violenta in familie,teorii,particularitati si interventii-turliuc mn, adina kh, oana d

8/18/2019 Violenta in Familie,Teorii,Particularitati Si Interventii-Turliuc MN, Adina KH, Oana D

1/192

Turliuc Maria Nicoleta, Adina Karner Huţuleac, Oana Dănilă, Violenţa în familie. Teorii, particularităţi şi intervenţii peci!ce, "ditura

#niverităţii $Ale%andru &oan 'u(a), &aşi, *++, -&/N 0120320+324352V&O6"N7A 8N 9AM&6&". T"O:&&,

;A:T&'#6A:&T.*.3. VulneraCilitatea familială şi individuală>.*.4. treorii ori(ontali şi verticali>.*.. :eurele şi uportul ocial>.3. #nele di!cultăţi în invetiarea fenomenului>.3.>. Miturile cu privire la violenţa dometică>.3.*. Minimali(area efectelor violenţei>.3.3. &(olarea ocială>.4. ACordări teoretice ale violenţei conEuale>.4.>. Teoriile Cioloice>.4.*. Teoriile ocioloice>.4.3. Teoriile piFoloice şi piFoociale>.4.4. Teoriile interative centrate pe interacţiune*.;A:T&'#6A:&T.*. 'a(ul femeilor înărcinate3.>.3. 'onecinţe piFoloice, emoţionale şi ociale3.>.4. 'iclul violenţei dometice3.>.. De ce nu pleacă femeia aCu(ată J3.*. 'opilul, victimă a violenţei dometice4. MOD"6" ;&HOT":A;"#T&'" 'ONT"M;O:AN" D" &NT":V"N7&" 8N'A#:& D" V&O6"N7< DOM"T&'< -Adina Karner Huţuleac@


2/192

4. >. #n model de piFoterapie itemică aplicat în domeniul violenţei !(ice dincadrul cuplurilor4.>.>. &ntroducere4.>.*. ;lanul time2out4.>.3. Ordinea imColică4.>.4. &mportanţa calmării

4.>.. ;rocee neuroloice4.>.5. :eLecţie, mentali(are şi auto2funcţionarea reLe%ivă4.>.0. ;oiCilităţi de tratament4.>.1. 9uncţia reLe%ivă şi întreCările circulare4.>.. 'apacitatea reLe%ivă şi aCordarea narativă4.>.>+. 'onclu(ii4.*. #n model de intervenţie piFoterapică centrată pe afect -A'T@4.*.>. &ntroducere4.*.*. Afectul şi emoţia din perpectiva terapiei centrate pe afect -A'T@4.*.3. Terapia centrată pe afect şi protocolul doCndirii aCilităţilor de manaementafectiv4.3. #n model piFoterapeutic feminit2itemic de intervenţie în ca(urile cuplurilorviolente4.3.>. &ntroducere 4.3.*. O perpectivă feminită aupra areivităţii în cuplu4.3.3. ;erpectiva maculină4.3.4. De2tructurarea momentului violent4.3.. ;o(iţia femeii victimă4.3.5. Alianţa4.3.0. 'onclu(ii/iCliora!e

>. V&O6"N7A 8N 9AM&6&"? D"9&N&7&& =& T"O:&&>.>. Delimitări şi preci(ări conceptuale>.>.>. :aportul natură2culturăAreivitatea are, induCitaCil, un caracter natural, intinctiv, ea Eucnd un rolimportant în upravieţuirea peciilor. 8n tendinţa a pre conervare, pecia umanăşi2areali(at comportamentul e%ual, de reproducere, de e%plorare, de Frănire, deiuranţă şi confort şi pe calea areivităţii. Areivitatea ete implicată, dee%emplu,

în multe din comportamentele ociale? în lupta pentru autoa!rmare, în conduitacompetitivă au în depăşirea di!cultăţilor vieţii. :eitrul de manifetare alareivităţiie întinde de la atitudinea de paivitate şi indiferenţă, refu(ul aEutorului, ironie şitacFinare, pnă la atitudinile de ameninţare şi actele de violenţă propriu2(iă.Ameninţndu2ne direct au indirect iuranţa de !ecare (i în mod durero,violenţa ţine de viaţa cotidiană a ocietăţii noatre, dar şi de o realitate culturală, deoparte a dicururilor care privec ocietatea umană. 8n ontoloia !inţei umane şi aperonalităţii ale e%ită şi continuă ă !e interiori(ate modele culturale caretructurea(ă emni!caţiile limCaEului etual şi ale celui articulat, ale reacţiilorcomportamentale, atitudinale şi ale comunicării uCiective. #neori, acţiunileareive


3/192

e ininuea(ă şi în defăşurarea unor conduite coniderate calme au non2violente.'ercetarea conduitelor areive mai evidente emnalea(ă pre(enţa Crutală şidramaticăa violenţei în toate apectele ditructive ndite şi anticipate, cu declanşări reactiveşiconecinţe victimoloice importante. Manifetările violenţei, e%trem de variate, unt

adeea orientate împotriva unor cateorii şi rupuri vulneraCile ale comunităţii, caminorităţile etnice, reliioae au e%uale, femeile, copiii şi peroanele de vrta atreia."%itenţa umană, modelată ociocultural, implică o luptă anti2entropică întretendinţele au nevoile peroanei B mereu re2proiectate de proceele mentale şiconştiinţa de ine B şi normele, valorile şi aşteptările celorlalţi, doCndite prininteriori(area modelelor educaţionale şi ale raporturilor interumane. enul şiintenitatea areivităţii pot orienta ditructiv con!uraţiile proceelorpiFocomportamentaleprin care e proiectea(ă motivaţiile frutrante ale peronalităţii.58n acete coordonate, diputa competitivă îşi are locul ău în de(voltarearelaţiilor familiale, în formarea individului în cadrul tadiilor de(voltării ontoeneticeau în conte%tul evoluţiei şcolare şi profeionale. 'a apect Ca(al al naturii umane,areivitatea aEune ă e e%primă prin comportamentul aertiv şi competitivitate-şi@ca element tructurat în etoul culturii. Gene(a naturală a areivităţii ete atfelradicali(ată prin violenţa diveri!cată de capacitatea mentală a unei peroane, înrelaţiile ale de elaCorare anticipativă, de difu(iunea piFo2mimetică, de elaCorare amodalităţilor de atac, de victimi(are morală, în cadrul limitelor piFo2comportamentaleelaCorate de ocietate.;arti(anii caracterului doCndit al areivităţii uţin că aceata urvine în funcţiede factorii ituaţionali, !ind un răpun al individului la condiţiile concrete de mediu,lamultiplicarea tentaţiilor în ocietatea de conum -Turliuc, *++0@. :olul ma2media,

înpecial cel al televi(iunii, a fot inten cercetat în ultimele decenii. Modele culturaleuţinute în media au un impact puternic mai ale aupra peronalităţii în formare.Deşi aa!rmat că ipote(a cu privire la creşterea comportamentului areiv ca urmare ae%punerii la prorame cu conţinut ridicat de violenţă nu poate ! deocamdatăcon!rmatăempiric, 'omtoc şi cFarrer ->, apud "vra şi ;ae, *++4@ arătau că datele nuuţinnici ipote(a conform căreia copiii areivi pur şi implu preferă ă priveacă maimultcenele violente. ;otrivit autorilor menţionaţi, trei teorii conduc la preupunereaconformcăreia e%punerea la violenţă conduce la creşterea şanelor indivi(ilor de e implica

încomportamente areive au antiociale?>. Teorie coniţiei ociale, o de(voltare a teoriei învăţării ociale, inită aupra


