Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Suceava

Drogurile~Lucrare pentru sustinerea atestatului profesional~

Elev: Istrate Andrei Profesor coordonator:

1

Clasa a XII-B Brădăţan Claudiţa

Anul Școlar 2015-2016

Cuprins

a)Argument………………………………....pg.3b)Drogurile in general……………………..pg.4c)Cele mai populare droguri……………....pg.5d)CLASIFICAREA DROGURILOR……..pg.6

i) Produse care deprimă activitatea sistemului nervos : (1) Alcoolul …………………………pg.7

ii)Produse care stimulează activitatea sistemului nervos :(1) Cafeina………………………….pg.9(2) Tutunul…………………………pg.11(3) Cocaina…………………………pg.12

iii) Produse care perturbă activitatea sistemului nervos :(1) Canabis…………………………pg.13

iv) Produse de sinteză :(1) Ecstasy………………………….pg.14

e)Concluzie………………………………...pg.15f) Bibliografie………………………………pg.16

2

ArgumentCei mai predispuşi tentaţiei de a consuma droguri sunt adolescenţii şi

tinerii. Prin urmare recomandările li se adresează.

* Nu ceda tentaţiei de a încerca drogurile – şi prima încercare comportă un risc. Ştiai că dependenţa se poate instala de la prima doză de drog ?

* Ai grijă când îţi faci prieteni şi nu ezita să schimbi anturajul atunci când constaţi că are preocupări (pre-) delincvente (consum de alcool, droguri, absenteism şi abandon şcolar).

* Unele propuneri venite din partea prietenilor s-ar putea să aibă caracter imoral sau ilicit. Învaţă să spui NU, dacă vrei să dovedeşti că eşti tare. Fă-o, susţinându-ţi punctul de vedere.

* Informează-ţi prietenii şi cunoştinţele asupra consecinţelor consumului de droguri şi fii sigur că le-ai dat de gândit, chiar dacă pe moment nu vor recunoaşte.

* Este posibil să ai unele probleme în familie, la şcoală sau în relaţia cu prietena/ prietenul; drogurile sau alcoolul nu reprezintă o soluţie, ci doar o problemă în plus.

* Consumul de droguri te poate determina să comiţi infracţiuni pentru procurarea unei noi doze şi rişti să devii tu însuţi infractor.

* Nu intra în reţeaua traficanţilor de droguri, oricâte avantaje ai obţine; gândeşte-te la implicaţiile finale ale tranzacţiilor ilicite cu stupefiante.

* Contribuie şi tu la prevenirea, combaterea şi reducerea delincvenţei legate de droguri – fii sigur de confidenţialitatea informaţiilor.

* În loc să consumi droguri poţi să faci sport, să mergi la un spectacol, să citeşti o carte, să asculţi muzică, să dansezi, să desenezi sau … să te îndrăgosteşti!

* Nu ezita să ceri sprijinul celor din jur (părinţi, prieteni, profesori, medici, psihologi, asistenţi sociali, poliţie ş.a.) pentru a scăpa de flagelul drogurilor!

3

Drogurile în general

Drogurile practic sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl intalnim în rândul drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă substanțe care provoacătoleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea deconștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.

4

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:

- cofeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.

- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.

- etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul și berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan și Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.

- tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii unor religii.

- opiacee și opioide – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).

- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și Bolivia.Cocaina este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina, utilizate în medicină și stomatologie pentru anestezie locală.

Antipsihotice

1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului durează câteva ore. Efecte plăcute sau neplăcute, în funcție de montajul mintal = expectanța consumatorului.

2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite.

5

CLASIFICAREA DROGURILOR

După regimul juridic al substanţelor:

Droguri legale: alcoolul, cafeina, nicotina.

Droguri ilegale.

După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

- Produse care deprimă activitatea sistemului nervos

Băuturi alcoolice;

Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);

Barbituricele şi alte substanţe utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.);

Solvenţii şi gazele inhalante (toluen, acetonă, butan etc.);

Opiacee (opiu, morfină, codeină, papaverină, heroină);

Opioide (mialgin, fortal, metadonă).

