Al nostru senator mureşean Gyorgy Frunda vrea să dreagă busuiocul stricat cu modificarea legii ANI. Avo­catul­parlamentar a elaborat o propunere legislativă prin care aboleşte impozitul pe casa în care posesorul îşi are domiciliul. Cu alte cuvinte, românii posesori de locuinţă ar putea să nu mai plătească taxe decât pen­tru proprietăţile în care nu domiciliază.

Anul VIII, nr. 44416 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 14 ­ 20 martie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 5

Bye, bye în dosarul Alpine Bau, bau!

Discret, prin decizia penală nr. 429 din fe bruarie 2011, dosarul “Alpine Bau, bau!” a fost închis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a menţinut, practic, sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, prin care inginerul Tăutu a primit 2 ani şi jumătate cu executare pentru lu­are de mită, iar Szabo Laszlo, fostul director al Alpine Bau GmbH, s­a ales doar cu o condam­nare de un an de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită. pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Frunda verde de mălin / Votul în Senat îi chin!

Patrimoniul religios mureşean în pericol! Aude cineva?

pagina 7

Aflaţi în goană după culturalizare, târgumureşenii au avut de ales săptămâna trecută între un concert Guţă sau o sindrofie cu Diaconescu şi Elodia, pardon Partidul Poporului. ZMS a participat la ambele.

Am avut o admosferă mai mişto ca ACDC la Bucureşti. Cine zâce că

manelele moare poate să decedeze dă ciudă. Duşma-

nii-mi poartă pică dar n-au averea mea.....la la la

Domnu’ preşedinte... aveţi un picior atât de fin, păşiţi atât de inteligent, încât vom rămâne

la picioarele dumneavoastră până la capăt...

Îmi pare rău că v-aţi făcut atâtea griji pentru mine în

anii ăştia! Am fost ieşită la cumpărături şi am dat de un mall în Dubai de unde abia acum m-am îndurat să ies... Scuze, în ce an

suntem? Aaa... Şi e criză?

Gutzodiseea şi ElodiadaDragi români, după cum vedeţi am găsit-o

pe Elodia! Aici, la Târgu Mureş, live, în direct şi breakingnews! Mă gândesc s-o iau de nevastă şi

nimic nu mă mai opreşte să câştig Preşedinţia!

Dacă aduceam un

concert de muzică

simfonică strângeam în

Sala Sporturilor 5000 de

votanţi... pardon... fani?

Niciodată! Păi şi-atunci?

Zi-le Guţă, fără număr...

Măi, există două tipuri de

politicieni! Unii care ascultă

manele şi alţii care nu recu-

nosc! Eu măcar sunt pe faţă...

O ştiţi p-aia, a lui celălalt

Guţă, cu „Să nu mă minţi,

să nu mă minţi”? Mie unul

mi-a dat mult de

gândit...

2 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

aş da zile de la mine

Între tsunami-ul din Japonia,venirea lui Guţă şi baia de mulţime a lui DiaconescuNu mă mai satur de Târgu Mureş. Oraş mul-ticultural, medical, sportiv, turistic şi mai nou cu accente manelistico-populiste. Doar evoluţia s-a dus de la maimuţă la homo sa-piens sapiens. Trebuie acum să suportăm şi o involuţie. Revenind, în momentul în care japonezii se trezeau loviţi de cel mai pu-ternic cutremur-tsunami din ultimii 100 de ani, mureşenii iubitori de manele abia îşi beau cafeaua ca să se poată trezi după noa-ptea incendiară petrecută alături de Guţă. Primii încercau să scape cu viaţă de loviturile nemiloase ale naturii, ceilalţi de efectele nu mai puţin drastice ale muzicii de petrecere combinate cu alcool.Redevenind serioşi, concertul cu intrare liberă a lui Nicolae Guţă, organizat de Sorin

Ţerbea în colaborare cu Primăria Târgu Mureş are şi un impact politico-electoral care ar tre-bui băgat în seamă. Asta pentru că cei care s-au îmbulzit să intre la Sala Sporturilor pen-tru a asculta recitalul manelistic, vor fi princi-palii decidenţi la alegerile locale de peste un an. Cei care au decis primarul şi majoritatea din Consiliul Local în 2008. Nu mi-e frică să le spun pe nume, este vorba de ţiganii din oraş, o comunitate marginalizată, înapoiată educaţional, uşor manipulabilă la alegeri. Pe care omul de afaceri Sorin Ţerbea le-a oferit un loc de muncă la Salubriserv. Şi se pare că după pâine le oferă acum şi circul de rigoare.Nu mai puţin relevantă a fost şi prezenţa viceprimarului Claudiu Maior la concert. A fost şi singurul politician care s-a „murdărit”

ascultând pe faţă aceeaşi muzică alături de cei din Valea Rece sau Ady. El şi nu Dobre, Frătean sau Borbely le-a strâns mâna la ieşire, şi de ce nu le-a câştigat într-o mare măsură voturile. Pentru el sau cine va can-dida din partea portocaliilor pentru Primărie. Un alt aspect important al săptămânii ce a trecut a fost şi prezenţa lui Dan Diaconescu în Târgu Mureş. Patronul OTV şi mai nou şeful din umbră al Partidului Poporului a avut parte de băi de mulţime în faţa fostului cinemato-graf Unirea din Dâmbu. Dacă reprezentanţii presei mureşene nu s-au prea îngrămădit să participe la evenimentul popularo-politic, mulţi târgumureşeni au vrut să-l cunoască pe controversatul Diaconescu. Şi nu câţiva. Sute de oameni l-au îmbrăţişat, pupat, aplaudat

pe cel care a dat României mirificul subiect Elodia. Aşa că, politicieni mureşeni ai vechilor sau mai noi partide. Ce se va întâmpla dacă un astfel de partid cu oameni care nu au mai făcut politică va lua un 10 la sută? Şi vor intra prin consilii locale, judeţene sau Parlament. Atunci îi veţi băga în seamă.

Ionel ALBU

„Doamnelor şi domnilor avem în exclusivitate în direct o ştire în premieră: Oana Zăvoranu şi Pepe divorţează”, îmi urlă o tipesă din televizor de parcă vorbeşte de cutremurul din Japonia! Pe bune! Nu, nu e o şmecherie publicitară. Aceşti latino-lovers autohtoni care ne-au delec-tat de-a lungul ultimilor opt ani, ba cu iubirea lor pasională, ba cu procese, ba cu pumni împărţiţi prin crâşme au ajuns la momentul final. Asta la doar câteva zile după ce presa centrală se mai liniştise după despărţirea oficială a Co-lumbenilor, alt cuplu mioritic de ţinut prima pagină a ziarelor. Buuuuunn! Îmi pare rău că Oana şi Pepe, Moni şi Iri a căror căsnicii erau modelul meu în viaţă nu se mai suportă şi îşi spală rufele prin tribunale. Dar de ce trebuie să văd asta de dimineaţa până seara pe toate canalele, inclusiv pe cele care se consideră pos-turi serioase de ştiri. Între scumpirea pâinii şi a benzinei mai apare o analiză fie privind situaţia Irinei Columbeanu care a fost sau nu maltrată de diva Moni. Butonul telecomenzii acţionat

rapid îmi dă speranţa că scap de mondenisme, dar slabe şanse. Pe ProTV, Pepe plânge pe umărul lui Măruţă despre cât de insuportabilă poate fi Oana, în timp ce viitoarea fosta soţie dă sincroane la Observatorul de la Antena 1. Pe Realitatea se dezbate cu psihologi impactul mutării unui copil de patru ani în America, în timp ce Irinel publică pe YouTube discuţii cu soacra. Toate astea într-o goană nebună după audienţă. Nu sunt televiziunile de vină, nici zi-arele de scandal. Singurii vinovaţi suntem noi pentru că ne place. Da, ne place să-i vedem pe oamenii cu bani mai mulţi decât visăm noi să avem vreodată cu probleme, mai ales cu pro-bleme sentimentale. Adică de ce dacă eu stau cu coaja mea de pâine şi nu mă iubeşte nimeni ei să fie aşa de fericiţi. Lasă să mai sufere şi ei. Foamea de senzaţional lasă în umbră orice problemă serioasă. Asta vrem, asta avem. Mer-sul la teatru rămâne o variantă.

Lex Tetrix

Foamea de senzaţional naşte divorţuri live

Marius Stan este acel director general de club de fotbal care nu este exagerat de vizibil, care nu vorbeşte hodoronc-tronc şi când vorbeşte chiar zice ceva! Acest preşedinte de club a devenit subiectul acestui articol mai ales pentru că a reuşit mi-nunea de a strânge suma necesară operaţiei de transplant şi costurilor de recuperare după intervenţie, dând unei fete de 17 ani a doua şansă la viaţă!Având nevoie de un transplant de inimă, tânăra Andrea Mihalcea a fost pacienta doc-torului Horaţiu Suciu, la Institutul Inimii din Târgu Mureş. Pentru că în România nu există un registru al donatorilor, nu s-a găsit “piesa de schimb” decât în Germania. Datorită aju-torului oferit de Marius Stan, tânăra a ajuns la timp într-un spital de specialitate, la Freiburg din Germania, unde i s-a făcut un transplant de inimă chiar în noaptea de Revelion! Andrea se

simte bine acum, are o inimă nouă, încă se află în Germania, la recuperare şi probabil va mai avea nevoie de tratament.Recunoscătoare pentru ajutorul primit de la nişte necunoscuţi, având şansa de a avea o inimă nouă, Andrea a oferit volumul ei de debut în poezie, “Versuri pentru inima ta”, lui Marius Stan, preşedintele Clubului de fot-bal Oţelul Galaţi. El este omul care are marele merit de a fi ajutat la strângerea de fonduri pentru transplant. Volumul i-a fost oferit de un puşti de patru ani, Ştefan Patriche, după tată gălăţean şi el, care a participat pentru prima oară la un meci de fotbal adevărat, făcând par-te din delegaţia echipei gălăţene. You’ll never walk alone, îndemnul din imnul echipei FC Liv-erpool, i se adresează şi Andreei, ca să aibă în-credere, nu va fi niciodată singură, atâta vreme cât vor exista oameni generoşi printre noi!

(E.M.)

You’ ll never walk alone!După cum sugerează şi titlul, va fi vorba de fotbal, dar nu numai de jocul acela cu balonul rotund, unde 20 de fanatici aleargă cu limba scoasă după o minge, ca odată ajunsă să dea cu piciorul în el! Va fi mai mult decât de atât! Poate că unora li se va părea un sacrilegiu, dar mie mi se pare chiar fair-play să vorbesc despre preşedintele echipei adverse, ocupantul locului unu în clasament, FC Oţelul Galaţi. Au jucat sâmbătă cu FCM la Târgu Mureş!

Pentru rating Pepe!

Supărat, supărat sunt Oana dragă

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011 3curat murdar!

Personalul medical din România caută de lucru în străinătateSe ştie foarte bine, nu mai este demult o noutate, absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farma-cie, personal auxiliar din sistemul sanitar dar şi medici sunt tot mai mult interesaţi să muncească în străinătate. Deşi mi-ar plăcea să vin în faţa dumnevoastră cu informaţii prin care să spun că în sfârşit exo-dul personalului medical este stopat de măsurile Guvernului, însă de la o lună la alta observ că tot mai multe persoane care muncesc în sistemul public de sănătate aleargă după ofertele tentante care vin din partea ţărilor dezvoltate. Şi spun aceste lucruri pentru că la începutul săptămânii trecute, la Târgu Mureş a avut loc primul târg de cariere pentru personalul medical, eveni-ment la care 10 firme de recrutare din ţări precum Germania, Elveţia, Franţa dar şi din Marea Britanie, au fost, dacă-mi permiteţi expri-marea, atracţia celor care mun-cesc sau doresc să muncească în Sănătate. Am putut observa cum tineri studenţi de la medicină se in-teresau deja de un job mult mai bine plătit în străinătate, dar ceea ce m-a afectat însă, a fost o discuţie pe care am avut-o cu o asistentă medicală, angajată la Spitalul de Urgenţă din Târgu Mureş. Femeia mi-a explicat că munceşte în domeniu de 7 ani şi are fabulosul salariu de 745 de lei. Imaginaţi-vă cam la ce ajung aceşti bani pentru un om, dacă punem la socoteală şi cheltuielile lunare. M-a întristat să ştiu că femeia, disperată de ceea ce statul român îi oferă, era decisă să părăsească România fără să stea pe gânduri. Să părăsească un sistem care a format-o, dar care nu mai poate să-i asigure un trai decent.

Peste 400 de plicuri cu substante psihotrope au fost confiscate de poliţiştii mureşeniOfiţerii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Târgu Mureş, sub coordonarea procurorului DII-COT şi în cooperare cu D.G.I.P.I. au efectuat simultan 6 percheziţii la sediul a trei societăţi comerciale din Târgu-Mureş, Turda şi Cluj-Napoca. Descinderi au avut loc în urmă cu o săptămână şi la domiciliile a trei din-tre administratorii unei societăţi care facea comerţ cu aceste substante. În urma percheziţiilor efectuate au fost identificate şi ridicate în vederea efectuării analizelor de la borator un număr de 400 pliculeţe cu produse etnobotanice, o pungă cu aproxima-tiv 50 grame cu fragmente vege tale şi diverse alte substanţe sub formă de pulbere, granule, pastile, dar şi două laptopuri şi suporţi optici. Totodată au fost ridicaţi 8425 lei. Trei suspecţi acuzati de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc au primit mandat de arestare pentru 29 de zile. La percheziţia efectuată la magazinul societăţii din Tîrgu-Mureş, au fost identificate şi ridicate mai multe telefoane mobile, ceasuri şi bijuterii, care au fost lăsate în schimbul produselor „etnobotanice” de catre consumatori. Este bine că se prind astfel de persone, dar sin-cer mi se pare că în continuare acest fenomen este scăpat de sub control.

