Desfășurarea Duelului

Ofensa

De-a lungul secolelor rivalitatea feroce dintre două familii de mari lutieri – Stradivarius și Guarneri – a condus la controverse aprige între susținătorii uneia sau alteia dintre ele. Cine a fost cel mai mare lutier din lume?

Provocarea

Pianistul Horia Mihail provoacă doi artiști de renume – violoniștii Liviu Prunaru (Stradivarius) și Gabriel Croitoru (Guarneri) la un incitant duel muzical ce va avea loc în șapte orașe din România, inclusiv București.

Pregătirea

Radio România Cultural și

Asociația Culturală Accendo,

împreună cu parteneri media

și parteneri locali asigură

logistica acestui turneu.

Duelul

Va avea loc în luna septembrie

2013, în Brașov, Sibiu, Timișoara,

Pitești, București, Bacău și Iași.

Cei trei artiști vor încânta publicul

cu piese de mare popularitate și

virtuozitate din repertoriul violonistic.

Concert

Violoniștii Gabriel Croitoru și Liviu Prunaru vor susține, în compania pianistului Horia Mihail, un spectacol inedit.

În prima parte a concertului vor prezenta publicului cele două opere de artă – viorile Stradivarius și Guarneri.

În cea de a doua parte, cei trei artiști vor fi prezenți pe scenă concomitent, spectatorii putând să savureze îmbinarea spectaculoasă a sunetelor celor două viori acompaniate de pian.

Programul va conține piese de largă popularitate din literatura pentru vioară.

Fotografie de la a doua ediție a Duelului Viorilor

Gabriel Croitoru și Liviu Prunaru

Liviu Prunaru Gabriel Croitoru Stradivarius Guarneri

"Vibrato-ul și originalitatea lui Prunaru

seamănă cu cele ale tânărului Menuhin.

Jean-Michel Molkhou, "Diapason" Paris

“Gabriel Croitoru şi-a sedus, ca de fiecare dată,

auditoriul cu o interpretare magistrală.”

Simona Donici "Agenda" Timișoara

Ecouri la primele ediții

„Această confruntare reală între idei muzicale şi viziuni estetice diferite, nu a făcut paradă de personal de pază şi protecţie, ci doar de pasiune şi o extraordinară poftă de comunicare de care cei trei artişti continuă să dea dovadă fără odihnă. Fie că este vorba despre Horia Mihail - care are nemijlocita experienţă a derulării celor mai ample turnee artistice naţionale de muzică de cameră, despre Gabriel Croitoru - în calitate de solist, prim-violonist al cvertetului Transilvania, sau partener al unor mari muzicieni români precum pianistul Valentin Gheorghiu, sau despre Liviu Prunaru - un atlet pur sânge al performanţei interpretative, vorbim despre artişti aflaţi în deplinătatea forţei artistice, care adună un număr record de concerte pe an.” Virgil Oprina, Accent cultural

„Ei bine, la Tg. Mureş, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova, dar şi la sala Radio din Bucureşti, avalanşa celor atraşi de posibilitatea de a vedea acele instrumente a condus, firesc, şi la succesul recitalurilor, dar mai ales la „descoperirea“ sau, pentru melomani, reascultarea unor interpreţi de cotă internaţională – Liviu Prunaru, pe un Stradivarius (care… nu este cel pe care cântă Alexandru Tomescu, aşa cum au crezut unii…) şi Gabriel Croitoru pe un Guarneri care i-a aparţinut lui Enescu – evoluând pentru prima oară împreună. Întâmplător sau nu, cei doi au şi talent şi tehnică şi fineţe, dar au şi dezinvoltura şi umorul şi calmul interior şi tinereţea spirituală care îi determină să se simtă foarte bine într-o colaborare care, deloc „duel“, a fost o superbă demonstraţie de eleganţă şi performanţă – adesea spectaculoasă – între artişti cuceriţi ei înşişi de frumuseţea muzicii şi de farmecul inedit al îmbinării unor sonorităţi create pe viori din veacurile XVII-XVIII, păstrându-şi nealterate prospeţimea şi strălucirea, dar şi personalitatea proprie.” Anca Florea, On line Gallery

„Ceea ce au oferit Liviu Prunaru – vioara Stradivarius, Gabriel Croitoru – vioara Guarneri şi Horia Mihail –pian în cele 6 recitaluri maraton susţinute de-a lungul a 11 zile de turneu a fost în primul rând foarte multă emoţie. Căldura şi gravul învăluitor ale viorii Guarneri del Gesu „Catedrala”, puse măiestrit în valoare de Gabriel Croitoru, şi-au disputat locul în sufletul

ascultătorilor cu luminozitatea şi alura zveltă a

sunetului Stradivarius condus cu inteligenţă de

Liviu Prunaru, stârnind ovaţii atât în evoluţiile însoţite

cu discreţie şi spirit de Horia Mihail la pian, cât şi în

cele în care au cântat împreună.” Oltea Şerban-Pârâu,

ArtAct Magazine

„Cei care au animat textul partiturilor şi cele două

viori sunt muzicieni îndrăgiţi ai zilelor noastre,

sunt artişti a căror nobilă adresare a creat acea

stare de vrajă pe care publicul o simte, pe care

oamenii din sală au ştiu să o răsplătească.”

