drept civil si penal

7/25/2019 Drept Civil Si Penal

1/44

Drept civil, Obligaiile civile.

1. Cum se clasific obligaiile n funcie de izvorul lor:c. obligaii nscute din acte juridice si obligaii nscute din fapte juridice.

2. Cum se clasific obligaiile n raport de obiectul lor:

a. obligaii de a da, obligaii de a face si obligaii de a nu face;

. Cum se clasific obligaiile dup sanciunea lor !uridic:a. obligaii civile perfecte si obligaii civile imperfecte;

". Cum se clasific obligaiile dup opozabilitatea lor:b. obligaii obisnuite, obligaii reale si obligaii opozabile terilor;

#. Care este definiia contractului:

c. acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge ntre dnsii unraport juridic.

$. Cum se clasific contractele dup modul de formare:a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;

%. Cum se clasific contractele dup coninutul lor:b. contracte unilaterale si contracte bilaterale;

&. Cum se clasific contractele dup scopul urmrit de pri:

c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit.

'. Cum se subclasific contractele cu titlu oneros:b. contracte comutative si contracte aleatorii;

1(. Cum se subclasific contractele cu titlu gratuit:b. liberaliti si contracte dezinteresate;

11. Cum se clasific contractele dup efectele produse:

c. contracte declarative de drepturi si contracte constitutive sau translative de drepturi.

12. Cum se clasific contractele dup durata )modul* lor de e+ecutare:a. contracte cu executare imediat si contracte cu executare succesiv;1. Care este clasificarea contractelor dup cum sunt sau nu nominalizate n legislaiacivil:

b. contracte numite si contracte nenumite;

1


2/44

1". Cum se clasific contractele dup unele corelaii e+istente ntre ele:c. contracte principale si contracte accesorii.

1#. Cum se clasific contractele dup modul n care se e+prim voina prilor:b. contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii;

1$. Care dintre urmtoarele sunt condiii eseniale pentru validitatea contractelor:a. capacitatea de a contracta;

1%. Ce este capacitatea de a contracta:a. o condiie de fond, esenial si de validitate a oricrei convenii;

1&. unt considerate incapaciti generale n materia nc-eierii actelor !uridicecivile:b. interzisii judectoresti;

1'. unt considerate incapaciti pariale sau speciale n materia nc-eierii actelor!uridice civile:a. vnzarea ntre soi;

2(. unt condiii de valabilitate a consimmntului:c. s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice.

21. Ce este oferta de a contracta )policitaiunea*:a. o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un contract nanumite condiii;

22. Care sunt modalitile care afecteaz o obligaie civil/c termenul si condiia.

2. Care fapt !uridic licit nu are reglementare legal, fiind o construcie adoctrinei si a !urisprudenei/a mbogirea fr just cauz;

2". Care este atitudinea prilor fa de actele gestiunii de afaceri/

c geratul sa nu aib cunostin de intervenia gerantului.

2#. Care sunt obligaiile geratului/b s plteasc gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le!afcut;

2$. Cum se face proba gestiunii de afaceri/c actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de prob.

"


3/44

2%. Care sunt condiiile generale ale plii lucrului nedatorat/c plata s fie fcut din eroare.

2&. Ce fel de condiii se cer pentru intentarea aciunii n restituire n cazulmbogiriifr !ust cauz/

c att condiii materiale ct si condiii juridice.

2'. Care sunt condiiile !uridice cerute pentru intentarea aciunii n restituire ncazulmbogirii fr !ust cauz /c s nu existe un temei legal al mbogirii unui patrimoniu pe seama diminurii

patrimoniului alteipersoane.

(. Care sunt limitele obligaiei de restituire n cazul mbogirii fr !ust cauz/

c persoana al crei patrimoniu s!a diminuat nu poate pretinde mai mult dectmicsorarea patrimoniului su deoarece s!ar ajunge la o mbogire fr just cauz.

1. Ce forme ale rspunderii se disting n materia dreptului civil/a rspunderea contractual;

2. 0eprezint pre!udiciu patrimonial:b acel prejudiciu care se refer la patrimoniul si bunurile unei persoane, la cstigulnerealizat sau la pierderea ncercat subsecvent faptei ilicite;

. Ce principiu de drept guverneaz repararea pre!udiciului/a principiul general este acela al reparrii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicit;

". Ce presupune lipsa discernmntului/a absena factorului intelectiv, respectiv cu lipsa vinoviei;

#. Care este domeniul de aplicaie al rspunderii prinilor pentru fapta copiilor lorminori/

b rspunderea se aplic numai prinilor dac filiaia este din cstorie sau din afara

cstoriei;

$. Care este raportul rspunderii prinilor cu rspunderea institutorilor orimestesugarilor/

b rspunderea prinilor este subsidiar;

%. Cnd trebuie s e+iste raportul de prepusenie pentru anga!area rspunderiicomitenilor pentru faptele prepusilor/

#


4/44

b la momentul svrsirii faptei ilicite;

&. Care sunt cazurile de limitare a rspunderii comitenilor pentru fapteleprepusilor/a cnd comitentul a luat msurile necesare pentru a prentmpina fapta pgubitoare a

prepusului su;

'. Care construcii nu sunt considerate edificii n sensul art. 1((2 Cod civil/c construciile provizorii.