Discret, prin decizia penală nr. 429 din februarie 2011, dosarul “Alpine Bau, bau!” a fost închis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a menţinut, practic, sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, prin care inginerul Tăutu a primit 2 ani şi jumăta-te cu executare pentru luare de mită, iar Szabo Laszlo, fostul di-rector al Alpine Bau GmbH, s-a ales doar cu o condamnare de un an de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

De ce a primit închisoare cu executare cel care a luat mita, iar cel care a dat-o a fost iertat? Şi de ce alţi doi mituitori au dispărut total din dosar? Încercăm să vă explicăm în cele ce urmează...Prin primăvara lui 2009, Ioan Tăutu se credea senior engineer la INOCSA INGENIERIA S.L. MA-DRID - Sucursala Bucureşti, societate angajată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor să supravegheze şi să certifice plăţile datorate firmelor care au lucrat la reabili-tarea drumurilor din Sovata. Şi nu numai că se credea, ci chiar era. În această calitate, spuneau procurorii DNA la momentul arestării inginerului, 11 mai 2010, Tăutu “a acceptat promisiunea de a-i fi dată suma de 50.000 de euro de către un denunţător (cine-o fi?) şi de alte două persoane (cine or fi?)” în schimbul avizării unor lucrări efec-tuate, dar şi a unor lucrări neefectuate, pentru ca acestea să poată încasa banii de la minister.Revin, omul “a acceptat promisiunea”, nu a luat banii. Apoi, spun procurorii, în perioada mai 2009-aprilie 2010, inginerul a primit de la ”denunţător” şi de la “celelalte două persoane”, în mai multe tranşe, suma totală de 30.500 euro şi foloase materiale de 1000 euro. În ziua când a fost arestat, Tăutu a fost prins în fla-grant primind de la “denunţător” suma de 4000 euro, adică o nouă tranşă din banii promişi: 50.000 euro. Până aici nimic despre identitatea “denunţătorului” şi a “celorlalte două persoane”. Cert e că la data de 1 iunie 2010, DNA a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Ioan Tăutu (în stare de arest preventiv) şi a lui Szabo Laszlo, director al societăţii Alpine BAU GmbH, contrac-

tor principal al lucrărilor din Sovata. Primul pen-tru luare de mită, al doilea pentru dare de mită. În rechizitoriu, actul de trimitere în judecată, procurorii au consemnat: “În primăvara anului 2009, inculpatul Tăutu Ioan, în calitate de in-giner senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID - Sucursala Bucureşti (firmă de consultanţă), a acceptat promisiunea de a-i fi dată suma de 50.000 de euro de către inculpatul Szabo Laszlo (oops, e chiar denunţătorul de care se vorbea în primul comunicat?), de către un denunţător (aha, deci una dintre celelalte două persoane a devenit şi ea denunţător?) şi de o altă persoană în schimbul avizării unor lucrări efectuate pre-cum şi a unor lucrări neefectuate şi pentru a certifica plăţile datorate ALPINE BAU GmbH de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.” Mai jos, procurorii DNA ne bagă din nou într-o ceaţă densă, specifică, poate, anumitor compartimente din instituţie, cum ar fi cel de comunicare: “În acest context, în perioa-da mai 2009 – mai 2010, inculpatul Tăutu Ioan a primit de la denunţător, de la Szabo Laszlo (aha, deci directorul Alpine nu e “denunţător” cum aţi spus mai sus?) şi de la cealaltă persoană, în mai multe tranşe, suma totală de 30.500 euro şi fo-loase materiale (sejur turistic) în valoare de 1000 euro. Din aceşti bani, Tăutu Ioan a primit de la in-culpatul Szabo Laszlo suma de 10.000 de euro.”

Uite “denunţătorul”, nu e “denunţătorul”...Bun, ce aţi înţeles, voi, cititorii? A fost Szabo Laszlo denunţătorul, sau nu? Păi din sentinţa

Tribunalului Mureş, confirmată luna trecută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă destul de clar, pentru cine are ochi să vadă şi minte să înţeleagă: Da! Inginerul Ioan Tăutu, cel care a primit mita, a căpătat 2 ani şi 6 luni de puşcărie. Instanţa i-a mai interzis inculpatului, atât pe perioada executării pedepsei cât şi timp de doi ani după executarea pedepsei principale, exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.Inculpatul Szabo Laszlo, director al societăţii ALPINE BAU GmbH, s-a ales doar cu un an închi-soare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 5000 de euro lui Tăutu, în echivalent în lei la data plăţii. De asemenea, judecătorii l-au obli-gat pe Tăutu să restituie martorului denunţător (lui Szabo?)suma de 16.000 de euro, în echiva-lent în lei la data plăţii, şi biletul la ordin emis de martor în beneficiul inculpatului pentru suma de 40.000 de lei.Sentinţa este definitivă. Mituitul în puşcărie, mi-tuitorul în libertate. Unde să fi fost adevărul? Şi dacă şpaga s-a dat în mai multe etape, nu a fost destul de logic că şi mituitorul e cel puţin la fel de vinovat ca mituitul? Adică, dacă vroia să facă un denunţ, pentru un flagrant, îl făcea de la bun început. L-a făcut doar când nu a mai funcţionat ceva în sistemul pe care-l ungea de zor cu eu-roi. Dar unde au dispărut ceilalţi doi mituitori din dosar? Cine sunt ei şi ce rol au jucat acolo?

Firul Agnes...Pe surse, am aflat că una dintre aceste per-soane ar fi Kovacs Agnes, o directoare în cadrul societăţii Alpine Bau, care l-ar fi ajutat pe Szabo Laszlo să care şpaga pentru Tăutu. Prin octom-brie 2010, madam Kovacs ar fi fost şi ea fost trimisă şi ea în judecată de DNA pentru dare de mită în dosarul “Alpine Bau, bau.” Să fi fost con-stituit un alt dosar în instanţă pentru persoana doamnei Kovacs? Separat de cel al lui Tăutu şi Szabo? De ce? Nu ştim... Dar punem pariu că şi Kovacs Agnes ia ceva cu suspendare? Doar a fost denunţătoare, nu?Poate într-un număr viitor vom reveni.

Justice Timberlake

Bye, bye în dosarul Alpine Bau, bau!

Cine credea că noi românii sun-tem originali, fără de pereche cu alte popoare tare rău se mai înşeală. Chiar dacă la capitolul democraţie, politică şi refor-me originale suntem la coada plutonului, găsim şi asemănări cu alte naţiuni, printre care şi Grecia. Fiind în acelaşi spaţiu balcanic, asemănările nu con-tenesc să apară, începând de la aspectul religios şi terminând cu cel economic.

Deci, ortodocşi suntem ca şi grecii, şi înotăm în aceeaşi criză care face ravagii la noi ât şi al ei. Dar ce legătura au grecii cu noi, de ne-am apucat acum să-i pomenim ? Primul motiv îl reprezintă prezenţa la Târgu Mureş a lui Tanos Dimitriou, patronul “Tramp Travel”, unul dintre cei mai mari operatori de turism de pe Riviera Olimpică a Greciei. Devenit în ultimii ani un prieten al artiştilor plastici mureşeni, membrii ai Asociaţiei

Artiştilor Plastici Mureş, de numele său legân-du-se şi prezenţa pictorilor mureşeni în taberele din Grecia. Tot pe filiera culturii, ne va vizita un alt grec, mult mai celebru ca Tanos, şi anume Alexis Zorba, care va fi prezent pe scena Teat-rului Naţional din Târgu Mureş, în 18 martie cu ocazia premierei spectacolului regizat de Sorin Misirianţu. Deci pictura şi teatrul mureşean fac casă bună cu grecii, mai rămâne să înţelegem şi noi din această relaţie de comuniune dintre cele două culturi. Despre arta plastică, toate bune şi frumoase, grecii, prin arta lor magnifică, au glorificat umanitatea, ne vom referi la celălat musafir, la Zorba, care ne va călca pragul, în-truchipat de actorul Nicolae Cristache. Dacă tot ne-am cam îndepărtat de simplitate, de trăirea clipei, avem ocazia să învăţăm ceva de la el, de-spre cum vede el lumea şi cum încearcă să rez-iste în faţa tuturor piedicilor vieţii. Avem mare nevoie de o astfel de lecţie, pe care urmaşii lui Zorba au învăţat-o foarte bine, ieşind în stradă să protesteze faţă de politica Guvernului grec, iar noi ne tot chinuim să proptim o monţiune sau un miting mai de Doamna Ajută. Deştepţi şi frumoşi ca Basil avem, văduve, de un trai bun de asemenea, ca să vorbim de personaje din romanul lui Kazantzakis, dar ne lipseşte un Zorba, care să ne explice ce înseamnă să te iei

la trântă cu greutăţile vieţii. Avem în schimb doar o politică cu tot felul de Bubuline colorate, BoBOCi care mai tare complică, în frunte cu un Zeus, care nu are nici o legătură cu stăpânul suprem al oamenilor şi al zeilor olimpieni. Reve-nind la Zorba, acesta are o vorbă: „mulţi caută fericirea mai presus de om; alţii mai prejos. Dar fericirea e pe potriva omului”. Cuvinte frumoase Zorba dragă, şi dacă tot vii la Târgu Mureş poate ne înveţi şi pe noi cum să facem să o găsim.

Zurbagiul mioritic

Tentaculele culturii greceşti pe plaiurile mioritice mureşene

Zorba, alături de Basil, cei care au sfidat greutăţile vieţii prin dans, făcându-şi încălzirea pentru lecţia de balcanism şi simplitate predată publicului târgumureşean

4 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

jobbik nu e "mai bun"

Munca la negru în firme făcută publică pe siteEşti angajator şi îţi place să ai angajaţi la negru? Foarte rău, pentru că de acum măsura este una „super” neagreată de inspectorii de muncă. Cum te-au prins cu musca pe căciulă, pentru că se pun bine pe controale, îţi oferă şi un premiu: îţi postează firma pe site-ul In-spectoratului Teritorial de Muncă. Aşa, ca să vadă toată lumea cine înşeală statul şi să ştie muncitorii unde e de mers la lucru şi unde nu. Nu de alta, dar cu munca la negru te trezeşti Do-amne fereşte bolnav, la spital, şi nu ai asigurare. Deci eşti numai bun de plată. Dacă îţi dă patronul banii, că doar nu are o obligaţie legală, ci numai una morală. Iar la bătrâneţe te gândeşti de ce nu vine pensia, sau de ce o ai aşa de mică.

Tomograful la Spitalul de Urgenţă, pe tuşăVechea problemă cu computerul to-mograf de la Spitalul de Urgenţă revine. S-a stricat din nou şi nu mai poate fi reparat, sau se poate dar e prea scump. Până acum au fost multe alte ocazii în care nu a funcţionat, dar s-a reparat. Şi între timp pacienţii făceau coada la Spitalul Judeţean Mureş sau la privaţi, unde scoteau banul din bu-zunar, că deh, sănătatea costă, dar e mai bună decât toate. Dacă până acum problema ţinea două, trei săptămâni, acuma va dura un timp mai îndelun-gat. Teoretic ar fi vorba de trei luni, practic... nu se ştie. Pentru că Mi-nisterul Sănătăţii şi-a arătat încă odată bunăvoinţa de a da bani pentru Mureş şi a alocat o sumă frumoasă pentru investiţii la Spitalul de Urgenţă. Cu un drum se va lua şi un nou tomograf, cu o putere de investigaţie mai mare. Şi până când acesta va sosi şi va fi pus în funcţiune, pacienţii vor fi plimbaţi între spitale pentru invesigaţii de imagistică medicală.

Nu vă mai jucaţi cu foculAşa îşi sfătuieşte orice mamă copilul. Dar adultul cum înţelege că nu e bine să se joace cu focul în spaţii deschise. Săptămâna trecută în comuna Băgaciu o neatenţie sau rea intenţie a dus la incendierea a peste două hectare de salcâm, viţă de vie şi vegetaţie uscată. Au ars şi două magazii de unelte şi două tone de furaje. Noroc cu pom-pierii care au reuşit cumva după oră să stingă incendiul în totalitate. Cauza probabilă: focul în spaţii deschise.

Alo, alo… bate la uşă PoliţiaDoi puşti de 14, respectiv 17 ani din Miercurea Nirajului au purces să fure în noaptea dinspre 7 spre 8 martie cablu telefonic. Calmi şi pe întuneric, nimic nu i-a pregătit pentru ce va urma. După ce au reuşit să fure 125 de metri de ca-blu telefonic, în valoare de 2500 lei, au ajuns pe mâinile oamenilor legii care i-a depistat imediat. Iar puştii s-au ales cu dosar penal, fiind cercetaţi însă în stare de libertate pentru furt calificat.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate vineri, cei doi şi-au exprimat temerile legate de statutul Ungariei şi României în Uninunea Europeană. Cum vorbele de dragul vorbelor nu duc la niciun rezultat, Vona şi Balczo au găsit şi o soluţie pentru ca cele două state să-şi impună interesele în faţa forurilor europene. „Ţările din Centru şi Estul Europei care au făcut parte din fostul bloc socialist trebuie să colaboreze cât mai strâns. Direcţia politică înspre care merge Uniunea Europeană este greşită. Ar fi important ca ţările foste socialiste să ajungă la o reconci-liere istorică pentru ca vocea noastră să poată fi auzită. Credem că o reconciliere româno-maghiară este necesară pentru că sau trăim împreună pe aceste meleaguri ori dispărem împreună”, a spus Vona Gabor. Acesta a ex-plicat că cele două state şi cetăţenii lor au un statut defavorizat în Uniunea Europeană şi că se va discuta despre posibilitatea unei colaborări instituţionale la nivelul Ministerelor de Externe. Toate bune şi frumoase, Pactul de la Varşovia ar putea reveni în forţă, celor de la Jobbik destrămarea Uniunii Europene le pare iminentă.

Ţara Invizibilă a minoritarilor europeni

Jobbik a făcut un scor de 17% la ultimele alegeri parlamentare din Ungaria aşa că pot influenţa,

spun ei în mare măsură, deciziile de politică externă ale Guvernului Ungar. Cu o săptămână înainte, liderul CNS Izsak Balazs venea şi el cu idei fantasmagorice despre o ţară virtuală sau invizibilă a minoritarilor maghiari şi nu numai din toate colţurile Europei. Că la Consiliul de Au-tonomie al Organizaţiilor Maghiare din Bazinul Carpatic, reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei alianţe a regiunilor cu tradiţii naţionale din Uniunea Europeană, pe motiv că acestea au in-terese comune. „Această iniţiativă cetăţenească la nivel unional a CNS pe lângă aspectul juridic are şi un aspect politic. Noi urmărim ca în cur-sul procedurii de strângere a semnăturilor, de formulare a scopului comun, să edificăm şi o alianţă cu acele regiuni care păstrează tradiţii naţionale în ţările UE şi care poartă amprentele unui specific naţional. Ne gândim la Scoţia, Ţara Bascilor, Catalonia, Ţinutul Secuiesc, bineînţeles, Tirolul de Sud”, a arătat Izsak. Acesta a pus ac-cent pe interesele comune pe care aceste regi-uni le au în Uniunea Europeană şi că o eventuală alianţă trebuie structurată în jurul acestor in-terese. „Acesta ar fi aspectul politic. Dacă din punct de vedere juridic se va discuta, dacă va avea succes, dacă Comisa (Europeană - n.r.) va accepta, această alianţă în mod sigur se poate clădi şi va fi benefică. Dacă adunăm populaţia acestor regiuni, dacă adunăm numărul minori-

tarilor din UE, atunci am ajunge la un număr al unei populaţii din care ar reieşi că ar fi o ţară ca mărime cam a patra sau a cincea putere din UE. Este ţara invizibilă a UE”, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora unei „ţări invizibile” care, după părerea sa, ar fi formată din peste 40 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene. Ne scărpinăm sub pălărie şi nu mai înţelegem nimic. Ţară invizibilă, refacerea fostu-lui bloc comunist ca o alternativă a Uniunii Euro-pene? Răspunsul ipoteticei dileme este simplu. Voturile, voturile, voturile!

