Hidrografia

Geologia, relieful, clima, solurile si vegetatia teritoriului Romaniei au o influenta hotaratoare asupra formarii, distributiei in timp si spatiu si a altor aspecte ce caracterizeaza hidrografia acestui teritoriu. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din muntii Carpati si apartin bazinului hidrografic al Dunarii. Arcul carpatic este o cumpana generala de ape, aspectul general al retelei de rauri a Romaniei fiind acela al unei dispozitii radiale. Lungimea totala a raurilor cu curgere permanenta este de cca 115000 km (din care 79000 km cadastrata), densitatea medie pe teritoriu fiind de 0,49 km/km2 , dar ea este in directa legatura cu zonalitatea verticala. Reteaua cea mai putin densa, sub 0,30 km/km2 corespunde regiunilor de campie si de dealuri, iar cea mai densa, unitatilor montane unde atinge valori de 1 - 1,2 km/km2 . Principalele rauri ale Romaniei sunt Dunarea, Siretul, Muresul, Oltul, Somesul, Prutul, Bistrita etc. Dintre acestea, de departe cel mai important este fluviul Dunarea care curge in limitele teritoriului Romaniei pe o distanta de 1.075 km, din lungimea sa totala de 2.860 km. Ii urmeaza Muresul (761 km), Prutul (742 km), Oltul (615 km), Siretul (559 km), Somesul (376 km), Argesul (350 km), Bistrita (283 km). Regimul hidrologic al raurilor Romaniei este direct influentat de precipitatii, de relief, soluri, vegetatie si structura geologica, adica de mediul in care se formeaza, fapt deosebit de bine conturat in cadrul tarii noastre. Zonele montane se deosebesc de cele de ses prin cantitatea de precipitatii, regimul temperaturilor si cel al umiditatii aerului. In regiunile de ses numarul zilelor cu temperaturi negative este cuprins intre 40 si 90, iar la altitudini mari (peste 2000 m) numarul lor depaseste 200. In zona muntoasa cea mai mare parte a precipitatiilor cade sub forma de zapada alcatuind un strat stabil a carui topire, la altitudini mari, se prelungeste pana la inceputul verii. Ca urmare, scurgerea minima in zona montana inalta are loc iarna, iar scurgerea maxima incepe de PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA SINTEZA 15 obicei in lunile aprilie – mai. In cursul verii, apele mari sunt intretinute de ploi. In zonele de campie si de dealuri, precipitatiile sub forma de zapada sunt mai reduse, iar stratul de zapada are o durata mai scurta. Viiturile provenite din topirea zapezilor se termina in martie, iar ploile de vara formeaza numai viituri izolate. In afara de zonalitatea verticala a climei, o mare influenta asupra regimului hidrologic o are zonalitatea climatica orizontala, in special regimul precipitatiilor si temperaturii aerului.