"(. Care este temeiul !uridic al rspunderii pentru pre!udiciul cauzat de ruinaedificiului/a art. 1$$" %od civil;

"1. Ce este plata/

b executarea voluntar a unei obligaii de ctre debitor;"2. Care sunt e+cepiile de la principiul conform cruia plata poate fi facut de oricepersoan/c n cazul obligaiilor de a face intuitu personae.

". Ce nseamn c plata este c-erabil si nu portabil/c plata se face la domiciliul debitorului.

"". De cte feluri este imputaia plii/

c legal si convenional.

"#. Ce este oferta real urmat de consemnaiune/b este o procedur instituit n scopul de a da posibilitatea liberrii debitorului de bun!credin de obligaia sa fa de creditor n situaia n care creditorul refuz s primeasc

prestaia;

"$. Care sunt garaniile personale/b fidejusiunea;

"%. Care sunt mi!loacele !uridice de care poate beneficia creditorul pentru garantareae+ecutrii obligaiilor debitorului su/a dreptul de retenie;

"&. Care este natura !uridic a dreptului de retenie/a se poate invoca pe cale de excepie;

&


5/44

"'. Cnd poate fi invocat beneficiul de diviziune/b dac unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discuiune, iar, n urma acestuia,debitorul a fost gsit insolvabil;

#(. Care sunt efectele ipotecii fa de debitor/b debitorul nu mai poate exercita fr acordul creditorului prerogativele dreptului de

proprietate asupra bunului;

. D034560783 03983.1. 6nicitatea patrimoniului:

b. nu exclude divizibilitatea;

2. Dreptul real impune subiectului pasiv:b. obligaia general de a nu stnjeni exerciiul lui de ctre subiectul activ;

. Drepturile reale pot fi:b. principale sau accesorii;

". Drepturile reale accesorii sunt:b. afectate garantrii unor drepturi de crean;

#. 5otalitatea drepturilor si obligaiilor cu caracter economic ce aparin unei persoaneconstituie:

b. patrimoniul persoanei;

$. Caracterele !uridice ale dreptului de proprietate sunt:a. exclusivitatea si perpetuitatea;

%. Distrugerea unui bun de ctre proprietar ine de atributul:c. dispoziiei.

&. Definiia dat de Codul civil proprietii conine atributele:b. dispoziiei;

'. 4roprietatea asupra solului implic:c. proprietatea asupra suprafeei si subsolului.

1(. n cazul proprietii comune pe cote pri este fracionat:b. dreptul;

11. 4osesia )jus utendi* const n dreptul titularului:

'


6/44

b. de a stpni n fapt un bun;

12. ;iolena posesiei este un viciu:c. temporar si relativ.

1. 8ibertatea n materia dispoziiei:

c. poate fi limitat.

1". 4entru dobndirea fructelor, buna


7/44

2#. 5itlul n materia aciunii n revendicare:a. trebuie s fie un act translativ de proprietate;

b. creeaz o prezumie simpl de proprietate;

2$. 4roba dreptului de proprietate n cadrul aciunii n revendicare imobiliar:a. are un caracter absolut dac se face dovada unui mod originar de dobndire a

dreptului de proprietate;

2%. n cadrul unei aciuni n revendicare avnd ca obiect un imobil:c. reclamantul poate cstiga dac face proba dobndirii dreptului su prin uzucapiune.

2&. 4entru a fi aplicabil art. 1'(' alin. 1 din C. civ. , buna credin trebuie s e+iste:b. n momentul intrrii efective n posesia bunului mobil;

2'. Dac se revendic un bun mobil pierdut:

c. reclamantul va cstiga numai dac plteste posesorului de bun!credin preul pe careacesta l!a pltit gsitorului.

(. 9ciunea n revendicare mobiliar:c. poate fi admis numai dac este exercitat mpotriva posesorului de rea!credin

1. ntr


8/44

a. se poate recunoa(te constructorului un drept de retenie asupra construciei pn la plataintegral a despgubirilor ce i se cuvin;

%. 5radiiunea opereaz transferul de proprietate n cazul:b. darului manual;

&. e pot dobndi prin ocupaiune:c. apa de but luat dintr!un izvor natural.

'. Constituie modaliti de accesiune mobiliar:c. confuziunea si specificaiunea.

"(.Constructorul de bun credin pe terenul altuia:a. nu este ndreptit s aleag modalitatea de stabilire a despgubirilor pe care + le va plti

proprietarului terenului;"1. 4roprietarul terenului n raport cu un constructor de reaustul titlu n material uzucapiunii de 1( pn la 2( ani:c. este orice act juridic ce provine de la un neproprietar.

"". n privina prescripiei ac-izitive de 1( pn la 2( de ani:c. buna credin trebuie s existe n momentul dobndirii posesiei imobilului.

"#. 6zucapiunea de ( de ani presupune:a. exercitarea unei posesii utile si nentrerupte n termenul prevzut de lege;

"#. 4oate fi autor n material !onciunii posesiilor:a. posesorul anterior care a transmis posesia ctre posesorul actual;

"$. 6zucapiunea:b. produce efecte retroactiv;

"%. 9ciunea de revendicare este o aciune prin care se urmreste:a. aprarea proprietii;


9/44

"&. 9ciunea de revendicare prezint urmtoarele caractere !uridice:a. este o aciune real;

"'. 9ciunea de revendicare poate fi e+ercitat de:c. proprietarul exclusiv al bunului.

