Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, GalatiDunarea

Atuu geopolitic pentru Romania

Masterand: Bancila Anca Profesor: Soare Ionica

AAI Anul II Master

I. SCURT DESCRIERE A FLUVIULUI DUNREA I A BAZINULUI SU HIDROGRAFIC

1. DUNREA Arter navigabil, abordare sistemic

Dunrea strbate zona central a Europei realizand prin cele doua canale:

Rin Main Dunre i Dunre Marea Neagr legtura intre portul Rotterdam (Marea Nordului) i portul Constana (Marea Neagr). Dei concepute i realizate ca dou lucrri distincte, Canalul Dunre Marea Neagr, dat in funciune in anul 1984 i Canalul Rihn-Main Dunre, dat in funciune in anul 1992, formeaz Artera navigabil a Dunrii. Prin realizarea acestor dou canale Artera navigabil Dunre Rhin a devenit un ansamblu interdependent al crui impact depete limitele rilor riverane, inscriindu-se ca un factor de strategie la nivel european i chiar mondial.

Fluviul Dunrea poate fi considerat un suprasistem, iar Artera navigabil a Dunrii, un

sistem. Analiza dinamicii sistemului determin atat examinarea conexiunilor interne, cat i a celor externe.

Artera navigabil a Dunrii este un sistem dinamic , deoarece evoluia i viabilitatea acestuia sunt determinate atat de modificrile care se produc in cadrul sistemului, cat i de relaiile acestuia cu mediul; este un sistem deschis in care procesele interne se afl in interrelaie direct cu mediul.

Astfel, chiar i pentru o analiza parial, Artera navigabil a Dunrii trebuie considerat ca un intreg, ca un ansamblu interdependent rezultat din realizarea celor doua canale.Sectorul romanesc al Dunrii: Bazias-Chilia

In cadrul acestui sector se deosebesc urmtoarele sectoare secundare:

Sectorul Bazia Drobeta -Turnu Severin (144 km), incepe cu defileul Porile de Fier, lung de 144 km, care strbate sud-vestul Carpatilor Meridionali. Acolo unde Dunrea trece prin zone depresionare sau sapa in roci moi, valea atinge latini pan la 5 km. Pe poriunea numita Cazane, de 9 km lungime, taie culmi muntoase alctuite din roci dure, iar valea transversala se ingusteaz mult, ajungand la cateva sute de metri. Stancile din albie, viteza mare a apelor i panta accentuata au impiedicat mult timp navigaia prin defileu. Prin construirea sistemului hidroenergetic i de navigaie de la Porile de Fier (1970-1972) s-a pus, pe de o parte, in valoare imensul sau potenial hidroenergetic i s-a rezolvat, pe de alta parte, problema navigaiei prin defileu, cu ajutorul ecluzelor laterale.

Sectorul Drobeta -Turnu Severin Clrai. Dunrea ii reduce viteza, devine asimetrica, avand malul drept mai inalt (150-200 m), ii lrgete valea i las o parte din aluviuni, formand ostroave.

Pe toata aceasta distanta, fluviul curge pe un singur bra, pe sub marginea Podiului Prebalcanic, avand de-a lungul malului stang romanesc o lunca larga, cu garle, canale, lacuri asanate sau desecate i circa 4-5 niveluri de terase, care alctuiesc o parte din campurile fertile ale sudului Campiei Romane. In albia Dunrii exista mai multe ostroave vechi, neinundabile: Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, insula Simian, insula Ada-Kaleh acum acoperita de apele lacului de acumulare s.a.

Intre malul de vest al insulei Ostrovu Mare i malul sarbesc al Dunrii, in dreptul satului Ostrovu Mare (com. Gogosu, jud. Mehedini) i al localitii Mihailovac (pe malul sarbesc) s-a construit hidrocentrala Porile de Fier II (216 MW) i se afla in construcie o hidrocentrala adiionala (54 MW). In zona Turnu Mgurele Nicopole este prevzut sa se construiasc o alta hidrocentrala, in colaborare cu Bulgaria.