- Produsele care stimulează activitatea sistemului nervos

Cocaină

Amfetaminele, care au şi efect halucinogen (ecstasy, pudra îngerilor)

Hormonii steroizi anabolizanţi

Cafeina

Tutunul

- Produsele care perturbă activitatea sistemului nervos

Substanţe halucinogene (LSD, Mescalina)

Canabis

După originea produsului:

Produse naturale (cannabis, etc.);

Produse de semi-sinteză (heroina, etc.);

Produse de sinteză (ecstasy, LSD, etc.).

După dependenţa generată:

droguri ce creează dependenţă fizică;

droguri ce creează dependenţă psihică;

droguri ce creează dependenţă mixtă- fizică şi psihică

6

Produse care deprimă activitatea sistemului nervos :

Alcoolul

Cum ne afectează alcoolul?Alcoolul absorbit în sânge la nivelul stomacului şi al intestinului subţire ajunge peste tot în corp şi provoacă, asupra diferitelor organe şi funcţii ale organismului, efecte cu atât mai intense cu cât este mai mare cantitatea ingerată. Unele dintre aceste efecte, deşi cunoscute, nu au fost încă explicate pe deplin; altele

au fost descifrate de oamenii de ştiinţă până la nivel molecular. În ceea ce priveşte marea masă a publicului,

băutor sau nu, mulţi ştiu că alcoolul "face rău la ficat", dar efectele alcoolului asupra altor organe le ştiu mult mai puţin.

Inima: după ce consumă alcool, unele persoane resimt o accelerare a bătăilor inimii sau acestea devin neregulate. Nu se cunoaşte exact mecanismul acestui fenomen, dar se pare că alcoolul ne afectează direct acest “metronom” intern.

Sistemul circulator: alcoolul are un efect vasodilatator (lărgeşte vasele de sânge), ceea ce ne face să ne simţim încălziţi şi să ni se înroşească obrajii.

Sistemul imunitar: alcoolul are un efect negativ asupra acestuia, slăbind puterea de apărare a organismului, astfel încât devenim mai susceptibili la infecţii şi mai puţin capabili să luptăm împotriva lor, odată instalate. Iar acest efect durează aproximativ 24 de ore după ce am băut câteva pahare, ceea ce ar trebui să îi facă să se gândească mai bine pe cei care obişnuiesc să se trateze de răceală cu mai multe rânduri de ţuică fiartă.

Rinichii şi vezica urinară: nu numai simplul fapt că bem lichide, sub forma băuturilor alcoolice, explică faptul că, atunci când bem asemenea licori, ne vine să mergem mai des la toaletă. E vorba şi de un efect special al alcoolului asupra unui hormon care reglează diureza (eliminarea urinei prin rinichi.) În mod normal, corpul secretă un hormon numit vasopresină, care reţine apa în corp. Alcoolul, însă, inhibă activitatea acestui hormon, aşa că mare parte din

7

apă, în loc să fie reabsorbită din rinichi, trece prin ei şi se acumulează în vezica urinară, făcându-o să se umple mai rapid; de aici, nevoia de a urina mai des.

Articulaţiile: alcoolul afectează metabolizarea anumitor proteine, ceea ce poate duce la o producţie crescută de acid uric, un reziduu al metabolismului proteic. În mod normal, acidul uric se elimină pe cale urinară, dar, când este în cantităţi crescute, se poate acumula în articulaţii, ceea ce explică de ce unele persoane, după o petrecere cu băutură multă, se plâng nu numai de dureri de cap, dar şi de dureri în încheieturi. În timp, acumularea masivă de cristale de aciud uric în articulaţii poate provoca apariţia maladiei numite gută (în trecut numită şi “boala regilor” sau a bogătaşilor, deoarece apărea la persoane care mâncau zdravăn - mai ales multă carne - şi beau la fel), caracterizată prin crize foarte chinuitoare, cu dureri atroce în articulaţiile afectate.

