1. Dou fie cu cte un obiectiv operaional/competen derivat pentru domeniul cognitiv

Fia 1 obiectiv operaional pentru domeniul cognitiv Disciplina SociologieLecia FamiliaNivel InelegereLa sfritul leciei elevul va putea:1. S explice semnificaia termenului de familie ntr-un text dat, utiliznd informaiile date de profesor privind funciile familiei. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va mentiona o functie a familiei.

Fia 2

Disciplina SociologieLecia Stratificare sociala Nivel CaracterizareLa sfritul leciei elevul va putea:Obiectiv: S formuleze opinii personale asupra conceptului de stratificare social, utiliznd informaiile date de profesor n legtur cu diferitele accepiuni teoretice referitoare la aceast tem. Obiectivul va fi atins la nivel minim dac elevul va oferi cel puin o apreciere personal referitoare la conceptul de stratificare social.

2. Trei fie care s conin 1-2 obiective i 2-4 exerciii/sarcini/aplicaii didactice ce vizeaz: Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilor Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM Dezvoltarea gndirii critice a elevilor.

Fia 1 Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilorObiectiv: Sa scrie in cateva randuri ce nu a inteles din cadrul lectiei Ordine si control social apoi vor preciza ceea ce nu au inteles.

Exercitii1. Dupa ce elevii au fost informati asupra contimnutului lectiei Ordine si control social, acestia sunt rugati sa anticipeze intrebarile care pot fi puse in cazul unei eventuale evaluari. (anticipare)2. Elevilor li se prezinta o metodologie de lucru utila pentru realiarea unei cercetari sociologice pornind de la tema Ordine si control social. Profesorul le va cere elevilor sa explice cat mai precis metodologia ce va fi utilizata.

Fia 2 Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM

Obiectiv (inteligen muzicala)S utilizeze cu uurin opinii despre cultura politic, n scris i oral, pornind de la ascultarea unui text audio despre aceasta tema. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va prezenta cel puin o opinie referitoare la cultura politic pornind de la textul audio .

Obiectiv (inteligen naturalist)S realizeze un chestionar cu diferite tipuri de intrebri pentru o cercetare sociologic pornind de la o tem dat.

Exerciii1. Realizeaz un chestionar cu diferite tipuri de ntrebri avnd ca tem Cultura politic n Romnia!Fia 3 Dezvoltarea gndirii critice a elevilorObiectiv: S analizeze o informaie primit i s aduc propriile argumente pro i contra acesteia.

Exerciii1. Mariajul poliandric se refer la faptul c o soie poate avea mai muli soi iar poligamia se refer la faptul c un brbat are mai multe soii. Pornind de la aceast informaie prezint 3 argumente pro si contra legate de poliandrie i poligamie.

2. Spre sfritul secolului XX i mai ales n prezent, familia nuclear a ncetat s mai fie tipul dominant i unic de familie, tot aa cum cstoria a ncetat s ai fie tipul dominant i unic de asociere a persoanelor ntr-un cuplu. Au aprut: familiile consensuale n care brbatul i femeia conveuiesc n absena unei consacrri juridice a relaiei; parteneriatele dintre dou femei sau doi brbai, care n unele ri sunt recunoscute juridic ca familii. mprirea clasei n 2 grupuri avnd urmtoarele sarcini, urmnd s se fac o dezbatere n clasa. Realizeaza 2 ipoteze pentru o posibil cercetare legat de parteneriatele dintre 2 femei si parteneriatele dintre 2 brbai. b. Formularea unor stereotipuri i prejudeci referitoare la cele dou tipuri de parteneriatec. Propunerea unpr soluii pentru reglementarea legislativ a celor dou categorii de parteneriate

3. Trei fie care s conin: 3-5 exemple de tipuri de cunotine din disciplina/disciplinele predate 3-5 exemple de concepte i prototipuri corespunztoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predate La alegere: un studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-experi SAU teoria atribuirii

Fia 1 3-5 exemple de tipuri de cunotine din disciplina/disciplinele predate

1. Cunotine declarativeCnd trebuie s analizeze un text tiinific din domeniul sociologiei, cunostinele declarative se evideniaz sub forma capacitii elevului de a face un rezumat, de a extrage cuvintele cheie, ideea principala a textului, definirea principalelor concepte, relaia dintre concepte, prezentarea caracteristicilor unor concepte, etc.Atunci cnd un elev va caracteriza familia cunotintele sale declarative vor fi date de concepte precum: familia ca instituie, norme i valori, structur social, funcii, socializare primar, parteneriat, uniune consensual, etc.