4/192

proceelor învăţării -ale doCndirii acFi(iţiilor şi performanţei@ şi a emni!caţiilor pecareindivi(ii le atriCuie au deemnea(ă celorlalţi. ;eroanele oCervă şi interpretea(ă,ţinndeama de conte%t şi conecinţe, şi actuali(ea(ă comportamentul coniderat a ! celmai

adecvat au e!cient.*. Neoaociaţionimul uClinia(ă ideea tocării ndurilor şi imainilor şi areactuali(ării lor. ;ortretele repetitive ale violenţei conduc la creşterea numărului şivarietăţii comportamentelor antiociale din repertoriul privitorului, la porireaconţinuturilor mentale şi a numărului de apecte corelate conduitelor antiociale.3. Teoria e%citaţiei uClinia(ă implicarea au tranferul tărilor !(ioloice şi0neuro!(ioloice -de tipul e%citaCilităţii@ în reali(area unor comportamente -impuliveaua mişcărilor automate? inetice, para(ite, ritmice, amCulatorii etc.@.>.>.*. Areivitate, areiune, violenţăAreivitatea. Ne!ind inonimă cu violenţa, areivitatea e%rimă o dipo(iţieCiopiFoloicăşi recţională la ituaţii de mediu, o reacţie de apărare, o tendinţă impulivămai puţin controlată de proceele piFice de interare în amCianţă -;iro(ni,>>@. "arepre(intă tendinţa pre conduitele orientată pre oCiecte, peroane au pre ine acărorintenţie ete aceea de a produce o vătămare de ordin material, !(ic şiaumoralpiFoloic."a poate ! de!nită şi ca $tendinţa de a2l ataca pe celălalt au orice oCiectuceptiCil de a ta în calea atifacerii imediate a unei nevoi), au ca peronalitatea$unui individ care are oCiceiul de a e comporta areiv) -6aroue. Marele dicţionaralpiFoloiei, *++5@. Areivitatea ete o trăătură a peronalităţii care poate !canali(ată,dacă nu capă controlului raţional. 'ţiva dintre factorii piFoloici care predipun laomai mare potenţialitate areivă unt? aCu(urile uferite în copilărie, anumiteantecedenteareive faţă de ceilalţi au propria peroană, unele trăături de peronalitate-impulivitatea, laCilitatea emoţională, iritaCilitatea caracterială, toleranţa că(utălafrutrare [email protected] punct de vedere Cioloic, areivitatea ete determinată de particularităţilefuncţionale ale unor formaţiuni nervoae, ale itemului nervo şi ale itemuluiendocrin.Geneticienii au indicat şi faptul că e%tra2cromo(omul P ete mai frecvent întlnit lacriminalii aLaţi în detenţie şi la Colnavii piFic periculoşi. Mai recent, neuroCioloiiauindicat trei niveluri poiCile ale areivităţii -Q.". Qeier şi D.M. /ear, >11@? >.nivelulunui comportament reLe%, în mare parte preproramat enetic, *. un nivel la care


5/192

timulului îi ete aociat o conotaţie afectivă, în funcţie de trăirea individuală şi 3.unnivel de elaCorare conitivă în care unt luate în calcul e%perienţele peronale şiconte%tulociocultural. "toloii au adăuat faptul că intinctul areivităţii, cFiar intrapecie,

îndeplineşte roluri po(itive? împiedică epui(area Franei, menţine ordinea ierarFică şi

prinelecţie naturală, aiură conervarea caracteriticilor vitale ale peciei.'ercetările piFoloice şi ocioloice inită aupra caracterului doCndit au

învăţat al areivităţii. 'ea mai completă aCordare piFoloică a areivităţiiaparţine1piFanali(ei, care a uCliniat importanţa areivităţii şi leătura ei cu e%ualitatea.8nvăţarea ocială şi ma2media au un rol important, potrivit teoriei lui AlCert/andura, înreali(area conduitelor areive. Teoriile uCculturiilor delincvente, a aocieriidiferenţialeau a oportunităţilor diferenţiale nuanţea(ă şi completea(ă aceată perpectivă.Mediul ete proCaCil factorul cel mai important în manifetările de areivitate,toată lumea !ind de acord că un intinct care ă împină puliunea areivă în afaraindividului ete de reu de admi. Trecerea la act implică anterior trăirea furiei -auafricii, triteţii@, ca tare afectivă neativă ce poate conduce la un comportamentareiv, şia otilităţii B ca atitudine neativă faţă de celălalt inacceptaCil, care nu ne place, pecareuntem ata ă îl ditruem. &ndivi(ii mai înclinaţi pre otilitate şi furie unt maitentaţiă comită şi aCateri de la normele morale şi penale, din moment ce tind ăuCetime(ericul şi ă facă aleeri ricante. 8n acelaşi timp, conform aprecierilor lui K.A. Dodeşi

I.D. 'oie ->10@, indivi(ii care pre(intă decărcări areive cronice unt mai capaCiliădetecte(e intenţiile otile ale celorlalţi, fapt care alimentea(ă nivelul ridicat alcomportamentului lor areiv.Areiunea. &deea de potenţialitate diferenţia(ă areivitatea, de areiune şiviolenţă, acetea din urmă implicnd trecerea la act au reali(area actelor areive.Areiunea, în accepţiune etoloică, repre(intă $o moCili(are a oranimului careduce laluptă, determinnd eventual rănirea au cFiar moartea opo(antului). Din punt devedereocial, areiunea trimite la $comportamentul adoptat cu intenţia de a face răuceluilalt,!(ic au piFoloic) -6aroue. Marele dicţionar al piFoloiei, *++5@. "vident,termeniide $intenţie) şi $rău) unt relativ uCiectivi. Atfel e şi e%plică faptul că victima,areorul şi oCervatorul vor avea perpective diferite aupra caracterului areivau


6/192

non2areiv al unui act au cu privire la radul de periculo(itate al unei acţiuniareive.De toleranţa mai mare au mai mică a ocietăţii în privinţa actelor areivedepinde de praul de la care pornind ele e tranformă în acte infracţionale. 8n plu,atitudinile areive -mimică, etică, pantomimică@ pot avea un caracter provocatorşi pot

declanşa o reacţie areivă puternică. 'uvintele pot avea un caracter areivdecFi-ameninţări, inEurii, inulte@ au acun, inidio -răutăţi, ironie, [email protected]şi formaţiunile inconştientului cu valoare areivă pot avea un rol catFartic şi untadeeae%plorate în practica terapeutică.9rutrarea şi furia unt o provocare pentru orice peroană care încearcă ă2şipătre(e cumpătul. Atacul şi percepţia intenţiei unt factori ituaţionali care tind ăproducă un răpun areiv. 8n acet ca(, reacţiile areive ale unei peroanefavori(ea(ăapariţia răpunurilor areive ale altcuiva. Nu întmplător, provocarea prin atacauinultă ete una din cau(ele cele mai frecvente ale areivităţii -mai ale pe fondulconumului de alcool@. 'a uCiect al normei reciprocităţii, areiunea poate luaformaunor reuli precum RocFi pentru ocFi), Rdinte pentru dinte), Rviaţă pentru viaţă) etc."lee%plică reprealiile produe ca urmare a unui atac. Dar, norma aceata nu ete

întotdeaunafuncţională. 'el mai adeea, perceperea intenţiei ete aceea care determinădeclanşareaau nu a reprealiilor conecutive unei acţiuni. 'omparativ cu acţiunile cuconecinţeneative, percepute ca neintenţionate, cele coniderate intenţionate unt maicurnd

