1. Legea civilă iese din vigoare prin :

154. Cum se produce iesirea din vigoare a legii civile?a. abrogarea ei implicita;b. desuetudine.c. abrogare prin orice act normativ, chiar de o mai mica importanta.ANS: A

2. Legea civilă iese din vigoare prin :

Ieşirea din vigoare a legii civile, adică încetarea acţiunii civile, se produce prin abrogarea ei, care poate fi de două feluri: abrogare expres ă şi abrogare tacită.� Abrogarea expresă are loc atunci când legea nouă declară în mod expres că se abrogă dispoziţiile legii anterioare.� Abrogarea expresă poate fi directă, când se nominalizează actul normativ ori o parte a acestuia care iese din vigoare, sau indirectă, când acest lucru nu se întâmplă, ci noua lege prevede că se abrogă toate reglementările contrare prevederilor noii legi.Abrogarea tacită (implicită) este incidentă când legea nouă este incompatibilă cu dispoziţiile legii vechi, fără să prevadă expres faptul că anumite dispoziţii contrare se abrogă.(p.43)

3. Termenul general al prescriptiei de 3 ani este aplicabil: 61) Termenul general de prescriptie de 3 ani este aplicabil: 1 dreptului de optiune succesorala; 2 actiunii in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei; 3 raporturilor civile obligationale. Raspuns : 3

4. Raportul juridic civil:- se caracterizeazã prin egalitatea numericã de drepturi subiective civile si obligatii corelative, ce fac parte din continutul oricãrui raport juridic civil.

Raportul juridic civil se caracterizeaz ă prin poziţia de egalitate juridic ă a părţilor. Este un caracter distinctiv al raportului juridic civil faţă de raporturile de drept din alte ramuri ale dreptului, cum ar fi raportul de drept administrativ sau raportul de drept financiar, în care una dintre părţi este în poziţie de subordonare.

Nu este vorba aici de egalitatea tuturor în faţa legii, care se aplică în toate ramurile şi domeniile dreptului, ci este vorba de poziţia juridică de egalitate a unei părţi a raportului faţă decealaltă, în sensul că nici una din părţi nu poate impune celeilalte părţi voinţa sa, ci numai împreună, de comun acord, părţile pot stabili, modifica sau stinge raportul juridic dintre ele.

Totodată, acest caracter al raportului juridic civil nu trebuie înţeles ca o egalitate reală materială între părţi, ci ca o egalitate juridică a voinţelor celor două părţi, fiecare bucurându-se înegală măsură de dreptul de a încheia sau nu un act juridic. În esenţă este vorba de lipsa oricărei subordonări a uneia dintre părţi faţă de cealaltă.(p.67)

5. Sintagma "subiect de drept civil":putem spune că subiectul de drept civil este acea specie de subiecte de drept care cuprinde persoana fizic ă şi persoana juridică, în calitatea lor de titulari de drepturi subiective şi de obligaţii civile.(p.68)

6. Constituie elemente ale raportului juridic civil:5) Constituie elemente ale raportului juridic civil: 1 partile, obiectul si cauza; 2 partile, continutul si obiectul; 3 totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile. Raspuns : 2

7. Prin raport juridic civil se întelege:Raportul juridic civil este o relaţie socială – patrimonială ori nepatrimonială – reglementată

de norma de drept civil . Cu privire la această definiţie se impun câteva precizări:În primul rând, raportul juridic civil este o relaţie socială ce intervine între oameni, fie în

calitatea lor de persoane fizice, fie organizaţi în anumite colective, sub forma persoanei juridice.În al doilea rând, relaţia socială devine raport juridic prin reglementarea ei de către norma

juridică.În al treilea rând, din sfera raporturilor juridice fac parte relaţiile sociale patrimoniale şi

nepatrimoniale, reglementate de o normă juridică, iar părţile se găsesc pe poziţie de egalitate juridică.(p.65)

8. Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept:Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept în virtutea căruia titularul său poate avea o

anumită conduită, fără a face apel la altcineva pentru a şi-l realiza.Sunt drepturi absolute drepturile civile subiective nepatrimoniale şi drepturile reale.Dreptul absolut are următoarele caractere specifice:

