Transcript

sec. X I V, mu l le clinlrc cl ~ s · op ~ riri s-a u rapor­tt1t' ln o pe rioncl:l cu profunde s e mnifi caţ ii fn evo lu\.i a deve n iri i n o:1slr ,i ca români. Îll Limp cc num eroase do ve zi nu ilu slral continui­'Ln lcn pop11l a \i c i :rnloh lon c inlr-o p ~ rio n clă cc pini\ acum era rn:ti pu\.in cun oscu tă. uccca n sec. IV- V. n llc d esco periri 11 cccs ilă eforturi !11 co11Linu nrn din p arl1• a cc rcc l.iitor il or, in s p J­c iul p c nll'LI p :• 1 · i o~cl ~ l c seco le lo r Vl - Vf [ ş i

l :\. - X. p1•11l.J·11 cnn· s-a u inrJ g is lral pu ~ i n c

rnpoal'lt' i11 cnclr ul st·s iuni i .

.Î n a nul 108 1 s-n u ce rce lat n caopolc d in M·cok lc 1 [I ş i IV 1·.n. ln Tirg}orn l Vechi -jn d. l'rnho va. ~ l ih :l il c şt i - jud. 13o lo ~a n i , Bn rcca - jud. G:t la \i . Onceş li - ju cl . Ha cii u sn11 nşc zii ril c din sec. I I 1- l X ln ~ il'll a - jucl . P rah ova. low in\.n JJl' -·[c 11 cla l:I (sec. Vl - Vl f) clin c:i clrul co1 11plc x 11 l11i <1 1·h co logi c el e la l3ă­'1e 11i -Hom :i11i . jud . Dimbov i~a , co11sl r11 c \.ia d e mari dim e ns iuni din pi:ilr:"t d e ln Pă cuiul l11i Soa re, s 11 s\ ini11rl irl ·11Lil'i ca rJ a lui cu Vic i11 a, a po i cc lalen r rrn 1.111n-1Jiwnli 11l'1 Dino;p li a ş.a.

Se<·!ia a V-a. Cio i/i :aţin mcdieoa lă româ­n.cască

Ccrcrliiri le n rh•" o l ogk~ :ib ca m p3 n ic i a nu ­l ui HJ8 1 s-nu con crr li zn l in 1111m ~ 1 ·0 11 s ~ rnpo arlc og lindind r~z 11Jlatc l 1i ob~i1111Lc din s :'.tp ă turil ~

co nlinu all' Ja 111 •Jr i comp lexe nr cli cva lJ . on'\­şe nq li ş i m :1 11 ăs lir c0 Şl i , l:l cc lii!·i şi r ~ Ş \l cl i 11\ c

fo 11 rla ll' sa u d1in r d in ce le m a i n o i cf ~ c l uu l c

l a i 1nporla 11Lc 1no11um ·~ 11 le , un c ie să pi\lur i fiind l)ri lejuilc fi e el e 111 c răr il c ci ! r " s la11ra rc , fi e d •J ce le ti c sa lvn rJ . T e m a li ca rapo.1rll' lor n c uprins lun gn pc r i ontlă a h1 cc µulu l11i 111il l' n iul ui ll pin:i in seco lu l XV I I.I . Nu m ·~ ro asc ş i cl Joscbit de i111portnnlc dale ş i i11fo r 111 a \.ii p ~ ntr11 is loria \ ă r i i a u furni zat siipă luril c el e sa lvn r " d e )li

Curlca de A rgeş (un ni ve l d e locuire cl in prim a j um ălnlc n seco lului ni X l V-l cn) a poi ec rcL:­tii ril c de ln Tirgov i şte, clin :1prnpic rca ansani­h l11l11 i C11rPi donrneş li (cvo lu\.ia urb anis mu­lui şi p recizarea cii slru c lu rarna 'loca lil:i!:ii se a rl ă ln ni ve lul ele c:l lcarc a l v•:ac11l ui n i X IV­lcn) . d in zon a Cur\.i i domn rş li el e la Cimpu lun g, de la Sirc l (tl l' scope rirca unui coslu m ori e n ta l din seco lul a l XV( l- lca c u ocaz ia cc rcc liir il or Intreprinse in pron nos 11 I ş i naosu I B ise ri c ii Sf. loan Bolc '/.:itor11l , ci () la Curlca domnească d i11 Succnva (s lniJi lirc>i ela pc lor cons lru c ţii l or a n­sa mblului incepincl cb l '.l Pdru Muşa l) , de la reşc d i n\.a fo u rlnl :'i d la Spăliircş li - jud . Su ­ceava (paln1 iocui11\.e cu s lru c tu ră bmno1sii , sr miin gropalc sau rn pivnip , sec. X I V-XV) .

