7/17/2019 Drept-10

http://slidepdf.com/reader/full/drept-10 1/4

Curs 10 Drept 12.05.2010

Starea civila a clericilor.

De foarte timpuriu a inceput sa se generalizeze obiceiul ca incheierea unei

casatorii sa se faca inainte de hirotonie sau hirotesie. La generalizare a contribuit faptul

ca limitele de varsta stabilite initial pt accesul in trepetele ierarhiei bisericesti eraudeasupra varstei la care se incheiau de regula casatoriile in acea vreme. Aceasta practica

imbraca forma scrisa prin canonul 2 apostolic! care stabileste ca "dintre cei care au intrat

in cler neansurati si vor sa se castoreasca au invoire numai citetii si cantaretii# $can 1

%1&'pidalion( cartagina stabileste chiar pt citeti ca "a)uns la varsta maturitatii sa fieobligati ori sa se casatoreasca ori sa faca fagaduinta de infranare#. Acesta s'a aplicat doar 

in bis africana. *egula generala stabilita de can 2 ap. prevede sa se casatoreasca oricand

ar dori.+ ,u se prevede insa nici o sanctiune pt clericii care ar incalca aceasta randuiala.

De mentionat este ca interdictia stabilita de acest canon nu are nici un fundamentdogmatic ci doar ratiuni de ordin practic'pastoral! prin urmare hirotonia nu constituie un

impediment de natura doctrinara pt primirea tainei cununiei! tocmai de aceea sinodullocal de la Ancira $-1+ a putut veni cu o derogare pt diaconi permitanduli'se sa se

casatoreasca si dupa ce au fost horotoniti cu conditia sa fi marturisit aceasta la momentul

hirotoniei pt a primi incuviintare de a episcop. $Can 10 +/otusi ustinian prin mai multe ,ovele! revine si intareste dispozitia can 2 ap!

stabilind sa fie indepartati din cler preoti diaconi si ipodiaconi care s'au casatorit dupa

hirotonie! amenintand cu confiscarea averii pe cei care ar nesocoti hotararea. Asa se

 pronunta si Sinodul /rulan! &1! care desi prin can 2 confirma in bloc canoanele de laAncira! deci si can 10! reluand tetual dispozitia can 2 apostolic! o dezvolta si prevede

sanctiunea caterisirii! pt ipodiaconi! diaconul sau preotul care ar indrazni sa secasatoreasca dupa hirotonie! cu toate ca acestea au continuat sa eiste clerici care secasatorsau dupa hirotonie. Drept urmare mparatul Leon 3 4ilozoful emite o ,ovela in

&! prin care interzice catergoric practica! eistenta la acea data de a se permite nu

numai diaconilor si chiar si preotilor! casatoria dupa hirotonie. $se prezinta in novela -!termenul de 2 ani in care se putea casatori cei ce spuneau aceasta la hirotonie +.

n primii ani ai sec ! sin local 6lvira Spania! a incercat si in parte a reusit sa

impuna celibatul preotilor incepand cu treapta de ipodiacon! dispozitia can -- a fost

 preluat in -1 de sinod local de la Arles. Dupa aproimativ 2 decenii sinodul ecumenic dela ,iceea a respins aceasta masura. Astfel in rasarit au prevalat dispozitiile can ap.

Acestea au stabilit pedeapsa caterisirii pt episcopii! sau diaconii! sau preotii! care si'ar 

 parasi sotia pe motiv de evlavie! si ar starui in aceasta situatie! can 5 apostolic. 7e de alta parte o indoita pedeapsa eterna! caterisirea si ecluderea din 8iserica! pt episcopul sau

oricare alt cleric! dar chiar si pt laicul care s'ar feri de casatorie! de carnuri si de vin! nu

 pe motiv de infranare! ci din ingretzosare. $can 51 ap.+Catre sfarsitul sec 9 incep sec 5 mai multe sinoade africane ale caror canoane au

fost adunate intr'o colectie de sinodul de la Cartagina '1&'! au reluat problema obligatiei

clericilor de a pazi infranarea departandu'se de femei.$canoanele -!!25%--( si 0%'(+

Avand in vedere si pozitiile unor parinti 9 scriitori bis. ai primelor veacuri care se

7/17/2019 Drept-10

http://slidepdf.com/reader/full/drept-10 2/4

 pronuntasera ca ar fi mai bine pt clerici sa nu fie casatoriti $6usebiu Cezarea! Sfantul

