Download - Turliuc
5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 1/5
Relaţii internaţionale în lumea modernă (secolele XVII-XIX),
Claudiu-Lucian Topor
- prezentare de carte-
Mărtinaş Ioana AndreeaAnul:Master II
Facultatea de istorie
Specializarea:Relaţii, instituţii si organizaţii internationale
Relaţii internaţionale. Istorie şi politologie
5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 2/5
Lucrarea lui Claudiu-Lucian Topor intitulată Relaţii internaţionale în lumea
modernă (secolele XVII-XIX), apărută în 2009 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi este o carte prin care s-a dorit o abordare neconvenţională a studierii
relaţiilor internaţionale. Lucrarea este structurată în IX capitole: INTRODUCERE ÎN
STUDIUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE, RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN
GÂNDIREA POLITICă MODERNǍ, DEMOGRAFIA ŞI MIGRAŢIA
INTERNAŢIONALǍ, ECONOMIA MONDIALǍ, DIPLOMAŢIE ŞI INSTITUŢII
INTERNAŢIONALE, RǍZBOIUL ŞI INSTRUMENTAREA PǍCII, STǍRI DE SPIRIT
ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE, SISTEME DE ALIANŢǍ ÎN LUMEA
MODERNǍ, INTERNATIONAL RELATIONS IN THE MODER WORD.
Lucrarea se înscrie în aria sintezelor dedicate relaţiilor internaţionale , autorului
reusind sa îmbine elementele teoretice cu evoluţia istorică. Lucrarea de faţă, deşi seadresează cu precădere studenţilor, poate constitui în egală măsură o lectură plăcută şi
publicului larg doritor a înţelege evoluţia relaţiilor internaţionale în lumea, o lume în care
echilibrul de forţe devenise un principiu fundamental.
Potrivit analiştilor, cadrul relaţiilor internaţionale este asigurat, pe de o parte, de
„forţele profunde”: economice, sociale, naţionale, culturale, confesionale, iar pe de altă
parte, de personalitatea oamenilor de stat , care prin iniţiativele lor, abilitatea, acţiunile
desfăşurate, prestigiul lor, pot determina anumite evenimente sau fenomene sau le potinfluenţa într-o direcţie sau alta.
Analiza autorului se concentrează asupra unor astfel de „forţe profunde”, precum:
demografia şi migraţia internaţională , economia mondială (cu ale sale segmente:
industrializarea, reţelele de transport şi comunicaţii, sistemul monetar internaţional,
comerţul şi exportul de capital), diplomaţia şi instituţiile internaţionale , opinia publică şi
sistemele de alianţă.
Aşadar, unul dintre factorii importanţi care influenţează raporturile între state, şi
deci relaţiile internaţionale, îl reprezintă factorul demografic. Aşa cum subliniază şi
autorul, numărul populaţiei unui stat poate constitui un element esenţial al forţei sale
militare, mai ales în acele perioade istorice în care eficacitatea unei armate era strâns
legată de numărul combatanţilor sau puterea de foc. În egală măsură, sporul demografic
poate juca un rol fundamental în ceea ce priveşte dezvoltarea puterii economice a unui
5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 3/5
stat, asigurând mâna de lucru necesară producţiei industriale sau agricole. Totodată,
expansiunea demografică poate modifica psihologia colectivă. Creşterea populaţiei
reprezintă un semn de vitalitate, ce poate oferi încredere în destinul naţional şi poate
justifica un sentiment de optimism.
Pe de altă parte, emigrările masive prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru
statele din interiorul cărora respectivele populaţii au emigrat. Avantajele pot fi sociale
(evitarea suprapopulării şi atenuarea şomajului), economice (ameliorarea situaţiei
materiale a celor din mediul rural) şi politice (o garanţie a păcii interne prin diminuarea
frământărilor sociale). Pe plan extern, emigranţii pot constitui un instrument al penetrării
economice, al răspândirii influenţei culturale a patriei de origine sau un mijloc de creştere
a prosperităţii în domeniile coloniale. Nu sunt de neglijat nici inconvenientele unor
asemenea mişcări de populaţie pentru statele furnizoare de emigranţi: antrenează scădereaforţei de muncă, un proces de îmbătrânire a populaţiei prin emigrarea mai ales a tinerilor,
diminuarea efectivelor militare etc. Trebuie luat în consideraţie şi faptul că statele care au
preluat această masă de emigranţi, îndeosebi cele din America de Nord, au cunoscut o
evoluţie economică în ascensiune, dar s-au confruntat şi cu probleme sociale şi politice,
valurile masive de imigranţi slăbind coeziunea naţională.
