dr a ghicescu maria petri s or deborah profesor coordonator

13
Nu poate fi criza de stres saptamana viitoare. Agenda mea e plina deja. Draghicescu Maria Petrisor Deborah Profesor coordonator Dumitru Ramona Clasa: XA

Upload: irving

Post on 01-Feb-2016

24 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Nu poate fi criza de stres saptamana viitoare. Agenda mea e plina deja. Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah Profesor coordonator - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Nu poate fi criza de stres saptamana viitoare.

Agenda mea e

plina deja.

Draghicescu Maria Petrisor Deborah

Profesor coordonator

Dumitru Ramona

Clasa: XA

Page 2: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Ce este stresul?

Stresul este un simplu factor al naturii – fortele din interiorul si exteriorul lumii, afectand diferite persoane.

Individul raspunde stresului in moduri in care il pot afecta, la fel cum pot afecta si mediul inconjurator.

Din cauza excesului de stres din vietile noastre, deobicei ne gandim la o experienta negativa, dar dintr-un punct de vedere biologic, stresul poate fi o experienta neutra, negativa sau chiar pozitiva.

In general, stresul e inrudit cu factorii externi si interni din tot ceea ce ne inconjoara.

Factorii externi includ mediul inconjurator, inclusiv locul de munca, relatiile cu cei din jur, locuinta si toate situatiile, provocarile si dificultatile cu care ne confruntam in fiecare zi obisnuita.

Factorii interni care ne influenteaza abilitatea de a controla stresul includ alimentatia, sanatatea, emotiile si durata de odihna.

Page 3: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Semne si simptome

Stresul excesiv se poate manifesta printr-o varietate de emotii, prin comportament, iar simptomele stresului variaza enorm, de la un individ la altul.

Page 4: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Simptome comune:

insomnii

dureri musculare

dureri de cap

tulburari gastrointestinale

oboseala

Page 5: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Simptome emotionale si comportamentale:

nervozitate

anxietate

schimbari in obiceiurile de a manca

pierderea entuziasmului si a energiei

schimbari de stare, ca irascibilitatea si depresia

Page 6: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Desigur, niciunul dintre aceste semne sau simptome nu inseamna neaparat existenta unui stres la un nivel elevat, pentru ca toate aceste simptome pot fi cauzate de alte boli.

Deasemenea, persoanele supuse stresului tind sa consume excesiv alcool, droguri si tigari. Aceste actiuni nesanatoase pot mari gravitatea simptomelor inrudite cu stresul.

Page 7: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator
Page 8: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Cum iti afecteaza stresul comportamentul?

Sentimentul de tristete care apare in urma stresului se manifesta prin aparitia depresiei, anxietatii, atacurilor de panica, pesimismului si a insatisfactiei. Stresul te poate transforma intr-o persoana mai greu de suportat din cauza irascibilitatii si ostilitatii. Randamentul de la locul de munca este de asemenea afectat - devii uituc, letargic si inapt pentru a te concentra asupra problemelor.

Te poate imbolnavi stresul?

Factorii stresori nu produc direct nicio boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa luam masuri impotriva stresului.

Page 9: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Organismul tau se straduieste sa fie intr-un echilibru perfect. Pentru mentinerea acestui echilibru lucrurile ar trebui sa se intample la fel intotdeauna. Orice imprejurare care determina schimbarea acestui confort intern determina aparitia stresului. Daca afara e frig, vei incepe sa tremuri; daca este cald, vei incepe sa transpiri; daca este nevoie sa alergi ca sa prinzi un autobuz, inima ta va incepe sa bata mai tare, iar muschii tai vor fi solicitati pentru a face fata efortului; daca esti o persoana timida, vei inrosi cand vei fi abordata de un strain intr-o discutie. Organismul tau este conectat mediului in care te afli, cea mai mica variatie in rutina cauzand o reactie.

Corpul tau functioneaza pentru a preintampina pericolul; el a fost conceput in asa fel incat sa te ajute cand ti se schimba starea emotionala: muschii se intind, pulsul inimii se accelereaza, respiratia devine mai rapida, tensiunea arteriala creste si focalizarea asupra problemelor este ca si inexistenta. Organismul asteapta sa faci ceva pentru ca nu percepe diferentele intre stresul fizic si cel emotional. Se presupune ca fie infrunti pericolul, fie fugi din fata lui; decizia iti apartine in intregime. Cele mai multe persoane nu anticipeaza pericolul din viata de zi cu zi. Ceea ce poti anticipa se refera la ora la care te trezesti de dimineata, condusul copiilor la scoala, mersul la serviciu, indeplinirea dead-line-urilor, pranzul, reintoarcerea acasa la o ora rezonabila, cina, plimbatul cainelui si savurarea clipelor libere alaturi de familie si prieteni.

De ce reactioneaza atat de furios corpul tau in fata stresului?

Page 10: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator
Page 11: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Metode pentru a controla stresul

Meditatia - presupune relaxarea fizica. Aseaza-te confortabil pe un pat sau pe un scaun, inchide ochii si relaxeaza-te. Focalizeaza-ti gandurile asupra unui obiect; respira adnanc de 4 ori, vizualizand mental o imagine precum o floare sau o lumanare, in timp ce repeti cuvinte precum "pace" , "relaxare", "liniste". Vizualizarea - Imagineaza-ti o scena in detaliu, adulmeca aromele, savureaza zgomotele. Repeta-ti fraze afirmative precum "Ma simt imapacat(a) cu mine insami". Inainte de orice eveniment tensionat, vizualizeaza tabloul care te linisteste. Apoi, gandeste-te la situatia incordata si imagineaza-ti cum vei solutiona problema. Meditatia activa - Concentreaza-ti atentia asupra tuturor lucrurilor pe care le faci, chiar daca e vorba de prepararea meselor sau de rezolvarea unui deadline. Focalizeaza-te pe momentele de maxima tensiune, fara sa-ti faci griji privind trecutul sau viitorul.

Page 12: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Prevenirea stresului

stabileste-ti scopuri si limite realiste

priveste lucrurile in ansamblu si incearca sa nu-ti schimbi buna dispozitie din cauza unor aspecte insignifiante

gaseste-ti timp pentru activitatile care iti procura placere si o stare buna de spirit

executa regulat exercitii fizice

pastreaza-ti o privire optimista indiferent de dificultatile ivite

rasplateste-te pentru lucrurile bune facute pe parcursul unei zile

Page 13: Dr a ghicescu Maria Petri s or Deborah                                   Profesor coordonator

Nu te stresa!