drept material unional 1
DESCRIPTION
drept material unionalTRANSCRIPT
Introducere in dreptul Uniunii Europene
1. Cetatenia unionala2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala3. Statutul cetateanului unional
1. Cetatenia unionala
Cetatenia reprezinta un concept complex si multidimensional ce consta in elemente
juridice, sociale si politice, care confera cetatenilor anumite drepturi si obligatii, un sens
al identitatii si interactiunii sociale, dar si expresia apartenentei la o comunitate política.
In sens juridic, cetatenia consta in ansamblul drepturilor si responsabilitatilor
conferite de stat cetatenilor sai si reprezinta- in acelasi timp- statutul legal al cetatenilor
ca subiecti ai dreptului. Acest statut se bazeaza pe reciprocitate si apare sub forma unui
contract civic in cadrul caruia- pe de o parte- statul acorda, recunoaste si garanteaza
drepturi si responsabilitati care decurg din statultul de cetatean. Ca raspuns, acesti
cetateni trebuie sa fie loiali ordinii civice pe care trebuie sa o apere si sa o promoveze.
In ceea ce priveste cetatenia unionala, aceasta a fost definita pentru prima data in
art. 17 din Tratatul de la Maastricht, conform caruia este cetatean al U.E. orice
persoana avand cetatenia unuia dintre statele membre.
2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala
Literatura de specialitate, analizand legatura dintre cele 2 concepte, retine
urmatoarele:
a. Cetatenia europeana este distincta de cea nationala pe care o completeaza si un
o inlocuieste a.i. putem spune cao rice cetatean al unui stat membru U.E. are si
cetatenie unionala ( dispune de dubla cetatenie )
b. Cetatenia unionala un suprima nuciunul dintre drepturile conferite de cetatenia
nationala ci confera drepturi suplimentare care se exercita fie la nivelul U.E., in
raport cu institutiile unionale ( es.: dreptul de a fi ales in Parlamentul European)
fie la nivelul statelor membre ( ex: dreptul de a alege si a fi ales in alegerile locale
in statul gazda )
¡!! Stat de origine
¡!! Stat gazda
3. Statutul cetateanului unional
Cetatenia unionala este un corolar al nationalitatii cetateanului unui stat membru.
Conform Tratatului de la Maastricht, este cetatean al U.E. orice persoana avand
cetatenia unui stat membru. Resulta ca dobandirea calitatii de cetatean al U.E. depende
in mod esential de detinerea calitatii de cetatean al unui stat membru.
Calitatea de cetatean unional confera drepturi aferente acestuia si anume:
A. Dreptul de libera circulatie si dreptul de sedere, recunoscute oricarui cetatean al
U.E. aflat pe teritoriul unui stat membru ( directiva cadru 2004/ 38/ ce, privind
libera circulatie si dreptul de sedere recunoscut resortisantilor statelor membre si
membrilor de familia ai acestora ).
Aceasta directiva reglementeaza 3 modalitati de sedere:
i. O sedere de cel mult 3 luni fara nici o alta conditie sau formalitate in afara de
cerintele de a detine carte de identitate valabila sau pasaport valabil
ii. O sedere ce depaseste 3 luni- sunt solicitate conditii si calitati speciale
iii. O sedere permanente- conditie obligatorie- sedere legala si neintrerupta de
cel putin 5 ani
B. Dreptul de a alege si a fi ales la nivelul Parlamentului European ( D 93/ 109/ CE,
privind exercitiul dreptului de a alege si a fi ales pentru Parlamentul Europei ).