Sectorul Clrai-Brila prezint desfacerea succesiva a apelor in doua brae principale, care cuprind intre ele aproape toata lunca larga, in unele locuri de peste 20 km. De la sud de Clrai i pan la Harova, prinsa intre Dunrea Veche, la vest i Braul Borcea, la est, se afla Balta Ialomiei, zona in care se gsete un complex de poduri feroviare i rutiere, intre Feteti i Cernavoda. In apropiere de Harova, apele se aduna intr-o singura albie. Aici s-a construit impresionantul pod de la Giurgeni-Vadu Oii. La nord de Vadu Oii, in aval de comuna Giurgeni (jud. Ialomia), fluviul se desparte din nou in doua brae: Dunrea Veche/ braul Macin, la est i Cremenea, la vest, care inchid Balta Brilei (intens modificata de om prin indiguiri i desecri)

Sectorul Brila-Marea Neagr sau Dunrea Maritima este sectorul fluvio-maritim al

Dunrii, pe care pot ptrunde i vase maritime de mare tonaj, utilizand braul Sulina canalizat i rectificat.

Dunarea este importanta pentru Romania deoarece pe teritoriul tarii

noastre ea se varsa in Marea Neagra. Gurile Dunarii reprezentand un important

punct strategic pentru controlul Marii Negre, al doilea dupa Bosfor si Dardanele.

Toate luptele dintre puterile care s-au intalnit pe acest teritoriu, s-au dat pentru

stapanirea gurilor Dunarii. Cu scopul de a se media conflictele s-a creat si

Comisia Europeana pentru Gurile Dunarii, din aceasta facand parte si Marea

Britanie, acest lucru dezvaluie importanta Dunarii pentru intreaga Europa nu

numai pentru tarile strabatute de aceasta.

Unul dintre rolurile Dunarii il reprezinta faptul ca este artera de navigatie

cunoscuta chiar din Antichitate. Acesta este si hotar, Dunarea despartind Europa

Balcanica de Europa Centro-Orinentala careia ii apartine si Romania. Si mai este

element de polarizare politica al statului romanesc.

Libera navigatie la gurile Dunarii poate fi asigurata de o Romanie puternica. De fiecare data cand Rusia si Turcia au avut preeminenta la gurile Dunarii, navigatia comerciala a fost cu mult diminuata. Rolul Romaniei fiind unul de santinela care sa se asigure ca libera circulatie nu va fi impiedicata. Astfel marile puteri europene s-au asigurat prin diferite masuri de ordin politic ca Dunarea va fi protejata, printre care:

- in 1829, prin Tratatul de la Adrianopole, raialele stapanite de Turcia pe malul stang al Dunarii au fost realipite Munteniei, Marea Britanie cat si marile puteri dorind ca navigatia pe Dunare sa nu fie dirijata de Turcia.

- in 1865, Basarabia este restituita, deoarece Anglia si Franta deveneau din ce in ce mai preocupate de chestia Orientului si de inaintarea rusilor catre Bosfor. Unirea Moldovei si a Munteniei a fost considerate necesara dooarece, pentru stapanirea Dunarii, era nevoie de o tara mai mare sub un domn legat prin recunostinta de Franta.

Cunoscutul diplomat roman C. Diamandy considera ca daca geograficeste Dunarea sfarseste la gurile ei, economiceste ea se varsa in Marea Mediterana; in delta isi varsa apele, in Mediterana isi duce navele, fara iesire libera la raspuntia Mediteranei, Dunarea nu-si poate indeplinii rolul in comertul mondial prin acest lucru se arata ca importanta strategica a gurilor sale nu poate fi separate de cea a stramtorilor Bosfor si Dardanele.

In zilele noastre Dunarea face parte din axa comerciala majora a Europei prin crearea canalului Rin-Main-Dunare care leaga Marea Neagra de Marea Nordului si anume Portul Rotterdam de Portul Constanta. Astfel tarile din Europa Centrala pot avea acces la Marea Neagra si de aici la Canalul Suez.