� raportul juridic care are în conţinutul său un drept absolut se stabileşte între titularul dreptului – ca subiect activ – şi toate celelalte persoane – ca subiect pasiv, nedeterminat;� obligaţia subiectelor pasive nedeterminate este aceeaşi, adică îndatorirea lor de a nu face nimic de natură a aduce atingere dreptului absolut al subiectului activ;� dreptul absolut este opozabil tuturor persoanelor – erga omnes – în sensul că toate au îndatorirea de a respecta acest drept.(p.84)

9. In functie de natura continutului lor, drepturile subiective civile se împart în: 7) in functie de natura continutului lor, drepturile subiective civile se impart in: 1 absolute si relative; 2 principale si accesorii; 3 patrimoniale si nepatrimoniale. Raspuns : 3

10. Au caracter absolut: 8) Au caracter absolut: a) drepturile personale nepatrimoniale; b) drepturile reale; c) drepturile de creanta. 1 a+b 2 b+c 3 a+c Raspuns : 1

11. Spre deosebire de raporturile juridice civile ce au in continutul lor drepturi absolute, in cazulacelor raporturi ce au in continutul lor drepturi relative:

Pentru determinarea subiectelor raportului juridic civil, este necesar să facem o distincţie între raporturile care au în conţinutul lor drepturi subiective civile absolute şi raporturile care au în conţinutul lor drepturi subiective civile relative.

În cazul drepturilor absolute este determinat numai subiectul activ, adică titularul dreptului subiectiv civil. De exemplu, în cazul raportului juridic civil de proprietate este cunoscut, mai precis determinat, numai subiectul activ, care este titularul dreptului de proprietate, subiectul pasiv fiind format din toate celelalte subiecte de drept, care sunt nedeterminate.

În cazul raportului juridic civil ce are în conţinutul său drepturi relative, sunt determinaţi atât subiectul activ (numit creditor), cât şi subiectul pasiv (numit debitor). De exemplu, într-un raportjuridic civil de vânzare-cumpărare sunt determinaţi atât subiectul activ, vânzătorul, cât şi subiectul pasiv, cumpărătorul.(p.70)

12. Continutul raportului juridic civil:- este format din totalitatea drepturilor subiective civile si a obligatiilor civile pe care le au pãrtile.6) Continutul raportului juridic civil: 1 este dat de persoanele fizice si juridice care sunt titularele drepturilor si obligatiilor civile;

2 este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile; 3 consta in actiunile ori inactiunile la care sunt indrituite partile ori de care acestea sunt tinute sa le respecte. Raspuns : 2

13. Spre deosebire de coproprietate, in cazul proprietătii in devălmăsie:- titularii dreptului nu au cunoscutã cota parte ce ar reveni fiecãruia din drept;

14. În cazul raporturilor juridice civile obligationale prin exceptie obligatiile sunt:

15. In cazul raporturilor juridice civile nepatrimoniale:în cazul raporturilor nepatrimoniale, subiectul activ este titularul unui drept intransmisibil, iar subiectul pasiv este nedeterminat.(p.76)

16. Obiectul obligatiei corelative unui drept de creantă poate consta in:

17. Este naturală (imperfectă) acea obligatie civilă:- a cãrei executare nu se poate obtine pe cale silitã, dar, odatã executatã de bunãvoie de cãtre debitor, nu se mai poate cere restituirea ei;

18. Dup ă cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligatii civile bunurile se clasifica in: 23) Dupa cum pot fi sau inlocuite in executarea unei obligatii civile, bunurile se clasifica in: 1 divizibile si indivizibile; 2 fungibile si nefungibile, 3 sesizabile si insesizabile. Raspuns : 2

19. O constructie cu destinatia de locuinta:- constituie un bun neconsumptibil

20. Piatra dintr-o carieră constituie:

21. Poate constitui izvor al unui raport juridic civil concret:Prin izvor al raportului juridic civil concret se înţelege o împrejurare – act sau fapt – de care

legea civilă leagă naşterea unui raport juridic civil concret.De menţionat este faptul că actul sau faptul care este izvor al raportului juridic civil concret

constituie în acelaşi timp şi izvor al drepturilor subiective civile şi al obligaţiilor civile care formează conţinutul raportului juridic respectiv.

