonului[colar [i/sau familial era de circa20/an, fiecare grup având câte 4-6membri. În aceste grupuri se con-suma frecvent alcool [i uneori,droguri, iar în unele ac]ionau per-

soane care se eliberaser` din peniten-ciar, având un rol important în înv`-]area de c`tre minori a tehnicilor dereu[it` infrac]ional`.

Exist` o problem` în identifi-carea [i, mai ales, în tratarea copiilorcu ADHD, urmare - în special - a opo-zi]iei p`rin]ilor. Exist` ipoteza potrivitc`reia 2% dintre elevi au ADHD, f`r`a fi înc` verificat`.

Potrivit unui studiu al Centru-lui Municipiului Bucure[ti de Asis-ten]` Psihopedagogic`, circa 60% din-tre copii sunt agresa]i deopotriv`, înfamilie [i la [coal`. Cu toate acestea,nu exist` obligativitatea raport`riic`tre Poli]ie, nici de c`tre [coal`, nicide c`tre sistemul medical, a cazurilorde violen]` domestic` identificate sau

a suspiciunilor legate de astfel defapte.

Conflictele în [coli degenerea-z` spontan, din cele verbale sau fizicede mic` intensitate, în violen]e, unelechiar grave, fapt care face imposibil`prevenirea lor situa]ional`, dar faceimperativ necesar` abordarea pre-venirii sociale (prevenirea prin dez-voltare mintal`/socializare [i pre-venirea comunitar`).

Factorii care favorizeaz` pro-ducerea incidentelor violente cu im-plicarea minorilor, sunt:

- Individuali: psihologici, absen-teism [colar, discriminare (degen, social`, etnic`), probleme des`n`tate;- Familiali: tipul familiei (organi-zat`, dezorganizat`, monoparenta-

l`, conflictual`), modul de educa-]ie (slabeducogen` sau neglijare,rela]ii slabe cu [coala [i cadreledidactice), p`rin]i absen]i caurmare a lucrului în str`in`tatesau ca urmare a execut`rii unorpedepse privative de libertate; - Ce ]in de mediul [colar: atitu-dine proactiv` a cadrelor didac-tice, organizarea serviciului depermanen]` pe unitatea de înv`-]`mânt, dificult`]i de comunicareprofesori-elevi, lipsa permanen]eipsihologilor în [coli, deficien]e alesistemului de paz`;- Comunitate: anturaj, mediatiza-re excesiv` a modelelor negative.

Dac` nu putem controla con-flictele, putem controla r`spunsul in-

stitu]ional la acestea.Exist` o problem` în împ`r]i-

rea responsabilit`]ilor între institu]ii(„comoditate social`“), care face cainterven]ia preventiv` s` par` dezor-ganizat` [i f`r` eficacitate.

Copiii percep aceast` „dezor-ganizare“ ca pe o permisiune, [i î[iîncearc` limitele. În cazul în caresanc]iunea întârzie s` apar`, ei prac-tic` „antrenamentul în violen]`“,recurgând la metode din ce în ce maiviolente.

Unde vrem s`ajungem?

Realizarea unei evidente unita-re, pe baza unei fi[e unice de înregis-

I . S t ra teg ia sec tor ia l` de preven i re a de l incven]e i juven i le

STRATEGIE

trare [i monitorizare, a actelor deviolen]`, inclusiv a contraven]iilor [i ainfrac]iunilor, în care sunt implica]iminori (înregistrate în interiorul/proximitatea unit`]ilor de înv`]`mânt,în spa]ii publice sau în familie), ges-tionat` unitar.

Fiecare elev s` fie monitorizatpe parcursul întregului an [colar, încontext educa]ional, familial [i social,prin completarea unei fi[e psihopeda-gogice de c`tre psihologul [colii, încooperare cu profesorul diriginte,familia elevului [i celelalte institu]iicu rol în protec]ia [i promovareadrepturilor copilului.

Asigurarea activit`]ii de con-siliere psihopedagogic` permanent`,în toate unit`]ile de înv`]`mânt, prinintermediul psihologilor [colari [i aivoluntarilor din cadrul ONG.

Încheierea unui parteneriatîntre [coal` [i institu]iile cu respon-sabilit`]i în protec]ia [i promovareadrepturilor copilului, cu reprezentarela nivel local, firma de paz` [i aso-cia]ia de p`rin]i, prin care:

- s` se înfiin]eze un grup multidis-ciplinar, interinstitu]ional, cu rolîn gestionarea st`rii de siguran]`din unitatea de înv`]`mânt;- acesta s` stabileasc` procedurade interven]ie preventiv` în cazulexisten]ei unor conflicte latentesau identific`rii unui cumul de fac-tori favorizan]i (o clar` împ`r]ire asarcinilor [i a responsabilit`]ilor); - s` realizeze, anual, o diagnoz` la

nivelul unit`]ii de înv`]`mânt, princare s` se cunoasc` [i s` se în-dep`rteze factorii care au favorizatproducerea incidentelor violenteîn anul precedent;- s` existe obligativitatea anun]`riiPoli]iei de c`tre cadrele didac-tice/asisten]ii medicali/psihologii[colii în cazul în care exist` suspi-ciuni de violen]` în familie, cu im-plicarea elevilor;

- s` identifice elevii care absen-teaz` de la cursuri [i s` aplice m`-suri pentru reinser]ia lor [colar`,în parteneriat cu familiile acesto-ra;- s` identifice elevii cu problemede adic]ie [i s` colaboreze cu uni-t`]ile medicale specializate, înparteneriat cu familiile acestora;

- s` reprezinte un punct focal,pentru unitatea de înv`]`mânt, în

care informa]ia s` circule spre/dela elevi.