Conform art. 4, al.1 din D93/ 109/ CE , alegatorul unional isi exercita dreptul de a
alege fie in statul de origine, fie in statul gazda. Nicio persoana un poate vota mai mult
de o data in timpul acelorasi alegeri. Deasemenea, nicio persoana un poate fi cadidat in
mai mult de un stat membru in timpul acelorasi alegeri. In ceea ce priveste dreptul de a
alege, statul gazda poate impune alegatorilor unionali urmatoarele:
- Sa prezinte un document de identitate valabil
- Sa precizeze printr-o declaratie ca un este decazut din dreptul de a alege in
statul de origine
- Sa mentioneze cetatenia si adresa pe teritoriul electoral al statului de resedinta
( statul gazda )
- Sa dea o declaratie scrisa in care sa mentioneze in ce circumscriptie din statul
de origine a fost inscris ultima data pe lista electorala si sa declare ca nu isi va
exercita dreptul de a alege decat in statul gazda.
C. Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile municipale sau locale ale statului gazda
membru, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv ( D94/ 80/ CE, de
stabilire a normelor de exercitatre a dreptului de a alege si a fi ales pentru
alegerile locale )
Dreptul de a vota pentru alegerile municipale este recunoscut cetatenilor unionali
chiar daca un au cetatenia statului gazda. Cu toate acestea, statul gazda are
posibilitatea de a stabili anumite conditii cu privire la durata sederii pe teritoriul statului
respectiv, unde au loc alegerile. In concret, pentru a putea lege, durata mandatului
trebuie sa fie egala cu durata sederii votantului iar pentru a fi ales, se cere o sedere
dubla in raport cu durata mandatului ( ex: in Franta se solicita o rezidenta de 6 ani pt a
alege si de 12 ani pentru a putea fi ales; in Luxemburg se cer 5 ani pt a alege si 10 pt a
fi ales ).
D. Dreptul de adresa plangeri P.E.
In cadrul P.E. functioneaza Comisia de petitii, care are ca atributii examinarea
admisibilitatii cat si examinarea pe fond a petitiei. Sunt admisibile petitiile care parvin
unui deputat, Comisiei, cat si cele adresate P.E., cu conditia ca acestea sa fie redactate
in forma scrisa, in una din limbile oficiale ale U.E., semnata de petitionar, cu indicarea
datelor de identificare ale acestuia.
Dreptul de petitionare un este un atribut exclusiv al cetatenilor Uniunii. Astfel,
calitatea de aprezenta petitii este recunoscuta oricarui cetatean al U.E., cat si oricarei
P.F. sau P.J. cu resedinta sau sediul intr.- un stat membru al U.E.
In ceea ce priveste subiectul petitiei, trebuie sa priveasca in mod direct pe petitionar
si sa faca parte din domeniul de activitate al U.E.
Comisia pentru petitii poate proceda la audieri si anchete ori le poate trimite, spre
avizare, informare, altor comisii din Parlament.
Comisia poate adopta urmatoarele pozitii:
Sa declare cererea inadmisibila si- ca urmare – ea sa fie clasata prin decizie
motivata ce va fi comunicata petitionarului.
Isi declina competenta de solutionare in favoarea Mediatorului European
Sa declare cererea admisibila, trecand la examinarea pe fond. Comisia se va
pronunta printr- un raport, fiind obligata sa instiinteze semestrial si P.E.
E. Dreptul de a apela la Mediatorul European pentru examinarea cazurilor de
administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor nationale.
In concret, se pot adresadres acugeri mediatorului european aceleasi persoane care
pot formula petitii P.E. plangerea poate fi adresata fie direct Mediatorului European, fie
prin intermediul unui membru al P.E..
In ceea ce priveste competenta ratione- materiae, aria sa de interventie este limitata
in comparatie cu cea a P.E., in sensul ca Mediatorul european este competent sa se
pronunte asupra plangerilor ce privesc cazurile de administrare defectuoasa in
activitatea institutiilor si organismelor unionale ( Mediatorul European un poate sa
intervina intr.- o causa care este deja dedusa unei judecati la nivel jurisdictional ).
Plangerea se introduce in termen de doi ani de la data la care petentul a luat la
cunostinta de faptele incriminate, dar numai dupa ce- in prealabil – au fost epuizate
caile administrative necontencioase.
