Referatla disciplina Drept administrativ

Rolul si locul Romaniei

Rolul presedintelui Executivul dualist.Tinand seama de structura executivului, se poate face distinctie intre " executivul democratic" si "executivul dualist".In regimul executivului democratic, functia executiva este detinuta de o singura entitate statala, unipersonala sau, destul de rar, colegiala. Monocratia executivului exceleaza mai ales, in conditiile actuale, in regimurile politice prezidentiale, adeseori insa conjunctural.Executivul dualist, specific regimurilor politice parlamentare, se caracterizeaza prin faptul ca functia executiva este incredintata sefului statului si unui organ colegial - guvernul - avand fiecare atributii pe care le exercita relativ autonom.In sistemul constitutional romanesc, executivul este dualist. Presedintele Republicii (art. 80 din Constitutie) si Guvernul (art.101 din Constitutie). Totusi spre deosebire de alte state, astfel cum precizeaza art.81 alin. 1 din Constitutie, Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Functiile Presedintelui.Presedintele Romaniei - reliefeaza art.80 din Constitutie - reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre "puterile statului", precum si intre stat si societate.Din cuprinsul acestor prevederi, precum si din economia celorlalte dispozitii constitutionale, credem ca pot fi conturate trei functii presedintiale: functia de reprezentare, functia de garant, functia de mediere.1. Functia de reprezentarederiva din caracterul "reprezentativ" al presedintelui Romaniei, in sensul ca, fiind ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, el are calitatea de a fi purtatorul de cuvant al poporului roman - titularul suveranitatii. In acest sens, Presedintele Romaniei este un " organ reprezentativ " - ca si Parlamentul - intrucat legitimarea sa isi are izvorul in vointa nemijlocit exprimata de corpul electoral. El este deci un organ direct si plenar reprezentativ. Intr-un alt sens, mai restrans si mai potrivit interpretarii art. 80 din Constitutie. presedintele Romaniei este " reprezentantul statului roman, adica, juridiceste vorbind, el este imputernicitul statului - si prin aceasta al societatii - sa-l reprezinta si sa actioneze in numele lui. El este titularul unui " mandat legal ", al carui continut este prestabil prin Constitutie, un mandat de durata limitata, care in nastere prin alegere si validarea alegerilor si se stinge normal sau prin vointa uneia dintre parti. Este un mandat de drept constitutional si in baza acestuia Presedintele isi indeplineste functia sa de reprezentare.Presedintele reprezinta statul roman atat in interior , cat si in exterior. Si reprezentarea nu are doar o semnificatie ceremoniala. Ea se exprima prin cateva atributii. Astfel, pe plan extern, Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei, primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state (art. 9). Pe plan intern, Presedintele, ca ales al Natiunii - prin corpul el electoral - participa la exercitarea suveranitatii nationale (art.2 alin.1), asumandu-si totodata raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii (art. 80 alin.1).2. Functia de garantse realizeaza intr- dubla directie: garant al statului si garant al Constitutiei. In calitatea sa de garant al statului, Presedintele astfel cum s-a mai precizat, isi asuma raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. Intre mijloacele sale de actiune, prevazute in Constitutie, mentionam:a)Presedinteleeste comandantul fortelor armate si indeplineste functia de Presedinte si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;b)Declara imobilizarea partiala sau generala a fortelor armate;c)In caz de agresiune armata impotriva tarii, el ia masuri pentru respingerea agresiunii;d)Instituie starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati. In calitatea sa sa garant al Constitutiei, presedintele vegheaza la respecarea acesteia.Cu totul de inteles, respecarea Constitutiei constituind, in acelasi timp, premisa si esenta statului de drept, precum si conditia primordiala a drepturilor si a libertatilor cetatenesti. Cateva mijloace practice de actiune se afla la dispozitia presedintelui pentru a-si putea indeplini misiunea sa de " veghe ":a)Sesizarea Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea legii, pentru verificarea constitutionalitatii ei (art.144, litera "a" din Constitutie);b)Mesajul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca aceasta sa procedeze la reexaminarea ei (art. 