#(. 4ublicitatea real imobiliar este realizat prin:b. crile funciare;

490539 ?3@30989 7

1. Care sunt cazurile de nulitate absoluta/b. lipsa consimmntului datorata erorii!obstacol

2. Cnd poate fi invocata nulitatea absoluta/b. poate fi invocata oricnd, pe cale de aciune sau de excepiune, fiind imprescriptibila

. Care este clasificarea actelor !uridice dup modul de nc-eiere valabila /b. acte consensuale, solemne, reale

". Care este clasificarea actelor !uridice dupa scopul urmarit la inc-eierea lor/c. acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit

#. Ce reprezint condiia ca modalitate a actului !uridic civil/a. un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde na(terea, existenta saustingerea dreptului subiectiv civil si a obligaiei corelative

$. Care sunt actele susceptibile de a fi afectate de sarcina/a. opereaz numai in cazul liberalitilor

%. Ce semnificaie are adagiul APacta sunt servanda in materia actelor !uridicecivile/

b. principiul forei obligatorii

&. Cum se numeBte tera persoan care, deBi nu a participat la nc-eierea unui act!uridic, este nsa ndreptit sau inuta, dup caz, fie sa profite, fie sa suporteefectele acelui act, datorita legturii sau relaiei sale !uridice cu una dintre prilelui /a. avand!cauza

'. Care sunt elementele raportului !uridic /

-


10/44

b. continutul, obiectul, subiectele

1(. 5ermenul ca modalitate a actului !uridiceBte:a. un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amnata fie nceperea, fiencetarea exerciiului drepturilor subiective si executrii obligaiilor civile

11. Comparativ cu nulitatea, inopozabilitatea:a. opereaz de drept

12. Cum se clasifica bunurile dup cum pot fi sau nu nlocuite in e+ecutarea uneiobligaii civile /

b. fungibile si nefungibile

1. 7n funcie de posibilitatea de a fi mprite, ce fel de bunuri sunt tablourile/c. indivizibile

1". Care drepturi au caracter absolut /b. reale

1#. Ce fel de obligaie este aceea care consta in ndatorirea debitorului de a obine unrezultat determinat /c. de rezultat sau determinata

1$. Care dintre cele de mai !os este un principiu fundamental al dreptului civilroman/

a. principiul egalitii in fata legii civile

1%. Ce fel de act !uridic este vnzarea


11/44

21. De la ce data incepe sa curga prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act!uridic,pentru violentaa. cand aceasta a incetat

22. 6na dintre deosebirile dintre dreptul familiei si dreptul civil const in aceea c:

c. in dreptul familiei se cere o calitate special subiectelor sale.

2. 7esirea din vigoare a legii civile se produce prin:a. abrogarea ei implicita;

2". 4rintre altele, dreptul real seamn cu dreptul de creanta prin aceea c:b. sunt evaluabile in bani;

2#. Ce condiii trebuie sa ndeplineasc proba pentru a fi incuviintata de instanta /

b. sa aib legtur cu pricina;

D0345 C7;78 CO@50C953 43C7983

1. Care sunt caracterele !uridice ale contractului de vnzare


12/44

%. Care sunt condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc lucrul vndut:a s fie n comer /s fie n circuitul civil;

&. Care sunt condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc preul:b s fie sincer si serios;

'. Cum trebuie s fie preul, obiectul prestaiei cumprtorului:b un pre real, pe care prile s nu!l fi stabilit n mod fictiv, ci cu scopul de a fi cerut sipltit n realitate;

1(. Ce este predarea lucrului vndut:a const n punerea lucrului vndut la dispoziia cumprtorului;

11. Ce este obligaia de garanie contra eviciunii:a obligaia vnztorului s!l garanteze pe cumprtor de eviciunea total sau parial a

lucrului vndut;12. Ce reprezint eviciunea:a pierderea, n tot sau n parte, a proprietii lucrului;

1. Care sunt condiiile garaniei contra eviciunii rezultnd din fapta unui ter:c cumprtorul s nu fi cunoscut cauza eviciunii.

1". Care sunt efectele garaniei n caz de eviciune consumat:b cumprtorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat s le napoieze

terului evingtor;

1#. Care sunt condiiile care se cer ntrunite pentru a opera obligaia de garaniecontra viciilor lucrului vndut:c viciul trebuie s fie ascuns.

1$. Care sunt efectele rspunderii vnztorului pentru vicii:c cumprtorul poate s cear rezoluiunea vnzrii.

1%. Cnd datoreaz cumprtorul dobnda preului:a dac lucrul vndut si predat este productor de fructe;

1&. Care este sanciunea neplii preului:b vnztorul poate s cear obligarea cumprtorului la executarea n natur a obligaiei,printr!o aciune avnd ca obiect plata preului, care se prescrie n termenul general deprescripie de # ani;

1"


13/44

1'. Ce este luarea n primire a lucrului vndut:a obligaia cumprtorului de a lua n primire lucrul vndut la locul si la termenul la carevnztorul este obligat s!l predea;

2(. Cine suport c-eltuielile vnzrii:c cumprtorul.

21 Care sunt caracterele !uridice ale contractului de donaie:c contract translativ de proprietate.

22. Care sunt incapacitile de a dispune prin donaii:c minorii si persoanele puse sub interdicie sunt incapabili absolut de a dispune prindonaii.

2. Care sunt incapacitile de a primi donaii:

c organizaiile care nu au dobndit personalitate juridic sunt incapabile absolut de a primidonaii.