In cazul in care plangerea se considera admisibila, in sensul existentei unei
administrari defectuoase, Mediatorul european poate solicita informatii suplimentare
institutiilor in causa, statelo membre implicate si poate coopera inclusiv cu mediatorii
nationali.
Pentru fiecare situatie in parte, Mediatorul European formuleaza un proiect de
recomandare, institutia implicata fiind aoligata sa raspunda in termen de 3 luni prin aviz
citcumstantial. In raport de acest document, Mediatorul European stabileste raportul
final, cu eventualele recomandari, pe care il trimite institutiilor vizate si petitionarului.
16.10.2015
Libertatea de sedere si de circulatie recunoscute cetatenilor statelor membre U.E. si membrilor de familia ai acestora- D.C. 2004/38/C.E.
Prezenta directiva defineste concepte ce vizeaza cetateanul unional si conceptul de
membru de familia al acestuia. Astfel, prin cetatean al U.E., textul directivei indica orice
cetatean al unui stat membru al U.E. iar prin membru de familia, retine urmatoarele:
- Sotul
- Partenerul cu care cetateanul U.E. a contractat un parteneriat inregistrat in
temeiul legislatiei unui stat membru daca, potrivit legislatiei statului gazda,
parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalent al casatoriei
- Descendentii directi, in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in
intretinerea acestuia, precum si descendentii directi ai sotului sau partenerului.
- Ascendentii directi care se afla in ingrijirea sotului, partenerului resortisantului
Domeniul de reglementare al directivei il constituie:
1. Dreptul de intrare
2. Dreptul de sedere pt o perioada de cel mult 3 luni
3. Dreptul de sedere pt o perioada mai mare de 3 luni ( se solicita conditii si calitati
pt dobandirea acestui drept )
4. Dreptul de sedere permanente
1. Dreptul de intrare
Statele membre permit intrarea pe teritoriul lor a cetatenilor u.e. care detin C.I.
valabile sau pasapoarte valabile, aceste conditii fiind cerute si membrilor de familia ai
resortisantului, indiferent daca au sau nu cetatenia unui stat membru.
2. Dreptul de sedere pentru o perioada de cel mult 3 luni
Cetatenii U.E. au drept de sedere pe teritoriul statului gazda pt o perioada de cel
muly 3 luni, fara nicio alta conditie sau formalitate in afara cerintei dea adetine o C.I.
sau pasaport valabile. Aceste conditii siunt solicitate si membrilor de familia, indiferent
daca au sau nu cetatenia unui stat membru.
¡!!! Prin modificarea din 2011 a prezentei directive, se retie urmatoarea dispozitie:
- Cetatenilor uniunii, care intra pe teritoriul unui stat membru U.E. si care
beneficiaza de dreptul de rezidenta, pt o perioada de pana la 3 luni, li se
recunoaste beneficiul dreptului de rezidenta pt o perioada de pana la 6 luni de la
data intrarii, fara indeplinirea vreunei formalitati suplimentare, daca sunt in
cautarea unui loc de munca ( se inregistreaza la data intrarii, la autoritatile
competente, ca persoana aflata in cautarea unui loc de munca. In momentul
cand refuza primul loc de munca oferit, paraseste statul gazda daca a depasit
perioada de 3 luni )
3. Dreptul de sedere pentru o perioada mai mare de 3 luni, se recunoaste pentru
urmatoarele categorii:
- Persoane avand cal;itatea de lucratori, ce desfasoara o activitate salariata sau
independenta, in statul membru gazda ( art. 7, al.1, lit.a )
¡!! Cf directivei, se asimileaza calitatii de lucrator urmatoarele peroane:
Se afla in incapacitate temporara de munca, ca rezultat a unei boli ori a unui
accident profesional
Este inregistrat ca fiind in somaj involuntar dupa ce a fost angajat pe o perioada
de cel putin un an si s-a inregistrat ca o persoana aflata in cautarea unui loc de
munca la serviciul competent de ocupare a fortei de munca.