Da, eu cu cine votez?

Populaţia Ungariei a scăzut vertiginos în ultima perioada ajungând undeva sub 10 milioane, spun surse din presa maghiară care doresc să-şi păstreze anonimatul. În acest context, creşterea demografică poate fi realizată, fie prin iniţierea unui program de încurajare a „împerecherii”, ceea ce să fim serioşi ar dura mult şi bine, fie rapid prin acordarea cetăţeniei ungare minori-tarilor maghiari din alte state. La noi, spiritul Ungariei Mari prinde cel mai bine şi, har Dom-nului, avem destui minoritari, unii maghiari cu acte în regulă, alţii romi maghiarizaţi, tot de dragul voturilor. Aşadar, după cum şi cei de la Jobbik spuneau prin vocea lui Balczo Zoltan „Parlamentul Maghiar va adopta o lege privind dreptul de vot, inclusiv al maghiarilor din afara graniţelor Ungariei. Nu vrem să decidem noi de la Budapesta în această privinţă aşa că ne vom consulta cu cei de la Partidul Civic Maghiar pe această temă”. Acum ajungem, de fapt la subi-ect, acesta nefiind altul decât infuzia de capi-tal electoral. Buletinele de vot ale maghiarilor româno-ungari speră cei de la Jobbick că vor intra direct în urna lor. Atât şi nimic mai mult. Că doar UE nu se va destrăma aşa cu una cu două să ne tremure chiloţii că rămânem fără fonduri europene infuzate masiv în ambele ţări doar că, din păcate, acestea nu prea ştiu să le folosească. Nici Ţara Invizibilă nu prea e posibilă că nu prea văd eu secuii noştri dialogând paşnic cu IRA sau cu Bascii, care numai „friendly” nu sunt. Cât despre autonomia Ţinutului Secuiesc, o altă himeră care sfidează până şi logica de clasa a IX-a.

Lex Tetrix

Jobbik vrea refacerea blocului ţărilor socialiste

Goana după voturi naşte himereBalczo Zoltan, vicepreşedinte-le Parlamentului Ungar şi Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbick îşi doresc, mai mult de-cât orice se pare, reconcilierea româno-ungară. Cei doi lideri maghiari au fost prezenţi, la sfârşitul săptămânii trecute, la Târgu Mureş pentru a se întâlni cu simpatizanţii Jobbik şi cu re-prezentanţii Partidului Civic Ma-ghiar (PCM) şi cei ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).

Domnu europarlamentar, eu unu nu-i suport pe români, ţigani, negri, evrei şi orice neunguresc. oare pu-

tem reconcilia asta?

mi-am făcut birou la Tîrgu mureş tocmai pentru a rezolva aceste as-pecte. Îi antrenăm pe militanţii în pădurile Harghitei şi Covasnei şi o punem de o in-tervenţie militară...cu victime colaterale

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011 5faţă verDe Cu părul bălai

Despre Mobbing cu Gaby CotabiţăPentru că a fost 8 martie, oraşul s-a umplut de flori şi voie bună, dar şi de acţiuni speci-fice dedicate femeilor. Printre buchete de ghiocei şi lalelele, Asociaţia COLFASA în parteneriat cu Univesitatea „Dimitrie Can-temir” şi Primăria Târgu Mureş l-a adus pe Gaby Cotabiţă, imaginea proiectului „Femeia Contează” la un seminar ce a avut loc în biblioteca Universităţii „Dimitrie Cantemir”. Desigur femeia contează, dar contează şi titlul seminarului „Stop discri-minare, hărţuire, mobbing”. Discriminarea şi hărţuirea o înţelegem, dar mobbing-ul? Goagăle ajută-ne!!! De pe Dex Online defi-nim şi ne dumirim: MÓBBING s. n. exercita-re a stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate.

Clau Maior, fabrica de confecţii şi gratuitatea la meciuriUnicul şi inegabilabilul viceprimar Claudiu Maior a fost darnic de Ziua Femeii. Aces-ta a declarat pe 8 martie că începând de sâmbătă, 12 martie, adică de la meciul dintre Oţelul Galaţi şi FC Municipal, fe-meile şi copiii cu vârsta de până la 8 ani vor avea acces gratuit pe stadion până la sfârşitul campionatului. În stilul exprimării nu înţelegem dacă este vorba despre fe-meile care însoţesc copii de până la 8 ani, de femei de 8 ani sau de femei în general. Un lucru este cert, ideea a venit în mintea edilului de la femeile cărora le-a împărţit flori la fabrica de confecţii.

Rromi nu vor Jobbik, cel puţin cei intelectualiŞedinţa partidului considerat de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik a adus critici dure nu numai din partea ONG-urilor care cu asta (n.r. criticile) se ocupă de obicei ci şi din partea rromilor. Reprezentantul intelectualităţii rome din judeţul Mureş, Rudi Moca, actor şi jurnalist, a condamnat, miercuri, în termeni duri organizarea la Târgu Mureş a reuniunii Jobbik.Acesta a spus că Jobbik propagă ideea de purificare etnică şi că îi consideră pe rromi cetăţeni de categoria a doua sau a treia şi că nu crede ca formaţiunea respectivă să îşi fi schimbat discursul aşa cum susţin liderii acesteia. „Doctrina acestui partid este clar că propagă ideea de purificare etnică, de cetăţeni de categoria a doua sau a treia, re-spectiv face referire la chestiunea ţiganilor. Această chestiune seamănă foarte mult cu ceea ce partidul nazist spunea despre chestiunea evreiască, e o asemănare care nu mai suportă niciun fel de explicaţie. În plus, alături de partidul Jobbik s-a înfiinţat şi un Cerc al Prietenilor Jobbik, condus de un tânăr care sigur că propagă ideile extremiste ale partidului Jobbik în rândul unui anume segment al tineretului maghiar”, a susţinut Moca. Aşadar, cine se gândea că romii vor solicita cetăţenie maghiară şi vor pleca pe meleaguri panonice şi-a greşit calculele.

Aşa au luat fiinţă, sau mai bine zis au luat avânt firmele de recrutare a forţei de muncă şi au început să organizeze târguri peste târguri în toată ţara. Nici Târgu Mureşul, că doar e capitala medicinii nu a fost lipsită de un asemenea eveniment. De fapt, două, unul de profil, şi celălalt pentru toţi şi toate. În plus s-au mai infiltrat şi nişte firme care recrutau pe partea medicală. Săptămâna trecută a abundat în evenimente de acest gen. La cel de

cariere medicale era un du-te vino, studenţi, rezidenţi, asistenţi, medici specialişti, toţi alungaţi de „reformele” lui Attila Cseke, min-istru al Sănătăţii. Nu mai puţin de 900 de mureşeni care activează sau au tangenţe cu domeniul medical, supăraţi de salariile ciun-tite s-au prezentat la târg, au tatonat terenul, s-au interesat, au completat chestionare, şi-au lăsat datele, unii şi CV-urile cu speranţe mari. Şi nu mai puţin de 60% din participanţii

interesaţi aveau vârsta sub 30 de ani. Mulţi studenţi în anii terminali, sau care mai au doi ani până la finalizarea studiilor încep să fie interesaţi de un viitor pe meleaguri străine în domeniul pentru care şi-au băgat bani grei în facultăţile de profil din România. Nici nu e de mirare că s-au speriat tinerii care sunt la început de drum, când şi cei mai în vârstă, cu zeci de ani de experienţă în spate în domeniul medicinii, nu mai găsesc motive să rămână în România. Pentru proaspeţii medicinişti sin-gurele oferte disponibile în ţară sunt în me-diul rural, unde majoritatea medicilor preferă să nu lucreze pentru salariul oferit de stat. În străinătate cele mai căutate specialităţi, din ofertele angajatorilor prezenţi la târg au fost Internele, Radiologia, Urgenţele, ATI şi Medicii de familie. Sunt specialităţi pentru

care sunt căutaţi medici şi în ţară, dar med-icul român preferă mai repede să poată pleca din ţară. Iar motive sunt destule şi nu ţin doar de salariile ridicol de mici. Spitalele noastre sunt lipsite şi de resurse. Degeaba ştii cum să tratezi un pacient, dacă nu ai să-i oferi decât o aspirină. Şi-apoi, a fi medic în România nu mai este de mult un motiv de prestigiu. La noi când zici doctor, zici imediat şpagă şi chiar dacă înţelegi ce îl îndeamnă să primească, re-spectul dispare când îi bagi plicul în buzunar. Durerea e că spre deosebire de doctori, mulţi pacineţi nu pot pleca să se trateze în străinătate. Ei rămân în ţară pe mâna puţinilor medici care nu au vrut să plece, sau pe a celor care nu au fost suficinet de buni încât să plece.

Doctus cum libro

Medicii pleacă, pacienţii rămân la leacuri băbeşti Integrarea în Uniunea Europeană le-a oferit medicilor din Ro-mânia şansa să-şi caute de lucru peste hotare. Tot ce le trebu-ie este un certificat de conformitate din partea ministerului şi un certificat de bună purtare de la Colegiul Medicilor.

Al nostru senator mureşean Gyorgy Frunda vrea să dreagă busuiocul stricat cu modifi-carea legii ANI. Avocatul-parlamentar a elabo-rat o propunere legislativă prin care aboleşte impozitul pe casa în care posesorul îşi are domiciliul. Cu alte cuvinte, românii posesori de locuinţă ar putea să nu mai plătească taxe decât pentru proprietăţile în care nu domiciliază.

Asta e partea plină a paharului. Partea mai goală este că nici un senator UDMR nu a vo-tat pentru respectivul proiect. Din cei patru prezenţi în sală. Deci Frunda ori nu a fost prezent la dezbaterea propriului proiect de lege, ori a votat împotrivă ori s-a abţinut. S-avem pardon, da nu mai pricepem nimic, nenicule! Ca şi explicaţie la această bizară situaţie putem crede că senatorul a avut nişte probleme atât de grave de rezolvat pe la Strasbourg încât nu a ajuns nicicum la votul Senatului. O altă posibilitate ar fi ca Frunda să fi avut o amnezie de la o lovitură primită în timpul coborârii din merţanul senatorial şi a uitat că este proiectul iniţiat de el. A treia ar fi că şi-a dat seama că nu are dreptate şi şi-a sabotat prin vot negativ proiectul.

La vot ba, în presă da

Deşi nu şi-a convins proprii colegi de partid din Senat să voteze modificarea, Frunda doreşte din toată inima să convingă electoratul prin in-termediul presei. Unde afirmă cu convingere că impozitarea este neconstituţională.„România este definită în Constituţie ca şi stat social, care trebuie să asigure o viaţă decentă şi care interzice impozitarea dublă sau multiplă. Or, fiind la Strasbourg, după câte ştiţi, de 18 ani, am studiat situaţia impozitului pe locuinţa de domiciliu în unele ţări ale Euro-pei şi am constatat că, pentru locuinţa de do-miciliu, în ţări precum Austria, în unele landuri germane şi în Ungaria, nu se plăteşte impozit şi s-a motivat de ce. Toţi care îşi construiesc o locuinţă plătesc impozit pentru banii din care îşi construiesc locuinţa. Banii provin fie din salariu, fie din dividende, fie din alte resurse, pe care, în mod legal, îţi plăteşti impozitele. După ce ai construit locuinţa, aceasta nu mai aduce venituri şi îşi asigură un drept funda-mental: acela de a locui (...) Încalcă Constituţia pentru că Constituţia, după cum vă spuneam la început, îmi asigură un stat social, o viaţă decentă şi nu permite impozitarea dublă. Or, a plăti impozite ciclice anuale înseamnă că eu plătesc impozit pe acelaşi bun de fiecare dată, fără ca el să îmi producă venituri. Nor-mal, eu plătesc impozit pe veniturile mele, nu pe obiectele care nu îmi produc venit, iar, pe

de altă parte, am plătit impozitul, aşa cum am spus, şi când am cumpărat casa, şi când am moştenit-o”, a explicat Gyorgy Frunda, la Ra-dio Bucureşti.

Camera Deputaţilor are puterea

După lupta strânsă din Senat unde 36 de senatori au spus da, 33 nu şi trei s-au abţinut, urmează bătălia în Camera Deputaţilor. Care se pare că este forul decizional în acest aspect. Aşa că proiectul lui Frunda privind modificare şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal mai are o şansă. Dacă senatorul va reuşi să-i convingă pe colegii deputaţi de la UDMR şi nu numai să aprobe proiectul. Şi, întâi, să se convingă pe el.

Lovitură pentru bugetele locale

În cazul în care proiectul de lege iniţiat de Gy-orgy Frunda ar fi aprobat cel mai lovite ar fi bugetele locale unde se varsă aceste sume. De exemplu, bugetul municipiului Târgu Mureş ar pierde suma de 6,85 milioane de lei, bani pe care i-ar încasa anul acesta din acest impozit. În schimb zecile de mii de târgumureşeni care plătesc acum taxe pentru locuinţa personală i-ar face o statuie senatorului reformist. În plus, cei care deţin mai multe locuinţe nu ar

trebui să plătească taxe majorate pentru aces-tea pentru că se va abroga articolul care a ma-jorat aceste taxe. Uau, ar fi asta şansa să avem un primar UDMR în Târgu Mureş?

Alberta Ionescu

Frunda vrea şi nu vrea case libere de impozit

Frunda verde de mălin Votul în Senat îi chin!