S` existe o informare perma-nent`, în dublu sens, între institu]iilecu rol în protec]ia [i promovareadrepturilor copilului [i elevi (un sitepe care s` fie promovate permanent [ireactualizate legisla]ia, telefoanele deurgen]`, ofertele de timp liber adre-sate minorilor, precum [i un forum dediscu]ii).

S` fie derulate proiecte/cam-panii de informare public`, numite„bune practici“, dintre cele care auavut succes (pe grupuri-]int`), care s`fie sus]inute de toate institu]iile,inclusiv financiar, de c`tre consiliilelocale. Aceste campanii vor fi hot`-râte în prima lun` a anului [i ele sevor derula tot anul, prin cooptareapartenerilor media.

Obiective sectoriale

Integrarea bazelor de dateprivind incidente violente, cu im-plicarea minorilor.

Interven]ia preventiv` inte-grat`, în echip` multidisciplinar`.

Îmbun`]`]irea nivelului deinformare al minorilor.

Cre[terea interesului comu-nit`]ilor locale pentru nevoilemembrilor s`i.

Adaptarea legisla]iei în do-meniu la situa]ia real`.

Unde suntem?Fiecare institu]ie are propria

baz` de date, astfel încât num`rul realal victimelor nu se cunoa[te cu exac-titate.

Anual, se constat` în jur de 200de infrac]iuni circumscrise domeniu-lui, în timp ce peste 600 de infrac]iunisesizate nu g`sesc finalitate judi-ciar`, în special ca urmare a re-tragerii plângerii de c`tre victime,ceea ce înl`tur` r`spunderea penal`a agresorului.

Studii sociologice arat` c` pro-centul real al victimelor se situeaz` înjurul a 18,4% din popula]ia României(Sursa: CURS).

Legisla]ia este greoaie [i nu

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 15

I I . S t ra teg ia sec tor ia l` de preven i re a v io len ]e i \n fami l ie

STRATEGIE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i16

ajut` la respectarea drepturilor funda-mentale ale victimelor.

Victimele sunt cele care p`r`-sesc locuin]a comun`, împreun` cucopiii, în condi]iile în care num`rullocurilor în ad`posturi este limitat, iaraccesul greoi.

Spitalele [i unit`]ile de înv`]`-mânt nu au obliga]ia de a sesiza Po-li]ia în cazul violen]elor în familie.

Certificatele medico-legale tre-buie pl`tite de victim`.

Lucrul în echip` multidiscipli-nar` se face pe baze rela]ionale [i nuca urmare a unei proceduri clare.

Comunit`]ile locale nu se im-plic` suficient de mult în asigurareaclimatului de lini[te al comunit`]ii.

Victimele nu au informa]iidespre servicii, ad`posturi, [i nu g`-sesc solu]ii („neputin]a înv`]at`“).

Numai interven]ia statului nueste suficient`, deoarece exist` posi-bilitatea aloc`rii de bani doar pentrucirca 1% dintre victime.

Institu]iile ini]iaz` campanii deinformare, slab sus]inute de mass-media; evaluarea lor este limitat` saulipse[te cu des`vâr[ire.

Unde vrem s`ajungem?

S` existe o baz` de date co-mun` în care fiecare victim` s` aib`un num`r unic de înregistrare, in-diferent c`rei institu]ii i se adreseaz`;baza de date s` fie gestionat` la nivelunitar, pentru scop statistic, dar [ipentru urm`rirea istoricului victimei[i g`sirea de solu]ii.

S` existe o procedur` unitar`,integrat`, de lucru în cazurile de vio-len]` domestic`.

S` existe o legisla]ie modern`,flexibil`, în acord cu practicile inter-na]ionale, care s` respecte drepturilefundamentale ale omului.

Fiecare unitate de înv`]`mânts` beneficieze, pe toat` durata cur-surilor, de serviciile unui psiholog;acesta s` colaboreze permanent cupsihologii DGASPC.

S` se realizeze traininguri aleechipelor multidisciplinare la nivel desector.

Victima s` se poat` adresa insti-tu]iilor 24 de ore din 24.

Comunitatea local` s` aloce fon-duri pentru îmbun`t`]irea serviciilor.

Dezvoltarea serviciilor [i redi-mensionarea ad`posturilor s` se fac`potrivit unei analize privind nevoilereale.

S` se realizeze un site pe cares` fie promovate permanent [i reactu-alizate serviciile, legisla]ia, telefoa-nele de urgen]`, precum [i un butonro[u de urgen]` care s` fac` trimi-

terea automat` în baza de date unic`.S` fie selectate campanii de

informare public`, dintre cele care auavut succes (pe grupuri-]int`), care s`fie sus]inute de toate institu]iile, in-clusiv de c`tre consiliile locale.Aceste campanii se vor derula totanul, prin cooptarea partenerilormedia.

Obiective sectoriale

Integrarea bazelor de dateprivind violen]a în familie.

Interven]ia preventiv` inte-grat`, în echip` multidisciplinar`,în cazurile de violen]` în familie.

Îmbun`t`]irea nivelului deinformare al victimelor.

Cre[terea interesului comu-nit`]ilor locale pentru nevoilemembrilor s`i.

Adaptarea legisla]iei în do-meniu la situa]ia real`.

Unde suntem?Problemele de infrac]ionalitate

care-i afecteaz` cel mai mult pebucure[teni - potrivit sondajelor deopinie realizate de diferite institute -sunt cele de mic` criminalitate: furtdin buzunare/gen]i, furturile din auto[i tâlh`riile. Cea mai nesigur` zon` afost indicat` strada, în special noap-tea.