Este inregistrat ca fiind in somaj involuntar dupa ce a indeplinit un contract de
munca pe termen limitat, cu o durata de sub un an, si s-a inregistrat ca persoana
in cautarea unui loc de munca la serviciul competent de ocupare a fortei de
munca
Incepe un stagiu de formare profesionala
- Este inscrisa intr.- o institutie privata sau publica de invatamant, avand ca scop
studiile, inclusiv cele de formare profesionala ( resortisantul trebuie sa dispuna
de asigurare medicala completa. Solicitata de satul gazda, plus ca trebuie sa
faca dovada ca detine suficiente resurse pt a se intretine pe sine, dar si membrii
de familia )
Dreptul de sedere pt o perioada mai mare de 3 luni se extinde si asupra membrilor
de familia, indiferent daca au sau un cetatenie unui stat membru.
Cazurile care un afecteaza dreptul de sedere al unui membru de familia al
resortisantului pe teritoriul statului gazda:
- Decesul sau plecarea cetateanului unional din statul gazda: de principiu, nu
afecteaza dreptul de sedere al membrilor de familie care au cetatenia unui stat
membru. Decesul resortisantului nu atrage pierderea dreptului de sedere nici
pentru membrul de familia care nu are cetatenia unui stat membru, daca acestia
( decedat si membru de familie ) au avut resedinta comuna in statul gazda, timp
de cel putin un an inaintea decesului. Decesul sau plecarea resortisantului din
statul gazda nu atrage pierderea dreptului de sedere pt copiii sai cat si pt
parintele care are custodia acestora, indiferent de cetatenie, atata timp cat
acestia isi au resedinta in statul gazda si sunt inscrisi intr.- o institutie de
invatamant.
- Divortul sau anularea castoriei: de regula, un afecteaza dreptul de sedere al
membrilor de familia carea u cetatenia unui stat membru. Aceleasi dispozitii se
aplica si acelor membrii de familia care un au cetatenia unui stat membru, in
urmatoarele cazuri:
o Inainte de initierea procedurilor judiciare de divort sau anulare a casatoriei
sau de incetare a parteneriatului inregistrat, atunci cand casatoria sau
parteneriatul au durat cel putin 3 ani, din care cel putin un an pe teritoriul
statului gazda.
o Prin acordul sotilor sau prin hotarare judecatoreasca, copiii cetateanului
unional au fost incredintati sotului sau partenerului care un are cetatenia
unui stat membru
4. Dreptul de sedere permanente
Beneficiaza de acest drept cetatenii U.E. carea u o sedere legala si neintrerupta pe
teritoriul statului gazda de cel putin 5 ani.
In aceleasi conditii beneficiaza de drept de sedere permanente si membrii de familia,
indiferent ca au sau nu cetatenia unui stat membru, dar numai dupa ce resortisantul a
dobandit acest drept.
Dreptul de sedere permanente se acorda inaintea incheierii unei perioade de sedere
neintrerupta de 5 ani, in urmatoarea situatie:
Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si- in
momentul in care si-a incetat activitatea- a implinit varsta prevazuta de legislatia
statului gazda, in vedrea pensionarii pentru limita de varsta; lucratorului care a
incetata activitatea salariata ca urmare a pensionarii anticípate si care a lucrat in
statul membru gazda cel putin in ultímele 12 luni anterioare si a avut resedinta pe
teritoriul statului gazda o perioada neintrerupta de cel putin 3 ani.
Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si care a
avut o resedinta de cel putin 2 ani in statul gazda si inceteaza sa isi mai
desfasoare activitatea din cauza unei incapacitati permanente de munca.
Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si care,
dupa 3 ani de sedere neintrerupta, pe teritoriul statului gazda, desfasoara o
activitate salariata sau independenta pe teritoriul altui stat membru, dar isi
pastreaza resedinta in statul gazda unde se intoarce de obicei, in fiecare zi sau
cel putin odata pe saptamana ( ex. Zona BENELUX )
Indiferent de cetatenie, membrii familiei unui lucrator au drept de sedere permanente
daca lucratorul a dobandit el insusi drept de sedere permanente pe teritoriul statului
gazda.