Eudecate ca otile, dnd naştere răpunurilor areive.'ea mai cunocută teorie a areiunii ete teoria frutrare2areiune a lui IoFnDollard şi a colaCoratorilor ăi ->3S apud Turliuc, *++0@, care au potulat că?$areivitatea ete întotdeauna o conecinţă a frutrării) şi $frutrarea conduce

întotdeauna către o anumită formă de areivitate). /locarea căii de atinere a unuianumit cop creea(ă frutrări care, la rndul lor, contituie ura areivităţii. Teoriaţapului ipăşitor uerea(ă faptul că teama de ura frutrării fac ca, detul defrecvent,areivitatea ă nu !e îndreptată aupra urei ei, ci ă !e re2orientată şi re2direcţionatăcătre o ţintă2uCtitut, mai puţin proCaCil ă e ră(Cune şi mai iură. 8n !ne, teoriacatFari2ului indică faptul că actele areive pot reduce tendinţa individului de a eanaEa în alte manifetări areive -Turliuc, *++0@. Atfel, indivi(ii pot evitaanaEarea lor

în manifetări pline de violenţă prin implicarea în activităţi mai puţin dăunătoare-cum ar


7/192

! lumele otile, povetirea unor anecdote pline de violenţă, oCervndareivitateaaltora, reală au !ctivă etc.@. #nele tudii e%perimentale au indicat înă faptul căimpululareiv contra unei peroane cade numai dacă acea peroană ete areată aupedepită de altcineva. 'u alte cuvinte, impla aitenţă la arearea altora nu

produceefecte aupra impulului cu privire la .Violenţa. Dacă areivitatea repre(intă tarea itemului piFo!(ioloic de arăpunde printr2un anamClu de conduite otile -în plan conştient, inconştient aufantamatic@ în copul ditruerii unui $oCiect) invetit cu emni!caţie, violenţa ete>+areivitatea liCeră, e%teriori(ată au manifetarea comportamentală a unei tări deareivitate.Noţiunea de $violenţă) ete de!nită prin actele care trimit la apelul la forţă, lacontrnere au la încălcarea normelor şi a drepturilor celuilalt. Altfel pu,violenţacontă în totalitatea conduitelor areive la care un uCiect mai puternic !(ic aumoral îlupune pe altul mai laC? rele tratamente -copiii maltrataţi@, acte de violenţă alepartenerului -femei Cătute@, au cFiar acţiuni criminale -tlFărie, viol, omucidere@.;rinurmare, comportamentele violente e reăec în domeniul delincvenţei şi în cel alpericulo(ităţii.Violenţa include toate comportamentele violente -!(ice, piFoloice au e%uale@,de aCu( activ au paiv -de tipul neliEenţei@. 'u alte cuvinte, violenţa repre(intăoriceituaţie în care !inţele umane unt inLuenţate în aemenea, manieră înctreali(ările lorefective, !(ice şi piFice e aLă la un nivel mai că(ut dect reali(ările lor potenţiale-I.Galtun, >5S apud 'uric şi Văetiş, *++@. Violenţa ete indicată de diferenţa dintrepotenţial şi realitatereali(ări. Nivelul potenţial ete poiCil atunci cnd e%ităoportunităţile neceare şi acceul la reure. Dacă acetea unt monopoli(ate deanumiteperoane -maEoritatea aLată la putere@ înemnă că nivelul actual de reali(are alaltorperoane -rupul minoritar@ cade uC potenţialul lor normal.O delimitare neceară ete aceea între apectul intrumental şi cel emoţional alviolenţei. 9orma intrumentală e deoeCeşte de cea emoţională prin plani!careaacţiuniiareive. copul principal nu ete acela de a face rău, ci de a oCţine anumitere(ultate, dea2şi menţine au impune puterea au tatutul. Violenţa emoţională -au otilă@ ereali(ea(ă cu intenţia de a2i face rău cuiva, de a2i provoca uferinţa şi pentrureducereateniunii piFice a areorului. Aceată delimitare pătrunde în profun(ime, pnă lacontelaţia motivaţională a actului areiv.Acetor forme li e adauă violenţa ca areiune imColică, ce deemnea(ă $a


8/192

area emnul au oCiectul care materiali(ea(ă identitatea celuilalt detetat),emneleputerii au ceea ce ete de!nit ca atare -:acFid Amirou, *++3, p. 43@. Acetea untareate şi ditrue pentru a emni!ca o opo(iţie faţă de valorile pe care leveFiculea(ăacete imColuri. De e%emplu, ditruerea de către oţul violent şi elo a Fainelor

oţieiau incendierea lor ecFivalea(ă, din punct de vedre piFic, cu nimicirea aceteia.>>Aşa cum ueram mai u, impunerea propriei voinţe prin forţă în relaţia cucelălalt e produce mai ale în următoarele condiţii? >. e%itenţa unor emoţiineative caree răfrn aupra celorlalţi precum? frica, furia, triteţea etc.S *. e%itenţa unormodele decomportament violent şi 3. unele condiţii pot facilita declanşarea şi decărcareaareivităţii -ituaţiile neprielnice, frutrante, factorii climaterici, atacul, percepţiaintenţiei areive, conumul de alcooldrouri ilicite, impla vedere a armelor au$efectul armelor) [email protected]ţa ete coniderată a ! un aCu( de putere, o modalitate de impunere aputerii aupra celorlalţi dar, în mod parado%al, ea emni!că uneori şi lipa deputere. 8naceata ituaţie, dorinţa peroanei areive de a e a!rma ete att de puternică

înct etranformă în areivitate ditructivă şi violenţă.>.>.3. Violenţa în familie$Violenţa în familie) veru $violenţa dometică). De!nirea violenţei în familie2a dovedit a ! o încercare e%trem de di!cilă, att datorită comple%ităţiifenomenului, ctşi a marii diverităţi a formelor ale de manifetare. Violenţa în familie deemnea(ăoriceact de violenţă !(ică, piFoloică au e%uală care are loc între peroanele întrecaree%ită -au au e%itat@ relaţii de rudenie? de ne, căătorie şiau adopţie.'onform 6eii nr. *>0*++3 pentru prevenirea şi comCaterea violenţei în familie-Monitorul O!cial ;artea &, nr. 350 din * mai *++3, cap.&, art. *->@@, violenţa înfamilierepre(intă $orice acţiune !(ică au verCală ăvrşită cu intenţie de către unmemCru defamilie împotriva altui memCru al aceleiaşi familii, care provoacă o uferinţă !(ică,e%uală au un preEudiciu material). 'onform aceleiaşi lei, cap.&, art. *-*@,contituieviolenţă în familie $împiedicarea femeii de a2şi e%ercita drepturile şi liCertăţilefundamentale). &ntitutul pentru 'ercetarea şi ;revenirea 'riminalităţii din :omnia-*+++@, punnd accentul pe areiunile e%ercitate îndeoeCi aupra femeilor şicopiilor,de!neşte violenţa în familie ca !ind $utili(area contrnerii !(ice au emoţionaleaupraunui alt memCru al familiei, în copul impunerii puterii şi a controlului aupraacetuia)au de $anamClul conLictelor din rupul familial, care au ca efect maltratarea


9/192

partenerului au a copilului)S conform conclu(iilor acetuia, violenţa în cadrulfamiliei$nu include doar violenţa !(ică -omor, vătămare, lovire@, ci şi cea e%uală -violul>*marital@, piFoloică -şantaE, denirare, umilire, inorare, aCandon, i(olare@, verCală-inultă, ameninţare@ şi economică -privarea femeii de miEloace şi Cunuri vitale).