Statistic vorbind, criminalitateastradal` este în cre[tere, în special înceea ce prive[te furturile (din auto,din societ`]i comerciale); cresc fur-turile de componente auto (oglinzi,[terg`toare de parbriz, capace dero]i).

De[i nu sunt parte a crimi-nalit`]ii stradale, furturile din locuin]esunt importante din perspectiva sigu-ran]ei urbane. Un num`r mare de ast-

fel de furturi se comit „prin împri-etenire“, victimele fiind în generalpersoane vârstnice. 70% din furturi secomit în apartamente.

Bunurile furate se vând în târ-guri, pie]e, în case de amanet sau peInternet. Altele se dau la schimb pen-tru droguri.

Exist` infrac]iuni sezoniere(tâlh`riile prin smulgere, uneori fur-turile din locuin]e); în zilele lucr`-

I I I . S t ra teg ia sec tor ia l` de s iguran]`s t rada l`

STRATEGIE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 17

toare, agresivitatea în trafic este maipronun]at`.

Impruden]a pietonilor continu`s` fie una dintre principalele cauzeale accidentelor rutiere.

Urmare a absenteismului [co-lar ridicat [i al neimplic`rii p`rin]ilor,mul]i copii devin victime sau autoride infrac]iuni, în spa]ii publice. Con-sumul de alcool [i, uneori, droguri,sunt condi]ii favorizante.

Al]ii înva]` în familie sau pestrad` tehnici de reu[it` infrac]ional`,de la persoane care au isp`[it pe-depse privative de libertate.

Copiii sunt cele mai frecventevictime ale tâlh`riilor comise cu arm`alb`. Dorin]a acestora de a purtaarm` este manifest`.

Exist` o slab` cunoa[tere afactorilor favorizan]i comiterii in-frac]ionalit`]ii, la nivel de mici comu-nit`]i dar [i o slab` cunoa[tere anevoilor popula]iei.

Se remarc` num`rul mare albeneficiarilor serviciilor de siguran]`,în raport cu num`rul celor care asi-gur` strada.

În condi]iile în care activitateade prevenire a criminalit`]ii nu estebugetat`, se constat` lipsa canalelorpermanente de distribu]ie c`tre popu-la]ie a mesajelor preventive care,coroborat` cu lipsa de obligativitate afirmelor multimedia private [i a mass-media de a transmite campaniilesociale în regim de gratuitate, conducla un deficit de informare a popula]ieiîn timp util.

Se constat` [i un dezinteres almultor firme private privind autopro-tec]ia.

Responsabilitatea pentru men-]inerea [i restabilirea ordinii [i lini[tiipublice revine exclusiv structurilorde ordine public` (Poli]ie, Jandar-merie, Poli]ie local`); priorit`]ile sestabilesc pe institu]ii (lipsesc priori-t`]ile comune).

Capitala se confrunt` cu unspirit civic redus al bucure[tenilor,doar 10,8% anun]ând Poli]ia [i dândinforma]ii acesteia, în calitate de mar-tori.

Teama de infrac]ionalitate nueste propor]ional` cu dinamica in-frac]ionalit`]ii, fiind mai mare decâtaceasta.

Anual, se presupune c` circa15% dintre bucure[teni sunt victimecel pu]in ale unei infrac]iuni.

Unde vrem s`ajungem?

S` fie cunoscute anual nevoilepopula]iei în ceea ce prive[te sigu-ran]a.

S` fie stabili]i anual, la nivelulCapitalei, într-o concep]ie unitar`, fac-torii de risc în domeniul siguran]eistradale.

S` fie stabilite priorit`]i institu-]ionale comune, în func]ie de dina-mica infrac]ionalit`]ii [i „agendacet`]eanului“.

Institu]iile s` ]in` pasul cu in-frac]ionalitatea, comunicând c`trepopula]ie mesaje în timp util.

S` existe o re]ea de distribu]ie amesajelor care s` fie independent` defactorul financiar:

- S` se realizeze o produc]ie demateriale publicitare flexibil`, a-daptabil` schimb`rilor interveniteîn infrac]ionalitate;- 10% dintre mesajele transmiseprin TV-screen, televizoareRATB, televizoare metrou s` fiecampanii sociale privind sigu-ran]a stradal`;

- S` existe un site pe care s` fiedifuzate permanent tendin]elecriminalit`]ii [i materiale de pre-g`tire antiinfrac]ional` [i antivicti-mal` a popula]iei;- S` existe o re]ea de voluntaricare s` aduc` informa]ia din co-munit`]i [i s` disipeze informa]iaîn comunit`]i;- S` existe o baz` de date cu soci-et`]i comerciale vulnerabile feno-menului infrac]ional (e-mailuri);- Pe aceste e-mailuri s` fie trans-mise periodic materiale de infor-mare cu caracter preventiv (news-letter);- S` existe protocoale de colabo-rare cu mass-media, în vedereaprelu`rii [i difuz`rii materialelorpreventive în regim de campaniesocial`;- Anual s` fie editat` o revist` aPrevenirii - raport public privindfondurile consumate [i activit`]ilerealizate;- S` fie postate informa]ii preven-tive pe Facebook, Twitter, Hi5,prin campanii publicitare 2.0.

OBIECTIVE SECTORIALE

Integrarea bazelor de dateprivind siguran]a stradal`.

Interven]ia preventiv` inte-grat`, în echip` multidisciplinar`.

Informarea poten]ialelor vic-time, în timp util.

Cre[terea interesului comu-nit`]ilor locale pentru nevoilemembrilor s`i.