Vasile Drăguţ, DOBROV AT E ditura Meridiane , Bucureş ti , 1984

C11 noua sn lu crare monografi c:'\ Dobrouii/ , c ri li cu I cit• arl:'i Vas i Ic l) r:'i gu\. cl c monslrenzii. cca cc cv ide 11\.iase şi in :rnLe ri o:1rr iL' sa le lu ­

c r :'l ri ci ti am ple rc fc ri11\. ', p as iunea sn pr nlru is loria arlc i mcclicvn lc, pc n lr 11 t.reculu l cu v al oroase mo 11 um ~ ntc a le arh itcc lu 1·ii ş i nr le­lor poporului uoslru . A lcgincl ca moliv a l <"C rcc lă rii sa Ic bise ri ca Măniis l.iri i Dobrov:'\ \: . s ilu a lă in zo nn la ş il o r , mult timp dală uilii­rii , cla r r c clcscopc r il.ii ş i rcaclus:1. el e curlncl, j)rinlr-o jutli c ioasii res tau ra re. la l nl' ii~ i şn rca

c i or iginul:I . Vns ik Drăg u ţ d czvo llii, cu mu lt lu x de amiinunlc, r t•leva rea a llt n clc l:i liil or conslru cţ i c i nrh i Lcclura lc c it ş i spcc i fi c i la Lea ş i va loarea p ictur i lor , baz'inclu-se pc documen­te le cx is le nlc ş i pc unele cl ecluc \·ii s ig ure, a :j un gintl la conc luzi n că aceas lă bi se ri c:'I ş i l ncleosebi pic turi le c i renlizale ln 1529. în tim­pul domni e i lu i l'C'Lru l\nrc ş , cons litui c un mome nt de re fc rin\.i't p c nlru 1nlrcagn istori c n nr lc i moldove neş ti. „Coroborind anali:a ico­nogra{ică Cil cca s li/i s lică. se ri c Vas i Ic Drăg u \:, după descrierea prcz11111fioas11 ş i p e supo:ifia unor doc11me11la le criterii es tetice asupra pictu­ri/or, se co!llurea:ă limpede pcrson.al ilalea iurni pic ior care benef ic ia de o forma/ie complexă, {iilld deopotrivă un cârl11rar la curen t cu subli­lilă fi/e teo logice ale timpului dar ş i 1rn arlis l uiguros, Cil fwi lez ic bogată , capabil să inslilu ie o viziune proprie, alîl asupra ansamblulu i cil ş i asupra păr/i/or componente ale imagillilor pic/ale. Pornind de la s tructura iconografică

de 1:1 oraşul me d ie val dezvoltat ln Piua ['c Lri -jucl . lalomi~a (n ive le le el e lo cuire d e sec. XV, XV I ş i ni v ~ I ci " c 1i ran1 i că D r iclu). el e la Po lala - jud . Go rj (o Jocui 11\.:I cl in bo lovan i d e riu , r J c l:111 g ulnr:'i , d e sec . X l V- XV) , el e ln l aşi, l n va l ra is lori d t ş.n .

Alle r,1po1rtc , -au ocn pa t d e 11111 l lip le Jc nsp ~ c lc p c cu re Ic ri cli c{1 mo11um c 11 Lc le m "cl ic­va l ~ in sp j c i: tl c ~ I J r l' li g ioasc: cl:1la r0u , s uccc­s i11 m·n conslru c \:iilor . p rcc iza r0u c l e m~ ntc l or

d J a rh itec lurft , re la \.ia mon unn nt-aş ezarc (1.<:ş ni c - j11cl. Hun edoara. sec . X I V; Pri­n 1 ă r i n v ~c l w clin S ibiu , nflalii înLi·-o zon:'.t in cn r0 s- a u d escopcril 20 l ocu in\:c vcc l1i rom •in e ş li ; B ise ri ca Pr0c isln cli11 G•tl a \.i , c11 nive l ci ~ locuir J :111lcr ior sec. X VI ş i 1111 comp lex cl J 1normi n le ele st'<.: . XV J- XVlT; do uă •clifi c ii el e c ul l nl'l a lc î n lcgiitu r:"t cu va lra is lor icl'1 :1 sa l ulu i . c inte ia, ln sec. XV - :j11cl. l aş i ) sa u tl:l nsp ~ ctc l e ti c lta lJ i tat m edie va l ( cl ~ n s ila lc n a5 e z:'.t ril nr rurale m c tl ievnlc din zo na H 11 c urcş li l or) ş i ni vc l11 l el e v i a ~ii ş i c iv ili ­za \.ic nlins el e soe ielnlca mc cl i cvn l ă ro1mln cnsc:I.