Claudiu-Lucian Topor demonstrează faptul că la fel de semnificativi la nivelul
relaţiilor internaţionale sunt şi factorii economici, fie că este vorba de concurenţă şiexpansiune economică, fie de împărţirea sferelor de influenţă ori de acorduri economice
internaţionale. Statul care, în cadrul relaţiilor cu alte state industrializate, dispune de o
superioritate de resurse economice sau de tehnologie, poate spori sau diminua activitatea
economică a unei alte ţări prin lărgirea sau restrângerea volumului de achiziţii, după cum
poate stabili sau modifica politica de preţuri la nivelul schimbului. Un stat cu putere
economică poate promova în relaţiile cu alte state o politică a liberului-schimb sau o
politică protecţionistă , în funcţie de propriile sale interese. Se manifestă la nivel global o
veritabilă concurenţă între marile puteri economice în privinţa identificării de noi pieţe de
desfacere pentru produsele lor şi stabilirea unor tarife şi condiţii preferenţiale. Principalul
mijloc de acţiune în privinţa găsirii unor noi pieţe de desfacere îl reprezintă negocierea de
tratate comerciale, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate. De-a lungul timpului
însă, statele puternic industrializate au obţinut avantaje comerciale în „lumea nouă”
5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 4/5
adeseori prin presiuni individuale sau colective, impunând o limitare a tarifelor vamale
percepute de guvernele acelor ţări.
Una din formele cele mai active ale expansiunii statelor industrializate o reprezintă,
la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea stabilirea unei zone de
influenţă economică , ceea ce va da naştere la diverse litigii între aceste state. Existenţa
resurselor de materii prime (bumbac, minereuri de fier, cărbune, petrol etc.) reprezintă un
alt factor important care asigură sau consolidează puterea economică a unui stat. De aici,
o veritabilă cursă a marilor puteri industrializate, care nu dispun de suficiente astfel de
resurse, de a acapara şi exploata materiile prime ale altor state.
O altă modalitate de expansiune era exercitarea controlului asupra căilor de
comunicaţii terestre sau maritime. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă,
reţeaua de căi ferate cunoaşte o amploare deosebită în Europa şi America de Nord. Astfelcă, ulterior, în ţările din Asia sau Africa, unde interesele economice şi financiare ale
statelor puternic industrializate dispuneau de o largă libertate de acţiune, construirea de
căi ferate cu participarea capitalurilor europene şi a tehnicienilor europeni devine o
constantă, companiile concesionare instituind un veritabil monopol asupra acestor căi de
comunicaţie. În momentul în care apar conflicte de interese economice între state sunt
utilizate drept mijloace de coerciţie diferite metode, precum: războaiele vamale,
embargoul asupra mărfurilor importate sau exportate într-o sau dintr-o ţară, boicotulasupra produselor de o anumită provenienţă.
În secolul al XIX-lea, ministerele de externe, ca instrumente ale politicii
internaţionale, şi-au definitivat formula organizatorică, iar profesionalismul diplomaţilor
s-a îmbunătăţit continuu, după cum influenţa opiniei publice asupra politicii externe a
sporit exponenţial în ultimele decenii.
Deşi războiul va fi perceput în continuare ca un fapt legitim, ca un mijloc de
atingere a unor scopuri politice, Puterile europene se vor dovedi mult mai preocupate în
menţinerea păcii. Cu toate acestea, sistemele de alianţă premergătoare primului război
mondial au sfârşit prin a inaugura divizarea politică a continentului şi a grăbi dispariţia
imperiilor multinaţionale.
5/12/2018 Turliuc - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turliuc 5/5
Toate aspectele evidenţiate mai sus demonstrează odată în plus utilitatea lucrării
Relaţii internaţionale în lumea modernă (secolele XVII-XIX ) a lui Caludiu-Lucian
Topor în înţelegerea domeniului complex al relaţiilor internaţionale.