Asa apare o noua ruta comerciala: Canalul Suez Europa Centrala via. Constanta, care fata de cea veche scurteaza drumul cu 8 zile, inclusiv costurile aferente. Un alt avantaj ar fi acela ca porturile Marii Negre si cele ale Marii Mediterane au cea mai favorabila pozitie fata de Canalul Suez pentru rutele Oceanului Indian si ale Extremului Orient. Un alt canal cu o importanta valoare geopolitica il reprezinta canalul Volga-Don, prin acesta se conecteaza spatial central Asiatic la Oceanul Planetar via. Marea Neagra, un avantaj il reprezinta ca aceasta ruta evita dependenta de retelele de conducte care traverseaza Caucazul, spatiu instabil politic.II. Navigatia pe Dunare

Una dintre cele mai mari posibilitati oferite de Dunare o constituie transporturile navale. Aceasta posibilitate va fi amplificata prin punerea in functiune a sistemului trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de importanta europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea Neagra. Aceasta posibilitate va fi amplificata prin punerea in functiune a sistemului trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de importanta europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea Neagra. Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor Dunarii.

Rezumand, putem spune ca exista conditii pentru o navigatie maritima (pe Dunarea fluviala, in amonte de Braila, cu un pescaj de 2 m.). Existenta unor impedimente (bara de la Sulina, zapoare sau blocari accidentale) influenteaza uneori navigatia. Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale (celelalte porturi). Sulina este un port liber (porto-franco) cu traditii comerciale si de tranzit in secolul trecut; este in prezent un port de transbordare, dar se afla in curs de amenajare ca port maritim.

La Tulcea se aduc concentrate feroase, bauxita, peste; este, de asemenea, un port de unde se coordoneaza transportul fluvial si activitatea economica a Deltei.

La Galati a fost construit un port mineralier nou (pentru aprovizionarea industriei siderurgice), in continuarea celui comercial; este cel mai activ port romanesc la Dunare.

Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.).

La Calarasi se aduc materii prime pentru industria siderurgica, la Giurgiu produse petroliere si materii prime, iar la Turnu Magurele materii prime; la Drobeta-Turnu Severin se aduc produse siderurgice si se expediaza produse din lemn, iar portul Orsova este utilizat pentru tranzitul minereului de fier si cocs, necesar siderurgie resitene.III. INDICATORI STATISTICI

PENTRU TRANSPORTUL FLUVIAL

IV. Fluviul Dunarea pentru Galateni

Navele turistice, ca i cele de pasageri, sunt pe cale de dispariie la Galai, semn c transportul pe ap este, ca i cel pe calea ferat, n criz * Afl ct cost s te plimbi pe Dunre cu puinele nave care nc mai circul n scop de agrement pe fluviu

n ciuda faptului c Dunrea are un potenial turistic uria, autoritile de la malul fluviului nu au tiut vreodat s l valorifice i s l exploateze, astfel c, astzi, orice glean sau turist dornic de o plimbare pe Dunre gsete cu greu un vas de agrement cu care s strbat btrnul fluviu. Lipsa turitilor, dar i costurile mari pentru ntreinerea ambarcaiunilor turistice sunt doar cteva dintre motivele pentru care plimbrile pe Dunre sunt pe cale de dispariie, la Galai.