2". Care este obiectul contractului de donaie:a un bun aflat n circuitul civil;

2#. Care sunt condiiile de form ale contractului de donaie:b toate donaiile se fac prin act autentic, sub sanciunea nulitii absolute, conform art.1# %od civil;

2$. Ce este principiul irevocabilitii donaiilor:c irevocabilitatea donaiilor prive(te nu numai efectele contractului, ci ns(i esenacontractului, fiind o condiie de validitate pentru formarea lui /irevocabilitate de gradul ++.

2%. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitii donaiilor:a plata datoriilor viitoare nedeterminate;

2&. Care sunt clauzele compatibile cu principiul revocabilitii donaiilor:a rentoarcerea convenional a bunurilor donate pentru cazul n care donatarul ar muri

nainte de donator, precum si n situaia n care att donatarul ct si descendenii acestuia ardeceda naintea sa;

2'. Ce este revocabilitatea donaiilor ntre soi:a potrivit art. -#* %od civil, orice donaie fcut ntre soi n timpul cstoriei esterevocabil;

1#


14/44

(. Ce form mbrac donaiile simulate:a donaie deghizat;

1. 8ocaiunea este un contract:b consensual;

2. Ce caracteristici prezint capacitatea prilor n cazul contractului de locaiune:c dac obiectul locaiunii este un bun imobil, iar durata locaiunii dep(e(te termenul de 'ani, prile trebuie s aib capacitatea de a face acte de dispoziie.

. Ce reguli se aplic n cazul n care contractul de locaiune se nc-eie de uncoindivizar:a regulile care guverneaz vnzarea de ctre unul dintre coproprietari;

". Ce lucruri pot forma obiectul contractului de locaiune:

c bunurile din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ 0 teritoriale pot finchiriate numai n condiiile legii speciale.

#. n contractul de locaiune c-iria se stabileste:c n mod global sau pe uniti de timp.

$. Ce condiii trebuie s ndeplineasc c-iria n contractul de locaiune:a s fie sincer sau serioas, sub sanciunea nulitii absolute;

%. Ce poate s solicite instanei de !udecat locatarul dac locatorul nu


15/44


16/44

".Care este sanctiunea pentru nerespectarea principiului specialitatii capacitatii defolosintaa. consacra sanctiunea nulitatii absolute a actului

#.Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor destare civila/

a. hotararea judecatoreasca irevocabila

$. Cum poate minorul, cu capacitate de e+ercitiu restransa, inc-eia acte !uridice dedispozitie/c. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare

%. Ce acte poate inc-eia minorul cu varsta intre 1"


17/44

c. capacitatea persoanei de a!si exercita drepturi si de a!si asuma obligatii savrsind actejuridice

1$. Ce categorii de persoane nu au capacitatea de a fi tutore/a. minorul sau cel pus sub interdictie

1%. Care sunt situatiile care pot duce la modificarea numelui de familie/b. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte

1&. Cine sunt Acomorienii/a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare

1'. Care sunt situatiile in care inceteza masura curatelei/b. in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal

2(. Care sunt caracterele !uridice ale capacitatii de folosinta a persoanei !uridice/c. inalienabilitatea

21. Cand se stabileste prenumele persoanei fizice/a. la data inregistrarii nasterii

22. 4orecla persoanei fizice este :b. o denumire expresiva pe care i!o atribuie alte persoane

2. Capacitatea de folosin a persoanei fizice ncepe :

a. de la nasterea persoanei

2". Ce presupune prezumtia Atimpul legal al conceptiunii/a. c data a conceptiunii poate fi considerata n orice zi din intervalul de timp situat ntre a#$$ si a 1$!a zi dinaintea nasterii copilului

2#. Care sunt caracterele !uridice ale capacitatii de folosinta a persoanei !uridice/c. inalienabilitatea

CE357O@90 89 D7C7487@9D0345 6CC3O098

1. Cine constat nedemnitatea succesoral/b. instanta de judecata;

2. Cine stabileste cazurile de nedemnitate/a. legea;

1*


18/44

. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea operareprezentarea/a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii;

". Care sunt efectele reprezentarii/

b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;

#. Cand trebuie sa e+iste capacitatea de a dispune prin testament/b. la momentul intocmirii testamentului;

$. Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament/a. medicii si farmacistii care l!au tratat pe testator de boala de care sufera,

%. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca testamentul olograf

pentru a fi valabil/a. sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului

&. 7n functie de obiectul lui legatul poate fi:c. legatul cu titlu particular, care confer vocatie la unul sau mai multe bunurisuccesorale singulare, privite ut singuli

'. Care este sanctiunea depsirii cotitii disponibile/c. reductiunea

1(. Care este termenul in care poate fi e+ercitat dreptul de optiune succesorala/b. in ) luni de la data deschiderii mostenirii;

11. 7n cazul renunrii la mostenire a succesibilului care este actiunea pusa ladispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile legale/a. actiunea oblic;

12. Ce fel de act este opiunea succesoral/b. act de dispozitie

1. Care sunt conditiile de form pe care trebuie sa le indeplineasc acceptarea subbeneficiu de inventar pentru a fi valabil/

b. trebuie sa indeplineasca forma solemn;

1". 7n cazul declararii !udecatoresti a mortii, de cand incepe sa curga dreptul deoptiune succesorala/

b. de la data ramanerii irevocabile a hotarii judecatoresti de declarare a mortii

1


19/44

1#. Cine poate dispune repunerea in termenul de opiune succesoral/c. instana judecatoreasc

1$. Care sunt conditiile de form ale renunrii la mostenire/a. este un act juridic solemn;

1%. Care sunt efectele renuntarii la mostenire/a. renuntorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral;