Cu toate acestea, in caz de deces al lucratorului, in cursul periioadei de activitate,
dar inainte de a dobandi drept de sedere permanenta in statul gazda, membrii familiei
acestuia, care locuiesc impreuna cu acesta, dobandeste drept de sedere permanenta in
conditiile in care:
a) La data la care a intervenit decesul, lucratorul sa fi avut resedinta pe teritoriul
statului gazda pt cel putin doi ani neintrerupti
b) Decesul sa fi fot urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale
Norma cadru unionala ( D.C. 2004/ 38/ C.E. ) dispune de norma de implementare la
nivelul sistemului legislativ romanesc.
In concret, O.U.G. 102/2005 reglementeaza libertatea de circulatie si sedere pe
teritoriul Romaniei, recunoscute cetatenilor statelor membre U.E.
Cadrul legislativ de implementare reitereaza dispozitiile directivei cadru in ceea ce
priveste:
- Conceptul de cetatenie unionala
- Concepul de membru de familia
- Dreptul de intrare pe teritoriul Romaniei
- Dreptul de rezidenta ( de sedere ) pentru o perioada de pana la 3 luni
- Dreptul de rezidenta pentru o perioada mai mare de 3 luni
- Dreptul de rezindenta permanenta
O.U.G. 102 a suferit modificari prin legea 80/ 2011, in ceea ce priveste:
a. definirea statutului de lucrator. Astfel, norma modificata defineste statutul de
lucrator ca fiind situatia cetatenilor unionali ce desfasoara pe teritoriul Romaniei
activitati dependente sau independente in conformitate cu legislatia Romana.
b. aduce elemente de noutate in ceea ce priveste conditiile de exercitare adreptului
de rezidenta pe teritoriul Romaniei, astfel:
o Dispozitiile O.U.G. care prevad ca, cetatenii U.E. care intra pe teritoriul
Romaniei, beneficiaza de drept de rezidenta pentru o perioada de pana la 3 luni,
se completeaza cu acelea conform carora beneficiaza de dreptul de rezidenta
pentru o perioada de pana la la 6 luni de la data intrarii, fara indeplinirea vreunei
formalitati suplimentare, resortisantii unionali care sunt in cautarea unui loc de
munca pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Romaniei.
a. Legea aduce modificari O.U.G. si in ceea ce priveste dreptul de sedere
permanent. In concret, valabilitatea cartii de rezidenta permanenta este de 10 ani
de la data emiterii, cu exceptia celor care se elibereaza persoanelor cu varsta de
pana la 14 ani, a caror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Noul text
reglementeaza posibilitatea de a beneficia de rezidenta permanenta fara
aplicarea conditiilor referitoare la continuitatea rezidentei pentru urmatoarele
categorii:
Cetatenilor U.E. sau membrilor de familia ai acestora care sunt de origine
romana sau nascuti in Romania, precum si cei ai caror rezidenta este in interesul
statului Roman ( art 23, al. 6, Legea 80 ).
Cetatenii U.E. care fac dovada ca au efectuat investitii de minim 1 mil de Euro
sau au creat peste 100 de locuri de munca cu norma intreaga.
Restrangerea de drepturi impusa de statul gazda:
Statele mebre ale U.E. pot restrange libertatea de circulatie si de sedere atat
resortisantilor cat si membrilor de familia ai acestora pentru motive de ordine publica,
siguranta publica si sanatate publica. Astfel, pentru existente acestor motive, fie prin
hotarare judecatoreasca, fie printr- o decizie administrativa, se poate dispune
expulzarea resortisantului si interzicerea intrarii pe teritoriul statului gazda ( se poate
intra dupa trecerea unui timp rezonabil de 3 ani ).
Conform legislatie Romaniei, de implementare a directivei, limitarea dreptului de
rezidenta pe teritoriul Romaniei se dispune pentru aceleasi motive.