Pentru existenţa raportului juridic civil abstract sunt necesare două premise: subiectele raportului juridic abstract (persoanele fizice şi juridice) care stabilesc relaţia socială şi norma juridică civilă care o reglementează.

Pentru existenţa unui raport juridic civil concret sunt necesare atât cele două premise menţionate mai sus, cât şi existenţa unei împrejurări (act sau fapt juridic) de care legea civilă leagănaşterea unui astfel de raport juridic.(p.122)

22. Drepturile absolute:Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept în virtutea căruia titularul său poate avea o

anumită conduită, fără a face apel la altcineva pentru a şi-l realiza.Sunt drepturi absolute drepturile civile subiective nepatrimoniale şi drepturile reale.Dreptul absolut are următoarele caractere specifice:

� raportul juridic care are în conţinutul său un drept absolut se stabileşte între titularul dreptului – ca subiect activ – şi toate celelalte persoane – ca subiect pasiv, nedeterminat;� obligaţia subiectelor pasive nedeterminate este aceeaşi, adică îndatorirea lor de a nu face nimic de natură a aduce atingere dreptului absolut al subiectului activ;� dreptul absolut este opozabil tuturor persoanelor – erga omnes – în sensul că toate au îndatorirea de a respecta acest drept.

23. Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele: posesia

9) Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele: a. dreptul de servitute; b. dreptul de ipotecã; c. posesia

24. Abuzul de drept subiectiv civil:- presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu bunã-credintã:11) Abuzul de drept subiectiv civil: a. inseamnã depãsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv; b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda; c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintã

25. Prin obligatie de a da se întelege îndatorirea:12) Prin obligati de „a da” se intelege indatorirea: a. de a preda un lucru; b. de a transmite un drept de creantã; c. de a transmite sau a constitui un drept real

26. Constituie o obligatie de mijloace:- obligatia de a preda un lucru.13) Constituie o obligatie de mijloace: a. obligatia pe care si-o asumã medicul de a depune toatã priceperea sa in tratarea pacientului; b. obligatia de a castiga un anumit proces, asumatã de avocat fatã de clientul sãu; c. obligatia de a preda un anumit lucru.

27. Obligatia scriptae in rem:3. Obligaţiile scriptae in rem:a) sunt îndatoririle ce revin deţinătorilor anumitor lucruri, în considerarea importanţei lor deosebite;b) sunt obligaţiile corelative drepturilor reale;c) se mai numesc obligaţii opozabile şi terţilor.

28. Obligatia scriptae in rem:Obligaţii opozabile şi terţilor – scriptae in rem (strâns legate de un lucru, astfel încât creditorulnu-şi poate realiza dreptul decât cu concursul titularului actual al dreptului real)

29. Obligatiile propter rem:Obligaţii reale – propter rem (obligații strâns legate de un lucru, care revin deținătorului unui bun)

30. Obligatia propter rem:

31. Obligatiile naturale:4) Obligatiile naturale: a. nu se bucurã de vreo sanctiune (protectie) juridicã; b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apãrare); c. sunt indatoriri care decurg din regulile de convietuire socialã

32. Obligatia perfectă:Obligaţia civil ă perfect ă este acea obligaţie a cărei executare este asigurată, în caz de neexecutare de către debitor, printr-o acţiune în justiţie pe baza obţinerii unui titlu executor ce poate fi pus în executare silită – de regulă, prin executorul judecătoresc.(p.100)

33. Obligatiile de rezultat:Obligaţia de rezultat (sau determinată) este aceea care constă în îndatorirea debitorului de a

obţine un rezultat determinat.Exemplu: obligaţia vânzătorului de a preda cumpărătorului bunul vândut.(p.98)

34. Indiviziunea:9. Indivizibilitatea:a) este o form ă de proprietate comună;b) izvorăşte fie din lege, fie din natura obiectului obligaţiei;c) se transmite şi succesorilor.

35. Spre deosebire de coproprietate, indiviziunea:

36. Obligatia conjunctă:6) Obligatia conjunctã: a. presupune cã datoria sau, dupã caz, creanta este divizibilã; b. se mai numeste si obligatie solidara; c. exista, in cazul pluralitatii active, numai daca a fost prevazuta expres in actul juridic civil. ANS: A

37. Solidaritatea activă:1. În cazul solidarităţii active:a) fiecare creditor este îndreptăţit s ă solicite debitorului plata întregii datorii;b) fiecare creditor este îndreptăţit s ă pretind ă de la debitor numai partea sa;c) debitorul ce a plătit întreaga datorie unuia dintre creditori nu este liberat şi fa ţă de ceilalţi creditori.