P« nlru pa r l ic ip •rnţ i i l n scs inn ca şli in ţ ifi că

s-a ve rn.isat J' xpozit.ia , Orase s i rnsedin l.c vo ievo da le", orga ni za Lă ·1n să lll c

0

Mnzc1; lui de is lo ri e cl i 11 Joca liln le .

N um cnnsc ş i i111 porlt111le obi1· c lc. co 11 s li­lui 11 cl m alc ri n le clo ::11rncntn rJ dive1" C, cbscop e­r ilc i11 clifcrilc şa n t i e re clin ~nră , l n ca mpani a el e siipălur i nrl1co log icc n anului 1981, a u cl a l o i111 '.1 " i11 ~ c u pr inz:'\lo3rc as u pra c iv ili za i.ie i m edi eval e ur ba ne , el e o m arc comp lex itate ~ indin cl u-n c la proble ma li ca cc o ri d i că 'inca­d rii ril c c ullurn lr. crono log ii le , tipol ogiile s li li s li ce . s labilir~ a rl J s ul'sc e tc . D :: osc bit de sugcs li v[t p ~ nlrn cc rcc l:Uor i. cxpozi\:ia a a du­n at l a un loc cl ov0zi care ilu s lrrazii procesul npar i ~i c i ş i cl ~ zvo l lări i so c i c l[1ţ ii m edi evale :111Lolllo11 c . O r ~ţea cit· oraş e , reş din \:c m ccli c­va lc, cc li\\.i ş i c omp le xe rn:'ill:l s lir~ ş ti . el e n că­ror cx is le n \.:'\. in ti n1p sc l eagă m :1 r t uri i Ic ex pu se. nu concc nlra l insc mn a lc e forturi co ns lruc livc inccp incl cu secolul a l XIV-lcn. conlinuincl cu m a i m arc in tc nsi la lr în secole le mmăton re,

ma i n lcs !11 cel el e-al XV III-i ea c in ci impor la ntc aş c ziiri u r ln nc clin \.:'\r ile româ ne :llt c un oscut l u c răr i d e conslruc\.ie el e m a r t) amp loa re . ln ncest se ns, ne g incli rn la con s lru c ţii l c clin valra i sto ri că a Inşi l or san Ja complexul m onume n tal SLc lca cl in T irgov i ştc , p cnlru n cin doa r c 'ilevn exemp le boga t ş i co n v in gă tor înfă ţiş ate 'in ex­poziţi e prin dese ne fi e a le clifc rile lor faze ele

s lalorn ici ltl la ctitor iile 111i .) lcf'a11 ce l Marc. m aes trul anonim de la Dobrooii { o propus cîLeoa so lu( ii noi care . de la el înco lo. se 11or inslil11i 1n m odel p cnlrll gcncrafi ile 11 rmâloare de pictori di11 1\ fo ldooa. 1\Je11.fio11ă rn î.n primul rind deose­bita a len /ic acurdahl cicl 11 lui p alim ilor , acw1111-larea de-a dreptul shakespcariaml de episoade, 11riaş11l corlegi11 al dm .m11l11i crucii 111 care con­trapun. Î.I! m od simbolic, rastul ,q/ rbă loresc al p11rlll lori/or de ncdreplale .~ i suf'erin{a 1 1. rni/ilă

a celui co 11damnal /'ă râ ooie" (p. :37). Acest c i­lat , a les ele no i in moci inlcn\.ionat, co nstitui e un plus d e n rg umc nL p cntrn inlc n\.in a utorului sit cons icb rc, c iliar sfi def in ească cu ra j os , p ic loru I bi se ri c ii Dobrovăt. d re pt „m aes trul anonim de la 0Jbrovă/ ". D e finirea d ll pres ti g iu a rli s ti c ca nncslr u nn on im se datot·cştc v irtu­\:i lor pi c lurale ş i n umeroase lor inova ţii pc ch rc Ic-a ncl us indcoscb i 111 co mpoziţ. ii şi 1n co­loril şi el e ca re aveau să be nefi c ieze, cu aclev!1-rnt. genc ra\.iilc următoare. În mod specia l , sns\.inc Vas ile Dră guţ , p ic turile, prin clivc rs i­tnlcn ş i c omp le x i la lea iconogrn[i c:'I, se s i­Lu cnzf1 in liniile ge nera le ale tracliţj c i arti s li ce s pec il'i cc e pocii lui ~te[an cel Marc , c i îns u ş i

rnp rczc nta t , l u t a bloul vo li v , ca ct itor a l bi­se ri c ii a l ătur i el e B ogdan şi ele fr n lc lc acestui a , P c lru Hares. Tab loui vo li v este cons ide rat d ocume ntu l , de bază a l autent ificării istori ce ş i punc lul el e p lecare în r es laurar ca biseri c ii : însuşi is lori cu l mănăs tirii clovc cle ştc aceasta, deoar ece clupă cc a devenit mănăs tire p rincia-

con s lruc \.ie ş i re face re al e monum entelor, fi e nlc l'onn:1r ii şi c onsoliclări i s lruclurii urba ne.