2. Cunotine proceduraleCunotintele procedurale constau n capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea parilor componente, a cuvintelor necunoscute din text i extragerea lor din dicionar etc.; de a nelege prin analiza definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor ntrebari pe baza textului i raspunsul acestor etc. i prelucrarea textului prin extragerea din coninut a esenialului i reformularea ideilor.Exemplu:Socializarea ncepe din primele zile de via i continu de-a lungul ntregii existene. n primii ani, copilul este introdus n elementele sociale de baz (norme, valori, credine) prin intermediul limbajului. La acest nivel, avem de-a face cu o socializare primar, care const ntr-un proces prin care persoana dobndete informaiile i abilitile eseniale pentru a participa la viaa social cotidian i i formeaz eul. Dimensiunile sociale dobndite prin socializarea primar sunt completate cu elemente noi, pe parcursul unei socializri continue. A. Identificai principalele concepte din text i formulai ideea principal. B. Precizai, pe scurt, nelesul a dou dintre conceptele sociologice la care se face referire n text.

3. Cunotine condiionale sau strategice Elevul va fi capabil sa regizeze scenariul unui ghid de interviu semistructurat pornind de la o tema data de profesor. Fisa 2: 3-5 exemple de concepte i prototipuri corespunztoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predateSociologie, Devian Concept - Fenomene sociale prototipuri - corupia, sinuciderea, delincvena, fenomenul copiii strzii

Sociologie, Populaie i societateConcept - Fenomene demografice prototipuri - natalitate, mortalitate, divorialitateConcept - Inegaliti sociale prototipuri - srciaSociologie, Individ i SocietateConcept Birocratie prototipuri Minister, PrimarieFisa 3 : un studiu de caz ilustrativ pentru teoria atribuirii Fritz Heider, initiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atentie cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a asezat nevoia de intelegere, de ordine, de coerenta logica intre motivele umane fundamentale. In conceptia lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua feluri:* factori interni (de pilda, motivatia persoanei);* factori externi (situatia, presiunea sociala).De asemenea, el a aratat ca individul nu face numai hetero-atribuiri, cautand sa explice conduitele celorlalti , dar si auto-atribuiri, in incercarea de ase intelege pe sine.In cadrul teoriei atribuirii, un camp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesului si esecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de activitate cognitiva, a stabilit ca, in general, cauzele pe care le invoca indivizii in incercarea de a explica reusita sau esecul propriu sau al altora poate fi ordonata dupa doua dimensini: intern (personal)- extern (situational); stabil-instabil.

Astfel, Weiner obtine patru tipuri de cause posibile:* interna si stabila (capacitatea); * interna si instabila (efortul);* externa si stabila (dificultatea sarcinei); * externa si instabila (sansa).

De exemplu, elevul X din clasa a XII-a J, de la Colegiul National Roman Voda din Roman poate sa explice nota proasta pe care tocmai a primit-o punand-o pe seama uneia din cauzele mentionate mai sus. Performantele sale scolare, precum si confortul sau psihic depind de atribuirea pe care o face. Daca elevul se va simti mpacat cu sine si stima de sine i va fi menajata daca va invoca o cauza externa si stabila. Pe de alta parte, daca elevul va fi nclinat sa faca mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea o stima de sine slaba si, n egala masura, asteptari slabe cu privire la posibilitatile sale de a obtine note foarte bune.

Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca o dimensiune foarte importanta a personalitatii, sentimentul propriei eficiente (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacitati de a organiza si duce la mplinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globala a valorii propriei personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului scolar. Elevii care obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta caracteristica au rezultate scolare mai bune. Totusi, trebuie spus ca exista, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltat n ceea ce priveste domeniul literaturii, si au mult mai putina ncredere n fortele lor cand e vorba de a infrunta o problema de matematica.