Aşa cum notam mai u, în toate ocietăţile caracteri(ate printr2o ditriCuţieineală a puterii, a tatutului ocial şi a reurelor între CărCaţi şi femei, violenţa

împotriva femeii ete pre(entă în enul că femeile nu2şi pot valori!ca pe deplinpotenţialul de care dipun. 8n familie aceta devine inonimă cu menţinerea unoraşteptărişi cerinţe diproporţionate, a unor conduite violente care retricţionea(ă aleerile,oportunităţile, de(voltarea peronală şi profeională a femeii, participarea ei la viaţaocială au politică etc.Violenţa dometică ete incluă în fenomenul mai amplu al violenţei în familieau al violenţei intra2familiale. Noţiunea de violenţă dometică e referă, cel maiadeea,la actele de violenţă !(ică, piFoloică, e%uală dintre partenerii intimi taCili. 8nacetconte%t, $violenţa dometică repre(intă o erie de comportamente itematicrepetate, deatac !(ic, areivitate verCală şi piFoloică, e%uală şi economică, pe care unpartener lemanifetă aupra celuilalt în cadrul o!ciali(at al familiei au în relaţia de convieţuire

înacelaşi paţiu) -Turliuc, Dănilă, 6unu, *++1@. Violenţa dometică e manifetă

întotdeauna în relaţiile intime, cel mai adeea în paţiul retrn şi privat.Violenţa în eneral şi cea dometică în particular are următoarele componente?directă, tructurală şi culturală B între care e%ită relaţii de interdependenţă, deuţinereşi condiţionare reciprocă -'uric şi Văetişi, *++@. Violenţa directă ete cea mai uşoroCervaCilă formă a violenţei, efectele ale !ind măuraCile, cuanti!caCile, vi(iCile./ătăile, inEuriile, ameninţările, privarea de miEloacele de uC(itenţă -Frană, Faine,medicamente etc.@ au refu(ul de a contriCui la uţinerea materială a familiei şiluareaCanilor cştiaţi de partener -de oţie, cel mai adeea@ unt cteva e%emple decomportamente care ilutrea(ă violenţa dometică directă.Violenţa tructurală ete cea încatrată în normele ociale, politice şi economiceale ocietăţii. tructurile ociale, incluiv familia, repre(intă intanţe care con!rmă,menţin şi cFiar întărec inealitatea dintre CărCaţi şi femei. 8n familie, aşteptărilerolurilorde en feminin şi maculin unt clar diferite, CărCaţii continund ă !e conideraţi$'apulfamiliei) în ciuda unei tendinţe pre o ditriCuţie mai ealitară a arcinilor şi rolurilordometice.>3Violenţa culturală repre(intă acele apecte ale culturii şi mentalităţii peci!ceunei ocietăţi care fac ca violenţa ă !e acceptată şi tolerată, care o normali(ea(ă,care


10/192

leitimea(ă formele de mai u ale violenţei. "a contă într2o erie de credinţe detipul?$femeia ete proprietatea CărCatului), $capul familiei ete CărCatul), $femeilor leplace ă!e aCu(ate), $un CărCat care nu2şi Cate nevata, nu o iuCeşte) au $Cătaia ete oformă de

e%primare iuCirii) etc.Violenţa dometică ete cea mai răpndită, comună formă de victimi(are afemeii. 8n "uropa, în !ecare an $unt rav areate !(ic prin violenţă dometică maimulte femei dect mor datorită cancerului şi accidentelor rutiere) -Adunarea;arlamentului "uropean, *+++@.>.*. Modelul factorilor multicau(ali al violenţei intrafamiliale>.*.>. 9amilia B conte%t al apariţiei violenţei dometice"%itenţa în cuplu şi în familie creea(ă conte%tul împărtăşirii unui rad ridicat deintimitate, al unor trăiri e%trem de intene şi al unui număr mare de activităţicomune. ;ede o parte, familia ete centrul vieţii afective şi uCiectul unor mari idealuri, ceea cee%plică o parte a atracţiei pe care o e%ercită. Draotea, leăturile afective şie%uale,căătoria, naşterea copiilor unt unele din cele mai impreionante e%perienţe dinviaţanoatră. ;e de altă parte, viaţa în cuplul conEual şi în familie creea(ă şi premieleunorevenimente neplăcute? cearta, elo(ia, violenţa, relaţiile e%tra2maritale, conLictuldintreeneraţii, traumele eparării, divorţul au moartea -Turliuc, *++4@. Viaţa în familienu

îneamnă doar alianţă şi uport, ci şi poeie şi putere, dominare şi conLict.'oniderată$paţiul celor mai profunde relaţii afective şi al refuiului din calea adverităţilor,familiaete cel mai activ centru de areivitate, poate şi pentru faptul că, în familie !ecare

îşipoate de(veli adevărata faţă a peronalităţii ale) -;ăunecu, >4, p.+@. Nu

întmplător,2a a!rmat că familia repre(intă unul dintre cele mai violente conte%te din ocietate-trau, >>@. De e%emplu, în #A şanele unui CărCat de a ! areat de unmemCru alfamiliei ale unt de *+ de ori mai mari, comparativ cu o peroana din afaramediuluifamilialS în ca(ul femeilor, şanele lor de a ! areate unt de *++ de ori mai mari ininteriorul familieiS politia primeşte cele mai multe olicitări de a interveni înconLictele>4familialeS poliţiştii unt cel mai frecvent ucişi atunci cnd intervin în ca(urile deviolenţăconEuală, comparativ cu toate celelalte acţiuni şi intervenţii peci!ce -'ollin i'oltrane, *++>@.Dintre victimele ale predilecte? femei, copii şi peroane vrtnice, primii care au


11/192

făcut oCiectul de tudiu al pecialiştilor au fot copiii. /ătăile aplicate lor au începută!e cataloate ca deviante la începutul anilor U5+, de către medicii care au de!nit$indromul copilului Cătut) -cf. ;foFl, *++*@. $indromul femeii Cătute) B propu deKempe în >5* şi de!nit ca o $vătămare deliCerată produă de partener şidemontraCilă

clinic) B ete întlnit în maEoritatea ca(urilor de violenţă dometică raportatepoliţiei.;rimele lei care au ancţionat aCu(ul !(ic aupra oţiilor au apărut aCia la frşitulanilor 0+ şi începutul anilor U1+. $indromul CărCatului Cătut) ete, conformtatiticilorpoliţiei, mult mai rar, frecvenţa acetuia !ind de >2W din ca(uri.#nele tudii care au în vedere efectul e%ului aupra violenţei familiale arată căCărCaţii şi nevetele e lovec cu aceeaşi frecvenţă -trau şi Gelle, >10@. Totuşiconecinţele violenţei oţilor unt diferite de cele ale oţiilor. Violenţa CărCatului areconecinţe emoţionale şi de ănătate mult mai erioae pentru familie dect cea afemeii.9emeile Cătute devin tot mai incapaCile de a face faţă cFimCărilor din viaţa lor,trăieccu tema următorului atac şi unt incapaCile ă caute aEutor, în vreme ce CărCaţiicare untloviţi de femei continuă ă aiCă contacte e%terne, nu devin i(olaţi şi unt, în eneral,maimari şi mai puternici dect nevetele lor. Multe din femei reacţionea(ă cuareivitatepentru a e auto2apăra au din ră(Cunare.8n urma unor tudii mai recente, HamCerer şi colaCoratorii ->0S apud &luţ,*++@ au evidenţiat că violenţa femeilor diferă de cea a CărCatului nu doar ca tip dereacţie şi ca ecvenţă temporală, ci şi ca motivaţie de adncime? în timp ce femeileeapără pe ele şi pe copii, oţii areea(ă pentru a domina şi a menţine controlul. oţiieareea(ă reciproc, cu intenităţi şi frecvenţe diferite? unii cu totul circumtanţial, opalmă, după care reretă şi îşi cer iertare, alţii cu adim şi repetat.8n afara e%ului, o altă caracteritică enerală, cum ete vrta, poate ! implicată