P rinlre obi ec te Ic d escoper i le in locu in\.c ş i necropole , in cx pozi\.ic s-n11 cv icl e n\.ial ce le d ~ cern llli că, p rec um şi sc ria el e cah ll' . d e fac lur i dil:crilC'. el e o a r moni e crom nli c:'I v:'\cl in cl un g ns l ri clical p 1i 11 l r11 frum os in e p oci le i1 1 cnn: :iu l'osl exec11la l.e . i\ l : n\i onii lll vase le sa u fra g­n n•n lc lc d ~ c 1• 1·a 111ic:I d csco pcrilc in cl'la lt·:1 !llecli cv:i l:"t ş i necropo la de ln Cla do va (j ud . A ra d) , celalen 1nccli c vn ltL d e 1:1 Cc l:'iţe ni (jud Argeş). ln comp lexe le 1Hed icva le clin B 11 c 11re ş li . (C u r tcn Vcch.c, CurLca i\ rsii, Hrn ga din1 ş.a.) .

in l r-o loc11i11\.:I d J or:'\5rn n (sec . X I V) sau la Curlca domnenscii (sr" X IV- X V I) cl in Tirgov i şlc. O im ag in e C' ]ocvc n lii :11cii t ni csc ca h ll· I ~ d ·" scop ~ rilc in ce n l rul islori c a l Inş il or. c ~ l c sco ,1s ·: rli n l r-o l o : nin ţ:l cb rn ·şlc­ş u " a r (s r·c. XV) cl in I-I nia (jud Suceava), apo i din. Ti rgovişlc (ca ltl l't ci :! l'nc tu rii occ iclcnla li­zanlă r J pr0zc 11Lincl 1111 cii l ă rc \. ş i nllC' lc p rove­nin d cl in Jocui11\.r lc 1111or or:iş c ni sa u el e la Cnr tca cl omnr asc:'t clin p~ ri o :1 <l :i seco lelor X IV­X. Vl).

U 11 lab lo u 1Jog,1l ş i s ug J , l i v i i cons lilui'i ob icc lc lc d e podoab:1 ş i chia 1· u 11c ltcb d escope­ri Le l n 198 l i n num eroase puncte a le o rnş c l or ,

1n a lc lie rc ş i loeuin\.c d e n tt • ştc.5 1 q'.ln ri. in 1· ş c ­

c[in\.e fe u dale : S păll't r ~ ş l i - jud. S uceava (sec. X V- XVI). Piua Pdri - :iucl . lalomi ţu,

Cmlcn A rs:'i. n ragacl i l'll şi S lrii LI l eş li (B n c 11rcş li )' Curl •n domm•a sci't d in Succavn , npo i Tir gov i şlc

(src. X IV- X VI) ş.a . Toa lc aces t.ca 'iş i vor gC1s i . clupi't cb 111011 s lra \ i i cr vo r gen e ra noi nrg 11111enlc ş liin ţ if'i.ce i n s prijirrnl nl'irm ii rii ex i s le n ~c i nn c i c ivilizn \.ii sup erioare n i na in­tnşi l or noş lri , Jocul bin ' mcrita t 1n 11111zec, ca re. p rin s p a~ i11l nclecvnt c rcnt. vo r da pos ib i­li tatlla un ei va lo ril'i cl't ri co rcspnn ză loarc ş i l a z i n p a lrimoniului , pc nLru 'inf5ţi şa rcn une i imagi ni cuprinz:Honr c a e poci lor ş i c ullnril or vcc l1i . Cupr in dcr a ob ic c.Le lor şi m a tc r inleJor clcscol?crite î n cxpozi\.ii Lc mpora rc inlermuzea­lc nr :ivea . el e asc m c ncn, r c zullnlc dinlrc cele nÎni b une, ln sp ec in l p entru ce 1·ce tători , p cntsu a se v t, cl ca 1111i tal:ca c ullnrii cc a Inflorit l)C

întreg terito riul ţ.:'irii.

În l'ina l , s- au v iz itat monume n te ş i muzee din oraş ul T ir gov i ştc , foca r el e c ivi li zn\.ic ro­mân ească . apo i Miiniisti. r ca Deal u , c litoria lui H acl u ce l ~'hrc, şi p a lalul brln cove ncsc Potlog i ( 1698).