Adaptarea legisla]iei îndomeniu la situa]ia real`.

Centrat în permanen]` pe activitatea de prevenire adelincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor, Serviciulde Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii din cadrul Poli]ieiCapitalei a ini]iat, în luna septembrie a anului trecut, unnou proiect de educa]ie juridic` a elevilor de clasa a VII-a,intitulat sugestiv „Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“. Ideea aap`rut ca urmare a faptului c` minorii cred c` libertatealor este nelimitat`, mul]i dintre ace[tia ne[tiind c` o per-soan` nu poate înc`lca legea f`r` s` fie pedepsit` [i nici nuse poate scuza c` nu a cunoscut-o.

Proiectul a avut drept scop reducerea vulnerabilit`]iiminorilor la comiterea de fapte penale, prin cunoa[tereagradului de vulnerabilitate, cre[terea gradului de infor-mare juridic` a acestora [i a cadrelor didactice, precum [irealizarea unei re]ele sociale de informare a minorilorafla]i în astfel de situa]ii.

Am dorit ca fiecare elev s` participe la dou` ore depreg`tire juridic`, de popularizare a normelor juridiceprev`zute în Codul Penal [i în legile speciale, desf`[urate,în cele dou` semestre ale anului [colar, de c`tre ofi]erii deprevenire. Codul Penal a fost „tradus“ pe în]elesul copiilor

[i ilustrat de cunoscutul grafician Viorel Baciu, un vechi [ifoarte bun colaborator al Poli]iei Capitalei.

Pân` la finele anului [colar 2010-2011, în cadrul celor808 activit`]i preventive, 11.812 elevi [i 1312 cadre didac-tice din toate [colile generale [i liceele bucure[tene auvizionat dou` filme tematice concepute de Serviciul de

Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii: „Tenta]iile ado-lescen]ei“, realizat cu sprijinul Inspectoratului {colar alMunicipiului Bucure[ti [i al Colegiului Na]ional„Gheorghe {incai“, respectiv „Unde-i lege, nu-i toc-meal`!“, realizat în colaborare cu [eful Sec]iei XVIToxicomanie din cadrul Spitalului „Alexandru Obregia“,medic primar psihiatru Lucian Vasilescu, precum [i cupoli]i[ti din domeniile investiga]ii criminale, omoruri,criminalistic` [i ordine public`, experimenta]i în comuni-carea cu copiii. Ambele filme au fost profesionist realizateprin grija speciali[tilor Serviciului Multimedia al Mi-nisterului Administra]iei [i Internelor.

Studiul realizat în cadrul proiectului, [i la care au par-ticipat circa 1300 de elevi (câte 10 clase din [coli

diferite/sector), a evalu-at nivelul cuno[tin]elorjuridice al elevilor declasa a VII-a. Astfel, s-aconstatat c`, în general,copiii [tiau c` trebuie s`cunoasc` legea, peste90% dintre ei declarândc` sunt interesa]i înacest sens. Totu[i, cu-no[tin]ele lor eraudestul de vagi, iar dac`,înainte de începereaprimei ore de Educa]ieJuridic`, doar 26,7% din-tre ace[tia cuno[teau c`un minor r`spundepenal începând cu vârsta

PROIECTE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i18

Unde-i lege, nu-i tocmeal`!Primul proiect de Educa]ie Juridic` introdus \n [colile din

România

de 14 ani, 39,2 % dintre copiii intervieva]i [i care aur`spuns prima dat` gre[it, au înv`]at r`spunsul corectdup` participarea la cele dou` lec]ii preventive.

97% dintre elevii care au participat la sondaj au consi-derat ca fiind „foarte utile“ informa]iile furnizate de profe-sorii-poli]i[ti, 71% acordându-le acestora note de 9 [i 10.Majoritatea elevilor [i-au exprimat opinia c` cea mai bun`metod` de a înv`]a legisla]ia ar fi un joc PC sau un site dediscu]ii.

Totodat`, peste 600 de elevi au participat la un concursde crea]ie, prin care erau provoca]i s` realizeze graficacoper]ii manualului de Educa]ie Juridic`, precum [i o legepentru mai mult` siguran]` în [coli. 18 dintre cele maibune lucr`ri au fost premiate cu ocazia s`rb`toririi ZileiPoli]iei Române.

}inând cont de dorin]a elevilor de a dobândi cuno[-tin]e în domeniul juridic [i de aprecierile f`cute de cadreledidactice, precum [i de solicit`rile Compartimentelor deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii din unele jude]e,ini]iatorul acestui proiect face demersuri sus]inute pelâng` Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Inov`rii pentru

ca, în timp, Educa]ia Juridic` s` devin` materie de cursop]ional` pentru elevii din clasa a VII-a. Deoarece acestlucru este destul de anevoios din punct de vedere proce-dural, o posibil` variant` pentru anul [colar 2011-2012, arfi introducerea a dou` lec]ii de educa]ie juridic` în temati-ca abordat` la orele de Educa]ie Civic`, materialele desuport urmând a fi elaborate de Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, în colaborare cu Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti.

Crengu]a RADU

Mailul mincinos

Explozia mijloacelor comunica]io-nale a împ`r]it lumea în dou` maricategorii - cei care nu concep via]a dezi cu zi f`r` acces la informa]ie sauf`r` a c`uta s` în]eleag` [i s`-[iexplice ac]iuni, fenomene, afir-ma]ii [i cei care, din diversemotive, tr`iesc în ignoran]`, con-siderând c` nu sunt personalafecta]i de nimic din ceea ce seîntâmpl` în jurul lor. Diferen]adintre cele dou` categorii, deexemplu, este c`, [i unii [i al]ii seuit` la televizor, numai c` în]elegdiferit lucrurile.