Sentimentul propriei eficiente poate fi amplificat prin atribuiri interne ale succeselor si prin auto-persuasiune, dar foarte importante raman obtinerea succeselor reale si feed-back-ul profesorilor.Cunoasterea conditiilor determinative ale succesului in activitatea de invatare sau nereusitei scolare orienteaza activitatea profesorului, care poate adopta masuri pentru sporirea capacitatii intelectuale si morale a elevului sau pentru lichidarea si mai ales prevenirea piedicilor scolare.

Succesele scolare includ : procent relativ mare de promovabilitate, cu note bune si foarte bune, rezultatele practice de calitate si eficienta capacitatii intelectuale, moralcetatenesti si profesionale ale elevilor de nivel ridicat si in concordanta cu cerintele contemporane (adaptabilitate, creativitate), respectand disciplinele invatarii scolare, integrarea socio- profesionala eficienta si imediat dupa absolvirea institutiei de invatamant.

Insuccesele scolare includ in general urmatoarele : numar mare de corigente, numar mare de repetenti, de exmatriculati, de abandonuri scolare, numar mare de elevi sanctionati, multe note sub 5 in timpul anului scolar, integrarea socio profesionala slaba etc.

Conditii ale unui randament scolar bun: nivelul si calitatea continutului de invatare, calitatea pregatirii profesionale, calitatea metodelor si mijloacelor de predareinvatare, modul de organizare a timpului liber al elevilor, motivatia, calitatea relatiei profesor-elev, existenta conditiilor de studiu (laboratoare, cabinete, biblioteci, material didactic), calitatea influentei educatiei, ale factorilor educatori (familie, mass-media, organizatii de tineret ), a sanatatii elevilor, a calitatii evaluarii cunostintelor.

Dintre indicatorii care sunt utilizati de obicei pentru aprecierea existentei unei situatii stabilizate de esec scolar, mentionam: abandonarea precoce a scolii; decalaj intre potentialul personal si rezultate; parasirea scolii fara o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; esecul la examenele finale (sau de concurs);

FiseFisa 1a. Obiectiv operational/competenta derivata conform algoritmului lu R. Mager pentru domeniul cognitiv (modelul lui Bloom).Domeniul cognitiv de invatare presupune acumularea de cunostinte, sa stii o anumita informatie. Astfel, inainte de orice trebuie sa cunoti conceptul (sa il poi numi), apoi sa il inelegi, sa il poi aplica, sa poi analiza, sa fii capabil sa sintetizezi i in final sa evaluezi.In cazul curentilor oceanici un elev trebuie sa cunoasca ce inseamna un curent oceanic, el va primi informatia de la profesor, in acest caz va defini acest fenomen, va identifica pe harta principalii curenti oceanici, va identifica cele doua categorii de curenti (calzi sau reci), va recunoaste factorii care conduc la aparitia lor. In momentul in care elevul isi va insusi informatia, trece de la stadiu de intelegere a informatiei elevul va reusi sa transpuna cu propriile sale cuvinte teoria aparitiei curentilor oceanici si va putea sa aplice ceea ce stie despre acestia in practic putand sa dea un exemplu concret de curent oceanic si sa explice de ce apare un anumit curent intr-o anumita zona. Astfel, elevul o sa aiba capacitatea de a urmari modul de formare si influenta a curentilor oceanici pe glob. Analiza acestui fenomen ii va ajuta la intelegerea si identificarea unor aspecte bune sau rele ale curentilor de oceanici si modul cum influenteaza ei clima globala. La final obiectivul va fi realizat la nivel minim, in cazul in care va sti sa identifice curentii, sa enumere cativa si sa spuna doi, trei factori care duc la aparitia acestora.