1&. Care sunt efectele acceptrii mostenirii sub beneficiu de inventar/a.datorile mostenitorului fata de de cuius nu se sting prin confuziune;

1'. Care sunt drepturile ce nu fac parte din activul succesoral/c. drepturile personale nepatrimoniale

2(. Care dintre mostenitori se bucura de sezin/a. descendentii

21. Care autoritate poate dispune anularea certificatului de mostenitor/b. instanta judecatoreasca

22. Care este termenul in care se poate cere iesirea din indiviziune/b. este o actiune imprescriptibil

2. Care este efectul !uridic al imprelii mostenirii/c. declarativ

2". Care sunt conditiile pentru ca mostenitorul care a atentat la viata defunctului sfie inlturat de la mostenire pentru ndemnitate/a.mostenitorul sa!l fi omorat cu intentie

2#. 0egulile care guverneaz mostenirea se pot aplica:

a. numai in cazul mortii unei persoane fizice

2$. 7n urma desc-iderii unei succesiuni pot e+ista:c. mostenitori testamentari cu titlu particular

2%. @u se pot transmite prin acte intre vii:c. drepturile succesorale

1-


20/44

2&. 4ot veni la mostenirea lui de cuius:b. copiii mostenitorului nedemn, in nume propriu

2'. unt e+cepii de la principiul pro+imitii gradului de rudenie:c. reprezentarea succesoral.

(. @edemnitatea succesoral este:c. o sanciune civil.

1. 0eprezentarea succesoral nu este admis in privina:b. ascendenilor privilegiai ai defunctului;

2. Dac la o mostenire legal sunt c-emai un frate bun si doi frai consangvini aidefunctului:c. fiecare frate consangvin va lua 1) din mostenire

. Descendenii de gradul 77 pot veni la mostenire:c. in numai propriu, sau, dup caz, prin reprezentare.". 9scendenii privilegiai:a. sunt mostenitori rezervatari;

#. Colateralii privilegiai:a. nu sunt mostenitori sezinari;

$. Colateralii ordinari:a. nu sunt mostenitori sezinari;

%. 7n concurs cu doi descendeni ai defunctului, cota legal a soului supravieuitoreste de:

b. 1&

&. 7n concurs numai cu ascendenii privilegiai ai defunctului, cota legal a souluisupravieuitor este de:

a. 1"

'. 7n concurs numai cu colateralii privilegiai ai defunctului, cota legal a souluisupravieuitor este de:a. 1"

"(. oul supravieuitor:b. este obligat la raportul donaiilor;

"$


21/44

"1. Dreptul de abitaie al soului supravieuitor:c. este inalienabil si insesizabil.

"2. 7mprirea pe linii se aplic, dac este cazul:b. colateralilor privilegiai;

". @u sunt mostenitori rezervatari:b. colateralii privilegiai ai defunctului;

"". unt supuse reduciunii, in msura in care incalc rezerva succesoral:c. atat legatele cat si donaiile.

"#. @u sunt mostenitori sezinari:b. colateralii privilegiai;

"$. 9scendenii ordinari:b. sunt mostenitori sezinari;

"%. 0egulile reprezentrii succesorale:a. nu pot fi modificate prin voina defunctului;

"&. 9u vocaie succesoral legal:a. soul supravieuitor

"'. unt condiii speciale ale succesiunii legale:b. vocaia succesoral legal;

#(. Caducitatea legatelor intervine:a. in cazul predecesului legatarului;

D0345 43@98. 490539 ?3@3098F 7

ncercuii litera corespunztoare rspunsului corect:

1. Dreptul penal ca ramur a dreptului are ca obiect de reglementare:%. 2elaiile de aprare social.

2. 0aportul !uridic penal const ntr


22/44

". copul dreptului penal const n:%. 3prarea valorilor sociale mpotriva svrsirii infraciunilor.

#. tiina dreptului penal poate fi divizat n:5. 6artea introductiv, partea general si partea special;

$. 4actele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului reprezint:5. +zvor direct al dreptului penal, dar numai dac legile interne nu conin dispoziii maifavorabile;

%. @orma penal prevede n mod e+plicit:%. 7apta care este periculoas pentru valorile sociale si sanciunea aplicat n cazulsvrsirii acesteia.

&. @orma penal pro-ibitiv are ca regul de conduit:3. 3binerea de a svrsi fapta care este descris n norm;

'. Gorma penal onerativ are ca regul de conduit:5. 8bligaia de a face sau de a aciona;

1(. Criteriul ubicuitii sau a desfsurrii integrale presupune ca:%. 6e teritoriul rii sau pe o nav ori o aeronav romn s!a produs numai un act deexecutare ori s!a produs rezultatul infraciunii.

11. 7ntenia direct ca form a vinoviei e+ist cnd infractorul:5. 6revede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrsirea acelei fapte;

12. 7ntenia indirect e+ist cnd infractorul:%. 6revede rezultatul faptei sale si desi nu!l urmreste, accept posibilitatea producerii lui.

1. Culpa ca form a vinoviei e+ist cnd infractorul:%. 6revede rezultatul faptei sale, dar nu!l accept, socotind fr temei c el nu se va

produce.

1". Culpa cu prevedere e+ist cnd infractorul:5. 6revede rezultatul faptei sale, dar nu!l accept, socotind fr temei c el nu se va

produce;

1#. Culpa simpl e+ist cnd infractorul:%. 9u prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s!l prevad.