Cazurile de interventie a restrangerii dreptului de libera circulatie, conform normei de
implementare, genereaza urmatoarele situatii:
- Declararea ca indezirabil- constituie o masura dispusa unui resortisant care a
desfasurat, desfasoara ori exista indicii temeinice ca intentioneaza sa desfasoare
activitati de natura sa puna in pericol securitatea nationala ori ordinea publica.
Masura este dispusa de Curtea de Apel Bucuresti, la sesizarea Procurorului
anume desemnat, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti
- Expulzarea- poate fi dispusa in conditiile prevazute de Codul Penal si Codul de
Procedura Penala impotriva resortisantului unional sau a membrilor de familia ai
acestuia care au savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei.
- Indepartarea de pe teritoriul Romaniei pentru motive de sanatate publica- se
dispune de catre Autoritatea pentru Straini, la solicitarea structurilor specializate
din Ministerul Sanatatii.
17.10.2015
Statutul juridic al resortisantilor statelor terte in spatiul Uniunii Europene
Aspecte teoretice privind fenomenul imigratiei in Uniunea Europeana.
Migratia reprezinta fenomenul ce implica deplasarea unei populatii dintr- o regiune
in alta, in vederea stabilirii.
Fenomenul imigratiei este un fenomen intern care are ca punct de plecare tara de
origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se stabileste imigrantul
respectiv.
Majoritatea tarilor unionale au trei “ porti “ de intrare si o a patra “ poarta “ de iesire,
pentru solicitantii de azil. Aceste porti sunt urmatoarele:
1. Poarta de admitere a profesionistilor si a persoanelor cu abilitati exceptionale
( detinatorii de carte albastra ).
2. Poarta transferurilor intre companii pentru facilitarea afacerilor internatinale si, in
special, pentru incurajarea intrarii de capital.
3. Poarta pentru studenti, doctoranzi, persoane aflate in programe de formare
profesionala
4. Poarta pentru solicitantii de azil
Resortisantii unui stat tert se pot afla pe teritoriul U.E. fie in conditii de sedere legale,
caz in care beneficiaza de prevederile legislatiei unionale, fiindu-i recunoscute dreptul
de sedere, dreptul la munca, dreptul de reintregire a familiei etc, fie in coditii de sedere
ilegala, situatie in care directivele unionale dispun returnarea acestora si sanctionarea
angajatorilor de resortisanti din tari terte aflati in situatia de sedere ilegala.
O categorie aparte de imigranti o constituie refugiatii. Acestia sunt imigranti
involuntari ( sunt persecutati in tara de origine de un regim agresiv, datorat apartenentei
lor la un grup etnic, religios, politic, etc ).
Distingem mai multe categorii de refugiati d.p.d.v. al statutului legal si social:
1. Refugiati protejati de Conventia de la Geneva ( 1951 ), modificata prin Protocolul
de la New- York din 1967.
2. Refugiatii de facto, Carora le este permis s astea in tara de refugiu pentru motive
umanitare, dar sub un alt statut decat cel conferit de Conventie ( drepturile lor
sunt limítate in ceea ce priveste reintregirea familiei; astfel, in Marea Britanie,
refugiatilor de facto un le este permisa reintregirea familiei timp de 4 ani de la
intrare, in timp ce refugiatilor protejati de Conventia de la Geneva li se permite
reintregirea familiei imediat ).
3. Refugiatii in orbita sunt cei ce sunt triumisi din tara in tara pentru ca niciun stat un
isi asuma responsabilitatea de a le exemina cererea de azil
4. Refugiatii care se bucura de protectie temporara, cu conditia de a se intoarce in
tara de origine deindata ce situatia care a determinat plecarea permite acest
lucru.
Aspecte teoretice privind reintregirea familiilor resortisantilor statelor terte in spatiul unional, conform Directivei 2003/ 86/ C.E.
Dispozitiile normei se aplica persoanelor solicitante, aflate in conditii de sedere
legala pe teritoriul U.E., avand calitatea de resortisant al unui stat tert sau de refugiat,
dispunand de statutul de “ sustinator al reintregirii “.