77, alin.2);c)Numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 33, alin.1), sub semnul exigentelor pe care le inculca - cat priveste judecatorii " independenta si inamovibilitatea lor, iar in ce-i priveste, in general, pe magistrati, sub semnul rigorilor statului de drept.3. Functia de medierese sprijina, moralmente, pe principiul legitimarii larg si autentic democratice a Presedintelui, alegerea lui facandu-se prin sufragiu universal si direct, precum si pe principiul nonapartanentei Presedintelui la nici un partid politic. In calitatea sa de "mediator", Presedintele nu este un "magistrat suprecm", ci, cum s-a spus si in alte locuri, o "simpla magistratura de influenta", un factor al "bunelor oficii", iar atunci cand se impune, pe baza prerogativelor conferite prin Constitutie si in limitele ei, el este un "factor reglator" in mecanismul statal, precum si in raporturile dintre stat si societate. In acest scop, pe de o parte, presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice, iar pe de alta, el inlesneste colaborarea autorilor publice, aplaneaza sau previne relatiile tensionate dintre acestea ori dintre ele si societate. iata cateva dintre procedurile constitutionale consacrate consacrate in acest scop:a)Presedintele Romaniei poate solicita convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si a Senatului (art.63, alin.2);b)ransmite mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88);c)Solicita Parlamentului, atunci cand considera necesar, reexaminarea legii adoptate, inainte de a proceda la promulgarea acesteia (art.77, alin.2);d)Sesiunea Curtea Constitutionala, inainte de promulgarea legii, daca apreciaza ca legea sau unele dintre dispozitiile ei sunt neconstitutionale (art. 44, litera "a");e)Promulga legile adoptate de Parlament, contribuind astfel la trecerea praguluide la "dreptul scris" la "dreptultrait" (art.77, alin.l);f)Dizolva Parlamentul atunci cand, prin refuzul acestuia de a investi Guvernul, sistemul institutional a fost blocat (art.89, alin.l)Raspunderea politica si juridica a Presedintelui.Protectia mandatului presedintelui nu este incompatibila cu raspunderea titularului sau pentru modul cum l exercita. Mai mult insa, protectia mandatului isi gaseste justificare numai daca el este exercitat in scopul si in limitele ce i s-au stabilit prin Constitutie. Lipsa de raspundere ar fi un "cec in alb ", pentru exercitarea iresponsabila a mandatului. Parafrazand pe H. de Balzac, am spune si noi ca prerogativele nu sunt sentimente; a face ceea ce trebuie si cum trebuie nu inseamna, intotdeauna, a face ce-ti place.Rapunderea Presedintelui poate fi de natura "exclusiv politica" sau de natura juridica.O prima forma a raspunderii politice este, imprumutand expresia,"raspunderea defapt". Presedintele se expune veto-ului corpului electoral, in ipoteza candidarii pentru un nou mandat. Dar este, eventual, un oprobiu pe "ruinele Troiei". Mai eficiente si mai putin consolatoare sunt alte forme de raspundere prevazute de Constitutie:1.Demiterea;2.Punerea sub acuzare si condamnarea, pentru inalta tradare. Prima este o forma de raspundere politica, cea de-a doua este o raspundere esentialmente juridica.1. Pentru a interveni demiterea presedintelui - ca sanctiune a raspunderii lui politice - trebuie ca, mai intai, sa se procedeze la suspendarea din functie a Presedintelui. Exista asadar doua etape pentru sanctionarea politica a Presedintelui: suspendarea din functie si demiterea lui prin referendum.Suspendarea din functie nu este ea insasi o forma a raspunderii politice, ci procedura premergatoare si obligatorie pentru eventuala sanctionare a Presedintelui, intrucat: Presedintele nu raspunde politic in fata Parlamentului, ci in fata corpului electoral; suspendareadin functie poate fi informata prin referendum sau ea devine ineficacedaca referendum-ul nu a fost organizat in termenul prevazut de Constitutie.Pentru a se ajunge la suspendarea din functie trebuie indeplinite cateva conditii, de fond si de forma (art.95 si art.144, literele "f,g"). Conditia de fond prevazuta de Constitutie esteincalcarea prevederilorei.Aprecierea concreta a faptului de incalcare ramane la dispozitia Parlamentului. Conditiile de forma sunt mai multe:a)Propunerea de suspendare - motivata - poate fi facuta numai de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor;b)Ea trebuie adusa neintarziat la cunostinta Presedintelui;c)Asupra propunerii de suspendare se pronunta, printr-un aviz consultativ, Curtea Constitutionala;d)Dezbaterea propunerii de suspendare se face in sedinta comuna a Camerei deputatilor si a Senatului;e)Presedintelui trebuie sa i se respecte dreptul de a da explicatii parlamentarilor - daca el considera necesar - cu privire la faptele ce i se imputa;f)Propunerea de suspendare poate fi aprobata de Parlament cu cel putin votul majoritatii deputatilor si senatorilor.Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, aceasta produce doua efecte:a) Instaurarea interimatului functiei de Presedinte;b) Marcarea momentului de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile pentru organizarea unui referendum in vederea demiterii Presedintelui. In cazul in care referendum-ul nu s-a organizat in cel mult 30 de zile de la data aprobarii cererii de suspendare din functie sau atunci cand, desi s-a organizat in acest termen, electoratul a refuzat demiterea, inceteaza interimatul functiei si Presedintele reia exercitiul mandatului sau, daca, dimpotriva, prin referendum-ul organizat in termenul aratat, s-a decis demiterea din functie, interimatul continua pana la validarea mandatului si depunerea juramantului de catre noul presedinte ales.Alegerile trebuie organizate in termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei (art. 96, alin.2), adica, pentru ipoteza aici discutata, de la data demiterii Presedintelui. Aceasta este data la care Curtea Constitutionala, pe temeiul art. 144 litera "g", confirmarezultatele referendum-ului.2. De la principiul inscris in art. 84, alin.2, potrivit caruia Presedintele Romaniei se bucura de imunitate, legea fundamentala face o singura exceptie, punerea sub acuzare a Presedintelui pentru "inalta tradare" (art. 84, alin.3).3. Procedura Constitutionala pentru angajarea unei forme de raspundere este sumara:a) Punerea sub acuzare a Presedintelui poate fi hotarata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului;b) Votul cerut pentru punerea sub acuzare este de cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor;c) Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii;d) Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.Cateva concluzii si observatii pot fi totusi facute:a) Fapta de "inalta tradare" se situeaza in afara Codului penal actual si, deocamdata, ea contravine principiului legalitatii incriminarii si a pedepsei;Desi fapta este esentialmente penala, ca inculca si ideea raspunderii politice a Presedintelui;b)Prin punerea sub acuzare, Parlamentul nu califica fapta ca infractiune si nici nu decide asupra vinovatiei, ci doar le afirma;c) Hotararea Parlamentului de punere sub acuzare se transmite procurorului general pentru ca acesta, potrivit legii, sa sesizeze Curtea Suprema de Justitie cu judecarea cauzei;d) Pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, presedintele se afls sub beneficiul prezumtiei de nevinovatie;e) In conditiile actualei legislatii, Curtea Suprema de Justitie se afla in ipoteze contradictorii inadmisibile; ea ar urma sa califica fapta de "inalta tradare", sa-i prevada limitele speciale de pedeapsa si apoi sa decida eventuala condamnare si conditiile exercitarii cailor de atac.Atributiile Presedintelui Romaniei si actele emise in exercitarea lorAtributiile presedintelui Romaniei1. Clasificarea atributiilor.O clasificare comoda, dar si nesemnificativa, ar putea avea ca reper obiectul atributiilor, distingand astfel intre atributii de factura politica, atributii executive, militare, diplomatice, judiciare, etc.Cu unele nuantari, apreciem ca poate fi semnificativa clasificarea atributiilor presedintiale avand drept criteriu regimul lor juridic sau conditiile lor de exercitare. Urmand acest criteriu, s-ar putea constitui urmatoarele clase si subclase.A. Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintiale nu sunt supuse nici unei conditii exterioare. Dici breviter in sensul unei opinii, ar rezulta astfel:a) Acte sau fapte presedintiale savarsite in conditii de "coautorat";b) Acte sau fapte presedintiale cu un singur autor.Cum se se vede, clasificarea atributiilor este asociata actelor presedintiale. Ni se pare firesc, intrucat exercitarea unei atributii presupune o manifestare de vointa, iar manifestarea de vointa, pentru a-si produce efectele,. trebuie, de regula, sa fie obiectivata printr-un act.Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintiale sunt supuse unor conditii exterioare.Actele presedintelui comporta fie aprobarea Parlamentului, fie contrasemnarea, fie indeplinirea altor conditii extrinseci.1. Aprobarea Parlamentului trebuie sa intervina in cazul actelor presedintiale emise in exercitarea atributiilor prevazute de art. 92, alin.2 si art.93, alin.1 din Constitutie:a) Mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate;b) Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati. In prima situatie, declansarea mobilizarii implica, de regula, aprobarea prealabila a Parlamentului. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supuse ulterior aprobarii Parlamentului, dar nu mai tarziu de 5 zile de la adoprtare. In cea de-a doua situatie " incuviintarea" masurii de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta este totdeauna ulterioara adoptarii, dar in cel mult 5 zile de la luarea masurii.Trebuie insa precizat ca actul presedintial prin care se dispune una dintre masurile adoptate este supus si unei alte conditii, anterioare aprobarii lui din partea Parlamentului: contrasemnarea de primul - ministru.Cat priveste atributia prevazuta de art. 92, alin.3 din Constitutie, adoptarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii, se precizeaza doar ca acestea sunt aduse neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Rezulta limpede ca de aceasta data nu este inscrisa conditia aprobarii. Si aceasta nu pentru ca, in aceasta situatie, Presedintele ar avea puteri discretionare sau pentru ca masura insasi n-ar fi de o deosebita gravitate, ci pentru ca, in fata unei agresiuni armate indreptata impotriva tarii, potrivit art. 62, alin.2, liteda d. Parlamentul este acela care declara starea de razboi. Daca el nu se afla in sesiune, convocarea lui se face in 24 de ore de la declansarea agresiunii.2. Contrasemnarea secretelor emise de Presedintele Romaniei, de catre primul - ministru, intervine - cum se precizeaza art. 99, alin.2 din Constitutie - atunci cand sunt exercitate urmatoarele atributii:a)Incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului (art.91, alin.1);b)La propunerea Guvernului, acreditarea sau rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei si aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice (art. 91, alin.2);c)Declararea mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate (art. 92, alin.2);d)Luarea masurilor pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii (art. 92, alin.3);e)Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati (art.93, alin.l);f)Conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare (art. 94, litera a);g)Acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral (art. 94, litera b);h)Acordarea gratierii individuale(art.94,litera d).Semnificatia contrasemnarii va fi insa mai bine inteleasa daca se vor avea in vedere consecintele ei;a)Contrasemnarea autentica sau certifica semnatura actului de catre Presedinte;b)Actul emis devine prin contrasemnare un act juridic complex, rezultand din acordul de vointe ale semnatarilor lui;c)Prin contrasemnare, Guvernul intelege sa-si asume responsabilitatea politica pentru unele dintre actele sefului statului, iresponsabil politiceste in fata Parlamentului, acte al caror autor este numai nominal. Acesta este aspectul esential, mai alesin sistemul nostru constitutional. Contrasemnarea este astfel contrapartida la statutul politic al presedintelui, care nu raspunde politic in fata Parlamentului.3. Actele si faptele supuse altor conditii decat cele aratate sunt numeroase si diverse:a)Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru (art.85, alin.1), dar " in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parament" (art. 102, alin.1);b)Numeste Guvernul " pe baza votului de incredere acordat de Parlament " (art. 85, alin.1);c)In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste pe unii membrii ai Guvernului " la propunerea primului - ministru (art.85, alin.2);d)Dizolva Parlamentul - daca apreciaza ca atare - atunci cand acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura ", insa dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare;e)Presedintele poate cere poporului sa-si exprima, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national, " dupa consultarea Parlamentului " (art.90;f)Presedintele poate initia revizuirea Constitutiei, dar numai la " propunerea Guvernului "(art.146, alin.1);g)Presedintele dispune suspendarea din functie a unui membru al Guvernului, daca acesta a fost trimis in judecata pentru o fapta penala savarsita in exercitiul functiei (art.108, alin.2). Suspendarea din functie este facultativa pe intervalul dintre cererea de urmarire penala