Creier: alcoolul produce, la acest nivel, o varietate mare de efecte, în acord cu marea varietate a funcţiilor acestui organ extrem de complex.

De pildă, afectează, în diferite moduri, producţia diverşilor neurotransmiţători (substanţe implicate în transmiterea impulsurilor nervoase în creier), precum acidul gama-amino-butiric (GABA) şi glutamatul, efectul fiind încetinirea transmiterii mesajelor nervoase prin creier.

Cam de de la o alcoolemie de 0,5 la mie în sus, încep să apară tulburări ale activităţii nervoase înlobul frontal, aria cerebrală implicată în controlul impulsurilor şi luarea deciziilor, ceea ce explică de ce oamenii băuţi nu-şi mai înfrânează anumite porniri şi iau adesea decizii proaste.

Alcoolul acţionează şi asupra sistemului de recompensă din creier; efectul său euforizant, care ne face să ne simţim bine, ne face de asemenea să vrem să mai bem. Pe cei predispuşi la abuz sau dependenţă, acest efect îi face să nu se poată opri din băut decât atunci când intoxicaţia alcoolică îi aduce în stare de inconştienţă.

Cu cât o persoană bea mai mult, cu atât e mai probabil să nu-şi amintească prea bine unde-a fost şi ce-a făcut. Cei care se trezesc într-un şanţ sau într-o casă străină, la spital sau la poliţie, fără să-şi aducă aminte cum au ajuns acolo, datorează aceste experienţe efectului alcoolului asuprahipocampului - o arie a creierului unde au loc procese cerebrale legate de memorie şi care are şi ea de suferit din cauza efectelor toxice ale alcoolului.

Când alcoolemia depăşeşte 3,5 la mie, pot apărea tulburări extrem de grave. La această concentraţie, alcoolul poate inhiba complet funcţionarea centrilor reflecşi din trunchiul cerebral, care controlează procese fiziologice precum respiraţia, tusea, strănutul ş. a. În asemenea situaţiii, când centrii reflecşi amorţiţi de alcool devin incapabili să mai regleze funcţiile vitale ale organismului, poate surveni moartea, fie direct, fie, mai frecvent, prin înecarea cu propria vomă: dacă un om vomită, iar mecanismul normal care asigură protecţia împotriva pătrunderii materiilor lichide şi solide în căile respiratorii, (unde n-ar trebui să intre decât aer) nu mai “merge”, atunci poate avea loc aspirarea vomei în plămâni, ceea ce produce înecul şi moartea.

8

Produse care stimulează activitatea sistemului nervos :

Cafeina

Cafeaua a fost folosita in principal numai in lumea araba pana in secolul al XV-lea. Tara in care au fost folosite pentru prima data boabele de cafea este Etiopia (fiind destinata mentinerii starii de veghe in timpul rugaciunilor). In secolul al XVI-lea au aparut cafenele in Istanbul, Cairo si Mecca, iar in 1573 cafeaua a ajuns si in Europa. Ceaiul a fost introdus, mai tarziu, in 1657, dar a devenit rapid foarte popular ( Lao Zi, intemeietorul daoismului recomanda ceaiul ca elixir pentru discipolii sai).Ciocolata cu lapte a ajuns in Elvetia in 1876, iar la sfarsitul secolului XIX au aparut produsele cola.

Cafeina, practic cel mai utilizat stimulant, se gaseste in principal in semintele arborelui de cafea (Coffea arabica), dar frunzele de ceai (Thea sinensis) si cotiledoanele semintelor de cacao (Theobroma cacao) sunt, de asemenea, surse de cafeina.

Cafeina este semnalata si in traficul de droguri, ca falsificator (adulterant) al drogurilor psihostimulante, fiind folosita pentru a mima actiunea stimulanta a amfetaminelor.

Absorbtia gastrointestinala este mare, iar biodisponibilitatea, dupa administrarea orala, tinde spre 100%. Timpul de injumatatire al cafeinei este mult mai mic la fumatori (3 ore), fata de nefumatori (10 ore). La copiii mai mari de 3 ani si la adulti biotransformarea este intensa, insa

9

la copiii mai mici de 2-3 luni metabolizarea este foarte lenta si timpul de injumatatire este mai mare de 24 de ore.