1) Art. 250, din legea 571/2003, se modifică astfel: la punctual 1 se intro-duce un punct nou pct. 1.1cu următorul cuprins:Clădirile pentru care nu se datorează im-pozit, prin efectul legii, după cum sunt după cum urmează:1(1): clădirile proprietate ale persoanei fizice care reprezintă domiciliul acesteia

Art. 252 se abrogă Majorarea impozitului datorat de per-soanele fizice ce deţin mai multe clădiri(1) Persoanele fizice care au în proprie-tate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) per-soanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.(3) În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de do-miciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de pro-prietar.(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de speci-alitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domi-ciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Mod-elul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

„eu am propus legea şi mi-am făcut treaba de jurist! Ce mai vreţi de la mine... Doar nu era să-mi şi votez propriul proiect, acuma când

nici colegii de partid nu mă mai sprijină şi îmi

spun dizident!”

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 20116mens sana ori iăurt

BC Mureş şi SC Mureşul au obţinut victorii importante săptămâna trecută. Weeken-dul a fost la fel de plin pentru BC Mureş, FCM şi CSU. Ce deznodământ au avut aces-te meciuri veţi putea vedea săptămâna vi-itoare. Cum victoriile aduc victorii bucuria fanilor sportului mureşean continuă.

Divizionara A de baschet BC Mureş s-a impus miercuri, 9 mar-tie, în sala „Arena” din capitală în faţa formaţiei CSM Bucureşti, cu scorul de 78-67 într-un meci restanţă contând pentru etapa XVIII-a a sezonului regulat. Partida a fost urmărită de aproxima-tiv 500 de spectatori. Păi şi acela-i public? Normal că am câştigat şi că suntem sus în clasament, doar noi acasă în junglă găzduim de cinci ori mai mulţi susţinători. Dl Szalkay nu faceţi o cerere să

fie mărit şi bugetul alocat de CL tot de vreo cinci ori? Cine ştie, poate se şi aprobă. „Tigrii” lui Dery Csaba: Mladenovic, Forte, Lăpuşte, Lewis, Cooley, et company s-au reîntâlnit sâmbătă cu oltenii de la CSM Craiova, dar cea mai bună veste e că al nostru club a primit joi, în jurul orei 18 comunicatul oficial din partea FRB, conform căruia turneul final four a Cupei României la bas-chet masculin va putea fi organizat în Sala Sporturilor din Tg.-Mureş, între 7-8 aprilie. În şedinţa conducătorilor cluburilor cal-ificate în Final Four-ul Cupei României, s-a stabilit, prin tragere la sorţi, ca BC Mureş să joace într-una dintre semifinale cu Gaz Metan Mediaş, cealaltă semifinală fiind Steaua – Asesoft Ploieşti. Aşa că sunteţi aşteptaţi la spectacol.Buget pentru fete?Şi fetele de la SC Mureşul Târgu-Mureş au câştigat în deplasare miercuri, 9 martie, la Timişoara, cu 38-34 împotriva formaţiei HCM Universitatea din localitate. Partida a contat pentru prima etapă a ultimului sfert a Diviziei A, seria B, ediţia 2010-2011. Partida a fost lipsită de spectacol, presărată cu accidentări,

cartonaşe galbene şi chiar cartonaşe roşii. Handbalistele mure-şene au condus ostilităţile pe toată durata partidei, gazdele con ducând o singură dată pe tabelă, la mijlocul primei reprize. Teodor Rad, preşedintele clubului SC Mureşul Târgu-Mureş consideră că meciul de la Timişoara a fost unul al arbitrilor, care au tolerat durităţile gazdelor. „Partida a fost în mare parte un meci al ar-bitrilor. Fetele au jucat exemplar, au dominat clar partida. A fost un meci dur, cu multe cartonaşe galbene şi eliminări şi cu o ac-cidentare gravă a jucătoarei Georgeta Cioban, care ar putea rata meciul următor împotriva CSM Slatina”, a spus Rad. Totodată, preşedintele SC Mureşul Târgu-Mureş a mărturisit că meciul din etapa următoare va fi unul al contrelor. „Partida din 31 martie cu CSM Slatina va fi un meci foarte greu, un joc pe contre. Sper să o putem recupera pe Georgeta Cioban până atunci”, a declarat Teodor Rad. După 22 de partide, SC Mureşul Târgu-Mureş ocupă poziţia a doua a clasamentului, cu 30 de puncte. Ei, dacă promovează şi fetele? Suntem pregătiţi cu banii? Şi, mergem tot 2.000 de oameni la meci?

Sportus extremus

Finalele baschetului românesc la Târgu Mureş

Divizionara A de volei feminin CSU Medicina CSŞ Târgu-Mureş a primit sâmbătă 12 mâine vizita formaţiei CSM Bucureşti, într-un meci contând pentru etapa a XXII-a, ultima a sezonului regulat. CSU Medicina CSŞ se află pe locul cinci în clasament, cu 28 de puncte, iar o victorie cu CSM Bucureşti i-ar aduce calificarea în play-off unde va juca cu ocupanta locului patru.

Hai ioana, plezeneşte-o

cu toată for

ţa de care

eşti în stare

. Hai că sunt

şi băieţii de la fo

tbal şi

de la baschet aic

i. să

nu-i dezamăgim!

După ce am vrut

să bat arbitrul

m-au exilat

aici sus la geam

. Dar şi

dacă mă mai enervează

vreunul, cobor şi pe mulţi am

să-i popesc şi eu.

Fac şi eu tot ce pot să mă remarce paparazzi. sper că mă puneţi şi pe facebook nu

doar în ziar. Vreau să fiu cel mai monden şef de la Protecţia

Consumatorului

Hajra sopron! Ce bine că a venit primăvara şi acum pot folosi fularul să agăţ fete nu să-mi ţină de

cald. mai îmi faceţi o poză?

Deci Wagner, când mergi şi tu la solar. asta e noua modă printre fete, să fii mai bruno, ca mine şi issa Ba. Pricepi,

au ba?

asta e schema topic, iei mingea adversarului dintre picioare, prin alunecare, ca-n Premier League. Vreau în anglia!

schema e următoarea: îl facem sandwich pe ăsta din mijloc, vine Wesley din spate şi dă două goluri. V-aţi prins?

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011 7Cei Care u ureCHi să auDă

Reporter: Aţi scris o carte despre bisericile de lemn din judeţ. Care este situaţia lor reală acum?Ioan Eugen Man: Am făcut documentaţii chiar pentru câteva biserici de lemn din judeţ: Sânt Andrei, Culpiu, Troiţa, în total vreo cinci astfel de locaşe de cult. Sunt în pericol câteva biserici în sensul că acoperişurile se deteriorează şi de acolo se distruge toată clădirea. Există şi cazuri în care bisericile au dispărut cum este cazul celei de la Mura Mare, unde s-a prăbuşit şi a rămas numai scheletul turnului, portalul şi altă parte. În pericol mai este şi biserica de la Troiţa, unde acum 5 ani deja necesita u nele reparaţii iar acum o parte din acoperiş mai ales deasupra altarului practic nu mai există. Păcat că este o biserică veche, de valoare patrimonială. La Cuştelnic sunt două biserici: jos e cea greco-catolică care de bine de rău au renovat-o deşi nu aşa cum trebuia. Sus pe deal e cea ortodoxă, pe care o consider unicat nu numai din persepctiva decoraţiei picturale care este foarte valoroasă ci şi pentru arhi-tectura ei, care o mai găsim doar la biserica de la Lăpuşna. Mai este biserica de la Cheţani care se află într-o stare extrem de proastă , care deţine şi ea picturi valoroase, atât murale cât şi pe icoane. Este o biserică unică în judeţ datorită turnului mai înalt care aduce undeva cu locaşurile din zona maramureşului.

Rep.: Spuneţi că sunt biserici practic dispărute. Cum s-a putut ajunge la o asemenea situaţie?

I.E.M.: Există biserici la care nici eu nu am ajuns să le mai văd. Foarte puţină lume mai ştie ce s-a înâmplat cu ele. De exemplu cele două biserici de la Neag au dispărut. Ele aparţineau de primul tip de biserici româneşti construite în Ardeal. Un fel de casă ţărănească, dreptnghiulară împărţită în trei părţi, naos, pronaus şi altar ca o biserică normală. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu biserica din localitatea Subpădure. Acolo erau tot două, una a fost adus în Târgu Mureş la Unitatea de Tancuri unde se ţin slube şi astăzi iar cealaltă sunt cu-rios să văd în ce stare se află. Şi mai sunt cazuri de acest fel.

Rep. Statistic, câte biserici de lemn sunt în judeţ?I.E.M.: Bisericile de lemn sunt într-o continuă mişcare, dacă pot să zic aşa. Unele dispar, îşi pierd viaţa, altele iau o altă formă fiind strămutate ca cea de Subpădure. Când am făcut studiul, erau vreo 65 de biserici de acest fel. Eu le-am luat în considerare şi pe cele mai recent pierdute la care am găsit documentaţia, fotografii şi am aflat câte ceva. Pe ele le-am trecut în carte, să rămână măcar ca document. Pentru că sunt foarte multe biserici de lemn care au dispărut şi de care nu mai ştie nime-ni nimic. Mulţi istorici ardeleni au prezentat lucrări despre biserici dispărute. Acum vreau să retipărim lucrarea mea revizuită, ca să cu-prinde şi alte biserici care acum pot fi consid-erate vechi. Dacă am scădea pe cele dispărute şi le-am aduna pe cele proaspăt găsite tot am

rămâne în jurul numărului de 60.

Rep.: Care sunt cele mai mari probleme ale bisericilor de lemn?I.E.M.: În majoritatea cazurilor cele mai afec-tate părţi ale bisericilor sunt acoperişurile care nu au mai fost schimbate. Din cauza infiltraţiilor cu apă sunt probleme şi în interior, mai ales la cele cu pictură murală. A doua cauză a dis-trugerii bisericilor de lemn este structura de rezistenţă de la temelie. Majoritatea au o talpă masivă de lemn de stejar, care cu timpul s-au lăsat în pământ, nu s-au luat măsuri de prote-jare cu şanţuri împotriva apei şi zăpezii şi aşa mai departe.

Rep.: Cine ar trebui să se ocupe de rezolva-rea problemei?I.E.M.: Sunt instituţiile de la Bucureşti şi cele judeţene. Numai că, după părerea mea, cei care ar trebui să fie mai implicaţi sunt cei din comunitatea locală. Preotul din sat, primarul, credincioşii sunt primii care ar trebui să facă ceva. Doar când s-au construit nu a venit ci-neva să le facă nu-i aşa? Şi acum ar putea face multe dacă ar fi un pic de iniţiativă şi ceva bani. Mai ales că după ce s-a permis şi românilor din Ardeal să construiască biserici de piatră, toţi s-au axat pe ridicarea unor locaşuri de acest fel. Şi au uitat să mai întreţină şi pe cele vechi, moştenite de la bătrâni. Mai este şi varianta şi de căutat sponsori. Cum se găsesc pentru dat cu piciorul în minge aşa ar trebui să sprijine şi o biserică. Problema este că la noi, când e vorba de dat din gură toată lumea se bagă, dar când trebuie să dai ceva toţi se fac că uită.

Rep.: S-a vehiculat ca soluţie varianta tur-ismului culturalo-ecumenic. De ce nu se practică?I.E.M.: Păi la ce drumuri avem nu prea se poate face aşa ceva. Uitaţi-vă la drumul spre Lăpuşna. Cine vrea să-şi bage maşina acolo? Sunt biserici către Tîrnăveni, chiar la Subpădure

unde nu se poate ajunge cu maşina. Mi s-a zis că pot ajunge până în zonă cu maşina iar de acolo pe jos până la biserică. Ar trebui o co-laborare între autorităţile judeţene şi locale şi ar trebui implicaţi fiii satului, cu posibilităţi ma-teriale, care nu cred că ar da înapoi.

Rep.: Ce biserici au fost reparate până acum?I.E.M.: La Mura Mica de exemplu se repară biserica cum pot ei. S-au mai făcut lucrări la Culpiu, la Sfântul Andrei, la Nicoleşti. Dar sunt mult mai multe care necesită lucrări de acest fel, şi după cum se pare nu o să fie rezolvate în următoare periadă.

A consemnat Ionel ALBU

SOS! Patrimoniul religios mureşean în pericol! Aude cineva?Bisericile de lemn din judeţul Mureş reprezintă un patrimoniu cu multiple semnificaţii: istorice, religioase, arhitecturale, artistice. Lo-cal, judeţean, naţional şi de ce nu European. Din cele peste 60 de lo-caşe de cult existente, foarte multe se află într-un stadiu avansat de degradare. Unele chiar sunt distruse în totalitate. Ioan Eugen Man, autorul volumului „Biserici de lemn din judeţul Mureş. Monumen-te de artă populară românească” este unul dintre oamenii care au sesizat această problemă autorităţilor competente. Care se zbate şi acum pentru salvarea patrimoniului cultural-religios mureşean.

Biserica de lemn din Nicoleşti

Ioan Eugen Man a scris singura carte din judeţul Mureş dedicată bi-

sericilor de lemn patrimoniu cultural

Biserica de lemn din Deag

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Mureş: „Cele mai multe biserici de lemn din judeţul Mureş se află într-o stare rezonabilă, dar perspectiva acestora nu stă sub cele mai bune auspicii, în absenţa fondurilor care să facă posibile intervenţii care să nu ducă la degradări grave, aici referindu-ne în primul rând la repararea acoperişelor de şindrilă, a căror viaţă greu trece de trei decenii.”

8 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

fără număr, fără număăăr

Asta e prima chestie ce am auzit-o de cum am intrat, joi, în Sala Sporturilor din Târgu-Mureş. Nu, nu era o glumă; undeva în mijlocul a peste 5000, poate chiar 6000 sau 7000 de oameni aduşi cu autobuzele gal-bene din toate satele învecinate, zâmbea cu cei mai strălucitori dinţi, nimeni altul decât Nicolae Guţă, unul din principalii promotori ai manelelor, numit chiar “Regele manelelor”. Ca să vă descriu în ce s-a trans-format Sala Sporturilor pentru aproximativ două ore ar trebui să invoc mirosul primăverii mai întâi. Apoi să vă informez că intrarea a fost liberă, deci loc de aruncat o piuneză nu era. Majoritatea celor prezenţi în sală erau reprezentanţi de etnie rromă, la fel ca protagonistul serii, comunicarea dintre artist şi fani fiind desăvârşită pe toată perioada concertului.