în apariţia violenţei în familie. Mamele adolecente pre(intă un ric mai mare de a2şiarea copiii dect mamele mai în vrtă, datorită lipei de e%perienţă şi tinereţiiau unuitre ituaţional pre(ent mai crecut. De aemenea, arearea nevetei ete multmai>proCaCilă atunci cnd CărCatul areor ete mai tnăr -trau şi Gelle, >[email protected] familie conLictoenă, în care violenţa are un rad ridicat de manifetare, devineun focar de producere şi răpndire ocială a areivităţii. 'a adult, copilul vareproduce,adeeori modele de areivitate înuşite prin ociali(are în mediul familial. 9amiliacumanifetări areive, numai între memCrii aceteia, la care copilul nu participă caactor şi


12/192

nu ete victimă directă, ci aită ca pectator la decărcările areive, !e verCale,!e!(ice, orani(ea(ă şi declanşea(ă în tructura afectivă a copilului, indirect, uncomportament areiv. Mai mult, pattern2urile difuncţionale familiale, incluiv celeconLictuale şi areive, tind ă e tranmită traneneraţional şi ă devină şi totmai

proClematice.trau şi Gelle ->10@ indicau >* caracteritici ale itemului familial care îl facmai uceptiCil la violenţă, comparativ cu alte rupuri?>. timpul mai mare petrecut împreunăS*. ama lară de interee şi activităţi care poate da naştere unor ituaţiiconLictualeS3. intenitatea mare a implicării emoţionale în relaţiile de tip familial care e%plicărăpunul mai inten la apariţia conLictelor intra2familialeS4. activităţile conLictuale ale unor memCrii ai familiei ca urmare a conLictuluidintre intereele individuale şi cele ale celorlalţiS. apartenenţa la o familie creea(ă dreptul de a inLuenţa memCrii aceteia, 5.diferenţele de vrtă şi e% tranformă familia într2o arenă de conLict culturalS0. conLictele dintre rolul atriCuit şi competenţeleintereele peroanei care treCuiă Eoace rolul unt frecventeS1. intimitatea mai mare din cadrul familiei o i(olea(ă de controlul ocial şi deaitenţa e%ternă neceare uneori pentru a re(olva un conLict internS. apartenenţa involuntară? contrnerile emoţionale, materiale, ociale şi lealefac mai di!cilă părăirea familiei atunci cnd nivelul conLictualităţii ete ridicat.'opiiinu au nimic de ale atunci cnd e nac într2un anumit item familial, iar părinţii lornuau de ale în privinţa îndatoririlor lor parentale, cFiar dacă aEun ă2şi neliEe(ecopiiiS>+. nivelul crecut al treului ca urmare a cFimCărilor maEore de tructurăapărute ca re(ultat al parcurerii ciclului vieţii familieiS>5>>. toleranţa faţă de violenţă, raţie normelor care leitimea(ă utili(area forţei!(ice ca miEloc de educaţieS>*. ociali(area prin violenţă şi enerali(area ei prin pedepe !(ice? copiii învaţăă aocie(e draotea cu violenţa, deoarece în ciuda declaraţiilor de iuCire, ei o potoCerva att în interacţiunile părinţilor, ct şi în propria lor e%perienţă cu părinţii.Aceatăaociere perpetuea(ă violenţa, mai departe, în viitoarele lor relaţii maritale şifamiliale.

7innd eama de caracteritici itemelor familiale şi ociale, trau ->>@ aupre(entat cinci factori care pot determina rate ridicate ale violenţei în familie?>. conLicte intrafamiliale B aceleaşi elemente care contriCuie la intimitate şi laafecţiune între memCrii familiei pot determina şi declanşarea conLictuluiS*. dominaţia CărCatului în familie şi în ocietate B oţul ete capul familiei şirepre(intă un element dominator în familie şi în ocietate, iar factorul deciiv înre(olvarea conLictelor ete forţaS3. normele culturale care permit violenţa în familie B părinţii au drepturi leale,adeea oCliaţia morală, ă2şi loveacă copiii în copuri educativeS4. ociali(area familiei în violenţă B prematura e%perienţă a copiilor, cu violenţa


13/192

între părinţi, oferă modele de rol şi un cenariu peci!c în antrenarea epioadelorviolenteviitoareS. pre(enţa violenţei în ocietate B violenţa ocială leitimă, care include acte deviolenţă acceptate de ocietate, precum şi contaminarea canalelor din ma2mediafurni(ea(ă modele care unt preluate la nivelul microtructurilor ociale, crend

atfel uncerc vicio al violenţei, în care e evidenţia(ă un pattern circular.8n ultimele trei decenii, cercetările aupra violenţei în familie 2au concentrataupra modalităţilor prin care e poate aiura creşterea conştienti(ării apectelorimplicate în proClematica violenţei, identi!carea condiţiilor interne şi e%terne alefamilieice determină au facilitea(ă de(voltarea au toparea violenţei, încrierea violenţeiaupra

în reitrul proClemelor ociale şi cuprinderea ancţiunilor pentru areori înleilaţiiledin multe tate ale lumii. 'u toate acetea, modernitatea şi condiţia urCană auenerat noiforme de violenţă şi au provocat cFimCări la nivelul valorilor şi apiraţiilorindivi(ilor.'onLictele datorate ărăciei, dar şi lipei de educaţie şi de informaţie enerea(ăconte%tede viaţă privată în care violenţa ete un comportament tolerat, cFiar acceptat, el!ind>0

învăţat de copii şi reprodu ca modalitate eenţială, frecventă şi normală decomportament interperonal.Di(armoniile intrafamiliale repre(intă $incompatiCilităţi relaţionale, cu motivaţiedominantă piFocomportamentală reactivă au Ciomedicală) -cf. ;iro(ni, >>,p.3+3@. &ntenitatea acetora varia(ă de la interiori(are, cu conum în planfantamatic,pnă la e%teriori(area prin otilitate areivă şi violenţă. Modelul interactiv alfactorilormulticau(ali ai violenţei intrafamiliale, elaCorat de ;iro(ni ->>@, includeurmătoarele elemente etioloice? conte%tul ociocultural, vulneraCilităţileindividuale şifamiliale, treorii şi reurele -peronale, familiale şi ociale@. Modelul uerea(ăfaptulcă valorile ocioculturale leate de violenţă şi rolurile de en acţionea(ă pe fondulvulneraCilităţilor şi factorilor treori, olicitnd intrarea în funcţiune în copulretaCiliriiFomeota(ei familiale a reurelor peronale, familiale, şi ociale. De aemenea,modelulindică faptul că violenţa, odată ce a fot foloită ca modalitate de împlinire a unornevoi,tinde ă e%acerCe(e vulneraCilităţile şi treorii prealaCili, contriCuind la menţinereaşiinteni!carea tendinţei pre violenţă.>.*.*. 'onte%tul ocio2culturalViolenţa familială a fot mult timp inorată auşi tolerată. Dominaţia maculină,