Biotransformarea are loc mai ales prin N-demetilare si oxidare. Excretia urinara a cafeinei in 48 ore este de aproximativ 85%. Mai putin de 10% din substanta patrunsa in organism este eliminata netransformata.

Cele mai importante tipuri de cafea sunt Arabica si Robusta. Cafeaua Arabica este cea mai consumata cafea. Continutul de cafeina exprimat procentual pe masa uscata variaza intre 0.9-2% in semintele verzi de cafea Arabica si 1.3% in semintele de cafea Arabica prajite. Cafeaua Robusta este consumata in principal in Franta, Italia, UK. Continutul mediu de cafeina este aproape de 2 ori mai mare si este cuprins intre 1,6-2,4% din masa uscata pentru samanta verde si de 2% din masa uscata pentru cea prajita.

La o ceasca standard de 150 ml de cafea continutul in cafeina variaza intre 71-120 mg cafeina/ceasca pentru cafeaua Arabica si de 131-220 mg cafeina/ceasca pentru Robusta.

Cafeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central (toate zonele cortexului cerebral), creste diureza, stimuleaza functiile inimii. Cafeina actionand ca antagonist al adenozinei are efect antimigrenos si antiastmatic.

La nivel celular, metilxantinele prezinta trei tipuri de actiuni de baza care sunt probabil responsabile de efectele lor diverse:

- translocarea calciului intracelular,

- cresterea acumularii de nucleotide ciclice,

- blocarea receptorului adenozinei.

Cafeina poate produce:

- neliniste,

- pierderea controlului motor,

- cefalee,

- vertij,

- scaderea apetitului,

- cresterea termogenezei.

10

Este important de notat faptul ca, administrarea cafeinei nu poate inlocui somnul si trebuie folosita doar ocazional ca un prim ajutor pentru intarirea vigilentei.

Tutunul

Tutunul are un continut complex. Daca majoritatea fumatorilor cunosc faptul ca tutunul contine nicotina, putini stiu faptul ca tutunul mai contine alte aproximativ 4000 de substante chimice daunatoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene.

Continutul în nicotina si alte substante depinde de varietatea de tutun, conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate (frunzele de la baza plantei contin în general mai putina nicotina). Din aceste motive exista variatii destul de mari ale continutului diferitelor tipuri de tigari de pe piata. De exemplu, continutul de nicotina poate varia între 0,1 si 1,3 mg/tigareta. Fermentarea (etapa importanta în procesul de prelucrare a tutunului) tinde sa reduca continutul de nicotina si sa creasca continutul altor substante toxice.

Prelucrarea frunzelor de tutun cuprinde în general trei etape: uscarea la aer, îmbatrânirea (conservarea timp de 1 sau mai multi ani) si fermentarea.

Toxicitatea tutunului si fumului de tigaraLa prima vedere, identificarea celor peste 4000 de substante chimice din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila. Cercetarile intensive si progresele înregistrate în toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea compusilor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre toti acestia, monoxidul de carbon si nicotina sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac precum si aldehide volatile.

Hemoglobina din sângele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decât pentru oxigen. Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de catre sânge. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie în sângele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori).

Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care produc aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au asemenea efect.

11

Fumatul ucide în cel mai real si direct sens al cuvântului!

CocainaCocaina este o substanţă stupefiantă care creează o dependenţă puternică, acţionând direct asupra creierului. Cocaina pură a fost extrasă din frunzele plantei coca la mijlocul secolului 19; la începutul secolului 20 era deja folosită ca ingredient în majoritatea produselor farmaceutice destinate tratării diverselor boli. În prezent, deţinerea, utilizarea sau comercializarea cocainei sunt ilegale,

cu o singură excepţie: medicii o pot folosi ca anestezic în timpul unor intervenţii chirurgicale la ochi sau la gât.

Pe stradă.