EUSARI~ TJ\. J\NCU'fA·IWŞINAllU

r:'\ . la s[irşil nl seco lului a l XV-l ea, b ise rica a fosl recon s tru i tă, în a nii 1500 - 150,1, el e ~te ­

fa n ce l Marc şi pic latii in 1529 s u b P~ tru Hareş.

Ana li ze le p c rli11c 11 lc a le clocumc nlcJor scri se, in le rprcti'tr ile ima gin ilor pictate, dcsfi't­ş urnll' v e p cr c \.ii in te ri or i , ca ş i a le cle coraţ.i c i

t•x L<•rioare, scmniiicn \iilc s imboli ce a l · pi ctu­ril or s in t mărturii nlc con ş lii11ţc i profe siona le ş i a l.c in tc rcs11Jui deoseb it acordat de Vas ile Drăg u\„ care n rc u ş i.t să r ealizeze din nlbumul sii u , nu n umai o p rezentare ştiinţifi că şi a rli s­li c l'1 a a nsamb lul ui nrilitectonic ş i ]) icturnl , clar s[t nelu cii ş i o conlribu\:ic csenţ. i a lă In nprof11n d tll'C:l cu noaş terii d in a mic ii ş i c omple­x i tăţii 1111 c i arte ori g in a le autohtone. Valoarcn p icturi lor existe n t e a fost s ublin i ată cu com­p e le n\.ii. şi de istori c ul Anclre Gra bru· s u sţinind c1I „aceste picturi si ni de irn s til cu lotul deose­bii , în pr imul r 1n.d prin desen ş i {aclura f'ig11-ri/or. Originalila lca acestui s til ş i a aces tei leh11ici indivicltw./i:.cază picturile de la Dobro-11ăf ".

Răs f o ind ce le 86 ele r eproduceri , în cul ori ş i. a lb- n.cgrn , rămli p utc:i; ni c imprcsionnt el e fru m usq.ca im aginil or cc poarlă p ecetea tre­cerii ti c la un s lil bi znnlin la unul baroc . p lin el e v i a ţ ii ş i. d inami s m. U n ins linct vital soc inl insuf lat ele ar li s t portre t.c lor ş i compozi­ţi il or , m i şcarea ş i p as iunea impr imate perso­n aje lor sî nt un ele d in c le m entele noi a le expre-

http://patrimoniu.gov.ro

!; ic i pi c tural e n maestrului nnonim ele la Do­l>ru vă !„

M c rilă a fi sublininlc ~i · onlribuţiil c

~t du sc la r ~rnşila acest ui nlbum el e c:Urc Pa ul F~ li cn n , nuloru l r e levee lor ş i cl :·sen e lor , ele -c :llre rcda c lon1l v olumulu i , Vas il e F lorea ş i

<I C' E le na D inul cscu , tc ltn oredac loan•a :i llJ11111u ­·111i , ec comp l c lcază fer ic it sl'ria .,Co lllnri rit· arlă clin Ho 111 Cu1 ia" n Ecl it11rii Mericli:tn l'. În l"'i11rn ·1 rine! lnsă pasiu1wa , compl'Lc n\ :1, inl!'­rcs11l n1':ll:tlc cloc11menlelor trcculului . g rij:i pe ntru cv id c n\ ir r ea :icurnLqc i ş i vnluri i islo-

Mihail Mihalcu, VALORI MEDIEVALE ROMÂNEŞTI -Ed itura s por t~tu rism, Rntu rc•ş ti , l!lll!i, 1G7 li· şi (i:l i'ifJ. în afara textului

Spec ia li s t î n şti in\. c l c exac te ş i c u vcclti prcocup:'iri în clon1r 11iul l' Unonşler ii . co n-

r 1·v{1ri i ş i r e s taură rii palrimoniului cnllu raJ­fll't is li c ş i ·isto ri c romf1ncsc, a ulornl voh1mul11i r ece nt pub li cat de Ecl ilur:i sporl-Luri s 111 es lc <lcjn u11osc11L cc:nuri lor inlercsa le pri11Lr-l1n Jtum i\ r :i prJc iab il el e conlribu\.ii. Cer c uril e in­Le resn lc Ja ca re ne rdc rim si nl d estu l d e nurrw­ronsc ş i el e d ive rse . inc lu zi ncl11-i p c istori c i ş i p c istori c ii ck a rLC1. pc arheo logi, muzcogrn fi ·C il cel'.: lnai clivc rsc pro l'il c , co nservatori. r c­·s La111·aLu r i ~ i artişt i . p r ~ cum şi. - nu 'in ultimul rinrl - pc col cc \.ionnr i sau pc s i111pli iubitori ·ele ::t r li\. Un publi c larg ş i vari nl , uni t prin prc­~. ui rna ş i inle ri! sul p cnln1 ceea cc a utor ul cl cfi ­J 1 eş lc cn „va lo r i 111cdi cva lc ro1rnlneş ti·-. adop­tind nceaslii formula re ş i ca tillu a l căr~ii sa lt'.