De curând am avut ocazia s`urm`rim o confruntare între celedou` lumi: una panicat` [i isterizat`de a[a-zisele r`piri ale unor copii,cazuri de care îns` nimeni nu a auzit,[i una ra]ional`, aflat` într-o încercarede l`murire [i lini[tire a spiritelorîncinse. Surprinz`tor pentru mul]i afost c`, de data aceasta, printre ceipanica]i în mod nejustificat s-au aflat[i aceia c`rora le place s` cread` c`fac parte din categoria celor informa-]i! {i asta pentru c` totul a început înmediul online, cu un mail mincinos.

Povestea din acel mail, pl`smuit`de altfel destul de ingenios, are ca a[a- zis` surs` „spusele unei m`mici,poli]ist` la Eviden]a Popula]iei, carese dest`inuie altor m`mici referitor la

num`rul mare de copii care suntr`pi]i pentru recoltarea de organe“…V` da]i seama ce s-ar fi întâmplat dac`acea „m`mic`“ lucra la CombatereaCrimei Organizate?

Textul a circulat în mediul online

destul de mult, f`r` a genera reac]iideosebite, îns` momentul de vârf l-areprezentat postarea pe re]eaua desocializare Facebook. Pentru a în]e-lege dimensiunea acestui mediu, tre-buie spus c` aceast` re]ea avea laînceputul acestui an 4,6 milioane devizitatori unici în România [i peste 3milioane de conturi de utilizatori; iartendin]a este de cre[tere!

Impactul [i capacitatea de mani-pulare a re]elelor de socializare, acolounde acestea sunt dezvoltate, au fostdeja cunoscute de publicul larg cuocazia revolu]iilor din aceast` prim`-var`, din nordul Africii. {i pentru ceicare nu cred în poten]ialul de comuni-

care al acestor re]ele, am s` prezint câ-teva date pe care le-am g`sit pe site-ulwww.mafu.ro (un cunoscut bloggerromân): 97% dintre utilizatorii deinternet din România au auzit deFacebook; 33% dintre utilizatorii ro-

mâni de internet folosesc Face-book; 2 ore petrece un utilizatorroman, per sesiune pe Facebook;7 din 10 utilizatori au în contactealte pagini/profiluri decât numaiale celor cunoscu]i etc. De aceea,re]elele sociale tind s` devin` oplatform` tot mai intens` pentrupromovarea unor branduri, fir-me, produse, campanii, anun]urietc.

În acest cadru, s`-i spunemspecializat, o informa]ie care

frizeaz` absurdul, a[a cum este aceeac` mul]i copii sunt r`pi]i de Salv`rinegre în interiorul c`rora li se extragorgane vitale din organism, iar apoisunt adu[i înapoi acas`, este greu decrezut c` a putut fi luat` în serios.Îns` românii sunt [i surprinz`tori!

Mitul copiilor r`pi]i de ma[ini negre

Fiecare societate are miturile sale.Dac` în Statele Unite ale Americii pu-blicul întâlne[te periodic [tiri despreextratere[trii care r`pesc oameni învederea unor experimente, unii din-tre ei întorcându-se apoi pe p`mânt, la

PROIECTE

R`pirile de copii - adev`r sau provocare?

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 19

PROIECTE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i20

noi lucrurile sunt mai lume[ti, pe m`-sura capacit`]ii noastre de în]elegere- la noi sunt r`pi]i copii de c`tre oa-meni care nu conduc farfurii zbur`-toare, ci ma[ini negre.

Pentru bunicii care î[i plimb`nepo]ii prin parc, mitul ma[inii negrecare aduce pericolul poate fi u[or aso-ciat cu „volga neagr` a securit`]ii“ dintinere]ea lor, ori dubele for]elor de re-presiune ale acelor vremuri. Despreacela[i tip de pericol s-a mai vorbitapoi în asociere cu „sectan]ii“ - carese îmbrac` în negru [i organizeaz`ritualuri sumbre -, au continuat cu„ma[inile dubioase f`r` num`r“ carecircul` prin sate tot cu acela[i scop,„ambulan]ele negre“ [i continu`, pu]inmai recent, cu „filierele transna]io-nale care r`pesc copii din mall-uri“ [iîi duc afar` din ]ar`.

Dac` întrebi de vreun caz concretpe oricare dintre cei panica]i, nimeninu [tie nimic, decât din auzite... f`r`numele copilului r`pit, f`r` cinevacare s` îi semnaleze dispari]ia. Ori,pare imposibil de crezut c`, dac` unastfel de caz ar fi fost real, p`rin]ii nuar fi primii care ar alerta autorit`]ile [imass-media. Prin repetabilitate, im-posibilitatea de demonstra]ie a exis-ten]ei vreunui caz real [i prin capaci-tatea de a genera panic`, aceste po-ve[ti tind s` fie interpretate ca mituri.Iar ori de câte ori o nou` astfel de po-veste este lansat` public, autorit`]ilefac eforturi, uneori disperate, de lini[-tire a popula]iei, folosind argumentelogice în fa]a unor afirma]ii fantas-magorice.

Pentru reu[ita mesajelor ra]ionaleeste nevoie îns` [i de credibilitateacelor care le enun]`. Dintre dou` me-saje contrare, publicul îl va alege pecel a c`rui surs` este cea mai credi-bil`. De ce nu îl alege pe cel mai u[orde verificat prin mijloace comune,asta este o alt` întrebare.