b. Obiectiv operational pentru domeniul afectiv (Modelul lui Krathwohl)La sfarsitul lectiei elevul va sti cauzele infiintarii Uniunii Europene si avantajele pe care le-a adus acest fapt. Va putea sa deosebeasca din contextul actual atat avantajele cat si dezavantajele, fiind stimulata in acest sens autoeducatia, iar elevii pot fi implicati in dezbateri pentru a-si expune punctele de vedere. Exercitiile practice au rolul de al le dezvolta gandirea afectiva, impusionandu-i sa gaseasca raspunsul la anumite chestiuni. Un exemplu ar fi gasirea unor avantaje si dezavantaje in sprijinul ideii de introducere a monedei unice si la noi in tara, si sa argumenteze ideile pe care le sustine.Fia 2a. Dezvoltarea abilitatilor metacognitiveDezvoltarea abilitatile metacognitive ale elevilor (abilitatile), inseamna impulsionarea elevilor de a cunoaste propriile lor cunostinte. In acest fel, profesorul trebuie sa aduca in fata elevilor probleme care sa ii determina sa gaseasca o rezolvare. Astfel, unele probleme de natura geografica pot fi aduse in atentia elevilor prin exemplificarea unor fenomene banale pe care ei sa le asocieze cu fenomene din natura si mai apoi sa incerce sa le explice. Profesorul poate pune urmatoarele tipuri de intrebari:1. Cu ce fenomen natural de mare intensitate se aseamana valurile produse in cada atunci cand se baga o mana sau se arunca un obiect?2. Atunci cand fierbe mama mancare, se formeaza aburi si mai apoi picaturi? Cu ce fenomen poate fi asemanat?3. Cand stai pe un pat supraetajat sus este mai cald? De ce?4. Energia electrostatica produce fulgerele? Unde mai intalnim descarcari ale acestei energii in viata de zi cu zi?Elevii vor fi impulsionati sa gaseasca raspunsuri facandu-se asocieri cu fenomene care ii inconjoara, dezvoltandu-se in acest fel modul de gandire a fiecarui.b. Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenta conform TIM Sunt 8 tipuri de inteligenta din acest punct de vedere: corporal kinestezica, intrapersonala, interpersonal, verbal-lingvistica, logico-matematica, muzical-ritmica, vizual-spatiala, naturalista. Teoria Inteligentelor Multiple ne ajuta sa ne cunoastem elevii si din perspectiva aptitudinilor lor, a intereselor pe care le manifesta si ne instrumenteaza in a-i ajuta sa evolueze in mod diferit. Din aceasta perspectiva este important sa schimbam modul in care lucram cu elevii. In cadrul obiectului geografie, mai multe tipuri de inteligenta ar putea fi dezvoltate: corporal kinestezica: prin faptul ca elevii pot fi stimulati sa mearga in drumetii ca sa cunoasca mediul inconjurator mai bine, sau sa fie impulsionati sa practice unele sporturi precum alpinism, inot etc. Inteligenta verbal-lingvistica poate fi dezvoltata in cadrul geografiei prin explicarea unor anumite fenomene din natura prin folosirea unui limbaj mai dezvoltat (stiintific). Un alt timp de inteligenta care este stimulat ar fi cel logic-matematic, care determina explicarea unui fenomen printr-o creare a unui argument logic. Inteligenta vizual-spatiala este cel mai bine dezvoltata prin lucrul la harta. Inteligenta naturalista permite elevului sa creeze conexiuni si sa retina mult mai usor legaturile ce apar dintre anumite fenomene si cauze. In urma unei ore de geografie un elev ar trebui sa stie indentifice la harta zonele despre care s-a vorbit in decursul unei lectii, sa stie care sunt punctele cardinale, sa poata explica cu propriile cuvinte ce inseamna un anumit fenomen. Exercitii:1. Ar trebui sa reflecteze