Chiril al erusalimului! Sf 6pifanie! Sf Ambrozie! 4er eronim! 4er Augustin+! cei mai

multi dintre apuseni au interpretat dispozitiile in cauza in sensul impunerii celibatului.nsa Sinodul /rulan combatea ceea ce in biserica romanilor s'a predat drept

canon! referindu'se la acele canoane ale sinodului cartagina! le'a interpertat in sensul in

care! infranarea clericilor casatoriti fusese intotdeauna inteleasa in rasarit anume caobligatia de abtinere de avea relatii cu sotia in anumite zile! inainte de a slu)i! in special in

vederea pregatirii pt savarsirea Sfintei Liturghii.$can 1- /rulan+ $chiar daca nu ar fi venit

can 1- /rulan sa lamureasca aceasta problema! interpetarea sinodelor africane in sensulobligarii celui promovat in cler sa se desparta definitiv de sotie ar fi greu de sustinut! mai

ales in cazul can - Cartagina care cere clericilor "sa fie intru toate infranati pt a dobandi

ceea ce ei cer sincer de la Dumnezeu! astfel si noi vom obtine ceea ce am primit de la sin

apostolic si s'a pastrat din vechime#. n privinta infranarii ap 7avel recomanda "sa nu valipsiti unul de altul decat cu intelegere! pentru un timp ca sa va indeletniciti cu postul si

rugaciunea si apoi sa fiti din nou impreuna #. 7e de alta parte can 10 Sardica a fost mai

 bine receptat in apus '--' impunandu'se mai devreme o obligativitate a avansarii

clericilor din treapta in treapta. /recand prin toate treptele pt a a)unge la cele superioare.Cum ar putea fi eplicata in sensul celibatului acea departare de sotii pe care

canonele sinoadelor africane o pretind diaconilor! preotilor si episcopilor! de vreme cedupa hirotesia intru ipodiacon ar fi trebuit sa se desparta definitiv de sotie+.

Can 1- : in acelas canon parinti prevad pedeapsa caterisirii pt cel care ar indrazni

ca impotriva canoanelor apostolice sa impiedice pe cineva din cei sfintiti a se uni si aconvietui cu sotia legitima. /otusi situatia episcopilor casatoriti este abordata diferit! can

12 /rulan. Se poate afirma ca in privinta obligatiei ep. de a se infrana si departa de

femeie! sin /rulan isi insuseste intepretarea specific apuseana. Cu mai bine de un secol si

si )umatate mp ustinian facuse primii pasi in acest sens.7rin urmare dispozitiile referitoare la casatoria episcopilor inregistreaza o

evolutie aparte. Sf Scriptura prezinta posibilitatea ca ep. sa fie casatoriti si sa aiba copii;

s'a considerat un lucru normal din vreme ce chiar unii dintre ap fusesera castoriti $7etru<t !1!15+. nsa altii dintre apostoli au fost necasatoriti; eemplul cel mai relevant este

7avel! care de altfel face elogiul starii de feciorie Cor cap !1! '. Drept urmare ca unii

 pr 9 scriit bis. ai primelor veacuri opinasera ca ar fi mai potrivit pt clerici sa fienecasatoriti! in primele veacuri chiar si episcopilor li s'a lasat libertatea de a fi casatoriti

sau necasatoriti cu conditia ca ramanerea in starea de celibat sa nu fie cauzata de o

desconsiderare a casatoriei. De remarcat faptul ca in *asarit! celibatul nu numai al

episcopilor! ci si al clericilor in general s'a mulat pe starea monahalamp ustinian 1 incearca sa ingradeasca accesul la episcopat al celor casatoriti!

impunand cadidatului la aceasta treapta sa fie necastoriti! sa nu aiba copii sau nepoti si sa

fi fost cel putin luni calugar sau cleric$,ovela + <ai tarziu urmand linia trasata deustinian! Sinodul /rulan reactioneaza impotriva ca in unele tinuturi episcopii continua sa

convietuiasca cu sotiile! chiar si dupa hirotonia in trepta arhiereasca. Sanctiunea pt

aceasta este caterisirea. $can 12+ Acelas sinod stabilea pt acestia! nu doar sa intrerupaconvietuirea cu fostul sot! potrivit intelgerii! ci si obligatia de a intra in o manastire.

Situata de parte de resedinta si departe de eparhia fostului sot! acestuia din urma

reveindu'i obligatia de a'i asigura spri)inul material necesar. Desi can ! obliga numai la

7/17/2019 Drept-10

http://slidepdf.com/reader/full/drept-10 3/4

vietuirea intr'o manastire nu si intrarea in starea monahala! mai tarziu a fost interpretata

ca o obligatie de a imbratisa starea monahala.