200 de euro pe or, o plimbare cu Vega River

Indiferent c v dorii o croazier pn la braul Mcin sau chiar pn n Delta Dunrii, nainte de toate trebuie s v facei rezervare i s v asigurai c v vor nsoi mai muli prieteni sau rude, astfel nct s formai un grup destul de mare pentru ca operatorii s se aventureze cu voi ntr-o plimbare pe fluviu.Pentru o croazier cu Vega River, cel mai cunoscut operator de servicii de turism pe fluviu, trebuie s scoatei din buzunar minim 400 de euro. O or petrecut la bordul navei pasager v cost 200 de euro, iar condiia de baz pentru a v aventura n apele Dunrii este s v rezervai o plimbare de minim dou ore, conform paginii web a firmei. Construit n anul 2007, la antierul Naval din Galai, catamaranul Vega River are o lungime de 30 de metri, o lime de 18 metri, viteza de croazier este de 18 kilometri pe or, iar la bordul vasului vei descoperi un salon cu 60 de locuri la mese, aer condiionat, punte superioar cu 36 de locuri la bar, ezlonguri i buctrie proprie. Tot aici putei mbina utilul cu plcutul, astfel c putei nchiria nava, n special, pentru evenimente deosebite, precum logodne, nuni, botezuri, ntlniri de afaceri, dineuri, lansri muzicale sau de carte, pentru grupuri de maximum 60 de persoane. Pentru traseul Falez-revrsare Siret-antierul Naval i retur, care dureaz dou ore, trebuie s scoatei din buzunar 400 de euro. Pentru traseul Galai-revrsare Prut i retur (patru ore) trebuie s avei pregtii 800 de euro, pentru Galai-intrare Canal Mcin i retur (cinci ore) 1.000 de euro, iar pentru traseul Galai-Tulcea i retur (11 ore) 2.200 de euro.

Vasul Kaptan, la dispoziia turitilor de pe litoral

Nava de croazier Kaptan M, una dintre ambarcaiunile de agrement de la Galai, se afl n aceast perioad pe litoralul Mrii Negre, astfel c abia dup finalizarea sezonului estival v vei putea bucura de plimbri pe Dunre cu Kaptan M. Cu o capacitate de 148 persoane, propulsat de dou motoare de 714 CP, format din dou puni (puntea inferioar - restaurant - bar, grup sanitar, buctrie, cu o capacitate de 90 persoane, iar puntea superioar cu o capacitate de 50 persoane), vasul organizeaz croaziere n toate punctele de interes din Europa, croaziere n Delta Dunrii, dar i n Marea Neagr. De asemenea, se organizeaz excursii de o zi Galai Tulcea. Condiia este s ca la bord s urce minimum 30 de persoane.

Cu bacul Poienari 2 te cost 300 de lei

Dac nu beneficiezi de resurse financiare, poi face o plimbare pe Dunre cu bacul Poienari 2, care aparine Navrom Bac i poate fi nchiriat doar cu rezervare, cu minim 48 de ore naintea plimbrii propriu-zise. Asta pentru c, n mod normal, bacul Poienari 2 execut curse zilnic pentru transportul pasagerilor peste Dunre. Pentru o plimbare de minimum dou ore trebuie s scoi din buzunar 300 de lei. Dac nici astfel nu i permii s te plimbi pe Dunre, nu i rmne dect s plteti 1,5 lei pentru o curs normal cu bacul. Tot Navrom Bac are i o staie de carburant dedicat ambarcaiunilor de agrement, care funcioneaz de miercuri i pn vineri, ntre orele 11,00-19,00, unde benzina poate fi achiziionat cu 6,1 i 6,2 lei. Pentru colectarea deeurilor provenite de la ambarcaiunile de agrement trebuie s apelai la Compania Naional Administraia Porturilor Dunrii Maritime (CNAPDM), tarifele practicate de compania pe stat putnd fi consultate pe site-ul instituiei.Din pcate, cursele navale de pasageri pe Dunre, ntre Galai i Brila, sunt istorie.

V. Transportul de marfuri pe Dunare

O cantitate de 4,738 milioane de tone de marfuri a fost transportata pe Dunare in primul trimestru din 2012, conform statisticilor Ministerului Transporturilor Din aceasta, 2,078 milioane de tone de marfuri au fost transportate pe plan national si 1,601 milioane de tone international, restul reprezentand tranzit.Pe canalele navigabile au fost transportate 2,278 milioane tone de marfuri. Numarul total de nave care au tranzitat prin canalele navigabile romanesti s-a ridicat la 3.802, din care 1.673 straine.In ceea ce priveste pasagerii, in primele trei luni din 2012 au fost transportate pe Dunare 13.000 de persoane, parcursul acestora fiind de 653.000 de pasageri pe kilometru.Dunarea are pe teritoriul romanesc o lungime de 1.075 de kilometri, lungimea bratelor fiind de 524 de kilometri.VI. Canalul Dunare Marea Neagra intra pe profit dupa 20 de ani

Canalul Dunare-Marea Neagra a devenit, in sfarsit, o afacere profitabila. Profitul nu este mare - un milioan de euro anual - insa este totusi o performanta care merita notata dupa mai bine de 20 de ani de la inaugurarea oficiala.