""


23/44

1$. n doctrina penal culpa cu prevedere se mai numeste:3. 4surin;

1%. n care din formele si modalitile vinoviei infractorul nu prevede rezultatulfaptei sale:5. %ulpa simpl;

1&. n Codul penal actual subiectul activ al infraciunii poate fi:5. 6ersoana fizic si persoana juridic;

1'. 4ersoana !uridic n Codul penal actual poate fi:%. 3tt subiect activ ct si pasiv.

2(. 4oate fi subiect activ al infraciunii ca persoan !uridic:%. 8 societate comercial.

21. @u poate fi subiect activ al infraciunii ca persoan !uridic:5. 8 instituie public care desfsoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului

privat;

22. 4entru a fi subiect activ al infraciunii persoana fizic trebuie s ndeplineascprintre altele si condiiile generale:5. : aib vrsta de 1& ani mplinii;

2. ubiectul activ al infraciunii, n legislaia penal romn trebuie s ndeplineasc

printre altele si condiiile generale:3. : aib libertatea de voin si de aciune;

2". ubiect activ calificat al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altele sianumite condiii ce privesc:3. %alitatea cerut n norma incriminatoare;

2#. @u pot fi subieci activi ai infraciunii:3. 6ersoanele care svrsesc faptele penale sub imperiul constrngerii;

2$. @u pot fi subieci activi ai infraciunii:%. +responsabilii.

2%. ubiectul pasiv al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altele si condiiile:5. : fie titular al valorii sociale ocrotite penal;

2&. 4ot fi subieci pasivi ai infraciunii:

"#


24/44

%. 3tt persoanele fizice ct si juridice.

2'. ubiectul pasiv calificat al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altelecondiiile:3. : aib calitatea cerut de norma incriminatoare;

(. Obiectul !uridic al infraciunii l constituie :3. 8 valoare social ocrotit penal;

1. Obiectul material al infraciunii reprezint:3. ntitatea material asupra creia se ndreapt aciunea sau inaciunea incriminat;

2. Obiectul infraciunii poate fi :3. 3tt material, ct si nematerial;

. 7. C., H. 9. i ?. 7., marinari pe un cargou sub pavilion romnesc, n timpul uneiescale n portul ingapore, au sustras de la bordul navei, care transporta mrfuri nCoreea de Gord, un numr de & bare de zinc pe care le


25/44

"(. 4rin urmarea imediat natural a laturii obiective a infraciunii nelegem:5. >odificarea fizic fireasc pe care activitatea fptuitorului o produce n realitateaobiectiv;

"1. abilirea e+istenei legturii de cauzalitate este necesar:5. 9umai n cazul infraciunilor materiale;

"2. 9ctele de pregtire ca faz de desfsurare a activitii infracionale, n legislaiapenal romn:5. 9u sunt incriminate;

". n cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil datorit mpre!urriic n timpul cnd s


26/44

#1. 4entru comiterea a dou infraciuni concurente de ctre persoana fizic instanade !udecat a stabilit dou pedepse cu nc-isoarea de # ani si de 2 ani, iar n baza art." C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de # ani, fr a o spori:3. +nstana a procedat corect;

#2. 4rimul termen al recidivei mari postcondamnatorii n cazul persoanei fizice poate

consta ntr


27/44

. 3fectele amnistiei si graierii sunt:%. 3mndou nltur executarea pedepsei.

". 9mnistia se acord de:3. 6arlament;

#. 9mnistia nu are efecte asupra:5. @repturilor persoanei vtmate prin infraciune;

$. 9mnistia dup condamnare nltur:%. xecutarea pedepsei complementare.

%. 5ermenul de prescripie a rspunderii penale ncepe s curg n cazulinfraciunilor continuate:%. @e la data svrsirii ultimei aciuni sau inaciuni.

&. 5ermenul de prescripie a rspunderii penale ncepe s curg n cazulinfraciunilor continue:5. @e la data ncetrii aciunii sau inaciunii care constituie elementul material alinfraciunii;

'. n cazul suspendrii cursului termenului de prescripie a rspunderii penale,termenul curs anterior cauzei de suspensare:5.


28/44

infraciunile:5. %ontra pcii si omenirii;

1$. n cazul vtmrii mai multor persoane prin aceeasi fapt, pedepsit la plngereaprealabil:5. 6lngerea produce efecte si dac este fcut de o singur persoan;

1%. Cnd la svrsirea infraciunii au participat mai multe persoane, ntrerupereacursului prescripiei rspunderii peale are efecte:%. 7a de toi participanii la infraciune chiar dac actul de ntrerupere priveste pe unuldintre ei.

1&. n cazul svrsirii faptei de mai muli participani, nlturarea rspunderii penalefa de toi acestia se poate face prin:

3. 2etragerea plngerii prealabile fa de toi participanii;1'. mpcarea prilor n cazurile prevzute de lege:3.


29/44

5. : intervin n cazul infraciunilor pentru care legea prevede c mpcarea prilornltur rspunderea penal;

2$. anciunile de drept penal:3. :unt sanciunile pe care dreptul penal le reglementeaz n mod special;

2%. anciunile absolut determinate:5. :unt prevzute de lege n cuantumul sau durata lor exact;

2&. anciunile de drept penal:%. 3u ntodeauna caracter personal.