la tema: Cum as trai, ce as manca, cu ce m-as imbraca, daca as trai in padurea amazoniana?2. Descrie schimbarile care apar in Romania daca temperatura medie anuala ar scade cu 5 grade.3. Sa pregateasca un set de argumente pro si contra reimpartirii din punct de vedere administrativ a Romaniei.4. Care sunt cauzele formarii curentilor oceanici? Argumentati.c. Dezvoltarea gandirii critice a elevilorGandirea critica presupune a nu lua fiecare idee si informatie primita ca fiind valida, ci a ii examina implicatiile, a le pune in balanta cu alte puncte de vedere opuse, a construi sisteme de argumente care sa le sprijine i sa le dea consistenta i a lua o pozitie pe baza acestor structuri. In acest caz, un obiectiv ar fi ca elevul sa stie sa analizeze o informatie primita, sa o analizeze si sa aduca propriile argumente pro sau contra acesteia. Un exemplu ar fi dat de capacitatea unui elev de a sustine ideea conform careia aerul se incalzeste sau se raceste in inaltime. El isi va sustine punctul de vedere si va cauta sa dovedeasca daca rationamentul sau este fals sau adevarat.Exercitii:1. Care este diferenta intre geografia fizica si cea umana?2. Pe glob ne confruntam cu incalzirea globala sau cu o racire globala? Argumentati-va parerea.3. Comparati regimul de organizare comunist cu cel democratic.Fia 3a. Exemple de tipuri de cunostinte din geografieCunostintele declarative in cazul in care se analizeaza o harta acestea sunt: analiza, interpretarea, harta, scara, legenda, semne conventionale; cele procedurale se caracterizeaza prin analiza si interpretarea hartii, astfel elevul va analiza elementele matematice ale hartii, va compara elementele pe harta cu alte date obtinute din alte surse de informare, va putea compara (in funtie de tematica hartii) anumite regiuni si va putea explica anumite particularitati regionale etc. Cunostintele procedurale vor consta in o analiza si interpretare corecta a hartii in studiu. Cand trebuie sa analizeze un text stiintific din domeniul geografiei, cunostintele declarative se evidentiaza sub forma capacitatii elevului de a face un rezumat, de a crea o harta mentala, o schema organizatorica cognitiva, coerenta, extrage cuvintele cheie etc.. Cunostintele procedurale constau in capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea partilor componente, a cuvintelor necunoscute din text si extragerea lor din dictionar etc.; de a intelege prin analiza definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor intrebari pe baza textului si raspunsul acestor etc. si prelucrarea textului prin extragerea din continut a esentialului si reformularea ideilor. Atunci cand un elev va caracteriza invelisul global cunostintele sale declarative vor fi date de concepte precum nveli geografic, eterogenitate, funcionalitate, circuit, relaii, contradicii, autoorganizare, structur,unitate teritorial, mediu geografic, geosistem, sistem geografic, etc. Cunostintele procedurale se bazeaza pe analiza si interpretare, astfel el va sti sa analizeze limitele spatiale ale invelisului geografic si sa explice fomarea acestuia; va sti sa analizeze relieful local, regional, resursele de apa la o scara micro si macro regionala, sisteme de asezari si sa le caracterizeze, iar cunostintele atitudinale presupun analiza si interpretarea subiectului propus spre discutie respectandu-se cerintele date.b. Exemple de concepte si prototipuri pentru diferite teme din geografieLectie: Relieful vulcanic in RomaniaConceptePrototipuri