Confor art.2 din directiva 2003/ 86/ CE, reintregirea familiei inseamna intrarea si
sederea, intr.- un stat membru, a membrilor familiei unui resortisant care are resedinta
legala in respectivul stat gazda, indiferent daca legaturile de familia sunt anterioare sau
posterioare intrarii sustinatorului reintregirii.
Conceptul de reintregire a familiei priveste acele persoane carea u calitatea de
membrii de familia ai solicitantului:
- Sostul sustinatorului reintregirii
- Copiii minori ai sustinatorului reintregirii ori ai sotului acestuia, inclusiv copiii
adoptati
- Rudele de gradul 1 in linie ascendenta directa, atat ai sustinatorului reintregirii
cat si ai sotului acestuia, daca aceste rude se afla in intretinerea sa si un
beneficiaza de sprijinul familiei in tara de origine
- Copiii majori ai sustinatorului reintregirii sau ai sotului acestuia, atunci cand
acestia se afla in incapacitate obiectiva de a se intretine singuri, ca urmare a
starii lor de sanatate.
Stetele membre ale U.E. pot impune, prin nórmele de implementare, masuri mai
restrictive. Astfel, pot solicita sustinatorului reintregirii ca- inainte de solicitare- sa fi avut
resedinta, in mod legal, pe teritoriul acelui stat, o perioada de 2 ani.
Statul membru, deindata ce cererea de reintregire a fost autorizata, permite intrarea
membrilor de familia. Deasemenea, acesta le elibereaza un permis de sedere pe o
durata de cel putin un an, care poate fi reinoit.
Perioada de valabilitate a permiselor de sedere acordate membrilor de familia un
poate depasi, in principiu, data limita de sedere prevazuta in permisul sustinatorului
reintregirii.
Sotul sustinatorului reintregirii are dreptul la ocuparea unui loc de munca salarizat
sau la o activitate independenta, in timp ce copiilor lor li se recunoaste accesul la
educatie.
Deasemenea, presenta directiva confera membrilor de familia posibilitatea ca, dupa
5 ani de rezidenta, in masura in care acestia au primit anterior un permis de sedere ca
membru de familie, sa dobandeasca la cerere un permis de sedere autonom,
independent de cel al sustinatorului reintregirii.
Statele membre pot respecta o cerere de intrare pot respinge o cerere de intrare si
de sedere in scopul reintregirii familiei, pot retrage permisul de sedere al unui membru
sau pot refuza reinoirea acestuia in cazul in care se contata ca:
- Au fot utilizate informatii false, documente false ori falsificate, in vederea obtinerii
permisului de sedere
- Casatoria, parteneriatul sau adoptia au fot realízate numai pentru a permite
persoanelor in cauza sa intre si sa obtina rezidenta intr.- un stat membru U.E.
Directiva 2009/ 50/ C.E., privind conditiile de intrare si de sedere a resortisantilor din tarile terte pentru ocuparea unor locuri de munca inalt califícate ( documentul Carte Albastra al U.E. )
Conform art. 1, obiectivul prezentei directive il constituie stabilirea conditiilor de
intrare si de sedere, pe o perioada mai mare de 3 luni, pe teritoriul statelor membre
U.E., pentru resortisantii din tarile terte, in vederea ocuparii unui loc de munca inalt
calificat, in calitate de posesor a inei carti albastre a U.E. ( directiva recunoaste drepturi
specifice si membrilor de familia ai detinatorului de Carte Albastra ).
Presenta norma defineste conceptul de loc de munca inalt calificat ca fiind locul
de munca al persoanei care cumuleaza urmatoarele conditii:
- In statul membru gazda este protejat ca lucrator, in conformitate cu legislatia
nationala
- Este platit
- Are competente adecvate, necesare si specifice, demonstrate prin calificari
profesionale superioare ( calificari atestate prin diplomele emise ca urmare a
finalizarii unei forme de invatamant superioara ori printr- o exeperienta
profesionala de cel putin 5 ani, dobandind un nivel de cunostinte comparabil cu
calificarile din invatamantul superior ).