Pe stradă, cocaina se vinde în general sub formă de pudră albă, fină sau granulată. Dealerii însă o amestecă cel mai adesea cu diferite alte substanţe inerte (ex.: pudră de talc, zahăr pudră, faină etc.) sau chiar active (amfetamine, substanţe anestezice etc.). Din această cauză, într-o doză de cocaină doar 50 - 60% sunt de cocaină pură, iar efectele şi toxicitatea dozei sunt foarte diferite de cele ale cocainei pure.

Consum.

"Priza" este cea mai des folosită metodă de administrare a cocainei. Trasă pe nas ("prizată"), cocaina este absorbită rapid prin mucoasa nazală provocând cele mai intense şi îndelungate efecte (cu durata de 15 - 30 minute).

Prin mestecarea frunzelor de coca, absorbţia substanţei active se face mai lent, iar efectele nu sunt prea intense dar sunt persistente. Cocaina poate fi de asemenea injectată, această metodă fiind mai rar folosită şi mai periculoasă. Substanţa injectată trece direct în sânge, este total absorbită şi efectele apar într-un timp foarte scurt (10 - 20 minute). Cocaina poate fi şi fumată - tipurile de cocaină care de obicei se fumează fiind denumite freebase şi crack. Ajunsă în plămâni, cocaina se absoarbe foarte repede în sânge, are efecte imediate dar pentru o perioadă scurtă (5 - 10minute).

Efecte pe termen lung.Cu fiecare nouă doză, consumatorul caută - dar nu reuşeşte - să retrăiască senzaţiile pe

care i le-a oferit doza anterioară. Astfel, consumul pe termen lung naşte dependenţă şi provoacă iritabilitate şi schimbări bruşte de dispoziţie, paranoia sau halucinaţii auditive. Consumul în doze din ce în ce mai mari creşte toleranţa consumatorului faţă de starea de high

12

(euforie) dar creşte şi sensibilitatea lui faţă de efectul anestezic al cocainei. În astfel de momente, pot surveni decese accidentale, funcţia anestezică a cocainei putând provoca consumatorului un stop respirator şi de aici un stop cardiac.

Produse care perturbă activitatea sistemului nervos :

CanabisCanabis este denumirea generica pentru drogul psihoactiv cunoscut ca marijuana, iarba, ''dope''. Numele stiintific al plantei canabis este canabis sativa. Potrivit unui raport al Natiunilor Unite, canabisul a fost drogul cel mai produs, traficat si consumat in 2010. In acel an, intre 119 si 224 de milioane de adulti

din intreaga lume l-au consumat.

Cum functioneaza canabisul?Principala substanta chimica psihoactiva (cu efecte

asupra creierului) din canabis se numeste delta-9 tetrahydro-canabinol (THC). Aceasta substanta este cea care induce senzatia de ''high''. Produsele pe baza de canabis au diverse concentratii de THC. Continutul de THC din canabisul ilegal a crescut in mod ingrijorator in ultimii 50 de ani.

Canabisul este folosit in principal sub 3 forme: marijuana, hasis si ulei de hasis. Marijuana este produsul rezultat din uscarea florilor si a frunzelor plantei de canabis. Este produsul cel mai putin puternic si de obicei se fumeaza. Hasisul este obtinut din rasina. Este uscat, presat si fumat, consumat ca atare sau adaugat in mancare.

Uleiul de hasis, cel mai puternic dintre produsele pe baza de canabis, apare sub forma unui ulei dens obtinut din hasis. Canabisul se fumeaza in general, dar poate fi si ingerat sau adaugat in prajituri (''hash cookies'').

Canabisul este cunoscut sub numele de: marijuana, iarba, pot, dope, Mary Jane, hooch, weed, hash, brew, cones, smoke, mull, buddha, ganja, hydro, yarndi, heads, shit si green. Tigarile care contin canabis sunt numite jointuri sau “reefers”.

Riscuri asupra sanatatiiConform studiilor, canabisul afecteaza negativ capacitatea de invatare si memoria, iar

daunele persista mult timp dupa ce efectele drogului dispar. La adolescentii care consuma canabis, acestea pot persista cativa ani, iar consecintele asupra creierului aflat in dezvoltare sunt si mai grave.