Cu manelele nu-i de glumă şi nici de râs

Am citit zilele astea o chestie foarte interesantă. Cică Florin Salam a ajuns pe BBC Radio. Mai mult, Goran Bregovic va scoate un album împreună cu Salam, despre care Bregovich spune că “este modern, mai modern decât generaţia anterioară de cântăreţi de manele; un fel de artist hip-hop al manelelor, se simte liber şi se vede asta”. No, cum să-l contrazicem noi pe marele Bregovic, căruia îi plac manelele la nebunie?! Şi asta nu e tot, manelele au devenit obiect de studiu la Conservator. Maneaua va fi deci studiată în mod oficial în România, printr-un curs dedicat istoriei manelelor predată chiar de Salam.

Am un nas periculos, periculos

Întorcându-mă la concertul de joi, despre care aş spune că a fost concertul anului la Târgu-Mureş, – mă mir că nu l-au pus la Palatul Culturii – doar de bine. Guţă a cântat live iar numerosul public a fost în extaz mai ales la piese ca “Dintr-o mie de femei” sau “Aş re-nunta”. Eu am fost în extaz la “Am un nas periculos” şi cam atât. Noroc că m-am scos cu Mack’s Ear Seals cumpărate din centru, de la magazinul ce începe cu “D” şi continuă/se termină cu „m”. Pe scenă au urcat la un moment dat şi dansatorii din Valea Rece, cei ce au câştigat cu ceva timp în urmă titlul de cei mai buni dansatori din judeţ. Show-ul a fost unul pe cinste. Cât despre Guţă, arată mai bine ca niciodată, nu-i de mi-rare că şi-a găsit gagică blondă, cu 15 ani mai tânără. Că şi-ar fi uitat colacul de baie sub cămaşă, asta nu ştim cu exactitate. Că a fost la Spa înainte de concert, cel mai probabil.

Devoratorul de izuri

Toţi fanii Guţă mâinile în aer!

Am cu ce da am cu ce Am şi bani şi-ambiţie, mare om cu calităţi Şi le-am luat pofta la toţi

9Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

senzAţionAl!

„Dacă ar exista un patronat al parla­mentarilor, cred că toţi am fi daţi afară pentru ineficienţa muncii pe care o desfăşurăm.”Doru Oprişcan, deputat PDL

„Ce e important este că acest spital (Spi­talul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu­Mureş – n.r.) este rentabil şi merge bine.”Adrian Mureşan, directorul executiv al DSP Mureş

„Mai am provizii de la Crăciun, de la tăiatul porcului, am noroc că suntem o zonă viticolă, vinul ţine de categoria alimentelor.”Ioan Aldea, primarul comunei Băgaciu

„Acest premier (Emil Boc – n.r.) nu poate fi acuzat din punct de vedere al hărniciei.”Silviu Morariu, coordonatorul depar-tamentului de sănătate al PC

„Dacă mergi la un magazin de cartier, nici măcar nu ştiu cum arată o factură.”Ioan Armenean, preşedintele Patro-natului Zahărului din România

„Toată viaţa am fost împreună şi soţului meu îi este uneori greu să accepte că am devenit foarte activă în momentul în care el s­a retras din activitate.”Maria Precup, viceprimarul municipiu-lui Reghin

„Femeile sunt nişte firi foarte sensibile, mai ales pictoriţele.”Ramona Lazăr, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş

„Încerc să trezesc din somnul adânc Avo­catul Poporului, singurul care în mod instituţional ar trebui să ia apărarea cetăţenilor români.”Ciprian Dobre, deputat PNL

„Dansul sportiv a devenit o industrie şi mă mândresc cu faptul că are şanse să devină cel mai popular sport din România.”Vasile Gliga, preşedintele Federaţiei Române de Dans Sportiv

Câteva sute de mureşeni au dat bu-luc vineri, la Ansamblul „Mureşul” din Târgu-Mureş, pentru a-l foto-grafia, a-l atinge sau pur şi simplu pentru a-l vedea în carne şi oase pe Dan Diaconescu, patronul postu-lui de televiziune OTV şi preşedinte fondator al Partidului Poporului, aflat în turneu electoral pentru ale-gerile care vor avea loc în 2012.

Evenimentul a fost presărat de aspecte haioase, cum ar fi închiderea inexplicabilă a bisericii de lângă clădirea Ansamblului „Mureşul”, astfel încât Dan Diaconescu şi staff-ul său n-au putut pătrunde în locaşul sfânt pentru a spune o rugăciune sau pentru a aprinde o lumânare. „Am înţeles că n-am mai fost primiţi, nu ştiu care sunt motivele”, a spus nedumerit boss-ul OTV. „Ni s-a luat şi credinţa! Nu ştiu ce mai urmează! Ni s-a luat totul!”, a spus, profund nemulţumită, şi Ni-coleta Stoica, purtătorul de cuvânt al filialei Partidului Poporului Mureş.În rest, Dan Diaconescu a mărturisit că este tentat să reprezinte judeţul Mureş în Senatul României şi că Partidul Poporului nu se va alia cu nicio altă forţă de pe eşichierul politic, nici înainte şi nici după alegeri, dezvăluindu-şi totodată visul cel mare: arestarea prim mi-nistrului României. „Am un vis: să-l văd pe Emil Boc în cătuşe!”, a spus moderatorul, vorbele sale fiind aplaudate frenetic de admiratori.A urmat baia de mulţime „a la Băsescu” şi plecarea triumfală în Bentley-ul personal în aplauzele tuturor pensionarilor prezenţi în parcul din cartierul Dâmbu.

Homer Şomer

Senzaţional!

Dan Diaconescu interzis în biserica din cartierul Dâmbu

„luaţi nişte pâine, domnule Diaconescu, că de circ nu ducem lipsă, doar ni-l oferiţi

seară de seară la dumneavoastră, la oTV!”

„Doamnă, vă rog nu mă pupaţi chiar aici în stradă, că mi se ridică

audienţa şi până la noapte când intru în direct mai sunt câteva ore!”

„eu îl votez preşedinte pe Dan Diaconescu! sunt sigur că până ajunge la Cotroceni o va găsi pe

elodia şi o va pune prim ministru! Trăiască oTV!”

„Diaconescu nu uita,Găseşte-o pe elodia!invită-l mai des pe-ogică,Pensia o am prea mică!măreşte-o şi fii cuminteŞi te votez preşedinte!”

„Haoleu, mâncaţi-aş, am întârziat cu covorul roşu pentru

Dan Diaconescu! Cred că intru şi eu în Partidul Poporului, am auzit că acolo sunt foarte căutaţi intelectualii...”

10 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

de rerum equi

Săptămâna trecută, mai exact vineri 11 martie, s-a consumat la Târgu Mureş un nou episod din cadrul Campionatului Na-ţional de Informare privind oportunităţi-le de dezvoltare a agriculturii româneşti. Vinovaţi de acest lucru au fost reprezen-tanţii APDRP (pentru cei care încă nu ştiu, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) care au ales şi judeţul Mureş în cadrul turneului lor naţional, pentru a le explica celor din teritoriu despre cum stă treaba cu accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi mediul rural.

Şi aşa, cu mic cu mare, primarii judeţului au fost chemaţi la Prefectură pentru a afla soluţiile de scoatere din comă a medi-ului rural, precum şi sursele de finanţare pentru această grea şi complicată operaţie. Dacă tot se spune, cel puţin în campa-niile electorale, nu doar în cele de primăvară, toamnă, că ag-ricultura poate să fie un fel de Superman pentru România, să o scoată din ghearle neputiţei economice postdecembriste, au fost prezenţi la întâlnire şi mai marii judeţului, de la Prefectură, Consiliul Judeţean, să pună şi ei umărul, cel puţin moral la re-vigorarea mediului rural românesc. Aceeaşi placă pe care tot o auzim de câţiva ani încoace, cum că avem potenţial, dar potenţa fermierului român cam lasă de dorit şi nu ajungem să fertilizăm productiv un potenţial agricol existent, să o putem duce la profit (scuzaţi expresia cam vulgară). Discuţia risca să alunece pe aceeaşi pantă, a luărilor de cuvânt interminabile, despre măsuri, condiţii eligibile, fermieri care nu vor să se aso-cieze şi alte aspecte deja binecunoscute de cei implicaţi în do-meniul agricol, şi a venit şi un duş rece, care să-i mai trezească la realitate pe cei prezenţi. Kelemen şi lobby-ul politicResponsabil a fost deputatul Kelemen Attila, care a pus punctele pe ü, în ce priveşte situaţia actuală a agriculturii româneşti. Despre calitatea şi tangenţa domniei sale cu ag-ricultura nu ne îndoim absolut deloc. Nici la impresia artistică

nu a stat rău, în ce priveşte modul de abordare a realităţii agricole româneşti, neavând nevoie de microfon pentru a se face auzit precum alţii, dovadă că la finalul intervenţiei a fost şi aplaudat. Şi aşa, domnul veterinar Kelemen Atilla le-a rea-mintit celor prezenţi că, şansa României de a ieşi la lumină poate fi agricultura, prin dezvoltarea mediului rural, dovadă procentul mare din populaţia care trăieşte în acest mediu, aici excluzând pe cei care fac parte din categoria „mai ţărani ca cei de la ţară”. Dar ca să faci ceva viabil, trebuie să te faci şi auzit, şi aşa a apărut termenul de lobby politic, unde altundeva de făcut decât la Bruxelles. Sună frumos, dar care nu punctează şi la capitolul tehnic, cu toate că avem chiar şi un comisar, dar care nu prea a reuşit să aresteze din disfuncţionalităţile sistemului agricol românesc care lezează intrarea în „Hall of Fame-ul” european agricol. „Eu cred că, în ce priveşte lobby-ul politic în agricultură şi dezvoltare rurală, primul pas tre-buie făcut la Bruxelles. Din păcate nici o formaţiune politică românească care este prezentă la Bruxelles, nu s-a gândit să trimită din 33 de europarlamentari şi un politician agrar. Avem un comisar european pe agricultură, Dacian Cioloş, un bun specialist în agricultură, mai ales în economia agrară, dar care nu este ajutat şi România nu a avut bani ca să plătească cinci oameni, o echipă profesionistă care să stea acolo şi zilnic să vină cu propuneri reale în interesul României. Nu întâmplător când domnul Franz Fischer, din Austria, a fost comisar pentru agricultură, Austria a devenit mare putere în agricultură, şi a avut o dezvoltare rurală atât de spectaculoasă, tocmai datorită faptului că Franz Fischer a ocupat această funcţie. A urmat doamna Mariann Fischer Boel (Danemarca), fost ministrul al agriculturii din Danemarca, care a făcut ca 80 la sută din exportul cărnii de porc să fie din Danemarca, şi această ţară a devenit o mare putere în livrarea cărnii de porc în toată Europa. La noi au trecut cam doi ani, şi nu prea se vede că am fi pornit pe acel drum real de mare putere în agricultură sau în ce priveşte dez-voltarea rurală” a precizat deputatul Kelemen Attila.Oamenii nu-s precum caii...După ce ne-am lămurit cu lobby-ul european, s-a trecut la alte carenţe ale sistemului agricol românesc, printre care lipsa de armonie înntre instituţiile care veghează la bunul mers al lucrurilor. Agricultura, deşi ar trebui să fie una matură, cu 20 de ani în spate, după ce a scăpat de părinţii comunişti

continuă să aibă o sumedenie de moaşe, DADR, APIA, AP-DRP, Camera Agricolă. ANARZ şi multe altele, dar ea continuă să urle de foame. Nici cu priceperea nu excelăm, chiar dacă folclorul nostru postdecembrist spune că la fotbal, politică şi agricultură ne pricepem cu toţii. Nu e chiar aşa, chiar dacă unii continuă să se creadă mari specialişti, dar care au fost contraţi tot de Keleme Attila. „Când vine cineva la mine şi îmi spune că, bine domnul doctor a avut şi bunicul meu cai, şi mă pricep şi eu. Da, dar de obicei omul moşteneşte culoarea ochilor, nu şi priceperea. La fel şi în agricultură, şi astăzi acea pripecepe nu mai există şi toată lumea crede că se pricepe şi la una şi la alta, şi rezultatele din păcate se văd” a precizat Kelemen.Memorialul durerii agriculturii româneşti a continuat, în prim plan fiind tot deputatul Kelemen, care ne-a relatat cum au dispărut în judeţul Mureş, sectorul de tutun, de zahăr, mai ceva ca la maestrul Hudini, iar rămăşiţele prezentului nu dau semne de revigorare. Dacă cu vorba bună şi sinceră nu se poate măcar cu pragmatismul, şi poate aşa de mai schimbă ceva. Cum pragmatismul la noi, tot la politic duce, s-a încercat şi un alt mod de a pune problema pe tapet, pentru a face ca şi agricultura să fie băgată în seamă. Cum ? „Orice formaţiune politică din România, trebuie să conştientizeze că cel puţin 60 la sută din voturi vin din mediul rural, şi atunci dezvoltarea acestui mediu este una de interes general, un interes al Româ-niai, al românilor, maghiarilor, saşilor, ţiganilor” a precizat Kelemen Attila.În loc de concluzieŞi aşa s-a punctat o nouă dezbatere pe tema agriculturii, poate aşa informaţia şi spiritul întreprinzător să mai facă şi el săracu vreo câţiva paşi până la urechile celor implicaţi în acest sec-tor. Au încercat să scurteze acest traseu până la beneficiari, reprezentanţi ai statului, ai băncilor, experţi în fonduri euro-pene şi alţii care au încercat să găsească un limbaj potrivit celor prezenţi la întâlnirea de vineri găzduită de Prefectura Mureş. Dacă s-a reuşit ceva ? Asta doar viitorul ne va putea răspune. Sperăm ca acesta să nu fie unul prea îndepărtat, că deja sora mai mică a crizei economice, cea alimentară şi-a făcut prezenţa prin frigidere şi cămări, dar mai ales prin bu-zunarele noastre.

Planul Naţional de Dezvoltare Verbală

Kelemen Attila, deputatul mureşan convins că animalele cu două picioare se potihnesc mult mai repede decât cele cu patru picioare, iar galopul de prosperitate al agriculturii româneşti mai are de tras pentru a intra în grupele UE

Mult e dulce şi prosperă, agricultura ce-o vorbimdragi invitaţi, agricultura

nu e o treabă care se face aşa după ochi, după cum ne taie capul. Pentru asta e necesar să avem

făcute toate analizele la zi, altefel riscăm să ajungem la ceva ce aparţine mai degrabă calului, şi e

păcat să-i invocăm mădularele

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011 11oooooh! viaţa mea!