7rin urmare legislatia lui ustinian ca si sin. /rulan! nu interziceau accesul celuicasatoriti in treapta episcopala! insa il obligau sub sanctiunea caterisirii sa inceteze

treapta con)ugala din momentul consacrarii sale in aceasta treapta. Cu toate acestea au

mai fost ep. care au convietuit cu sotiile; nu numai dupa ustinian ci chiar si dupa /rulan.= dovada este si ,ovela din 11 a mp. saac Anghel! care dispune indepartarea din

scaun si lipsirea de demnitatea arhiereasca! pt cazul cand sotiila nu se retragea in

manastire. Si dupa aceasta au mai eistat cazuri insa. Aceste cazuri merg pana in sec. 1!dupa cum spune 7r 4loca.

Asadar incepand cu ustinian si mai ales dupa sinodul /rulan cazurile ep.

casatoriti au inceput sa fie din ce in ce mai rare. *egula pt episcop a devenit celibatul!

desi in rasarit ma)oritatea clericilor care au renuntat la casatorie au intrat in monahism!totusi pt candidatii la episcopate! starea monahala nu a devenit obilgatorie! decat abia

dupa sec al 1'lea.

7t ceilalti clerici insa! starea monahala nu s'a impus niciodata ca unica forma de

celibat! spre deosebire de episcop! desi oarecum e privita ca regula! starea monahala!eceptand preotii! diaconii celibi! nemonahi! continua sa eiste si astazi. >n moment

important in evolutia episcopatului il constituie Sin local C'pol & care in can 2 a)ungesa declare incompatibilitatea demnitatii epsicopale cu starea monahala. >nii canonisti au

interpretat ca ar interzice accesul monahilor la treapta episcopala. Altfel spus starea

monahala ar fi impediment pt hirotonia intru arhiereu. ntradevar canonul prevede ointerdictie insa aceasta nu' vizeaza pe monahi ci pe episcopi! fara sa faca vreo referire la

conditiile sau la impedimentele pt accesul la treapta episcopala! canonul interzice celor 

ce au a)uns odata pt totdeauna la demnitatea episcopala sa se pogoare la viata

monahiceasca. Asadar canonul lasa sa se inteleaga ca ep. proveniti dintre nemonahi nu leeste ingaduit in monahism! iar pe de alta parte ca episcopul ales dintre monahii odata

ridicat la aceasta treapta isi pierde intr'un fel calitatea de monah. "Caci votul monahilor 

 presupune ascultarea neconditionata si ucenicia! nu carmuirea! ci a fi pastoriti.# Ales pastor! monahul iese din starea de ascultare si devine cel ascultat! caruia i se supune

intreaga comunitate. 7rin urmare obiceiul generalizat in rasarit din veacul al de a se

impune celui ales epsicop! dintre nemonahi! sa intre in starea monahala inainte de a fihirotonit intru arhiereu! nu trebuie socotit contrae can 2 de la C'pol &! din moment ce

 potivit afirmatiilor mai multor sfinti parinti! ep. este chipul lui ?ristos in eparhia sa!

8iserica a randuit ca inainte de a fi hirotonit episcop inainte de a a)unge pastor! fiecare

candidat sa treaca printr'o stare desebita de ascultare! prin acea stare de ascultare smerita!care doar in viata monahala este dusa la etrem. /aierea voii. =ricat de anevoioasa ar fi

aceasta ascultare! ea nu reprezinta decat o umbra a ascultarii pana la moarte si inca

moarte pe cruce! pe care smerindu'se a aratat'o nsusi ?ristos $4lp! 6vr 5!+.Dupa inaltarea Sa! 4iul nu se mai intoarce niciodata la starea de supunere si

smerenie si ramane pastorul cel bun care isi cunoaste oile $n 10!1'15+ si care va veni

intru Slava Sa ca mparat a mparatilor si ca )udecator al lumii $<t 25+.n concluzie ep. nu se mai poate cobori la starea acelora pe care el ii pastoreste si

nici la starea de simplu monah aflat sub voturi! incercarea de a reveni la starea de

ascultare ar face ca sa se renunte la starea arhiereasca! pt ca cele doua stari sunt

incompatibile.

7/17/2019 Drept-10

http://slidepdf.com/reader/full/drept-10 4/4

@@Despre cununie' nu forma.!ci conditiile de fond9 paragraful 8