Dumitru Avakian, România literară

Program turneu

ORAȘ SALA DATA

Brașov Reduta 23 septembrie

Târgu Mureș Palatul Culturii 24 septembrie

Turda Teatrul Municipal 25 septembrie

Craiova Sala Filarmonicii 27 septembrie

Pitești Casa de cultură 28 septembrie

Iaşi Opera Naţională 30 septembrie

Bacău Ateneu 1 octombrie

București Sala Radio 4 octombrie

Stradivarius

Stradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare dar și o harpă care actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Napoli. Intrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani prețul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro,

Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc) fiecare având o istorie pe masură. A avut elevi celebri, ca Ruggeri, Bergonzi, sau Omobono Stradivari, fiul său. Alături de Giuseppe Guarneri "del Gesu", este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea). Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă.

Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani și a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mânăstirea Putna.

Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențat de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la maestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate. decedând la 93 de ani.

Guarneri

Asemenea lui Stradivari, familia de lutieri Guarneri a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârșitul secolului XVI - începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 - 1744).

Viața sa este învaluită în mister: se spune că a fost întemnițat o perioadă deși nu există nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la număr (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj ce îl depașește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari. Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puține instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30-35 producția sa crește prin cantitate și calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabilească noi standarde în luterie și să redefinească "perfectul" în sunetul viorii.

Segmentul de piață a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale și biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferință clară a muzicienilor de a le canta cu precădere. Violoniști celebrii ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori.

Liviu Prunaru

Talentul nativ dublat de măiestrie tehnică și profunde cunoștințe muzicale i-au adus laurii unor prestigioase concursuri de vioară și recunoașterea sa internațională. Liviu Prunaru a câștigat medaliile de aur la Concursurile Internaționale de vioară "Dong-A" (Coreea de Sud,1997), "Rodolfo Lipizer" (Italia ,1991), "Roberto Molinari" (Elvetia), medaliile de argint la Concursurile Internationale de vioară din Indianapolis (SUA ,1998), "Regina Elisabeta" (Bruxelles ,1993). Un moment important în evoluția carierei sale a fost debutul la New York cu Julliard Symphony la "Lincoln Center' s Alice Tully Hall", invitație primită după ce a cucerit Marele premiu la Juilliard "Mendelssohn" Competition. De asemenea, colaborarea cu Aspen Young Artists Orchestra în 1999 a fost posibilă după ce a câștigat marele premiu la "E. Nakamichi Wieniawski Violin Concerto Competition."

O carieră internațională în plină ascensiune include apariții solistice alături de orchestre renumite ca Royal Philharmonic Orchestra, London Symphony Orchestra, Orchestre National de Belgique, Westdeutsche Symphonie, orchestra Flarmonică din Atena, Orchestra simfonică din Bari, Orchestra Naționala Radio din București, Orchestra Mayo din Buenos Aires, Orchestra de cameră din Indianapolis, Meridian Symphony, Mississippi Symphony, Juilliard Symphony, Puchon Philharmonic Orchestra din Coreea etc. A colaborat cu dirijori cunoscuți: Lordul Yehudi Menuhin, Yuri Simonov, Andrew Litton, Peter Braschkat, Georges Octors, Cristian Mandeal, Lukas Vis, Horia Andreescu, Mario Benzecry și Park Eun Seong. Prunaru apare frecvent ca solist concertist sau în recitaluri itinerate în mari orașe ale lumii și este invitat în cadrul unor festivaluri prestigioase ca cel purtând numele lui Yehudi Menuhin, George Enescu sau la festivalurile de la Bruxelles, Buenos Aires, Evian, Atena și Salzburg din Wallonia, Flandra. Recent artistul a concertat în SUA, Elveția, Argentina, Belgia, Germania, Italia, Franța și Olanda.

A înregistrat numeroase CD-uri cu "Camerata Lysy", iar propriul debut pe CD

a fost lansat la Pavane Records și cuprinde lucrări de Strauss, Brahms, Gluck, de Falla,

Saint-Saëns și Sarasate în compania pianistului Luc Devos.