In ciuda progresului pe care l-a facut proiectul megalomanic desavarsit de Ceausescu, succesul economic al Canalului Dunare-Marea Neagra nu va putea sterge amintirea vietilor sacrificate pentru realizarea sa Potrivit directorului general al Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile (CNACN), Ovidiu Cupsa, canalul a inceput sa fie folosit din ce in ce mai mult pentru ca transportul pe apa este cel mai ieftin."Putem spune ca pe canal s-a circulat bara la bara", a glumit Cupsa. In 2004, cifra de afaceri a fost de 26,8 milioane lei, iar pierderea de 185 mii lei, pierdere asemanatoare ca valoare cu cea din 2003.

In 2005, cifra de afaceri a crescut la 29,71 milioane lei, iar compania trece pe profit de circa un milion de euro, mai precis 3,27 milioane lei. Profitul se mentine la cote asemanatoare si in 2006 (2,53 milioane lei), la o cifra de afaceri de 27 milioane lei, si scade la 185.973 lei, in 2007, la o cifra de afaceri de 26,3 milioane lei.In anul 1990, cand au fost oprite lucrarile, erau finalizate in proportie de 90%infrastructura platformelor porturilor Oltenita si Bucuresti, podurile de sosea peste rau, traversarile liniilor electrice si conductele peste cursul amenajat si lacul Mihailesti-Cornetu. Canalul ar fi urmat sa aiba o adancime de circa cinci metri, iar capacitatea de transport s-ar fi cifrat la circa 16 milioane tone de marfa pe an.

VII. 160.000 de strini au venit n 2013 n croaziere pe Dunre

Circa 159.000 de turiti strini au ajuns n acest an n croaziere pe Dunre i au cheltuit aproape 16 milioane de euro n Romnia, potrivit autoritilor i operatorilor prezeni la Conferina Internaional de Turism a Dunrii, organizat la Bucureti n perioada 3-5 decembrie. Gerhard Skoff, preedintele Comisiei Turismului Dunrean, a spus c 33% din pasagerii de croaziere fluviale din Europa cltoresc pe Dunre. n cifre, numrul acestora depete un milion de persoane, conform Mediafax.Dintre acetia, 159.000 de turiti au ajuns i pe teritoriul Romniei, fa de 155.000 anul trecut, potrivit datelor Institutului Naional de Statistic. Skoff a artat c un turist aflat n croazier cheltuiete aproximativ 160 de euro pe zi.

Cei mai muli turiti care ajung n croaziere vin din Germania, Austria, SUA i Frana.

Cuprins:I. Scurta descriere a Fluviului Dunarea si a bazinului sau hidrograficII. Navigatia pe DunareIII. Indicatori statistici pentru transportul fluvial

IV. Fluviul Dunarea pentru Galateni

V. Transportul de marfuri pe Dunare

VI. Canalul Dunare Marea Neagra intra pe profit dupa 20 de ani

VI. 160.000 de strini au venit n 2013 n croaziere pe Dunre http://www.viata-libera.ro/societate/45144-galati-viata-libera-cotidian-dunare-agrement-vega-kaptan-navrom-bac-croaziere-statie-carburant

http://www.ziare.com/economie/infrastructura/4-738-milioane-tone-marfuri-transportate-pe-dunare-1178795

http://www.curierulnational.ro/Economie/2013-12-05/160.000+de+straini+au+venit+in+2013+in+croaziere+pe+Dunare