Drogurile sintetice in Romania

I. Introducere

Romnia nu este o ar de producie a drogurilor, ns i pstreaz calitatea de important punct de tranzit pe ruta Balcanic de traficare a drogurilor; drogurile tranziteaz Romnia ctre Europa Central i de Vest dinspre Afganistan, Turcia, via Bulgaria sau Serbia, n timp ce precursorii de droguri se deplaseaz pe traseul invers rutei mai sus menionate, ctre Turcia i Afganistan via Bulgaria. Alturi de statele cu ieire la Marea Neagr, Romnia este o rut alternativ/ secundar de introducere a drogurilor n Europa, prin portul Constana.

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin Romania, existand si o cerere pentru consum. Acestea provin din tari vest-europene (Olanda, Spania,Germania,Anglia, China) si au ca destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu.

Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul serviciilor postale, a transportului aerian, cat si a celui rutier (prin autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special in baruri, discoteci, cluburi.

II. De ce Romania?

Conform raportul ANA, se remarc o intensificare a activitilor desfurate de grupurile criminale, prin recrutarea de ceteni romni pentru transportul unor cantiti semnificative, de 10 80 kg.

Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania este o sursa mult mai usoare de a recruta oameni care sa se ocupe cu transportul drogurilor.

Nivelul scazut de trai, ii indeamna pe anumiti cetateni romani sa recurga la aceasta varianta pentru a-si imbunatatii veniturile, asumandu-si riscuri foarte mari, mai ales cand accepta sa ingurgiteze drogurile pentru a le transporta (in jargonul traficantilor acestia se numesc butoaie)

De asemenea, in urma statisticilor, majoritatea colaboratorilor marilor carteluri sunt romani. Spre exemplu, o traime din detinutii inchisi pentru trafic de droguri, in Venezuela, sunt romani; in ceea ce privete persoanele transferate n Romnia n vederea executrii pedepsei cu nchisoarea n anul 2012, un numr de 8 persoane au fost transferate din Spania, Norvegia, Germania, Portugalia i Suedia. Din Romnia au fost transferate n vederea executrii pedepsei cu nchisoarea, n cursul anului 2012, un numr de 6 persoane (3 persoane n Olanda i 3 persoane n Turcia).

Romnia devine tot mai evident i o ar de destinaie pentru majoritatea tipurilor de droguri: heroin, canabis, cocain, rezin de canabis i droguri sintetice, aspect confirmat i de capturile semnificative nregistrate la nivelul anilor 2011 i 2012 prin raportare la numrul capturilor, cantitile confiscate, tipurile de drog confiscate, precum i la repartiia acestora pe teritoriul Romniei.

III. Unde in Romania?

Marile aglomerri urbane, precum i zonele transfrontaliere au continuat s rmn i pe parcursul anului 2012-2013, zonele cu potenial criminogen ridicat n domeniul criminalitii la regimul juridic al drogurilor. (Aceast concluzie este susinut de situaia datelor statistice nregistrate la nivelul structurilor teritoriale ale DIICOT.)

Bucureti au fost soluionate 65,96% din totalul cauzelor soluionate la nivel naional, urmate de municipiul Constana cu 4,56%, Cluj cu 4,08% i Ploieti cu 3,55% .

Structurile care au nregistrat creteri sunt urmtoarele: Trgu Mure, Braov i Oradea.

n cursul anului 2012, au fost identificate pe teritoriul Romniei dou laboratoare clandestine de condiionare de substane noi cu proprieti psihoactive124, dintre care unul pe raza Municipiului Bucureti i altul la pe raza Municipiului Buzu. Cu ocazia activitilor desfurate de ctre lucrtorii antidrog au fost descoperite cele dou locaii, n incinta crora, membrii unor reele de traficani romni realizau amestecuri de fragmente vegetale cu substane noi cu proprieti psihoactive, ce erau ulterior ambalate i porionate n vederea comercializrii (designer drugs).

Astfel, putem spune ca Romania incepe sa capete si o dimensiune de producere nu doar de tranzitare si consum a drogurilor.

IV. Indicatori demografici si sociali-economici

n ceea ce privete indicatorii demografici i socio-economici ai persoanelor trimise n judecat n anul 2012 pentru svrirea de infraciuni la regimul drogurilor este, n general, o persoan de sex masculin, cu vrsta cuprins n intervalul 21-54 de ani, din mediul urban, cu un nivel de pregtire mediu i fr ocupaie.

V. Profilul consumatorului

Majoritatea consumatorilor sunt adolescenti sau tineri, in cautarea unei placeri sau manati de dorinta de a se identifica cu un grup

Lipsa unui loc de munca, lipsa unei educatii adecvate, distrugerea celulei familiale sau diverse probleme personale, pot fi de asemenea factori ce pot impinge spre consumul de droguri.

Mecanismul este descris astfel: cel incapabil sa adapteze lumea reala la aspiratiile sale isi creaza o lume de vis, in care spera sa-si implineasca destinul.

Se spune ca indivizii slabi sunt predispusi la dependenta de droguri. In realitate, opusul este adevarat: dependentii de droguri devin indivizi slabi.

VI. Org antidrog

Ca reactie la intensificarea consumului si traficului de droguri, in Romania s-au infiintat mai multe organizatii ce au ca scop combaterea consumului, comercializarii si traficului de droguri.

Asociatia Nationala Antidrog ANA

Asociatia de Lupta Antidrog

Alianta Internationala Antidrog AIA

Asociatia pentru Siguranta Comunitara si Antidrog ASCA

Astfel, Strategia Naional Antidrog 2013-2020 urmrete s: reduc nivelul consumului i dependenei de droguri, precum i consecinele generate de acestea la nivelul sntii, ordinii i siguranei publice; contribuie la reducerea disponibilitii drogurilor pe pia; promoveze cunoaterea fenomenului prin evaluarea sistematic a tendinelor i provocrilor din domeniul drogurilor, n vederea fundamentrii rspunsului instituiilor i structurilor societii civile; asigure cadrul necesar dialogului i cooperrii ntre instituiile implicate i sectorul neguvernamental.

Bibliografie:

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2013.pdf

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/familie-copii-anchete-si-dosar/drogurile-in-romania-1278356

http://www.antena3.ro/romania/in-premiera-intunecata-si-periculoasa-lume-a-traficantilor-romani-de-droguri-228617.html

http://adevarul.ro/news/societate/de-vin-drogurile-romania-1_50ad49d27c42d5a66392527a/index.html

http://www.slideshare.net/geanynutza/10-a-radulescu-geanina-4208639

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10703168-drogurile-romania-rutele-trafic-preturile-numarul-victimelor.htm