2'. Din definiia legal a pedepsei rezult c aceasta:5. ste o msur de constrngere si, prin aceasta, are si un rol reeducativ;

(. Deteniunea pe via este o pedeaps:5. 3bsolut determinat;

1. 4edeapsa amenzii n dreptul romn este o pedeaps:3. 6rincipal;

2. Desi prevzut de legea penal, deteniunea pe via nu se aplic:5. 3celuia care la data pronunrii hotrrii de condamnare mplinise )$ de ani;

. n cazul n care pedeapsa de 1( ani ce se e+ecut este rezultatul unui concurs de

infraciuni svrsite din culp si infraciuni intenionate condamnatul, care nu a fostfolosit la munc, poate fi liberat condiionat:3. @up ce a executat "# din pedeaps;

". 4edepsele accesorii pot fi aplicate:%. @ac pedeapsa principal este nchisoarea.

#. 7ndividualizarea pedepsei:5. 6rezint trei trepte aflate ntr!o anumit ierarhie;

$. Criteriile generale de individualizare a pedepsei:%. :unt incidente nu numai n cazul pedepselor si msurilor educative, dar si n cazulmsurilor de siguran, n anumite limite.

%. Criteriile generale de individualizare a pedepsei:%. 3u un caracter obligatoriu si nu facultativ.

"-


30/44

&. Cauzele modificatoare de pedeaps:5. 6ot fi definite ca fiind strile, situaiile sau mprejurrile exterioare coninutuluiinfraciuni;

'. Cauzele generale de agravare a pedepsei sunt.%. :trile de agravare si circumstanele agravante.

"(. Cauzele modificatoare de pedeaps.3. :unt numai determinate;5. 6ot fi att determinate, ct si indeterminate,

"1. Circumstanele !udiciare:5. +nstana evalueaz caracterul lor agravant sau atenuant;

"2. Constituie circumstane atenuante legale.

3. @epsirea limitelor legitimei aprri;". n cazul infraciunilor contra siguranei statului, dac se constat c e+istcircumstane atenuante, pedeapsa nc-isorii poate fi redus:%. 6n la o treime din minimul special.

"". Constituie circumstane agravante legale:%. :vrsirea infraciunii prin violene asupra membrilor familiei.

"#. Cnd se constat e+istena circumstanelor agravante, dac ma+imul special al

pedepsei aplicate persoanei fizice este nendestultor, la acesta se poate aduga unspor:5. @e cel mult o treime din maximul special, n cazul pedepsei amenzii;

"$. Circumstana depsirii limitelor legitimei aprri:5. 9u poate coexista cu provocarea, deoarece se exclud reciproc;

"%. Circumstana provocrii:5. 6oate subzista si n cazul infraciunii de ucidere din culp;

"&. 7nculpatul 9.=., aflndu


31/44

"'. 8ipsa antecedentelor penale si recunoasterea faptei comise !ustific atenuareapedepsei unor inculpai:%. 9iciuna din variantele de mai sus.

#(. Circumstana agravant a pluralitii de infractori, n opinia ma!oritar adoctrinei romne:

5. 8pereaz si n cazul n care participanii au caliti diferite /autori, instigatori,complici;

#1. Circumstana agravant a violenelor asupra membrilor familiei:3. ste o circumstan real;

#2. >udecndu


32/44

#%. 5ermenul de ncercare al suspendrii e+ecutrii pedepsei sub supraveg-ere este:3.


33/44

5. :e caracterizeaz prin reducerea la maxim a funciilor vitale;

". 7nfraciunea de omor:%. 3re un obiect material, constnd n corpul unei persoane n via.

#. n cazul infraciunii de omor:

5. 9u intereseaz c existau cauze care ar fi dus ulterior la o moarte natural;

$. 6ciderea unui condamnat la pedeapsa cu moartea:3. %onstituie infraciunea de omor;

%. 6ciderea unei persoane care sufer de o boal incurabil:%. %onstituie infraciunea de omor.

&. 6ciderea ,,monstrilor:

3. %onstituie infraciunea de omor, n toate cazurile;'. Iapta inculpatului care, refuznd s opreasc autoturismul la cererea victimei, odetermin pe aceasta s sar din masin si s se accidenteze mortal:%. %onstituie infraciunea de omor.

1(. Iapta inculpatului de a asmui cinii asupra victimei, cu consecina decesului caurmare amultiplelor plgi muscate:5. %onstituie infraciunea de omor;

11. Iapta de a pune o pictur de otrav n cana cu ceai a victimei, si de a o a!uta sbea, la rugminile insistente ale acesteia, fapt care i


34/44

1#. Omorul )art. 1%" C. pen.* reprezint uciderea unei persoane svrsit cu:5. +ntenie direct sau indirect;

1$. Omorul )art. 1%" C. pen.* se svrseste:5. 6rintr!o aciune sau inaciune;

1%. Iptuitorul )I* urmreste s ucid victima prin otrvire, spernd s intre nposesia averii acesteia. Din eroare, a fost ucis o alt persoan dect cea avut nvedere de I. ncadrarea !uridic a faptei va fi n acest caz:5. 8mor calificat din interes material Bart. 1*' lit. b %. pen.C;

1&. Conform opiniei acceptat si de instana suprem, elementul circumstanial alomorului deosebit de grav prevzut n art. 1%$ lit. b* C. pen. )asupra a dou sau maimultor persoane* e+ist:5. 8ri de cte ori dou sau mai multe persoane au fost ucise de infractor n aceeasi

mprejurare sau cu aceeasi ocazie, indiferent dac omorul multiplu s!a produs printr!osingur aciune sau prin mai multe aciuni;

1'. @oiunea de cruzime:3. 3re n vedere numai situaia n care s!au produs victimei suferine deosebit de mari sau

prelungite;