a unui membru al Guvernului, facuta de Camera Deputatilor, de Senat sau de presedinte, si trimiterea lui in judecata.Unele din atributiile Presedintelui nu se integreaza ad litteram in categoria aici examinata, fie pentru ca in exercitarea lor nu se emit acte, ci se savarsesc fapte, fie pentru ca indeplinirea respectivelor atributii nu implica, totdeauna, realizarea unei conditii exterioare si prealabile. Astfel:a)Presedintele, daca apreciaza necesar, poate participa la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice. Dar el, poate participa si in alte situatii la " cererea primului - ministru" (art.87, alin.1). Totdeauna insa, atunci cand participa la sedintele Guvernului, el este acela care le prezideaza (art. 87, alin.2);b)Pe temeiul art. 94, litera "c", Presedintele numeste in functii politice, in conditiile legii. Uneori insa, numirea este conditionata de o propunere facuta in acest sens. Numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, o face la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 133, alin.1);c)Primul-ministru si ceilalti membrii ai Guvernului isi pot prezenta demisia Presedintelui Romaniei (art. 105 si art. 106, alin.2). Este maniera individuala de a pune capat functiei ministeriale, prin manifestare unilaterala de vointa. Trebuie insa facuta o distinctie daca demisia apartine unui membru al Guvernului, altul decat primul-ministru, acceptarea ei va conduce la o remaniere guvernamentala; daca demisia apartine primului-ministru, desi individuala, dar fiind faptul ca el este seful echipei guvernamentale, precum si ca expresie si consecinta a solidaritatii guvernamentale. Presedintele procedeaza la numirea unui prim- ministru interimar "pana la formarea noului Guvern" (art.106, alin.2). Asadar, demisia individuala da nastere, in aceste conditii, unui efect colectiv. Demiterea colectiva a Guvernului poate interveni numai din oficiu. Aceasta se intampla atunci cand Parlamentul a adoptat o motiune de cenzura.Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate. El ramane in functie, pana la depunerea juramantului, de membrii noului Guvern, numai pentru a indeplini actele necesare pentru administrarea treburilor publice (art. 109, alin.4).Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintelui nu sunt supuse nici unei conditii experioare:a)Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei (art. 80, alin.2);b)De asemenea, Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice si, in acest scop, exercita functia de mediere intre autoritatile publice, precum si intre stat si societate (art. 80 alin.2);c)Presedintele poate cere convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si a senatului (art. 63, alin.2);d)In situatiile prevazute de art. 105 din Constitutie, precum si atunci cand primul-ministru este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele desemneaza un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pana la formarea noului Guvern (art. 106, alin.2);e)Presedintele adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88);f)Promulga legea adoptata de Parlament, in termen de 20 de zile de la primirea acesteia, sau, atunci cand a cerut reexaminarea ei ori verificarea constitutionalitatii acesteia, in termen de 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare ori de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care s-a confirmat constitutionalitatea legii (art. 77, alin.1 si 3);g)Inainte de promulgare, Presedintele poate cele Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii (art. 77, alin.2);h)Tot inainte de promulgare, presedintele sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legii trimise spre promulgare (art. 144, litera a);i)Presedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86);j)Indeplineste atributiile ce-i revin in considerarea calitatii sale de comandant al fortelor armate si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (art.92, alin.1);k)Primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantelor diplomatici ai altor state (art.91, alin.3);l)Numeste trei dintre judecatorii Curtii Constitutionale si procedeaza din trei in trei ani, la innoirea mandatului unui judecator dintre cei pe care i-a numit (art, 140, alin. 2 si 4);m)Propune Parlamentului numirea directorului Serviciului Roman de Informatii (art. 62, litera g);n)Numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege (art.94, litera c);o)Solicita urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor (art. 108, alin.2).