Vo lu mu l a rc ca s ubi ec t pictura rnc diev :tlă

!n~e l c asă în diferitele c i forme de 1nnnifcslarc . ·ele Ja pi ctura mural ă l a i că sa u re li gioasă pină

ln pi c tura p s ti c l ă a a rte i populare, t rcclnd p rin vastu l domeniu al picturii ele icoane, s u­b iect tnrtnl pc o l alur:1 mai puţin ncces ibilft ]lllbiic ului la r g ş i chi a r is tori cil or ele nrlă , pc 1111 drum în6t fo arte puţ. în bălul , ace la ::t l as­p ectelo r c i malcri nle: m a te riil e prim e, rn a lc­rinlelc folosi Le el e n rti ş li sau llleştcri , Lcltnic i Ic -ş i Lehnologiile m eclicvn lc, cloL:lrilc mate ri a le ~!I c ateli e relor. lo::tlc acestea cons tiluinclu-sc ! nlr-o faţă mai puţ. în c t1110sc 11 H1 a creaţie i medieva le el e vn lori. Ap lcc indu -sc îndelun g <C ll interes ş i rnuJL:l compctc nţ.ă as upra acelor ·izvoare, încă fo a rte puţin investigate l a noi , -care s in l erminiile şi comp le tinei informaţ iile ·Cu le se din e le cu experic n\:ele şi ce rcetăril e

proprii , Mihai l Mihalcu n e pune l a elispoziţ. ic qm a devărat trntat al tehn icii picturii m eclic­vn lc româneş ti.

Structurarea pc capito le a conţinutului -căr~ii precizcazii totodnl{t ş i dire cţ. iilc invcsti­,găr ilor inlrcprinsc ele a utor . În a fara co pilo-

!ului inlroclucliv (Tradi/ii urlis li l'e .~ i lelln icc s lrducc/li pc pcl mînlnl romrînesr). care cll'limi­Lcazii s l'e rn d.e inter ese n vo l111 nului ş i ave r li­zenz:l pc c ililor asupnt stadiului t· u11o ş li11 te l or

'in do 111c11i1J. p recu111 ş i n cn p i lolului ele co nc lu ­zii în ca re s 'int wblinialc pri11 cip:il e le ciş ti ­

g uri a .Ic ce r ccti\ rii . cclclallc c in c i S1Jbcliviziu11i a le c ru·\.i i s int d ccli cal · p c r i11cl !Uu teriilor prime şi maleria/elor folos ite d e p ic torii m cclicvn li. T ehnologiilor prepuraliuc uli li znl<' de a ce şti pictori. T el1nicilor l'olus i l.e in prac­ti ca v echi lor picto ri rom ftni. unor Sc 11.rle obsema( U r e fc riloarr la opcrn ~ii Ic lcgnLc de t e h ­nolo gi i Ic sp ec ifi ce ş i , ln s firş it . D olu/iei ulc­lierclor de pic l11nl de alli'i.daill.

A ulon.il rci n v.ic în folosul c ililoru .lui o lu11te el e a rti şt i ş i el e cr ea tori de mu lt apu să. cu limbajul ci. te hni c mr cli e val , cu ex p e ri e n ţe le ş i nc111nulrtrilc c i ele cuno)tinţe p rcc u111 şi c u 1·r a­liză ril c c i care nu oclaUi nu scmn ifi c:i \.in dr c ulmi a le Lc z:iurului c nllural-a rti sl ic ş i isto­ric r omilncsc . E fi c ic n\:a vo lumului Li<'pr1ş1•şlc

cu mull s i11tpl a r econstitu ire c u iz romanti c sau cun oaşte rea teo reti că . clroar~ cc oper ele de artă despre C[ll'C este vorba S<' a l'lă in marc număr i11. pnlrimoniul nn~i01 1 a l ş i se ce r con­se r vat<'. rcstnura lc şi. Lrnnsmisc gl'll c r:i\.iilur vi itoare . O nctivitatc com pc lcnt:'i ş i cl'i c ie nUI î n aceste din urmă dom enii es te <le 11 cco11 crpul fără invcs ti ga \.ii. de ge nul celor caru nu clal naşte re volumului despre ca re 1•stc vor ba.