14/192

intituţionali(ată de timpuriu în raporturile de putere dintre CărCat şi femeie, a avutdreptcop anularea privileiului natural al femeii -capacitatea a de a procrea, de aaiuraperpetuarea peciei@ şi a poiCilităţii ei de a2l utili(a în raporturile de putere, pentrua2şi

impune propria ordine imColică. 8n plu, tereotipurile cu privire la femei apar şi carefuiu al ndirii maculine din faţa trăirilor intene declanşate de pre(enţafeminină.Aocierea femeilor cu paţiul dometic şi a CărCatului cu domeniul puClic,comunitar, adevenit o reulă menită ă aiure po(iţia dominantă a CărCatului şi e%cludereafemeii-apud. N. Turliuc, *[email protected] femeii faţă de CărCat 2a reali(at mai ale prin trecerea de lapoliamie la monoamia în care relaţiile e%tramaritale şi in!delitatea au rămaprivileiie%cluive CărCaţilor, femeii pretin(ndu2i2e !delitatea aColută. 8ncălcarea acetorrelementări şi comiterea adulterului era trecută cu vederea la CărCat, iar femeiaerapedepită cu moartea. Violenţa a fot intituţionali(ată în mediul familial prinintermediul>1leilor mariaEului, care au acordat oţului putere aupra oţiei şi copiilor lui.Dreptul e%plicit al oţului de a utili(a forţa !(ica împotriva oţiei a fotrecunocut prin lee din timpul &mperiului roman şi pnă nu demult. ACu(ul !(icaupraoţiei a fot leal în #A, de e%emplu, pnă în >10+ şi a răma o realitate frecventaşidupă aceată dată -tet, >11@. 6a noi, în prima formă a 'odului civil ->15@ dinVecFiul :eat, raporturile dintre oţi erau dominate de principiul puterii maritale aoţului -decretat $cap de familie)@, femeia !ind lipită de drepturi -incluiv politice@,realitate Euridică rămaă valaCilă pnă la 'ontituţia comunită din >41. Aceatadinurmă a introdu principiul ealităţii depline în faţa leii a tuturor cetăţenilor fărădeoeCire de e% -art. >5@, reluat ulterior în 'odul familie din >3 -modi!cat,completatşi repuClicat în >5@ uC forma $deplinei ealităţi în drepturi a celor doi oţi).Aceatănormă Euridică a avut în mare parte un caracter formal, realitatea trăită în interiorulfamiliei !ind foarte diferită de cea indicată în teoria politică şi leilaţie. AEutaţi deimplicarea uper!cială a tatului în repectarea drepturilor maritale eale aleoţilor,CărCaţii au continuat $ă2şi ţină oţiile la locul lor) prin aCu(ul emoţional, verCal au!(ic. =i ată(i e%ită un număr relativ mare de peroane care conideră că eteacceptaCilca un oţ ă2şi loveacă oţia în anumite condiţii.Atitudinea de acceptare a violenţei are tendinţa de a ! privită ca un mediator întree%punerea la areivitate în copilărie în familia de oriine şi comportamentulareiv


15/192

manifetat ulterior în relaţia cu partenerul de cuplu. Atitudinea faţă de violenţaaupraoţiei poate ! de!nită ca o atitudine dicriminatorie care are la Ca(ă preEudecatatatutuluiocial inferior al femeii comparativ cu cel al CărCatului. Aceată preEudecată $devinemanifetă într2un conte%t ocio2cultural, care cultivă valori leate de

acceptaCilitateaviolenţei ca miEloc de a re(olva un conLict, caracterul de afacere privată al familiei,aLatăuC controlul CărCatului, valori care le dau, în mod tacit, CărCaţilor dreptul deproprietateaupra femeilor) -&ntitutul de 'ercetarea şi ;revenirea 'riminalităţii, *+++. p.5@."ducate mult timp ă !e upue, dependente şi paive în relaţia cu oţii lor,femeile au fot încuraEate ă menţină unitatea şi climatul familial armonio. 8nultimuldeceniu, 2au înreitrat cFimCări radicale în ceea ce priveşte familia, valorile aleşirolurile de en maritale. cFimCările ociale determinate de proceele demoCilitate,indutriali(are, urCani(are, moderni(are au antrenat aceată ruptură faţă demodelele>tradiţionale. &eşirea în paţiul puClic şi profeional, acceul la tot mai multe reureamodi!cat Calanţa puterii dintre partenerii intimi. 9emeia a devenit mai activă, maiaertivă, dar şi mai areivă, mai puţin implicată în reali(area funcţiilor de creştereşiociali(are a copiilor au de menţinere a armoniei familiale.Violenţa în cadrul familiei poate ! privită şi ca produul unei violenţeenerali(ate la cară ocialăS ea reproduce tendinţele de creştere a areiunilor înocietate. tudiile indică e%ita unei corelaţii po(itive emni!cative între nivelulviolenţeifamiliale şi cel al violenţei ocietale au între frecvenţa violenţei familiale rave, detipinfracţional, şi cea comportamentelor infracţionale reali(ate în afara acetui conte%t.Deaemenea, în perioadele de tran(iţie, caracteri(ate prin anomie şi printr2o mai mareintaCilitate economică e%ită o tendinţă de creştere a numărului de conduiteantiociale,fapt vi(iCil la noi după >1, incluiv a violenţei dometice.Violenţa în familie ete o realitate cu care e confruntă toate reiunile loCului. 8nca(ul violenţei dometice aupra femeii, de pildă, un tudiu reali(at în Germania-9ederalMinitr for 9amil AXair, enior 'iti(en, Qomen and PoutF /M99, *++4@ indicafaptul că una din patru femei a trecut prin e%perienţa violenţei !(ice au e%uale dinpartea partenerului - adică *W@. ;otrivit /ritiF 'rime urve -citat de QalC şiAllen,*++4@, în M./. *>W din femei au fot victima violenţei !(ice au piFoloice apartenerului cel puţin o data în viaţă. #n tudiu reali(at în 9inlanda -Heianen and


16/192

;iipa, >1@ indica faptul că *+W dintre femeile care o relaţie au răpun că auuportatviolenţa partenerului. "%ită înă ancFete şi tudii care arată că între 3+ şi 0+Wdintrefemei uportă violenţa !(ică şi piFoloică din partea partenerului, iar datele din:omnia unt foarte aemănătoare. Acete re(ultate pot indica e%itenţa unor

tendinţe decreştere a violenţei intrafamiliale, a timati(ării puClice a violenţei, a percepţieiale ca oproClemă au ca fapt infracţional. :e(ultatele pot indica şi tendinţa de diminuare acaracterului ecret şi a uportului ocial acordat acetui fenomen. ituaţia copiilorau avrtnicilor aCu(aţi nu diferă cFiar att de mult de cea a femeilor.Violenţa enerată în familie conduce la o ocietate violentă şi, inver, o ocietatecare acceptă violenţa în fera vieţii puClice, accentuea(ă tendinţele violente încadrulfamiliei, tranmiţndu2le, de2a lunul eneraţiilor. De aemenea, ete evident faptulcădincolo de uferinţa e%trem de intenă, violenţa în familie implică importante coturiatt*+pentru familie, ct şi pentru ocietate.>.*.3. VulneraCilitatea familială şi individuală;rodu al modului în care ete ditriCuită tructura de putere în familie, ct şi almodului în care aceeaşi tructură de putere ete răpndită în ocietate, violenţa