Născut la Craiova, Liviu a început studiul viorii la vârsta de 6 ani cu

prof. Oprișan. Printre mentorii săi s-au numarat ulterior profesorii Mailat, Adriana Carpen

și Cornelia Bronzetti (la Liceul "George Enescu" și respectiv Universitatea Națională de

Muzică din București). În perioada de început tânărul violonist a câștigat șapte competiții

naționale și premiul I la Concursul Internațional "Kocian", Cehoslovacia. Ulterior, din 1990,

la invitația violonistului Alberto Lysy, profesor la renumita Academie "Menuhin" din Gstaad,

a avut șansa de a-și continua studiile beneficiind de îndrumarea lui Lysy și a unor maeștri ca

Lordul Yehudi Menuhin, Igor Oistrakh, Ruggiero Ricci, Pierre Amoyal și alții. Preocupat în

permanență de perfecționarea profesională a studiat în continuare cu Dorothy DeLay

la New York, participând activ la cursurile de măiestrie susținute de Itzakh Perlman.

După ce a activat ca profesor la Academia "Menuhin" din Elveția si ca asistent al lui DorothyDe Lay la Julliard School, violonistul Liviu Prunaru este în prezent concert-maestrul celebrei orchestre Royal Concetgebouw Amsterdam și directorul artistic la Academia ”Menuhin” din Gstaad.

Gabriel Croitoru

Cu peste 1.000 de apariţii scenice violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o extrem de bogată prezenţă în viaţa muzicală în triplă postură de solist-concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca şi profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Dinamismul, elocvenţa interpretărilor sale au putut fi constatate de public în concerte şi recitaluri susţinute pe scenele tuturor Filarmonicilor din România şi pe podiumuri de concert din întreaga lume. Gabriel Croitoru a apărut ca solist în compania unor orchestre importante, cum ar fi: London Royal Philharmonic, "Gewandhaus Orcheter" Leipzig, Orchestra de cameră "Regina Sofia" Festival Strings of Lucern Chamber Orchestra, Orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon, Ansamblul orchestral din Marsilia, Filarmonica din Cannes, South-west Symphony. Astfel a avut ocazia să colaboreze cu dirijorii: Leopold Hager, Jacques Bodmer, Odon Alonso, Arturo Tamayo, Emanuel Krivinne, Rudolf Baumgartner, Jean Leber, Michel Tabachnik, Paul Nadler, Hiroaki Masuda, Claude Bardon, Alan Tongue, Cem Mansur, Horia Andreescu, Ion Baciu, Ludovic Baci, Iosif Conta, Cristian Brâncusi, Paul Popescu, Ovidiu Bălan, Romeo Râmbu, Gheorghe Costin, Vlad Conta, Petre Sbârcea, Dorin Frandeş, Camil Marinescu, Modest Cichirdan, Alexandru Iosub, Emil Simon, Emanuel Elenescu, Valentin Doni, Ilarion Ionescu - Galaţi şi mulţi alţii. A susţinut recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, China, Bulgaria, S.U.A., ţări din fosta URSS, Ungaria, România.

Din parcursul evoluţiei sale artistice, ca un factor major al progresului

său, se evidenţiază participarea la viaţa competiţională naţională şi internaţională.

În ţară, Gabriel Croitoru a participat şi a câştigat numai Premii I la toate ediţiile

concursului „Cântarea României”, este deţinătorul Marelui premiu şi al trofeului

„Lira de Aur” de la Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală „C.Porumbescu”

Suceava. Este câştigătorul Premiului I la Concursul Internaţional de vioară „Henryk

Wieniawski” Lublin, Polonia (1979) şi la Concursul Internaţional de vioară „Pablo

Sarasate” Pamplona, Spania (1991), precum şi al Premiului pentru cea mai bună

interpretare a unei lucrări de Sarasate. Este de asemenea câştigătorul multor altor

premii importante, printre care: Premiul II (premiul întâi neacordat) la Concursul

Internaţional de vioară „Tibor Varga” Sion, Elveţia, Premiul al III-lea la Concursul

„N. Paganini” Genova, Italia, Premiul special al juriului la Concursul „Fritz Kreisler” Viena, Austria şi a fost catalogat de către presa franceză de specialitate, ca „un violinist excepţional, având o tehnică impecabilă”, după ce a câştigat Premiul al II-lea (premiul I neacordat) la Concursul Internaţional „Zino Francescatti” Aix-en-Provence, Franţa (1987).