Profa de fizică, în timp ce împarte lucrările: Băăi, ţărane, cum vine aia, să-mi începi propoziţia cu d.p.d.v.?! Vrei cumva să-ţi răspund şi eu cu d.p.m? No, ia vezi.

-Domnu’ Dragomir, tu râzi de mine sau cu mine?-Cu dumneavoastră, domn’ profesor!-Păi cum adică, mă? Nu ştiu cum îţi permiţi, ne-am tras chiloţii la o anume diferenţă de timp!

Elevul inculpat are un comportament neadecvat în cadrul orei de limba română. Profesorul, indignat pes-te măsură, îl solicită telefonic pe director. Apare mai marele colegiului în sala de clasă şi îl scoate pe colegul meu afară, După cinci minute se întoarce Augustin, îl întrebăm dacă a fost mustrat şi primim un răspuns amuzant cum că a fost rugat să stea cinci minute pe coridor, să se uite pe geam, apoi să se întoarcă în clasă şi să-i spună profesorului că a fost la direcţiune.

Doi cerşetori de etnie rromă se plimbau prin centru, prin faţa hotelului Concordia. Iese o doamnă de la farmacia de lângă, le întinde o oală de plastic plină cu mâncare şi intră înapoi în farmacie. Aceştia o iau, pleacă mai departe, se uită între timp în oală, iar la constatarea că aceasta era plină cu orez fiert, se întorc către mine şi ţipă : Da’ ce-s io? Câne? De-mi dă lături? Şi aruncă oala în mijlocul drumului.

Bietele menajere ale Sălii Polivalente!, doar imaginaţi-vă câtă can-titate de alcool sanitar trebuie să folosească pentru a dezinfecta toate încăperile clădirii invadate aseară de romi la vederea şi auzul glăsciorului lui Nicolae Guţă!Cu toate că îmi regret nespus lipsa de la un asemenea recital, am preferat să mă plimb prin centru şi să ascult fel de fel de păreri post-specatcol, legate în principal de şarmul inconfun-dabil al manelistului, spuse de către cei mai înflăcăraţi fani; o ţigancă de cinşpe ani, măritată, venită cu soţul de la acest con-cert simfonic, îmi răspunde că „a fost bestial. Guţă-i ăl mai mişto bărbat.” Da, doamnă, am convingerea. Asta sigur nu foloseşte cuvântul „teatru” în vorbirea cotidiană. Aşa că nu mi-am per-mis să-i recomand piesa „Aniversarea” care se joacă la Teatrul Naţional, în 23 martie, la Sala Mică, începând cu orele 19:30. Vă invit pe dumneavoastră să o urmăriţi, garantez o oră şi jumătate de râs molipsitor. MAMA(Monica Ristea), TATA(Dan Rădulescu), Ester(Anca Loghin), Jurgen(Rareş Budileanu) formează pentru câteva zeci de minute o familie de nemţi putredă în esenţă, minunată în aparenţă. După căderea cortinei, actorii afirmă cu fermitate că această piesă va fi pusă în scenă o perioadă

îndelungată de timp de-acum încolo.

P.S. : Pentru majoritatea cetăţenilor onorabili care formează acest oraş e mai aproape Teatrul Naţional decât Sala Polivalentă aşa că pentru o eventuală economisire a benzinei, de altfel scumpite, orpiţi-vă la o piesă adevărată de teatru, restul e Can-Can.

A consemnat, Denisa CHEBUŢIU

Pastiluţe educaţionale de luni dimineaţa

În numărul anterior discutam despre plângerea înaintată de domnul profesor Liviu-Călin Vlas împotriva doam-nei director adjunct Angelica Măşcăşan, cea din urmă ocupând funcţia de director, în ciuda faptului că man-datul său s-a încheiat în luna februarie a anului curent, potrivit Legii Învăţământului în vigoare. În 10 martie, şapte dintre judectătorii târgumureşeni au declarat câştig de cauză pentru Vlas, care anunţă public că războiul e abia la început, „aceasta fiind victoria primei bătălii, alte două sunt pe cale să izbucnească”. Statutul de director adjunct al doamnei Măşcăşan pierde terito-riu, domnul Bui nu doarme cu nopţile, elevii liceului sunt nerăbdători să apară numărul doi al revistei Papiu Un-derground, iar Vlas face poze pentru a ocupa una dintre paginile publicaţiei, între timp mai câştigă câte un proces şi exclamă triumfător următoarele: „Capul plecat sabia nu-l taie, din păcate îl retează legea”. Pe undeva e bine că n-am avut de-a face cu spasme „directorale” în ceea ce priveşte Papiul, ca acum câteva zeci de ani, când ele se întâmplau pe la alte licee. Da’ parcă nu-mi prea con-vine că spasmele astea trăite de alţii cu ani în urmă s-au nimerit taman în generaţia mea…

Aceeaşi Ceată a lui Piţigoi

Podul de piatră s-a dărâmat, a venit Vlasu’ şi l-a luat!

Belete la spectacolu anului mai aveţ’? Sau las’ că şmanglesc io câteva!

12 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

biciul sănătăţii

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr. 2, tel.0265 - 263211, fax 0265 – 268718 Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr. 2, tel.0265 - 263211, fax 0265 – 268718

ANUNT DE PARTICIPARE pentru acordarea de finanţare nerambursabilă din bugetul

Consiliului Judeţean Mureşasociaţiilor, fundaţiilor şi persoanelor fizice care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială de interes judeţean

1. Autoritatea Contractantă: Consiliul Judetean Mureş, str. Primăriei nr. 2, Cod Fiscal 4322980, tel. 0265-263211, fax 0265–268718 şi e-mail cjmures@cjmures.ro.2. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă:- Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non profit de interes general, - Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială,- Hotărârea Guvernului nr. 1153/2001 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 34/1998, modificată şi completată prin H.G. nr. 942/2005 şi prin H.G. nr.1217/2008.3. Tip de servicii pentru care se acordă finanţare nerambursabilă: a)persoaneadulte: a.1.adulţicudizabilităţi:a.1.1. îngrijire şi asistenţă la domiciliua.1.2. centre de zia.1.3. centre Respiroa.1.4. consiliere pentru persoane infectate cu HIV/SIDA şi bolnave de cancera.1.5. alte persoane aflate în dificultate a.2.persoanevârstnice:a.2.1.îngrijire la domiciliua.2.2. cămine pentru persoane vârstnicea.2.3. centre de zi a.3.persoanetinerecarepărăsescsistemuldeprotecţieacopilului b)copii: b.1.copiiaflaţiînsituaţiidedificultate:b.1.1. case de tip familial b.1.2. centre de zi pentru copiii cu risc de abandon familial şi şcolar

b.2.copiicuhandicap:b.2.1 - centre de îngrijire şi recuperare de zi c)copiiinfectaţicuHIV/SIDA,bolnavidecancerşidiabet d)victimealeviolenţeiînfamilie e)victimealetraficuluidepersoane f)persoanetoxico-dependente 4. Suma aprobată pe anul 2011 este de 400.000 lei 5.Durataserviciului: anul 20116. Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile şi Ghidul solicitantului se poate procura de la sediul Consiliului Judeţean Mureş, Tg. Mureş str. Primăriei nr. 2, camera 65, telefon 0265-263138, persoană de contact d-na Mureşan Rodica, secretar al comisiei şi de pe site-ul instituţiei www.cjmures.ro. 7. Solicitantul va depune cererea şi documentaţia prevăzută de Ghidul solicitantului la registratura Consiliului Judeţean Mureş, Tg. Mureş str. Primăriei nr. 2, până la data de 15 aprilie 2011.8. Evaluarea şi selecţia asociaţiilor, fundaţiilor şi persoanelor fizice care au depus proiecte in vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă se va face de către Comisia de evaluare şi selecţionare aprobată de către Consiliul Judeţean Mureş.9. Comisia de evaluare şi selecţionare, va comunica, la încheierea procedurii de evaluare şi selecţionare, în scris, solicitanţilor neselecţionaţi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

PREŞEDINTELokodiEditaEmöke

ANUNŢ DE PARTICIPAREpentru acordarea de finanţare nerambursabilă (subvenţii),

structurilor sportive de drept privat şi asociaţiilor pe ram ură de sport judeţene şi persoanelor fizice din judeţul Mureş care iniţiază şi

organizează programe şi acţiuni sportive de utilitate publică

1. Autoritatea contractantă: Consiliul Judeţean Mureş, cu sediul în locali-tatea Târgu-Mureş, str. Primăriei nr.2, judeţul Mureş, codul fiscal 4322980, tele-fon 0265/263211, fax 0265/268718, web www.cjmures.ro şi e-mail cjmures@cjmures.ro 2. Reglementări legale privind finanţarea nerambursabilă- Legea nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri pub-lice alocate pentru activităţi non profit de interes general, modificată prin OUG nr.84/2008- Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport nr.130/2006 privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramură de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti, modificat prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport nr.236/2006.3. Programele sportive de utilitate publică în cadrul cărora se pot finanţa proiecte din fonduri publice sunt: “Promovarea sportului de performanţă” şi “Sportul pentru toţi”.4. Suma aprobată pentru anul 2011 este de 400.000 lei, conform anexei nr.2/40 la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.15/2011 privind aprobarea bugetului Con-siliului Judeţean Mureş pentru anul 2011.5. Durata finanţării: anul 20116. Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile constând în Ghidul solicitantului şi Formulare poate fi accesată pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, www.cjmures.ro, sau se poate procura de la sediul Consiliului Judeţean Mureş, camera 115 persoană de contact: Olimpia Feier - secretar al comisiei, telefon 0265-263211, int.1218.7. Solicitantul va depune documentaţia prevăzută de Ghidul solicitantului la reg-istratura Consiliului Judeţean Mureş, Tîrgu Mureş, str. Primăriei, nr.2, până la data de 15 aprilie 2011.8. Evaluarea şi selecţia persoanelor juridice şi persoanelor fizice care au depus proiecte în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă se va face de către Comis-ia de evaluare şi selecţionare a structurilor sportive de drept privat şi asociaţiilor de sport judeţene şi persoanelor fizice din judeţul Mureş care iniţiază şi organizează programe şi acţiuni sportive de utilitate publică, constituită prin Hotărârea Consili-ului Judeţean Mureş. La încheierea procedurii de evaluare şi selecţionare, Comisia de evaluare şi selecţionare, va afişa pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş www.cjmures.ro rezultatul selecţiei precum şi fondurile propuse a fi alocate.

PREŞEDINTELokodiEditaEmőke

Stimaţi cititori trebuie să recunosc că nu mai înţeleg nimic din măsurile propuse de ministrul Cseke Attila, aşa cum spuneam şi în subtitlu, acest Cse Guevara, din Sănătatea românească. Şi de ce spun asta...Rebe-lul sistemului sanitar din România, o dată ne vorbeşte despre faptul că se doreşte construirea unui spital regional la Târgu Mureş, iar altă dată ne vorbeşte despre necesitatea ca Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş să devină un spital de rang I, adică un spital care să fie capabil să ofere servicii medicale de o foarte înaltă calitate. Şi uite aşa, mi-nistrul Sănătăţii, „Cse Attila Guevara”, avea tot felul de lupte interioare şi nu mai ştia sărmanul cum să facă să fie totul bine şi frumos pentru oraşul Târgu Mureş şi pentru medicina târgumureşeană. Soluţia i-a venit dintr-o dată, într-o seară de decembrie, din 2010, şi atunci s-a decis să ia taurul de coarne şi şi-a spus: ”gata, ştiu ce voi face pentru târgumureşeni, voi desfiinţa Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant şi-l voi trece în subordinea Spitalului de Urgenţă”. A şi postat propunerea pe site-ul minis-terului pe care-l păstoreşte, politic fiind pus în funcţie,

fără să discute măcar o dată cu medicii care au pus bazele acestui renumit institut şi care poate ştiau să-l sfătuiască într-un fel sau altul. S-a creat atunci un adevărat scandal, o mică isterie naţională, însă la câteva zile după postarea comunicatului prin care se aducea la cunoştinţă că Institutul Inimii din Târgu Mureş este propus pentru reorganizare, s-a făcut linişte. Denumirea asta cu reorganizarea a fost dată tocmai pentru a se evita cuvântul desfiinţare, care probabil nu dă bine la imaginea politicienilor. Cert este că Cse Attila Guevara, a venit între timp la Târ-gu Mureş să taie nişte panglici, motiv pentru care-l felicităm. Însă deşi cunoştea faptul că angajaţii IBCvT sunt nedumeriţi cu privire la decizia de comasare a institutului cu Spitalul de Urgenţă, mai ales pentru simplul fapt că argumentele măsurii puteau fi uşor combătute, Cse Attila Guevara n-a catadicsit să dea o geană prin biroul managerului IBCvT Radu Crişan, co-leg de coaliţie, de la PD-L, unde putea să organizeze o mică dezbatere pe subiectul desfiinţării institului alături de medicii care muncesc acolo. Pesemne că i s-a fâlfâit de ce cred angajaţii institutului despre

marea reorganizare a unităţii cu pricina. N-a mai con-tat nici că zeci de mii de oameni au votat împotriva desfiinţării IBCvT din Târgu Mureş, e drept, pe site-ul de socializare al internautului Florin Buicu, membru PSD. Dar nici nu mai contează că sunt membrii de partid, ceea ce contează şi ceea ce mă interesează este să văd un pic de interes din partea lor pentru contribuabili, pentru că la naiba, ei sunt plătiţi din banii noştri. Oricât de răsuflată vi s-ar părea această expresie, trebuie să înţeleagă odată pentru tot-deauna că în momentul în care partidul îi pune într-o funcţie publică şi ei se trezesc brusc mari factori de decizie, să-şi asume toate faptele, bune şi rele, dar să ia în considerare şi nevoile oamenilor de rând, care, repet, plătesc lunar pentru ca ei să stea foarte bine în maşini frumoase, elicoptere şamd. Nu pot să nu vă povestesc că unul dintre argumentele desfiinţării IBCvT a fost acela că pacienţii Institutului de Boli Car-diovasculare erau trimişi pentru tomografie la Spita-lul Clinic de Urgenţă deoarece această unitate deţine un Computer Tomograf. Trebuie făcută menţiunea că acel Computer Tomograf nu prea mai funcţiona în

ultima vreme, în schimb IBCvT a reuşit să opereze în continuare nou născuţi cu malformaţii grave la inimă, sau să realizeze 4 transplanturi în doar două luni din acest an. Vreau să închei acest subiect acum, cu promisiunea că-l voi mai relua când voi considera de cuviinţă şi mai precizez că îmi doresc din tot su-fletul ca noul proiect, reorganizarea IBCvT să fie de bun augur şi să dea roade.P.S.: Dragi pacienţi, Sănătatea este pe mâini bune, staţi liniştiţi...operaţi-vă la Viena!!!!!!