împotrivaperoanelor cu care oamenii e aLă în relaţiile cele mai apropiate ete cea mairăpndităformă de areivitate. Violenţa individuală ete conecinţa e%perienţelor din cadrulproceului de ociali(are, al caracteriticilor individuale şi familiale."%punerea la violenţă şi e%perienţa violenţei într2o eneraţie creşte proCaCilitateade apariţie a violenţei la eneraţiile următoare. 'limatul marcat de violenţădetermină înca(ul copiilor, care provin din acete medii, pre(enţa entimentelor de inecuritate,aCandon, de paimă şi de culpaCilitate. 8n unele ca(uri, copilul deplaea(ă violenţadinfamilie aupra relaţiilor ale, favori(nd apariţia devianţei comportamentale aupoateadopta un comportament mai matur, care îi afectea(ă relaţiile cu co2vrtnicii.;otrivit lui/andura, areivitatea tinde ă inLuenţe(e modelele de comportament ulterioare,copiii şitinerii !ind înclinaţi ă e identi!ce cu areorul, iar oCervaţiile clinice vin înpriEinulideii că Căieţii mamelor maltratate tind ă e poarte areiv, cu acetea. Tatăl oferăun rolviolent pentru !i, în timp ce mamele oferă un model de rol corepun(ător, pentrufete.Gradul în care un adult ete afectat de e%punerea la violenţă din copilăria adepinde de


17/192

tadiul de de(voltare în care erau în momentul reali(ării actelor de violenţă. Gelle->10@aprecia că atunci cnd e%punerea e reali(ea(ă la vrte mai mici, indivi(ii pot !maiputernic afectaţi -de e%emplu? făcndu2i ă utili(e(e comportamente violente

împotriva

altora într2o formă imatură, rereivă, pentru tot retul vieţii@.'aracteriticile familiei. Maltratarea !(ică a oţiei de către oţ ete o formă aviolenţei dometice, la care e mai pot adăua orice acte de aCu( care au ca copintimidarea, rănirea, umilirea au Einirea partenerului de cuplu, incluiv i(olarea aualunarea lui din cămin. Areiunea întreprină de oţ ete mult mai ravă şi maipericuloaă întruct puterea !(ică a CărCatului poate provoca traume mai erioae,e potrepeta, în timp ce actele de violenţă ale oţiei unt acte de leitimă apărare. Opondereimportantă din actele de maltratare întreprine de oţ au loc în perioada în carefemeiaete înărcinată.*>8n raportul dominare2upunere, cel care domină are o Eudecată morală imatură,violenţa a lund o formă punitivă. 'el puternic va ăi e%plicaţii pentru apariţiadiconfortului ău în conduita inadecvată a celui mai laC. 8n aCenţa unei ndirimature,a unei cunoaşteri corecte a nevoilor, a afecţiunii pentru toţi memCrii familiei,violenţa eintalea(ă cu uşurinţă în relaţiile dintre memCrii familiei, lund diferite forme.8n paţiul privat al căminului, nu e%ită locuri iure, în care victimele ă e poatăproteEa, ă e refuie(e în momentele di!cile, întruct areorul are un control totalaupra lor, fapt care ampli!că teroarea şi neputinţa lor, repectiv oţia şi, în uneleca(uri,copiii -A. Muntean, *++3@. De aceea, toţi memCrii familiei violente vor devenivictimedirecte au indirecte ale areorului. Victima îşi pierde încet tima de ine şi va

încerca ăfacă faţă ituaţiei, violenţa dometică ducnd la modi!cări de tructură aperonalităţiituturor celor implicaţi. 'aracterul ecret, privat face ca victima ă aiCă un acce maimicla urele de priEin.'onştiinţa devianţei comportamentelor areive în familie, eticFeta au timatulcare înoţeşte familia violentă, conduc la acunderea evenimentelor areive, laevitareaintervenţiei ocietăţii, pe care nu o conideră alvatoare, ci mai mult încărcată dede(aproCare. 6a început, victimele urprine de areiune au intenţia de a căutaaEutor, dea e confea celor apropiaţi pentru ca, în timp, ele ă renunţe ă facă acet lucrudeoarecee upun ordinelor mai mult au mai puţin e%plicite ale areorului de a2şi îndepărtafamilia de prieteni au cunoştinţe la care ar putea recure în momentele di!cile.indromul femeii Cătute a fot decri de Kempe, în >5*, ca cea mai e%preivă


18/192

formă de violenţă maritală, ce implică refu(ul e%ualităţii, elo(ie, friiditate,violenţăe%uală, alcoolim şi în care femeia2victimă îndelun aCu(ată poate recure laaCandonfamilial şi tentative au acte autolitice. ;roCaCilitatea de violenţă conEuală ete maimare

în acele familii în care oţia ete dependentă economic şi unde întreaa putere dedeci(ieaparţine oţului. ;roCaCilitatea ete şi mai mare dacă oţul a fot, el înuşi,ociali(at întrunclimat de violenţă familială, într2un cămin în care părinţii ăi erau anaEaţi frecvent

înacte violente, unde re(olvarea conLictelor are loc, în mare parte, prin miEloaceareive.'onLictele şi actele de violenţă mai apar şi în familiile în care oţii au po(iţii şimentalităţi culturale diferite, care dau naştere unor atitudini şi valori opo(ante.ACu(ulcontra oţiei începe de timpuriu, adeeori cFiar în primii ani ai formării cuplului,primul**incident mai rav producndu2e, în multe ca(uri, în timpul perioadei de arcină apartenerei. 9iecare aCu( creşte proCaCilitatea comiterii altor aCu(uri au acte deviolenţădin ce în ce mai rave. 'alitatea că(ută a relaţiei maritale şi nivelul ridicat altreuluimarital favori(ea(ă producerea violenţei.Dintre caracteriticile individuale, aCu(ul de alcool şi piFopatoloioa areoruluiunt printre principalele cau(e ale violenţei dometice.'onumul de alcool şi areivitatea unt aociate. Datele unt înă adeeacontradictorii? pe fundalul conumului de alcool unele indică creşterea entimentelorpo(itive, iar altele creşterea emni!cativă a otilităţii şi a fantamelor areivemăuratecu TAT2ul au ale iritaCilităţii, nervo(ităţii şi areivităţii - de e%., Moer, >10@.'onumul de alcool, mai frecvent la CărCaţi, determină un nivel crecut deareivitate,inducnd cFimCări caracteriale -elo(ie, impulivitate, diforie@, reducereacapacităţii dede(anaEare în activităţile cu potenţial infracţional, de(inFiCiţie, diminuareaautocontrolului şi a capacităţii de Eudecată. Alcoolicul intră în tări de furie şiaitaţiacare pot deenera în cate de mare violenţă. ;artenera are rol de potenţare au deprovocare. "a întreţine, cFiar dacă inconştient, teniunea afectivă a oţului care,datorităalcoolului va trece la e%teriori(area acetei teniuni. 'ontinuumul teniune act epre(intăatfel? $iritaCilitatea B conLictualitate B provocare paivăactivă B e%plo(ivitate B actareiv -areivitate laC controlată, verCali(ată prin apotrofări reproCaCile,reproşuri şiau moletări corporale@), nota T. ;iro(ni, >>, p.3>*@.8n ca(ul alcoolimului la femei, deşi aceta pre(intă caracteritici piFopatoloice