I încolo de clcscifra rca vec ltil or tehni c i şi tehno logi i , cu ev i de ntă va loare prac ti cii 'in clifc rilc domenii a le i)roclncţici ntnlc ri a lc actuale, Miha il MilJ a l.cu se s trăd uieş te să

desprincEL specificul mccl i.cvnl romfln csc clin compararea Jn cr:1r ilor Lipii1:itc ş i a 111n1H1 scri­scl or clin bibliolccilc noastre cu lu cră ri simi­lare apnr\.inind nlit s rc rc i a rti st ic<' biz:tnlinc. 111 primul rinei ce lei alhonitc, c il ş i şco lil or

a rti s ti ce occ iclcnta lc . J ez ull.alc le si n l nll odaU:i

Mihai lspir, CLASICISMUL ÎN ART A ROMÂNEASCA, Edit.ura McJ'idianc, lh1cm·c~ti, I!llVi

Clasicismul în aria româneascâ re pre z intă, lrc buic să o spune m ele la i nce put, orc u­

-::; i Lrt încercare de evide nţi e re a 111 a nifestă ri lor -c lasic ismului în nrhitcclurn şi artele pl aslicc ·d in Romil nia. 'în lun ga p crionclt'i cl e s l':i ş urală inccpîncl c u a doua :jumătnlc n secolului a l XVIIl-lea pînr1 clupă anu l 1900 . Es te o î n-1.rcprinclcre cu at!t 111 ni l ăudabi l ă cu cit a uto­r ului nu i-a fost uşo r , d up[t cum , ele nllfcl. o ·sp un e, să ci sprinclă substanţ.a clns ic is11111lui prin raportarea sa la ce lela lte curente a rti s­tice sau 'lipologi i stili stice a le L'poc ii : baroc. r oma nti sm, cc lcc'lisrn, tradi\.ic mcclicvnlă , nca­·clClllism.

În excursul sil a asupra rece ptăr ii şi de z­voltării clas ic ismului în princ ipa l în arlli tcc­tură ş i npoi. 1n sculptura ş i pictura r omâ­nească. Mih a i Ispir , ccrcc t!nd un bogal ş i

<l iver s mate ri a l clocumcntnr, concc nlral 'in nu­m eroase s inte ze şi monografii, apo i cunosc in cl bine fondul ele monumente, a putut ajunge la formu laxe a unor opinii polri vi t cărora aces t -c urent cu ltural a av ut !n spaţiul a rti s ti c rom â­n esc a numite trăsături ele originalitate; el e la

primele s i111plomc s tili stice ş i pinii lirzi11 , ma­ni[cstii ril c sa le n u fost fl exib ile. norm e le es te­t ice t'unc \.ionin d nu inlolckaun:t cM rent ş i nnilnr . D~ aceea, nulornl este de piirl' r e că

modelul c las ic nrc o pc rs i sLe nţ;1 cl ifu z:1 in nrtn ro111 C111 c ască a sccol11lu i Lrecnl. ce rce lătornl

nflindu-sc „in f'ala ww.i mater ial /!1plic şi do­cumculnr de o derulanlă complcx ilalc, rc=.is lenl, in aparen/tl. oricrlrei încercări de sis lenw /i :are" ca ş i unor pe ri odizăr i valabile . J ~ l a Lc nclin ­ţe l c c las ic iste la t'ormclc şi trăsilt nri le ori ­gin ale mani[esla lc la noi ş i ve nite clin pro­g rnmul es teti c el e colorn lu r:1 c l as i c i s tă ca ş i la mocl::tl i li\ţ i lc î11 C:ll" au fos l promovate ş i aplicate princ ipiile accsLni program. toate nccstcn se re găsesc i n s Hbs l:rnţa ce lor şaptl'

capitole ale l11 cdrii i1rmă rin cl ca rnctc ri s ti c il l' a rte i r o111ân c~ ti a sccol11l11i trecut în cvo lu\.ia sa.

N nmc ronsclc exe mpl e dale p e ntru sus\.i­nc rea şi ilu s lrnrca idei lor cil rt.ii. , m a i bogatu. c um era ş i firesc. pe ntru nrltilcclură , în spe­c ial a ce le i clin l\'lolclo va (n, s i1nţinclH -sc curn vn pu\. in ătalca cxe mple I01· pc nlrll "f::tra H o1ml-

rice ş i arl.i s li cc, cforl ul pc nlrn rcaet 11 nli za r ca ş i pun erea în c in:uil. :t 111111i maes tru anonim al arte i 11nnstrc n •, ·i11 . fiir<I i 11cl o i:1 .li\ , criti c ului Y:tsil c D răg u\.