Dr.MENGELE

PACIENTULROMÂN

Ministrul Cseke Attila, acest Cse Guevara al sistemului sanitar din România

13Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr. 2, tel.0265 - 263211, fax 0265 – 268718 Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr. 2, tel.0265 - 263211, fax 0265 – 268718

ANUNŢ DE PARTICIPAREpentru acordare de finanţare nerambursabilă de la bugetul judeţean pentru unităţile de cult

din judeţul Mureş, aparţinând cultelor religioase recunoscute din România

1. Autoritatea contractantă: Consiliul Judeţean Mureş, cu sediul în localitatea Târgu-Mureş, str. Primăriei nr. 2, judeţul Mureş, codul fiscal 4322980, telefon 0265/263211, fax 0265/268718, web www.cjmures.ro şi e-mail cjmures@cjmures.ro2. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă:- Ordonanţei Guvernului nr.82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin finan-ciar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.125/2002;- Hotărârea Guvernului nr.1470/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. 82/2002, cu modificările ulterioare;- Legea nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile pub-lice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.3. Categoriile de proiecte pentru care unităţile de cult aparţinând cultelor reli-gioase din judeţ pot solicita finanţare sunt:- construirea lăcaşurilor de cult, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-eco-nomice potrivit reglementărilor în vigoare;- reparaţii la lăcaşurile de cult, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-eco-nomice potrivit reglementărilor în vigoare;- conservare şi întreţinerea bunurilor din patrimoniu aparţinând cultelor religioase.4. Suma disponibilă pentru sprijinul financiar al programelor sau proiectelor de-puse de unităţile de cult din judeţul Mureş este de: 400.000 lei, conform anexei nr. 2-42 la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 15/10.02.2011 privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pentru anul 2011.5. Durata derulării proiectelor: anul 2011.6. Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile se poate procura de la sediul Consiliului Judeţean Mureş, camera 63, persoană de contact Petruţa Oroian Lucian, secretar al comisiei, telefon 0265–263.211, int.1236 şi de pe site-ul instituţiei www.cjmures.ro 7. Solicitanţii vor putea depune documentaţia prevăzută în ghidul solicitantului la registratura Consiliului Judeţean Mureş până la data de: 15 aprilie 2011.8. Evaluarea şi selecţionarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării neram-bursabile se va face de către Comisia de evaluare şi selecţionare constituită prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş.9. La încheierea procedurii de evaluare şi selecţionare, comisia va afişa pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, www.cjmures.ro, rezultatul selecţiei precum şi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

PREŞEDINTE,LOKODIEDITAEMÖKE

ANUNŢ DE PARTICIPAREpentru acordare de finanţare nerambursabilă asociaţiilor, fundaţiilor,

altor organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi a persoanelor fizice fără scop patrimonial, care organizează programe,

proiecte şi acţiuni în domeniul cultural şi pot primi subvenţii sau sprijin financiar de la bugetul judeţean

1. Autoritatea contractantă Consiliul Judeţean Mureş, cu sediul în localitatea Târgu-Mureş, str. Primăriei nr.2, judeţul Mureş, codul fiscal 4322980, telefon 0265/263211, fax 0265/268718, web www.cjmures.ro şi e-mail cjmures@cjmures.ro 2. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă- Legea nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile pub-lice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, modificată şi completată prin OUG Nr.84/2008.- Legea Nr.245/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului Nr.51/1998 priv-ind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului Nr.2/2008, aprobată prin Le-gea Nr.199/2008; 3. Domeniile culturale pentru care se acordă finanţări nerambursabile pentru programe, proiecte acţiuni culturale: A. arte vizuale: expoziţii, tabere de creaţie cu participare naţională sau internaţională (cel puţin 4 participanţi confirmaţi să fie din străinătate); B. arte ale spectacolului: festivaluri, serbări câmpeneşti, datini şi obiceiuri, târ-guri tradiţionale naţionale şi internaţionale cu promovarea moştenirii culturale locale; C. sesiuni ştiinţifice, conferinţe şi seminarii cu participare naţională şi inter-naţională; D. participare la expoziţii, spectacole, festivaluri, sesiuni ştiinţifice, con fe-rinţe şi seminarii internaţionale (se va prezenta scrisoarea de acceptare din partea organizatorului/organizatorilor);E. burse de studii, stagii de formare sau granturi de călătorie pentru persoane fizice.4. Suma disponibilă pentru sprijinul financiar al programelor sau proiectelor cul-turale din judeţul Mureş este de 400.000 lei, conform anexei nr.2/43 la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.15/2011 privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pentru anul 2011. 5. Durata derulării proiectelor: anul 20116. Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile poate fi accesată pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş www.cjmures.ro/Proiecte/Subvenţii - cultura, sau se poate procura de la sediul Consiliului Judeţean Mureş, cam.61, persoană de con-tact Radu Teodora -secretar al comisiei, telefon 0265263211, int.1234.7. Solicitanţii vor putea depune documentaţia prevăzută în Ghidul solicitantului la Consiliului Judeţean Mureş, Târgu Mureş, str. Primăriei nr.2, Registratura generală - camera 1, până la data de 15 aprilie 2011.8. Evaluarea şi selecţia proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către Comisia de evaluare şi selecţionare constituită prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Mureş. La încheierea procedurii de evaluare şi selecţionare, Comisia de evaluare şi selecţionare va afişa pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş www.cjmures.ro rezultatul selecţiei precum şi fondurile propuse a fi alocate.

PREŞEDINTE,LokodiEditaEmőke

Din moment ce îţi răspund, înseamnă că am primit scrisoarea de la tine, draga mea prietenă! Încep pe acest ton, de care nu eşti tu de vină, dar nu-mi pot reveni după cele întămplate ieri. Dar să-ţi spun despre ce este vorba! Ieri, am auzit nişte vorbe care nu mi-au căzut bine. Am stat şi m-am gândit, draga mea prietenă, dacă am procedat bine lăsând corespondenţa noastră în văzul tuturor, la îndemâna oricui are acces la un săptămânal-sunt mii de oameni şi ce e şi mai îngrozitor, la îndemâna tuturor internauţilor care ştiu să citească scrisorile noastre! Ce m-a supărat era un comentariu, care zicea că am fi două babe care bărfesc! Auzi, tu! Babe! Bărfesc! Apoi ce să-ţi mai zic, draga mea prietenă? Vorba croni-carului, de care probabil n-a auzit respectivul, cel înţelept va înţelege! Apoi m-am mai calmat, gândindu-mă la toţi cei care ne citesc cu plăcere, care şi înţeleg ştirile strecurate printre rân-duri. No, hai să trecem peste asta, că de nu era nimic de capul nost’ nu am fi generat valuri!Apropos valuri! Ai auzit ce cutremur groaznic a fost în Japo-nia! Şi tsunami! Într-o asemenea ţară civilizată, cu o populaţie instruită, că pregătită n-ai cum să fii la mofturile Naturii, auzi că a fost cel mai puternic cutremur, de a depăşit scara Rich-

ter, de nici nu i-au putut măsura intensitatea! Mega cutremur! Gândeşte-te ce s-ar întâmpla la noi! Cu mentalitatea asta de meltean, mai bine să nu ne gândim! Ce mai faceţi? Cum mai sunteţi? Gicu a fost la medic, la un control de rutină. Cu noile măsuri ale ministrului sănătăţii, îţi iei câmpii, draga mea Letiţie, dacă-ţi spun! Auzi, controlul înseamnă şi o analiză de sânge. Se recoltează la spitalul X şi fuge cineva cu proba la spitalul Z, care e la doi paşi. Aşa era, până acum, că după noile măsuri, trebuie să meargă la spita-lul Y, care e la mama dracului! Eficientizare! Ce mai! Apoi cu medicamentele, ce să-ţi mai spun. Habar nu am cum o să ne descurcăm! Să-ţi dea medicamentele odată la trei luni?? Şi cu ce să le plăteşti? Că şi compensate parţial, sunt al dracului de scumpe! Salariile, pensiile tăiate, medicamentele scumpe! Te pro-gramezi telefonic la medicul de familie, dacă nu a trecut o lună de la ultima reţetă, n-ai decât să-i explici medicului că tu zici „tai lume!” dacă a doua zi nu-ţi iei medicamentele, nu are ce să-ţi facă! Acum mai şi plăteşti vizitele astea! E o listă întreagă cu tarifele, ca la supermarket! Eu cel puţin nu aşa ştiam –din filme – medicii de familie. Nu ţi se pare că la noi se merge pe selecţia naturală? Cel tare rezistă, merge mai departe. Ceilalţi, pierderi colaterale!

Tot mai mulţi se duc la ceruri! La ce bun se fac atâtea aziluri? Spitale întregi se transformă în aziluri! Apoi ştii de ce, draga mea Letiţie? Apoi pentru că la azil te duci cu pensioara ta, mai contribuie cine cu cât poate, dar la spital plăteşte şi statul, per-sonalul, alea-alea...asta era! Măi, măi! Chiar încep să cred că pe zi ce trece devin tot mai înţeleaptă!No, dacă-i aşa, merg să pregătesc cina că mintenaş îmi vin oa-menii la masă! Asta ca să închei într-o notă optimistă! Ai grijă de tine, şi să auzim de bine, draga mea prietenă!Te pup, tu!

Cudrag,Raveca

DincorespodenţaRavecăi

DragameaLetiţie,dragă!

Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 201114inima-i un clopoţel

www.zi-de-zi.ro

Păreri pro şi contra despre desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş şi comasarea acestuia cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Guvernul PDL împreună cu Ministerul Sănătăţii al UDMR au decis miercurea trecută că este oportun să desfiinţeze entitatea juridică a Institutului . Va fi mai bine, va fi mai rău, vom vedea în perioada următoare!În timp ce conducerea Spitalului de Urgenţă dă asigurări că activitatea şi personalul medical nu vor avea de suferit devenind centru de boli cardio-vasculare în cadrul SCJU Târgu Mureş, nu aceeaşi părere o are opoziţia, adică simpatizanţii sociali democraţi, care au încercat să demonteze câteva mituri de-spre necesitatea desfiinţării Institutului. Reducerea numărului de posturi vs personal preluat în totalitatePreşedintele Departamentului de Sănătate al PSD Mureş, Florin Buicu a declarat că, deşi Hotărârea de Gu-vern precizează că nu se vor face disponibilizări, iar conducerea PDL lăsa de înţeles în trecut acelaşi lucru, mi-nistrul Sănătăţii Cseke Attila a afirmat la sfârşitul şedinţei de Guvern că va fi cu siguranţă o reducere a numărului de posturi administrative. Conducerea Spit-alului de Urgenţă va analiza însă dacă e necesar sau nu să facă reduceri. Totul depinde de numărul de paturi preluat şi de cât personal TESA este necesar. Soarta lor se va decide ulterior, pentru

că până acum, nu s-a făcut o socoteală a numărului de locuri pentru bolnavi. Poate apar alte norme de reglementare.Materiale sanitare mai scumpe, achiziţionate de Spital?Unul dintre avantajele comasării ar fi preţul scăzut al materialelor sanitare achiziţionate. „Vor fi avantaje medicale din punct de vedere al achiziţiilor pu-blice. Pentru că una este să faci achiziţie de o fiolă, alta este să faci achiziţie de o mie de fiole. Sigur că la o cantitate mai mare achiziţionată şi preţul credem că va trebui să scadă. Este o chestie abso-lut logică”, declară Florin Gomotârcea-nu, şeful Spitalului de Urgenţă. Asta în condiţiile în care, anumite produse la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş costă de două sau trei ori mai mult decât costul aceloraşi produse achiziţionate de institut, după cum susţine dr. Florin Buicu, fostul şef la DSP. Cu alte cuvinte nu se vor mai cumpara materialele sanitare la preţul cu care cumpăra Institutul ci la preţul dublu sau triplu cu care cumpără spitalul. Se elimină decontările între instituţii... dar se creează altele noi Una dintre durerile Ministerului Sănătăţii era decontarea între cele două instituţii, a serviciilor medicale. Nu se putea ca într-o singură clădire să existe două unităţi medicale, care să folosească la comun un computer to-mograf. „Se elimină anumite decontări

care erau, astăzi, prezente între cele două instituţii, care, încă o dată, funcţionează în aceeaşi clădire, ast-fel încât costurile administrative sunt practic comune”, spunea ministrul Cseke. Ghinion! Computerul tomograf s-a stricat de mai bine de o săptămână şi nu mai poate fi folosit de nimeni. Însă există finanţare de la Ministerul Sănătăţii pentru un computer tomo-graf nou. Până vine, se vor creea alte contracte de colaborare între unităţi medicale. Nu mai e contractul cu Insti-tutul, se doreşte un contract cu Spita-lul Clinic Judeţean Mureş pentru ca pacienţii să fie investigaţi la computerul tomograf nou nouţ de aici, pentru un timp. Doar că, şefii de la celălalt spital nu recunosc să fie vreun protocol între cele două unităţi medicale de utilizare a computerului tomograf de către pacineţii acestora, ci doar nişte vorbe între conduceri. “Am avut o discuţie cu conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi vom pune la punct o linie de gardă comună, care va deservi ambele spitale, având în vedere că dânşii au primit din partea Ministerului Sănătăţii un tomogaf computerizat nou”, potri-vit lui Gomotârceanu. Asta ne arată că decontările vor exista în continuare, situaţii „speciale” se vor mai ivi.Spital regional...lipsă câteva secţiiPrin comasare, ministrul Cseke vroia să creeze la Târgu Mureş posibilitatea de constituire a unui spital regional de urgenţă sau a unui spital clinic judeţean

de urgenţă, care poate fi clasificat în cea mai înaltă clasă, clasa I. Doar că me-todologia pentru clasificarea spitalului în funcţie de competenţă, precizează că, pentru a deveni spital de clasa I Spitalul de Urgenţă ar trebui să mai aibă în structura lui anumite specialităţi, pe care nu le are. Boli infecţioase, dermato-venerologie, endocrinologie, pneumo-logie, psihiatrie, oftalmologie, urologie, chirurgie cardiovasculară. Prin decizia de desfiinţare a Institutului se rezolvă doar chirurgia cardiovasculară pe care SCJU o va avea în structură. Ce facem cu celelalte specialităţi? „În aceeaşi metodologie pe care ministrul Cseke a postat-o pe site-ul instituţiei pe care o conduce ne spune că spitalul de cat-egoria întâi trebuie să asigure continui-tatea asistenţei medicale. Adică gărzi la anumite specialităţi. Îmi permit să citez

din declaraţia ministrului Cseke: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş nu are boli infecţioase, pneumologie, psihiatrie şi chirurgie cardiovasculară. Deci din patru linii de gardă, prin această Hotărâre de Guvern, Guvernul României rezolvă doar una dintre cele patru”, a opinat dr. Forin Buicu.În opinia celor de la Spitalul de Urgenţă, spital de cea mai înaltă performanţă presupune o structură spitalicească care să aibă în componenţa sa un număr minim de secţii clinice şi prin unirea aceasta, Spitalul Judeţean de Urgenţă tinde spre acest norma-tiv de clinici care trebuie să intre în componenţa spitalului de categorie unu, precum şi necesitatea asigurării unei baze materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii.