Potrivit unor studii recente, consumul de canabis favorizeaza instalarea bolilor respiratorii aparute ca urmare a fumatului, cum ar fi cancerul pulmonar. De asemenea, consumul este asociat cu scaderea libido-ului si a fertilitatii si cu o forma agresiva de cancer testicular la consumatorii tineri.

13

Dozele ridicate de canabis pot cauza stari de panica sau psihoza. Unele persoane au reactii psihotice violente (ganduri si senzatii distorsionate, paranoia) sau sufera de atacuri de panica atunci cand sunt sub influenta drogului.

Produse de sinteză :Ecstasy

Ecstasy (MDMA) face parte din categoria amfetaminelor - adică a substanţelor care măresc viteza de reacţie a corpului. La începutul secolului 20, MDMA a fost sintetizat de către cercetătorii de la compania de farmaceutice Merk. Prin anii '70, MDMA a devenit o substanţă foarte utilizată în activitatea psihiatrică şi psihoterapeutică. Acum aproape 20 de ani Ecstasy a fost inclus în

categoria substanţelor stupefiante ilegale, dar în acelaşi timp a început să devină un drog foarte popular, legat de lumea cluburilor underground de rave.Consum.

Ecstasy se găseşte sub formă de pastile, de forme şi culori diferite şi se ingerează (se înghite). Este important ca utilizatorul de Ecstasy sa fie sigur ca ceea ce înghite este Ecstasy şi nu o altă substanţă cu efect stupefiant.

Efecte psihologice şi fiziologice.

O doză de 80-150 mg de Ecstasy are un efect de 4-6 ore. Efectele Ecstasy depind foarte mult de starea iniţială a utilizatorului şi de locul (ambientul) în care substanţa este ingerată. Cei mai mulţi utilizatori declară că XTC le provoacă un sentiment de bine general, de încredere în sine şi în ceilalţi. Lumea devine mai bună, viaţa mai frumoasă, cei care sunt timizi devin mai comunicativi şi percepţiile senzoriale se intensifică (simţ tactil, percepţie auditivă, percepţie vizuală etc.). Ecstasy mai poate provoca şi alterarea percepţiei timpului, reducerea sentimentului de frică, reducerea obsesiilor, conştientizarea şi aducerea la lumină a unor amintiri foarte vechi şi creşterea apetitului sexual.

Efecte fiziologice adverse, pe termen lung. Abuzul îndelungat de Ecstasy poate provoca: anxietate, panică, iritabilitate, psihoze

cronice şi paranoice, depresii severe, slăbirea capacităţilor de memorie. După ce prima doză îşi face efectul, unii utilizatori iau încă o jumătate de pastilă pentru a prelungi starea de plăcere. În acest moment, există riscul să apară următoarele efecte: tahicardie, transpiraţie

14

excesivă, senzaţie de leşin, crampe sau atacuri de panică. Atunci când apar aceste efecte este important ca persoana să se aşeze, să se liniştească, să bea nişte apă sau suc de fructe; dacă simptomele persistă sau se agravează, atunci trebuie solicitat primul ajutor (pe cât posibil din partea unui cadru medical).

Concluzie:

Consumul de droguri este un fenomen real şi înspǎimântǎtor prin amploarea pe care a dobândit-o în societatea româneascǎ. Dacǎ una dintre libertǎţile câştigate în 1989 a fost aceea de a consuma droguri, se pare cǎ cea mai vulnerabilǎ categorie o reprezintǎ tinerii, acest fapt ducând la apariţia unui nou concept

morţii de sâmbǎtǎ searǎ.

15

Bibliografiehttp://www.argumentpress.ro/stop-consumului-de-droguri/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog

http://www.descopera.ro/stiinta/13712193-ce-se-intampla-in-corpul-nostru-cand-bem-alcool

http://www.5pm.ro/content.php?id=29

http://www.5pm.ro/content.php?id=30

http://www.castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/canabis

http://www.google.ro -imagini(images)

16