Alert` R`pire Copil - unnou mod de ac]iune în

cazurile r`pirilor de copii

F`r` nicio leg`tur` cu aceast` iste-rie - care a durat, la fel ca multe altesubiecte media f`r` substan]`, exact3 zile - Poli]ia a implementat recentun nou mod de ac]iune în cazul r`piri-lor de copii. Lansat la nivel na]ional,sistemul ALERT~ R~PIRE COPILeste un mecanism de alertare a cet`-]enilor de c`tre autorit`]i, atunci când

un copil este r`pit iar via]a lui este înpericol.

Modelul este utilizat în multestate europene [i Statele Unite aleAmericii [i are în vedere principiul c`orice cet`]en care are informa]ii rele-vante despre un caz de r`pire pe careautorit`]ile îl prezint` public, s` poat`ajuta la salvarea copilului [i identifi-carea r`pitorului.

„R`pirile de copii nu reprezint` unfenomen în România, îns` autorit`]iletrebuie s` fie preg`tite pentru a ges-tiona eficient orice astfel de caz“, adeclarat chestorul de poli]ie VasileViorel, [eful Poli]iei Capitalei la mo-mentul opera]ionaliz`rii sistemului.De altfel, chestorul este coordona-torul acestui proiect derulat din anul2010, de c`tre Poli]ia Român`, îndomeniul gestion`rii situa]iilor de

r`piri de copii sau de dispari]ii carepot pune în pericol via]a minorului.

În echipa de implementare a aces-tui proiect au fost atra[i speciali[ti dinstructurile de investigare a cazurilorde dispari]ii din I.G.P.R. [i ParchetulGeneral, din cele de prevenire acriminalit`]ii, dar [i din ONG-uri [imass-media.

Ini]iatorii acestui demers - Poli]iaRomân`, Parchetul General [i Cen-trul FOCUS - au aplicat pentru imple-mentarea acestui proiect la ComisiaEuropean` ob]inând o finan]are deaproape 240.000 de euro.

Diferen]a dintre modul cum esteinvestigat în prezent un caz de r`pire[i cum va fi acesta abordat dup`lansarea mecanismului Alert` R`pireCopil este acela c` în cazul mecanis-mului de alert` exist` un angajamentexplicit [i asumat al partenerilor,majoritatea din mass-media, - peste50 pân` în acest moment - de a difuzarapid alerta [i de a multiplica informa-]iile emise de c`tre autorit`]i. Odat`declan[at` alerta, imaginea copiluluir`pit ori a r`pitorului este transmis`în g`ri, autog`ri, aeroporturi, la tele-viziuni, la posturile de radio, în sta]iile

de metrou sau pe panouri electronicepublicitare, m`rind astfel [anseleg`sirii în via]` a minorului. Oricineare informa]ii relevante despre cazulsemnalat de c`tre autorit`]i pot ajuta,sunând la 112.

{i în prezent Poli]ia încearc`, în ca-zurile deosebite, s` transmit` publicsemnalmente sau fotografii ale copi-ilor disp`ru]i, îns` [ansele ca acestefotografii s` apar` atât de rapid [i înatât de diverse medii sunt foarte mici.

Obi[nuin]a este o a douanatur`

De cele mai multe ori, Poli]ia aobi[nuit cet`]enii ca atunci când seconfrunt` cu o situa]ie deosebit` s` iainclusiv m`suri preventive. Da, pareciudat dac` analiz`m semantica cu-vântului prevenire, dar lucrurile a[astau.

Avem o problem` cu num`rul deaccidente rutiere, facem o campaniede reducere a acestora cu 5%, avemsemnale îngrijor`toare privind con-sumul de droguri, facem o campanieanti-drog, a crescut evaziunea fiscal`,facem imediat o campanie …iarexemplele pot continua. Pe acestfond, inaugurarea unui mecanism deac]iune în cazul r`pirilor de copii ar fiputut trezi în mintea unora întreb`ride genul: „De ce ar face Poli]ia de-mersuri pentru îmbun`t`]irea ac]iuniisale în caz de r`piri de copii, nucumva ca r`spuns la o situa]ie real`,îngrijor`toare?“.

La acest gen de ra]ionament, egreu s` r`spunzi cu argumente care]in de practicile moderne ale statelordezvoltate, de oportunit`]i europene,de colaborare cu mass-media, deresponsabilitate, de faptul c` o lumeîntreag` a[a procedeaz`.

Pân` la urm`, Alert` R`pire Copilr`mâne un mecanism excep]ionalpentru situa]ii excep]ionale, ceea ceînseamn` c` declan[area sa se va faceîn situa]ii când r`pirea este cert`.Asta [i pentru c` în România, con-form datelor rezultate dintr-un studiurealizat de c`tre Institutul de Cerce-tare [i Prevenire a Criminalit`]ii, în90% din cazurile de dispari]ii de copiie vorba de plec`ri voluntare ale aces-tora de acas` sau din centrele deplasament. Iar vestea bun` este c`99% dintre copiii disp`ru]i se întorcsau sunt g`si]i de c`tre autorit`]i.