Alter ego

Institutul Inimii între da şi nu

„am impresia că ministrul cseke este unealta de lucru a pdl-ului. că de consec-venţa udmr nu poate fi vorba în acţiunile lui”

„Florine stai şi tu mai calm cu facebook-ul că vezi că nu faci practic nimic. Tot ce vrem noi se întâmplă”

Cei doi Florini ai medicinii mureşene, Buicu şi Gomotârceanu nu mai ştiu cum să dreagă busuiocu după desfiinţarea Institutului Inimii.

15Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

File de arhivă

Tradiţia comunistă a Mureşului interbelic

După plăpumarul Gheorghe Cristescu, primul conducător al PCdR, cel de-al doilea avea să fie un tâmplar mureşean, impus în 1924 de către Moscova şi agent al acesteia, aşa cum avea să reiasă din documente publicate ulterior, respectiv între anii 1980-1986, de către Insti-tutul de istorie al PCR. Tâmplarul maghiar Elek Kőblős (1887-1937), cel ce i-a urmat lui Cris-tescu şi care avea să conducă PCdR timp de trei ani, respectiv până în 1927, a fost impus la cel de-al treilea Congres al partidului care s-a desfăşurat la Viena. Kőblős era originar din Dumbrăvioara-Mureş, avusese o copilărie grea şi se formase ca tâmplar într-un atelier din Târgu-Mureş, timp în care s-a apropiat iniţial de mişcarea socialistă, devenind ulterior comunist. Conştient de propriile sale limite in-telectuale, Kőblős nu se dovedise a fi un cari-erist, era modest şi dorea să se pregătească din punct de vedere ideologic pentru a fi util cauzei, fapt pe care dealtfel îl şi afirmase pub-lic. La respectivul Congres de la Viena, din 1924, alături de Kőblős, au fost aleşi în Biroul Politic de conducere al partidului Marcel Pauk-er, David Fabian, H. Sternberg, M. Kohane, I. Fonagy, Al. Dobrogeanu-Gherea, B. Stefanov, S. Margulies, H. Gherstein. Români unul şi unul, am putea spune cu maliţiozitate....Ares-tat de Siguranţa statului român, Kőblős făcuse şi puţină puşcărie politică apoi, aflat în „vizorul” aceleiaşi Siguranţe, fugise în URSS. Acolo însă

avea să cadă victimă epurărilor staliniste, fiind iniţial arestat şi închis la închisoarea Lublianka, iar în 1937, executat.

Partidul îşi recompensează oa-menii fideli

În vederea câştigării alegerilor din noiembrie 1946, comuniştii români au acţionat cu foarte mult tact şi mai ales, cu foarte multă pricepere. Practic, au acţionat pe două direcţii principale. Pentru a câştiga o bază de masă care să-i legi-timeze, în primul rând au căutat să-şi atragă cât mai mulţi membri în rândurile sale şi, con-comitent, şi-au impus oameni fideli în funcţii de decizie şi execuţie la nivel local. Profitând la maxim şi încurajând disensiunile dintre par-tidele istorice, dar în acelaşi timp conştienţi şi de realităţile şi mai ales de diferendum-urile etnice din zonă - anul 1940 era încă foarte prospăt în memoria multor români - PCdR a căutat şi a reuşit cu abilitate, prin diverse mi-jloace, să atragă de partea sa, iniţial separat, o parte importantă a electoratului românesc, concomitent cu cel maghiar care, în 1945, era foarte bine reprezentat la nivelul Comitetului Judeţean Mureş. Acest organism era dominat de oameni fără studii, de etnie maghiară sau de evrei maghiari, mulţi dintre ei cu vădite atitudini naţionalist-şovine (vezi Caseta 1). În încercarea de a echilibra oarecum situaţia, au fost atraşi în acest comitet, şeful Poştei din Reghin, Eugen Man, fost ilegalist comu-nist şi profesorul Romeo Dăscălescu, adus de la Reşiţa şi impus şi el în acelaşi comitet. În acelaşi timp, comuniştii şi-au impus oameni devotaţi şi în fruntea principalelor instituţii, unele dintre acestea cu atribuţii de siguranţă şi ordine publică, precum şi în cele cu atribuţii judecătoreşti. Printre aceştia, Soos Joska (pri-mar al oraşului), Strul Mauriciu (şef al Poliţiei judeţene), Mihaly Jozsef (şef al Siguranţei) şi Traian Bratu (preşedinte al Tribunalului din Târgu-Mureş şi şef al Biroului Electoral). Ca fapt divers, pentru importantul său ”aport” la măsluirea rezultatelor alegerilor din noiem-brie 1946, Bratu va fi recompensat cu gradul de general-maior de justiţie militară şi funcţia de Preşedinte al Tribunalului Militar Braşov, dar păcate lumeşti incompatibile cu „morala proletară”, îl vor pierde, acesta căzând mai târziu în dizgraţia regimului pe care îl ajutase cu mult devotament să se instaleze la putere.

Tovarăşii Victor Groza şi Alexan-dru Moghioroş, devotaţi cauzei

O contribuţie importantă la succesul comuniştilor, în alegerile locale din Mureş, a avut-o şi Frontul Plugarilor, formaţiune politică creată în 1933, de dr. Petru Groza (1884-1958), în regiunea Hunedoarei şi care, în perioada interbelică nu avusese nicio filială în judeţul Mureş. După eliberarea Ardealului, Frontul Plugarilor înfiinţase o filială şi în Mureş, în frun-tea acesteia aflându-se pentru un timp dr. Vic-tor Groza, fratele lui Petru Groza, acesta din urmă ajuns să gireze un guvern comunist în calitate de prim-ministru. Victor Groza (1889-1969), înmormântat în cimitirul reformat din Târgu-Mureş, a fost dealtfel şi primul prefect de Mureş, după eliberare, între noiembrie 1944- septembrie 1945. Un intelectual rasat - la fel ca şi fratele său - spre deosebire de Petru care absolvise dreptul, Victor Groza a absolvit Facultatea de medicină din Viena, a făcut stu-dii postuniversitare la Oxford, a fost mult timp medic la Târgu-Mureş şi a ajuns în importanta funcţie de inspector sanitar al Transilvaniei. În

1944, dar şi în 1945, cuvântul (politic) al dr. Vic-tor Groza cântărea foarte greu în plan local. Era o personalitate cunoscută şi recunoscută, atât de români, cât şi de maghiari, şi care se bucura în acelaşi timp de o susţinere deosebită la nivel central, prin fratele său, ajuns prim-ministru. Căsătorit cu o unguroaică, Victor Groza s-a dovedit în multe situaţii delicate şi tension-ate, factorul de echilibru necesar în relaţiile româno-maghiare, în plan local. În iunie 1946, a fost creată Regionala PCR Mureş, cu sediul la Târgu-Mureş, aceasta fiind condusă de Alex-andru Moghioroş (1911-1969), vechi şi încercat ilegalist comunist, care din punct de vedere al formaţiei intelectuale era cu mult inferior lui Victor Groza, însă se dovedea a fi un foarte bun organizator. Această regională avea ca sarcină pregătirea şi câştigarea alegerilor şi avea auto-ritate asupra fostelor judeţe Mureş, Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei. Moghioroş va deţine impor-tante funcţii în partid şi în stat, până la moartea sa, în 1969, survenită intempestiv.

(urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice MureşCentrul de Exploatare MT şi JT Reghin tel. 0265-511.129, Luduş tel. 0265-411771 Call center Distribuţie: TelVerde 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectu-area unor lucrări în instalaţiile electrice, în localităţile: LUNI 14.03.2011REGHIN, între orele 09.00 – 17.00 pe srăzile: Str. Gării ( de la Podul Mureş spre Ideciu), Lăcrămioarei.Zona Luduş: MIHEŞUL de CÂMPIE între orele 09.00 – 14.00 – PTA 1 (Moara) şi PTA 5 (C.A.P- ul).MARŢI 15.03.2011REGHIN între orele 09.00 – 15.00 – str. M. Viteazu (de la colţ cu str. Vasile L. Pop până la PETROM şi casele spre antena de telefonie).REGHIN între orele 09.00 – 17.00 pe străzile: Str. PORUMBEI (de la nr. 2 – nr. 36 şi de la nr. 1 – nr. 13), Str. HOREA (dela nr. 6/A – nr. 20 şi de la nr. 7/A – nr. 33) între orele 09.00 – 11.00 pe străzile: Str. Argeşului (de la colţ cu str. Gurghiului până la colţ cu str. Oltului), Oltului, Gurghiului, Siretului, Târnavei, Crişului.Zona Luduş: ISTIHAZA, NANDRA, BICHIŞ, GIMBUŢ, OZD între orele 09.00 – 12.00.Zona Târgu Mureş: MARŢI 15.03.2011 – CRISTEŞTI între orele 08.00 – 16.00 pe străzile: Gostatului, Florilor, Cooperativei, Combinatului, Gării, Şcolii, Bisericii, Mică; CERGHIZEL şi CERGHID între orele 08.00 – 14.00 (pentru reamplasarea postului de transformare PT 4 Ungheni)MIERCURI 16.03.2011 – CRISTEŞTI între orele 08.00 – 16. 00 pe străzile: Gostatului, Florilor, Cooperativei, Combinatului, Gării, Şcolii, Bisericii, Mică. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

„Mic îndreptar”pentru revoluţionarii de profesie,

În Mureş, Partidul Comunist din România preia puterea (I)Au promis, au minţit, au dezbinat, au şantajat...apoi, pe unii ad-versari politici i-au eliminat de-a dreptul. La propriu, nu la figurat. Luptă dură, fără pic de milă sau menajamente. În anii grei, de în-ceput, au beneficiat însă din plin, de experienţa şi sfaturile utile ale „marelui frate” de la Răsărit. În Mureş, în perioada interbelică, co-muniştii erau sub 100 de membri, în total. În martie 1945, ajunse-seră la circa 200, la nivelul întregului judeţ. În mai 1946 însă - adică în mai puţin de un an şi jumătate - numărul acestora ajunsese la 4708. O creştere de-a dreptul spectaculoasă. Se simţea schimba-rea ce avea să vină. Iar fripturiştii politici nu au lipsit nici în acele timpuri, aşa cum nu lipsesc nici azi. Ei sunt o specie aparte. Sunt „hibrizii politici” perfect adaptaţi tuturor timpurilor. Oameni care nu se încurcă în concepte, doctrine sau ideologii.

Comitetul Judeţean Mureş, în anul 1945- Csupor Lajos (muncitor, maghiar)- Szocs Bela (strungar, maghiar)- Vasarhely Domokos (electrician, maghiar)- Benke Jozsef (zidar, maghiar)- Csany Karoly (ceferist, maghiar)- Soos Jozska (zidar, maghiar)- Schussler Carol (tipograf, evreu)- Fuchs Simion (mecanic, evreu)

Închisoarea Lublianka, locul unde în 1937 a fost executat şi mureşeanul Elek Kőblős (1887-1937), al doilea conducător al PCdR

Alexandru Moghioroş (1911-1969), lider marcant al PCdR, care a avut o importantă contribuţie la câştigarea alegerilor din noiembrie 1946, în zona Mureşului

16 Anul VIII, nr. 444 | 14 - 20 martie 2011

Dansul Dansului

Dans, dans, dans, două zile-n târg!Sâmbătă şi duminică, mai exact 5 şi 6 martie, târgul nostru a devenit un micuţ paradis al dansului. Vorbim de două zile de tango, vals, samba, quickstep, passo doble, rumba, slow fox... amestecate-ntr-un cockteil de sunete şi culori ce a adu-nat peste 800 perechi de dansatori din toată Europa, aici, la Târgu-Mureş. Campionatul Naţional de Dans Sportiv, Cupa Europeană de Dans Sportiv şi Cupa „Mureşul” la Dans Spor-tiv au fost cele trei rădăcini de la care a pornit totul. Mişcări graţioase, ţinute elegante şi evoluţii desăvârşite de dimineaţa până după miezul nopţii, asta s-a întâmplat două zile în târg. Dacă vorbim de Cupa Europeană de Dans Sportiv e musai să-i amintim pe reprezentanţii României, mureşeanul Rareş Cojoc alături de poloneza Katarzyna Kapral ce au obţinut medalia de bronz la secţiunea Standard, clasa Adulţi. Aur au luat Marco Cava llaro şi Joanne Clifton din Italia, iar argint, Ulanov Daniil şi Gogoladze Irina din Rusia. În ceea ce priveşte titlul de campioni ai României, secţiunea Open Standard, categoria 19-35 ani, ne oprim din nou la perechea Rareş Cojoc - Katarzyna Kapral. Pen-tru Rareş Cojoc acesta este al 12-lea titlu de campion naţional, consecutiv. „Este o onoare pentru mine că am reprezentat cu cinste oraşul Târgu-Mureş şi chiar România, şi sper să-mi reprezint ţara cât se poate de bine în competiţiile viitoare.” a afirmat Rareş Cojoc. Competiţia a fost găzduită de Sala Sportu-rilor din Târgu-Mureş şi a fost organizată de Asociaţia Judeţeană de Dans Sportiv Mureş şi Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Mureş cu susţinerea Federaţiei Române de Dans Sportiv.

Foto şi text: Bristena Mureşeanul Rareş Cojoc şi poloneza Katarzyna Kapral alături de familiile lor

Rareş Cojoc şi Katarzyna Kapral campionii României