MIHCEA TIEAC

<' Oll c lu clcnlt• ş i l'X plil':l. în b 1111 i't măsu ră cn ­raclc rul ori g i11 :1l a l prin c ipul c Jur va lori d in l'rl'n \.ia a rli s ti c:I ltll'cl i e vn l ă r o 1n il n cuscă , cu prc l1111 giri ş i ecouri p in i:i 'in :1rla noas lrii con ­Lc11Lpor:111ă.

Un g los:t r ele terme ni Lclu1i c i , me nit să <lcscllicl ă uşi spn: c u11 oaşle 1· c a ş i î n ţe l egerea c rcn\.ic i vt• chil or 11uş lri :1rlişti ş i meş teri ,

însn \.eş le Lexlu l, prczl'nll nrl inte re s ş i utilitate pe ntru ce rceli:\ lorii cl in domeniul i s lori c i şi

al li1Hbii . Se c 11 v i11 l' me n\. i o n a lă ş i i lu straţia bog:iL:'.t ş i vn rinti:i , exc 111 p lifi c ind în un cie cazuri cnnclud c nl. p unclc lc el e vede re expri -1n:1Lc . Est<• 1111 1t1 l' rit care r ev in e 111 buaă 111:1sură ş i c cl i l urii . prl'ocupatt1 in a conferi vo lurnului o \.inul (t n1·Li s li.c:i pc măs ura s ubi.­cctului abo rclal. i\[:ti p uţin re u şilii parc a fi fost co labo ra rea dinl.rc n;clac\:ic ş i au tor ln parcurge rea procesului l'cl ilor in l, avî nel drept conscc i11\.i'1 i 111 număr r e la ti v m:ir· ele greşeli

de t ipnr ş i de n cconcorclnnţ.c între text şi iluslra \:ic. Faptul ce rc un dort suplim en tar l' ititorului po rnit la pan:urgcrcn me todică

ş i inlcgralii a vo l1111111lu i . Ca rtea IJ en dic in z:t 'in acela ş i timp d e o

scur Ut cla r fon rLt· l'n l rlă şi efic i e ntă prezen ta re în c uprinsul prdc \.c i sc11 11 rn t.e de Hăzvan

Thcodon' scu , c:i rc re u şcşll' în p tr\.in c fra ze să s in lelizczl' i11Lcrcsul ş i noula lcn volumului în liLC' rat11r:1 11 ons trr1 de spec ia li tnlc . N u n e ră-11 1i11 · cl<'dl s:I spc riim <·i't nc tivitalca allt de l:tbori oasă ş i de imporlnnti't căre i a .i s-a clc cli­ca t ele mu Iţi nu i nu toru I ş i car e a avut drept rcz ullnt apn ri\.in ac(•s tc i c :lr~i , să tre zească ecourile pc care Ic 111 c ril1t ş i să :i ibi't urmări atlt 111 domen iul ccrceL:lrii :isupra manuscri­se lor ş i operelor de n rlă , cit ş i î n ce l a l con­sn vi\ri i . prote j ăr ii ş i res l:iurării. lor.

HAD U l'OPA

nease;'\ ) vi n să fa c ili teze lnţclege rca ş i s-o nu­:rn \.ezc. srt în tregcască imaginea ţesă tur ii t ex­Lu lui , sii co ntribui e . toloclală, Ia evidenţie rea pusibilităţ il o t· pc cn rc Ic-a nvut artn noastră d e a recepta m csnjrle novalonrc a le c limatului arlisli c c uropcn n ş i el e a crea , n u ele pupnc ori, (•xc mplarc ele o cl eoscbitr1 fnunuseţ.c, î n cnr c s-au inl'u zal. în specia l 'in decorarea lor , este vorba. des ig ur , atît de edificii Ic c i v ile cit şi de ce le de cull , cle mentele cc ţ. in ele o viziune c lns ir isl<I.

Pr inc ip ii Ic ele compoz iţi e. ale clasic ismu­lui pot fi urmăr ii.· l a loate co mponente le arhi­tecturii ş i a nume ce le ca re p ri vesc compoz i ţ i a spa \. inl ă, volu melria , s ilu eta ş i nu num ai lratnrcn fatncle lor . adică decorarea ccli­[i c i i lor . I n acest se ns , ilu s lrnţia vo lumului a r [[ p utut contribui prin p la nuri sa u dcs<'nc ca cei in te resa ţi îndeaproape de acl'stc proble me să poa lă urmări variantele clt:zvol La Le 'in nr hi Lectura noastră, în s pecia l ace le j o n cţ.i uni s tilistice sn u prefacer i ab ia schi­\.nlc a le modelului c la s ic, a lto it în multe cazu ri pc s ll·ucluri trncli\:iona lc cum o afirmă

93

http://patrimoniu.gov.ro


Top Related