Marius TACHE

Nu parca ma[ina în locuri izolate, neamenajate;Pe timp de noapte alege parc`ri bine iluminate;Nu p`stra dublura cheilor de contact în sertarul

de la bord - torpedou;

Nu l`sa acte personale [i alte înscrisuri în auto-turism;

Nu l`sa cheile în contact, niciodat`, în momen-tul în care p`r`se[ti autoturismul chiar [i pentru oscurt` perioad` de timp;

Atunci când p`r`se[ti autoturismul, chiar [i pen-tru câteva minute, verific` dac` geamurile sunt închi-se [i portierele asigurate; nu l`sa la vedere, în interiorulacestuia, obiecte de valoare, tentante;

Asigur`-]i autoturismul cu sisteme mecaniceantifurt, care sunt u[or de procurat [i destul de efi-ciente;

Folose[te sistemul antifurt mecanic montat peîncuietorile u[ilor;

Folose[te sistemul antifurt mecanic prin blo-carea volanului cu una din pedale;

Scoate borna de mas` a bateriei sau a fi[ei cen-trale;

Monteaz` sisteme de alarm` cu avertizare acus-tic` [i luminoas`;

Marcheaz` piesele vulnerabile (jen]i, oglinzi,pneuri);

Nu l`sa autoturismele defecte, perioade înde-lungate de timp, în diferite locuri de unde pot fi trac-tate sau dezmembrate de c`tre infractori;

Reclam` la Poli]ie, la num`rul unic de urgen]`112, furtul sau distrugerea autoturismului.

Marius BOCIOG

SFATURI

Nu po]i lua ma[ina cu tine,dar po]i s-o asiguri

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 21

SFATURI

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i22

Poate nu v-a]i dat seama pân`acum, îns` orice cas` vorbe[te.„Vorbe[te“ proprietarului despretrecutul s`u, „vorbe[te“ vecinilordespre s`n`tatea sa [i a locuitorilors`i [i, nu în ultimul rând, „vorbe[te“ho]ilor.

O cas` amplasat` cu u[a c`trep`dure arat` o fire solitar`, preapu]in dispus` s` socializeze, cu altecuvinte, o persoan` în ajutorulc`reia, la nevoie, nu sare nimeni.

O cas` cu prea multe etaje poatear`ta o fire înfumurat`, dornic` s`se laude tuturor cu realiz`rile sale,cu alte cuvinte, un om care trebuieperiat pentru a afla cât [i unde arelucrurile de pre].

Dac` ar vorbi în limba dumnea-voastr`, o cas` v-ar spune ea îns`[ice s` face]i ca ea s` fie în siguran]`:

o locuin]` în „U“ permite omai bun` vizualizare a vecin`t`]ilor,deci este mai sigur`;

un apartament cump`rat laparter, etajul 1 sau la ultimul etaj„cere“ neap`rat gratii la ferestre;

un apartament situat într-oni[`, imediat lâng` lift, v` „roag`“ s`ave]i mai strânse leg`turi cu vecinii,în situa]ia în care sunte]i plecat deacas`. Pune]i un prieten sau un ve-cin s` aib` grij` de casa dumnea-voastr` atunci când pleca]i învacan]` - s` ia scrisorile din cutiapo[tal`, s` aranjeze draperiile, s`

adune frunzele, chiar s` tund` iarba[i, în general, s` fac` s` par` c` aceacas` este locuit`;

o cas` situat` pe o strad` slabiluminat`, într-o zon` izolat`, v`„strig` AJUTOOOOR!“.

Lumina îi alung` pe cei care

doresc s` r`mân` în umbr`.Iluminatul exterior trebuie astfelconceput încât s` nu fie diminuat dearbori sau ieder` [i s` permit`conectarea [i deconectarea din maimulte puncte ale casei, în specialdin dormitoare. Folosind un sistemautomat de conectare a luminii,absen]a dumneavoastr` din

locuin]` va trece neobservat`. Înplus, el trebuie s` asigure vizibili-tatea împrejurimilor, f`r` a permiteobservarea interiorului casei. Deaceea, este bine s` ave]i la ferestreobloane, jaluzele, draperii. Chiar [icele mai mici ferestre, de la baiesau de la mansard`, au nevoie deîncuietori. Ho]ul poate s` intre prinorice deschiz`tur` mai mare decâtcapul omului.

Unele sisteme de iluminat exte-rioare sunt pe senzori sau infraro[u,care aprind lumina pentru operioad` scurt` de timp, atuncicând detecteaz` ceva în raza lor deac]iune. Senzorii pot fi cump`ra]iseparat pentru a face dintr-o lumin`obi[nuit`, o lumin` de siguran]`.

La intrarea în holul blocului sauîn fa]a casei trebuie s` ave]i, de cumse las` seara, o lumin` permanent`.Becurile de iluminare vor fi mon-tate cu sisteme de asigurare (plasede sârm`), pentru a nu fi sparte.

Nu l`sa]i niciodat` garajul sauun [opron neîncuiat, mai ales dac`are o u[` care face leg`tura cu casa.Încuia]i-v` uneltele [i sc`rile pentruca ho]ul s` nu poat` s` le foloseasc`pentru a p`trunde în cas`. În plus,proteja]i-v` cablurile electrice îm-potriva distrugerii.

Un zid sau un gard în spatelecasei v` poate sc`pa de ho]i.Verifica]i punctele slabe pe unde ar

Cum se ap`r` singur` o cas`

Cum s` construie[ti o cas` FENG SHUIChinezii cred c` orice loc este înconjurat de patru

spirite animale protectoare, corespunz`toare celorpatru puncte cardinale: ]estoasa neagr` (N), fenixul(S), dragonul verde (E) [i tigrul alb (V). Astfel, atuncicând amplaseaz` o locuin]`, fac \n a[a fel încât dealulsuperior al dragonului (E) s` fie mai înalt [i mai robustdecât colina tigrului (V), pe când latura de sud aamplasamentului, a fenixului, trebuie s` fie deschis`.

În general, compartimentarea locuin]ei pe nivelurimultiple nu este încurajat` de chinezi. Num`rul excesivde niveluri, spun ei, afecteaz` p`trunderea lin` anorocului în cas`. Remediul ar fi aducerea a cât maimulte plante decorative [i amplasarea lor în locuin]`. Înplus, se recomand` ca cea mai de jos camer` s` fie li-ving, iar nivelul cel mai înalt s` fie folosit ca sufragerie.