Munti vulcaniciCalimani

Relief vulcaniccrater

Lac in crater vulcanicL. Sfanta Ana

Fenomene vulcaniceEruptii

Lectie: Fauna globuluiConceptePrototipuri

Animale din savanaZebra, leu, girafa, elefant

Animale din padurea de foioaseUrs, cerb

Animale din desertCamila

Animale pe cale de disparitieUrsul panda

Lectie: Apele oceaniceConceptePrototipuri

Oceanele de pe globArtic, Atlantic, Indian, Pacific

Curenti mariniCurentul Atlanticului de Nord

Forme de miscare ale apelor oceaniceCurentii marini, mareele, valurile

Valuri eolineTsunami

Lectie: Relieful oceanicConceptePrototipuri

DorsaleDorsala medio atlantica, Dorsala Pacificului de est

Gropi AbisaleGroapa Marianelor

Munti vulcanici (izolati sau in sisteme)Insulele Hawaii, Mauna Kea

Fundul oceanicBazinul Pacific de Sud - Est

Lectie: Relieful de pluviodenudare, forme gravitationale si relieful fluvialConceptePrototipuri

Eroziunea in suprafataAreolara, peliculara, laminara

Eroziunea prin curenti concentratiRigole, fagase, ogase, ravene

Forme gravitationale de reliefAlunecari de teren, torenti noroiosi, glacisuri

Relief fluvialVai, terase, lunci, campii aluviale, chei, canioane

c. Studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-expertiIn cadrul unei clase se poate considera ca elevul este novicele, iar profesorul expertul. Atunci cand este in clasele primare sau chiar si in cele gimnaziale elevul este novice, un incepator fara nici o experienta, el va primi reguli generale care il vor ajuta sa-si rezolve temele pentru acasa sau diferite sarcini (el va fi invatat sa se orienteze pe harta si sa caute rauri sau munti). Nimeni nu este specializat si materia predata va fi la fel pentru toti elevii, in acest fel comportamentul este intr-un fel inflexibil pentru ca nu se pot aplica anumite seturi de cunostinte, iar elevul va functiona pe baza spune-mi ce trebuie sa fac si eu o voi face. Cu cat inainteaza in clase, elevul, va incepe sa prinda experienta in ceea ce consta disciplina geografie si va deveni un incepator avansat, adica va cunoaste principiile de baza ale disciplinei si are o experienta in a cunoaste anumite fenomene din situatii reale. Se ajunge la stadiul de competent la nivelul studiilor de licenta, in acest fel practicile pe teren si o aprofundare a teoriilor va face individul constient pe termen lung, va avea o perspectiva asupra propriilor actiuni bazate pe o gandire constienta, abstracta, analitica si ajuta la atingerea unei mai mari eficiente si organizari. Stadiul de expert se ajunge la finalul ciclului de licenta si la ciclul de master si in cazul in care este implicat si intr-un loc de munca specific, astfel el va percepe si intelege situatiile din teren ca un tot unitar cu relatiile care se stabilesc intre fenomene. Intelegerea mai completa ca determina luarea unor decizii corecte (daca individul lucreaza in planificare teritoriala si vrea sa construiasca o casa pe malul unui parau, la munte, daca vede o piatra mare mobila acolo unde vrea sa construiasca va sti ca este un loc nefavorabil, zona fiind vulnerabila la inundatie). Va invata din experienta la ce sa se astepte de la anumite situatii. Cu cat omul se va specializa trecand la un observator detasat, are acum performante foarte mari si sunt competenti pe domeniul pe care profeseaza. Iar experienta in domeniu capatata prin munca si exercitiu l-a ajutat sa nu se mai bazeze pe principii si reguli pentru a intelege anumite situatii sau sa le determine ci sa gandeasca critic, flexibil motivandu-l mereu sa gaseasca noi solutii de rezolvare a unor probleme.

Exist mai multe tipuri de inteligen: corporal kinestezic, intrapersonal, interpersonal, verbal-lingvistic, logico-matematic, muzical-ritmic, vizual-spaial, naturalist. Teoria Inteligenelor Multiple ne ajut s ne cunoatem elevii i din perspectiva aptitudinilor lor, a intereselor pe care le manifest, dar ne i instrumenteaz n a-i ajuta s evolueze n mod diferit. Din aceast perspectiv este important sa schimbm modul n care lucrm cu elevii. n cadrul disciplinei istorie se pot dezvolta mai multe tipuri de inteligen: Inteligena verbal-lingvistic se poate dezvolta la orele de istorie prin explicarea unor concepte i evenimente istorice utiliznd un limbaj tiinific, dezvoltat. Inteligena logico-matematic se poate stimula prin explicarea unor evenimente istorice cu ajutorul relaiei cauz-efect. Inteligena vizual-spaial se dezvolt cel mai bine prin lucrul cu harta istoric. Inteligena naturalist permite elevului s creeze conexiuni i s rein mult mai uor legturile dintre cauzele unui eveniment istoric, desfurarea i consecinele acestuia.La finalul orei de istorie elevul ar trebui s poat defini termenii cheie, s prezinte cauzele i efectele unui eveniment istoric, s identifice spaiul i timpul n care acesta a avut loc.

5. Tem de reflecie: Primul Rzboi Mondial. 6. Descrie cauzele acestuia: imperialismul, naionalismul, alianele i militarismul.7. Sa pregateasc un set de argumente pro i contra intrrii Romniei n rzboi.