38. Solidaritatea activă:Solidaritatea este activ ă când obligaţia are mai mulţi creditori, fiecare dintre ei fiind

îndreptăţit să pretindă şi să obţină plata integrală de la debitor, care este liberatorie faţă de toatecelelalte subiecte active (creditori).(p.73)

39. Cesiunea de creantă:7) Cesiunea de creantã: a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtãmantul debitorului cedat; b. este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului; c. este o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.ANS: B

40. Egalitatea părtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintă:5) Egalitatea pãrtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintã: a. egalitatea acestora in fata legii civile; b. egalitatea juridicã a vointelor pãrtilor raportului juridic civil; c. egalitatea realã, materialã intre pãrtile raportului juridic civil.

41. Raportul juridic civil este: 1) Raportul juridic este: 1 o relatie sociala patrimoniala reglementata de norma de drept civil; 2 o relatie sociala nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil; 3 o relatie sociala - patrimoniala ori nepatrimoniala - reglementata de norma de drept civil. Raspuns : 3

42. Raportul juridic civil prezint ă urm ă toarele caractere juridice: 2) Raportul juridic prezinta urmatoarele caractere: a. caracter social; b. caracter volitional; c. pozitia de egalitate a partilor.

1 a+b+c 2 a+b 3 c Raspuns : 1

43. Constituie elemente âle raportului juridic civil:- totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au pãrtile5) Constituie elemente ale raportului juridic civil: 1 partile, obiectul si cauza; 2 partile, continutul si obiectul; 3 totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile. Raspuns : 2

44. Continutul raportului juridic civil:Conţinutul raportului juridic civil este definit ca totalitatea drepturilor subiective civile şi a

obligaţiilor pe care le au părţile în acest raport.(p.80)

45. În categoria persoanelor fizice sunt inclusi: 11) in categoria persoanelor fizice sunt inclusi: a) nminorii sub 14 ani; b) minorii intre 14 si 16 ani; c) mmajorii. 1 a+b 2 b+c 3 a+c Raspuns : 3

46. Capacitatea de folosint ă a persoanei fizice este: 13) Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este: 1 aptitudinea generala si abstracta de a fi titular de drepturi si obligatii; 2 aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte juridice civile; 3 capacitatea civila a subiectului de drept civil. Raspuns : 1

47. Nu au capacitate de exercitiu: 16) Nu au capacitate de exercitiu: a) minorul care nu a implinit varsta de 18 ani; b) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani; c) persoana pusa sub interdictie. 1 a+b 2 b+c 3 a+b+c Raspuns : 2

48. Au caracter absolut:Imposibilitatea obiectului actului juridic civil trebuie să aibă caracter absolut, obiectiv, iar nu subiectiv.(p193)Intervine nulitatea absolut ă în cazul:a) dolului principal;b) lipsei discernământului;c) erorii asupra naturii actului juridic.Se sancţioneaz ă cu nulitatea absolut ă a actului juridic civil:a) nevalabilitatea obiectului actului juridic civil, indiferent de cauza de nevalabilitate;b) lipsa total ă a consimţământului;c) încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la capacitatea civil ă a persoanelor.Se sancţioneaz ă cu nulitatea absolută:a) eroarea – viciu de consimţământ, atunci când cade asupra identităţii fizice a obiectului actului juridic;b) eroarea asupra naturii actului juridic încheiat;c) eroarea asupra însuşirilor esenţiale ale persoanei cocontractante.

49. În functie de opozabilitatea lor, drepturile subiective civile sunt:- patrimoniale si nepatrimoniale.

în raport cu gradul lor de opozabilitate133, drepturile subiectivecivile sunt absolute şi relative;(p.83)

50. Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:Drepturile reale accesorii sunt acele drepturi care depind în mod direct de existenţa altor

drepturi, fiind afectate garantării unor drepturi de creanţă. Acestea sunt: dreptul de ipotecă, dreptul de gaj, privilegiile, dreptul de retenţie.