Arta sa interpretativă a fost captată şi se regăseşte în numeroase înregistrări pentru fonoteca Societtăţii Române de Radiodifuziune (în perioada 1987-2008) şi pe 8 CD-uri.Din 2008, violonistul Gabriel Croitoru a câştigat dreptul de folosinţă şi cântă pe o vioară construită în anul 1730 de celebrul lutier Giuseppe Guarneri, instrument ce a aparţinut lui George Enescu.

Horia Mihail

Pianistul Horia Mihail a debutat în oraşul său natal Braşov interpretând Concertul în Re major de J. Haydn la vârsta de 10 ani. De atunci a concertat de peste 200 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din România, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu“ din Bucureşti şi cu Orchestra Naţională Radio. „Subtilitatea ritmică şi articulaţia atmosferei şi a culorii sunetului au fost de un fel pe care această muzică (Prokofiev) o primeşte foarte rar“, se scrie în ziarul Boston Globe, după una din aparițiile sale.

După 14 ani de studii în România cu prof. Stela Drăgulin, la Braşov, şi prof. Constantin Ionescu-Vovu, la Academia de Muzică din Bucureşti, Mihail a urmat cursurile Universităţii din Illinois, unde a studiat cu Ian Hobson, obţinând diplomele de absolvire şi de masterat în 1995, după o perioadă de trei ani. În 1999, a primit Artist Diploma de la Boston University unde a studiat cu Anthony di Bonaventura. Horia Mihail este, de asemenea, absolvent al Colegiului de Matematică şi Fizică „Andrei Şaguna“ din Braşov. Horia Mihail a primit primul premiu la toate concursurile de pian la care a participat. A beneficiat de bursa Kate Neal Kinley Memorial Fellowship şi a primit burse complete la toate instituţiile de învăţământ superior pe care le-a frecventat. În 1999 a primit premiul Esther B. & Albert S. Kahn Career Entry Award.

Horia Mihail a susţinut concerte, recitaluri solo şi de muzică de cameră în 18 țări pe 4 continente, colaborând cu artişti cunoscuţi precum Roman Totenberg, Lory Wallfisch, Robert Merfeld, Peter Zazofsky, Andres Diaz şi Nathaniel Rosen. A putut fi ascultat la diverse posturi de radio şi de televiziune din România, Belgia, Anglia, Danemarca, Ungaria, Statele Unite şi Vocea Americii, şi a înregistrat cu Orchestra Simfonică Naţională Radio din România.

După ce a funcţionat o perioadă de trei ani ca lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Braşov în toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii şi membru al deja cunoscutei formaţii ”Romanian Piano Trio” alături de violonistul Alexandru Tomescu şi celistul Răzvan Suma cu care a susţinut concerte de mare succes în ţară şi străinătate. Împreună cu Romanian Piano Trio a realizat cinci turnee naţionale de anvergură - sub titlul Music ON, iar împreună cu violonistul Alexandru Tomescu a fost protagonistul a trei turnee Stradivarius. În urma acestor colaborări au apărut 3 CD uri de trio cu lucrări de Beethoven, Mozart, Schumann, Mendelssohn şi 3 CD-uri Stradivarius în duo cu Alexandru Tomescu: Encore, Viruoso și Romantic.

Din 2009 artistul este solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio,

calitate în care a susţinut mai multe concerte la Sala Radio (alături de Orchestra Naţională

radio şi dirijorii Jin Wang, Christian Badea, Gerd Schaller, Tiberiu Soare) , dar şi în turnee în

ţară sau la Roma în decembrie 2009 ori la Expoziţia Mondială de la Shanghai în iulie 2010.

De un remarcabil succes la public s-au bucurat şi recentele recitaluri solo de la Bucureşti

(Sala Radio, Anul Chopin) şi Viena. La finalul anului 2010, Radio România a realizat în parteneriat

cu Institutul Polonez un CD promoţional dedicat Anului Chopin în România pe care este inclus

Concertul în fa minor pentru pian şi orchestră de Chopin în interpretarea lui Horia Mihail alături

de Orchestra Naţională Radio dirijată de Christian Badea.

Recent, concertele susținute în cadrul turneului Pianul Călător s-au bucurat de un

deosebit succes atât la publicul meloman cât și la tinerii atrași în sălile de concert prin excelenta

mediatizare a proiectului.

Suntem în căutarea unor parteneri care să sprijine

proiectul inițiat de

și

Scopul acestei prezentări

Producători:

Parteneri media:

Producători și parteneri media

Contact

Societatea Română de Radiodifuziune Radio România Cultural

Str. General Berthelot nr. 62-64

Bucureşti

Telefon: +40-021-303.1515

Email: olteasp@gmail.com

Asociația Culturală Accendo

Telefon: +40-724-248-840

Email: office@accendo.org.ro