Niciodat` nu este bine ca o locuin]` s` fie orientat`c`tre o parcare sau c`tre o cas` abandonat`, acesteaputând împiedica progresul în via]`. Dintre toate,amplasarea casei lâng` vechile cl`diri istorice pare a ficea mai rea alegere. Nu este fast` nici postarea în fa]acasei a unui afi[ cu sloganul „de vânzare“, chiar dac`acesta este amplasat stradal, în afara cur]ii.

U[ile trebuie s` aib` aceea[i m`rime, mai pu]in ceaprincipal` care, ideal, va fi ceva mai mare. U[ile trebuies` fie din lemn masiv [i nu din sticl`. U[a principal` vafi puternic` [i sigur`, astfel încât s` garanteze protec]ialocuitorilor. Amplasarea ideal` a u[ilor este pe diago-nal` una fa]` de cealalt`. Dou` u[i, una cu fa]a sprecealalt`, se afl` în conflict. Ele vor imprima locatarilor

o atitudine de confruntare [i nu de în]elegere reci-proc`. Deschiderea u[ilor trebuie s` se fac` întotdea-una spre interior [i niciodat` spre exterior.

În cas`, nu pune]i niciodat` sub o scar` interioar`mese, birou sau icoane. Nu amplasa]i barul în aceast`zon`, aceasta simbolizând - în tradi]ia chinez` - faptul c`familia î[i va pierde averea. A[ezarea unui bazin cu ap`sub sc`rile interioare, mai spun chinezii, influen]eaz`negativ destinul tinerilor.

Formele regulate sunt cele mai indicate în cazul fe-restrelor. Rareori ferestrele pe rotond` sunt încurajateîn Feng Shui.

Oglinzile se folosesc întotdeauna în living sau însufragerie [i niciodat` în buc`t`rii sau dormitoare. Ooglind` nu trebuie s` reflecte o scar`, un pat sau unpeisaj urât.

Chinezii consider` c` p`rin]ii [i copiii au [anse maimari de a men]ine rela]ii armonioase dac` masa dinsufragerie este rotund`. La aceast` mas` trebuiea[eza]i cel pu]in opt oameni, din cel pu]in trei genera]ii,care s` m`nânce împreun`. Aceasta înseamn` c`norocul de bog`]ie al familiei se va perpetua de-a lun-gul genera]iilor.

{i nu uita]i: pe[tii s`n`to[i, în acvarii curate, aducnoroc în cas`!

(dup` Lilian Too, „Trucuri Feng Shui pentru casa ta“, Pro Editur` [i Tipografie,

Bucure[ti, 2005)

putea s` intre un ho]. Un gard viucu ]epi poate fi de asemenea bunpentru a-l împidica s` p`trund`.Asigura]i-v` c` partea din fa]a caseieste înc` vizibil` trec`torilor, pen-tru ca nu cumva ho]ul s` lucrezef`r` s` fie v`zut.

Alarmele vizibile împotrivaho]ilor îi va face s` se gândeasc` dedou` ori înainte de a ac]iona. Nuuita]i de montarea unui interfon cuun sistem de ac]ionare electric` aîncuietorii u[ii.

Uneori, la case în special, postulinterfonului este ocupat de Grivei,

cel mai credincios prieten al omu-lui. Este bine s` [ti]i c` [i el arenevoie de un habitat sigur, care s`nu permit` ho]ilor s`-i fac` vreunr`u, prin lovire sau otr`vire. Deaceea, amplasa]i cu[ca câinelui lacirca 1,5 m de gard iar searaacoperi]i aceast` cu[c` cu o plas`cu ochiuri mici, astfel încât câineluis` nu-i poat` fi aruncate alimente [is` poat` s` v` trezeasc` cu l`tratuls`u.

Ho]ilor le plac oportunit`]ileu[oare. Nu le plac ferestrele încu-iate, pentru c` spargerea unui geam

atrage aten]ia. Nu le plac sistemelede siguran]` de la u[i, pentru c` nule pot deschide nici chiar pedin`untru [i sunt nevoi]i apoi s`ias` pe fereastr`. Simplele m`suride precau]ie ca cele men]ionate maisus chiar au efect.

{i nu uita]i: [i cea mai perfor-mant` u[` se deschide în fa]aho]ului, dac` proprietarul face acestlucru!

Gra]iela V~DUVACristian ALECSANDRESCU

Marius BOCIOG

SFATURI

În septembrie 2011, odat` cu începerea noului an [colar, în colaborare cu Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti va fi lansat un concurs cu tematic` preventiv`. Copiii

de clasa a V-a, cu sprijinul profesorilor de Tehnologie [i al p`rin]ilor vor realizamachetele unor case sigure, pornind de la articolul de mai sus. Lucr`rile vor fi realizatedin polistiren, placa de baz` fiind de dimensiunea 30/40 cm. Lucr`rile vor fi finalizate

la data de 1 februarie 2012 [i vor fi predate Serviciului de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, prin intermediul inspectoratelor [colare de sector. Premierea celor mai

valoroase lucr`ri se va realiza la data de 25 martie 2012, în spa]iu festiv, cu ocazia ZileiPoli]iei Române. Premiile vor consta în multe juc`rii adecvate vârstei.

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i 23

ANIVERSARE

PREVENIREA Cr iminal i t` ] i i24

17 ani de prevenire \n fotografii

Revist` editat` cu sprijinul S.C. VOG PROTECTION S.R.L.