2(. Iapta inculpatului care, urmnd s suprime viaa victimei, i


35/44

2". n cazul sinuciderii n doi, cu supravieuirea unuia dintre ei:5. :upravieuitorul va rspunde pentru infraciunea de determinare sau nlesnire asinuciderii, dac a cooperat indirect la sinuciderea celeilalte persoane;

2#. 7nfraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte )art. 1& C. pen.* sesvrseste:

5. %u praeterintenie;

2$. Iapta inculpatului care, voind s fac o glum, a legat de piciorul victimei captulliber al unei sfori prins la cellalt capt de gtul unui cal, pe care apoi l


36/44

#. 7nfraciunea de furt poate avea ca obiect material:3 +mobilele prin destinatie

$. Iapta inculpatului de a


37/44

"$. Dac fptuitorul solicit victimei s


38/44

#%. Iapta inculpatului de a pretinde si primi bani, inducnd n eroare persoanavtmat cu privire la mpre!urarea c actul pentru a crui nendeplinire a pretins siprimit bani priveste ndatoririle sale de serviciu, constituie:5. +nfraciunea de nselciune;

#&. 8a infraciunea de delapidare:

3. :ubiect activ poate fi si un gestionar de fapt, dar numai dac unitatea creia i aparinbunurile are cunostin de acesta;

#'. 7nculpatul 9.=. si persoana vtmat C.D. s


39/44

5. 4ltraj n concurs cu infraciunea de tlhrie;

%. 8a infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor:3. +ncriminarea are un caracter general, norma juridic fiind subsidiar;

&. 8atura subiectiv la infraciunea de ,,abuz n serviciu prin ngrdirea unor

dreturi )art. 2"%C. pen.* se caracterizeaz prin:3. xistena vinoviei sub forma inteniei, directe sau indirecte, si existena unui mobil;

'. n cazul n care fptuitorul 9.=. a svrsit infraciunea de abuz n serviciu contraintereselorpersoanelor din dispoziia ilegal a superiorului C.D.:

%. 7ptuitorii 3.5. si %.@. vor fi trasi la rspundere penal pentru fapta comis, primul n

calitate de autor, iar cel de!al doilea n calitate de instigator.1(. 8a infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor:5. +nstigator sau complice poate fi orice persoan, chiar si un funcionar public;

11. n cazul infraciunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor:5. 2aportul de cauzalitate rezult ex re;

12. Iapta inculpatului 9.=., care n calitate de primar, a eliberat unei persoane oadeverin prin care se atesta, n mod nereal, c s


40/44

1$. n cazul n care, cu aceeasi ocazie, fptuitorul, funcionar public, a ntrebuinataceeasi e+presie !ignitoare fa de dou persoane vtmate.3. xist dou infraciuni de purtare abuziv, n concurs ideal;

1%. @egli!ena n serviciu:5. :e poate realiza att printr!o aciune, ct si printr!o inaciune;

1&. ubiect activ al infraciunii de negli!en n serviciu este:5. 7uncionarul public sau orice funcionar;

1'. 5entativa la infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor publice:5. ste posibil, dar nu este incriminat;

2(. 8a infraciunea de negli!en n serviciu:%. 7uncionarul de fapt, ca subiect activ, este o persoan despre care are cunostin unitatea

c ea exercit o ndatorire de serviciu pe care ulterior a nclcat!o.21. n cazul infraciunii de negli!en n serviciu:3. 6articipaia penal este posibil numai sub forma participaiei improprii;

22. n cazul n care fptuitorul 9.=. si ncalc atribuiile de serviciu din culp sicauzeaz o vtmare important intereselor legale ale unei societi comerciale, fiinddeterminat cu intenie de fptuitorul C.D.:%. 3utorul va rspunde pentru neglijen n serviciu, iar instigatorul pentru abuz n serviciucontra intereselor persoanelor.

2. ntrebuinarea de e+presii !ignitoare fa de o persoan, de ctre un funcionarpublic n e+erciiul atribuiilor de serviciu reprezint:5. +nfraciunea de purtare abuziv;

2". ntrebuinarea de e+presii !ignitoare fa de o persoan, de ctre un funcionarpublic, ntr


41/44

2%. 8a infraciunea de luare de mit:5. lementul material poate consta n primirea unor foloase injuste;

2&. 7nfraciunea de ,,luare de mit )art. 2#" C. pen.* se consum:3.


42/44


43/44

"%. n condiiile n care patru inculpai, acionnd n baza unei nelegeri prealabile,s


44/44

#$. n cazul deinerii monedelor sau valorilor falsificate, dac deintorul este nsusifalsificatorul sau alt participant la falsificare:3. :e reine numai infraciunea de falsificare de monede sau de alte valori Bart. "" alin./1 %. pen.C;

#%. ituaia premis n cazul infraciunii de evadare const n:

5. xistena unei stri legale de reinere sau deinere;

#&. 4entru e+istena infraciunii de fals material n nscrisuri oficiale:%. 9u este necesar ca nscrisul oficial fals s fie folosit.

#'. 9dugarea de ctre un funcionar aflat n e+erciiul atribuiilor de serviciu, dupntocmirea unui nscris oficial real si semnarea lui de ctre persoanele ndreptite, aunei meniuni cuprinznd date nereale constituie:5. +nfraciunea de fals material n nscrisuri oficiale;

$(. 9utentificarea de ctre notarul public a unui act de vnzare

drept civil si penal

Documents