Perioada standard de valabilitate a Cartii Albastre este cuprinsa intre 1 si 4 ani. In
cazul in care contractul de munca prvede o perioada mai mica decat cea mentionata,
Cartea Albastra se elibereaza pentru durata contractului de munca, plus 3 luni.
Resortisantul poate solicita obtinerea unui permis de sedere pe termen lung iar
solicitarea se poate realiza dupa o sedere legala si continua, in calitate de posesor al
Cartii Albastre, de 5 ani.
Problemática returnarii resortisantilor statelor terte in situatie de sedere ilegala- directiva 2008/115/ce.
Obiectivul prezentei directiveil constituie stabilirea de norme comune privind
returnarea, indepartarea si utilizarea masurilor coercitive, luarea in custodie publica si
interdictiile de intrare aplicabile resortisantilor statelor terte.
Directiva defineste, la art. 3, decizia de returnare, ca fiind acea decizie sau orice alt
act de natura administrativa ori judiciara prin care sederea unui resortisant este stabilita
sau declarata ca fiind ilegala si prin care se impune sau se stabileste obligatia de
returnare.
Un concept novator in materia il constituie luarea in custodie publica ( art 97 din
OUG 194/2002 reglementeaza acest concept ) in scopul indepartarii resortisantului tert.
In acest sens, art. 15 din directiva dispune ca luarea in custodie publica este o masura
justificata numai pentru pregatirea returnarii sau in vederea efectuarii procesului de
indepartare, si numai daca aplicarea unor masuri mai putin coercitive un ar fi suficiente.
Cu toate acestea, masura luarii in custodie publica se impune in urmatoarele cazuri:
- Exista riscul de sustragere
- Resortisantul impiedica pregatirea returnarii
Fiecare stat membru stabileste o perioada limita de custodie publica, care un poate
depasi 6 luni. Statele membre un pot extinde perioada de custodie decat pe o perioada
limitata de timp, care sa un depaseasca 12 luni si doar in situatii generate de
urmatoarele:
- Lipsa de compensare a resortisantului
- Intarzierea in obtinerea documentatiei necesare, din parte tarii terte
Durata interdictiei de intrare se stabileste tinandu- se seama de circumstantele
specifice fiecarui caz si un trebuie sa depaseasca 5 ani.
Esista si situatii de exceptie cand se pot depasii 5 ani, si anume:
- resortisantu a facut deja obiectul mai multor returnari
- resortisantul a intrat pe teritoriul unui stat membru pe durata interdictiei de
intrare.
Sanctiunile si masurile aplícate angajatorilor de resortisaniti din tari terte aflati in conditii de sedere ilegala ( directiva 2009/52/ce )
Prezenta directiva reglementeaza masuri, respectiv un set de norme imperative
impuse angajatorilor la momentul angajarii de resortisanti:
- sa solicite resortisantilor inainte de inceperea raporturilor de munca, sa detina si
sa prezinte angajatorului un permis de sedere valabil sau orice alta autorizatie de
sedere.
- Sa notifice autoritatii competente debutul nagajarii resortisantului ( in termenele
stabilite de legislatia fiecarui stat ).
Incalcarea interdictiei de a angaja un resortisant al unui stat tert, aflat in conditii de
sedere ilegala, constituie infractiune atunci cand e savarsita cu intentie.
Statele membre, prin nórmele de implementare, pot introduce si alte sanctiuni
impotriva angajatorilor:
- Pierderea totala sau partiala a dreptului de a beneficia de subventii publice,
inclusiv fonduri europene, pentru o perioada de pana la 5 ani
- Excluderea de la participarea in vederea obtinerii unui contract de achizitii
publice, pentru o perioada de pana la 5 ani
- Inchiderea temporara sau definitiva a unitatilor carea u servit la comiterea
infractiunii
Cooperarea judiciara internationala in materia civila, de dreptul familiei si in materia penala