19/192

comune tuturor alcoolicilor, un rol important îl au factorii ocioculturali caredeterminătatutul femeii în ocietate. Toleranţa ocială mai reduă faţă de conumul de alcoollafemei e%plică şi caracterul lui ecret şi entimentul mai mare al culpaCilităţii. ACu(ulde

alcool la femei e aocia(ă de reulă cu traumati(area piFică şi antecedentelefamilialecare conduc la derelarea peronalităţii copilului.'ert ete faptul că, 5W dintre omucideri unt reali(ate pe fondul conumului dealcool. Alcoolul e aocia(ă şi cu infracţiunile mai violente comie de femei. #ntudiuaupra criminalităţii feminine în 'alifornia indica faptul că W dintre omucideri,5*Wdintre vătămările corporale şi 43W dintre furturile reali(ate de femei au fotreali(ate pefondul conumului de alcool -Moer, >10@.*38n conte%t piFopatoloic, potenţarea auto2 au Feteroareivităţii creşte prindiminuarea autocontrolului, taCilind o leătură între comportamentul patoloic şiperturCările intinctiv emoţionale ale peronalităţii. 8n leătură cu apectelepiFopatoloice, V.T. Draomirecu ->50@ ditine trei cateorii de comportamenteareive?2 comportamentul areiv nediferenţiat, oca(ional, care nu activea(ă un fondmorCidpree%itentS2 comportamentul areiv delictual propriu2(i, care are un caracter polimorf,permanent, uţinut de factori neativi din mediul ocial. Acet comportament etemai frecvent la peroanele fără tulCurări ale funcţiei conitive au care unt laraniţadintre normal şi patoloic, traducnd mai mult o areivitate contituţionalăS2 comportamentul areiv patoloic, care ete e%preia piFo(elor evolutive-cFi(ofrenie, piFo(ă maniaco2depreivă, delirul de preEudiciere din piFo(eleenile@. 8n piFo(e, Colnavii pot comite acte de auto2 şi Feteroareiune datoritădelirurilor Falucinatorii au datorită unor fenomene oCeivo2foCice puternice.Deşi iniţial cercetările în ceea ce priveşte factorii predictivi ai violenţei în familieerau centrate pe piFopatoloia areorilor, ulterior 2a demontrat căpiFopatoloiaindividuală ete reponaCilă doar pentru un număr mic de ca(uri de aCu(.

Toleranţaocială mai că(ută a aCu(ului împotriva peroanelor vrtnice face ca areorul ă!econiderat în acet ca( derelat piFic pentru a comite o atfel de faptă. 'Fiar dacănu auăit diferenţe piFopatoloice emni!cative între areori şi nonareori, anumitecaracteritice ale peronalităţii -un comportament înclinat pre violenţă,neativitate,timă de ine mai că(ută, aCilitate că(ută de a relaţiona etc.@ par a ! maiprenante.teele şi 'oner ->0@ uţin că memCrii de familiei care devin aCu(ivi au o


20/192

timă de ine mai că(ută, deeori e imt neaEutoraţi şi utili(ea(ă violenţa pentru acştia entimentul de putere, iar Hotalin şi uarman ->15@ conclu(ionau căCărCaţiiareori unt mai puţin aertivi şi poedă reure economice şi educaţionale maică(utedect CărCaţii nonviolenţi -apud Hearn, >1@. Mai mult, CărCaţii care îşi areea(ă

e%ual copiii au proCleme de relaţionare cu femeile adulte şi recur la o relaţiei maiiură şi mai puţin ameninţătoare pentru a e aiura de propria lor maculinitate.'eicare îşi areea(ă nevetele au fot decrişi ca !ind mai poeivi şi mai eloşi dectcei*4care nu2şi areea(ă nevetele. #n rad mare de upiciune poate ! corelat cuelo(ia şidependenţa areorului CărCat.&ndivi(ii diferă între ei şi din punctul de vedere al aCilităţii de a face faţă treului.Areorii fac faţă treului foloind mecanime precum nearea au reprimareaefectelorcomportamentului areiv. Acete operaţii defenive foloec drept Euti!cări alepropriilor comportamente.>.*.4. treorii ori(ontali şi verticaliViolenţa intrafamilială apare pe fondul unui climat de patoloie relaţională, dediarmonie conEuală, care face din familie o intituţie anomică, alienantă şipiFopatoenă, în loc de a ! anoenă. "%ită dove(i numeroae că treul familialcreşte

în preaEma puntelor de tran(iţie, crend în mod frecvent di(armonii, conLicte şiimptome. Hadle şi colaCoratorii ăi ->04S apud 'arter şi McGoldric, >11@ auindicatfaptul că intalarea imptomelor ete corelată emni!cativ cu cri(ele de de(voltarealefamiliei, de adăuare au pierdere a memCrilor.Variatele evenimente care afectea(ă în timp familia care pot favori(a apariţiaviolenţei în familie. 'urentul an%ietăţii familiale e datorea(ă treoriilor ori(ontali-dede(voltare, cei neprevă(uţi au evenimentele precipitatoare@ şi celor verticali-modelefamiliale, mituri, ecrete, aşteptări@, a!rmau 'arter şi McGoldric, ->11@. Dacă a%aori(ontală conţine $u!cient) tre, aceta va ! u!cient pentru a face familiadifuncţională. Dar, un tre ori(ontal minor, acompaniat de unul vertical intenpoateproduce perturCarea itemului. Gradul de an%ietate al familiei ete determinatmodul decomCinare al treorilor ori(ontali şi verticali. Devine atfel oCliatoriu ă luăm înconiderare numeroaele leături ale cFimCărilor predictiCile au nu cu temelefamiliale,triunFiurile, coaliţiile şi eticFetările tranmie traneneraţional.treorii de de(voltare e referă la cFimCările intervenite ca urmare a trecerii dela un tadiu al ciclului vieţii familiale la altul, care deşi unt mai previ(iCili pot facefamiliile mai uceptiCile la violenţă. An%ietatea familială creşte în preEma punctelorde


21/192

tran(iţie de un tadiu de de(voltare la altul, cnd poiCilitatea apariţiei şi de(voltăriidedifuncţii şi conduite imptomatice creşte. tudiile uerea(ă faptul că în timpularciniişi după naşterea copilului violenţa manifetată de oţ aupra oţiei creşte -'arter şi*

McGoldric, >11@. ;utem conidera că acet aCu( e datorea(ă treorilorituaţionali,ţinnd de momentul de(voltării, la care e adauă şi factorii pree%itenţi în familie.Deeori, treul ete re(ultatul unei arcini nedorite, e%trem de neconvenaCile, careecătuieşte reurele familiei -Hearn, >1@.'roC ->1@ a anali(at răcrucile au nodurile de Ca(ă din cadrul evoluţieiitemului familial, noduri în care treul atine cote înalte, indivi(ii !ind puşi în faţaunor aleeri di!cile. Atunci cnd aleerea treCuie făcută între două alternative,amCele cuconecinţe neative, individul e poate imţi frutrat datorită oCliaţiei de a alee şidatorită conecinţelor. Dintre cele noduri, cele care implică mai mult tre unt?>. Nodul de creştere B cau(at de dorinţele conLictuale privind auto2împlinirea şiautoreali(area, pe de o parte şi ecuritatea şi taCilitatea, pe de altă parte.*. Nodul de identitate în căătorie B acţionnd şi ndind împreună, devenind maiaemănători, acet model de conduită poate afecta treptat de(voltarea peronalăconducnd la de(ecFiliCrarea Calanţei dintre identitatea peronală şi cea de cuplu.3. 6eătura de tranfer B apare atunci oţului tinde ă i e tranfere entimente şiatitudini adreate de fapt unei terţe peroane. "te cunocut principiul conformcăruia frutrările şi inatifacţiile a căror oriine ete e%terioară familiei ee%primă în mediul familial, peroanele apropiate ervind drept ţintă a defulărilor.treorii imprevi(iCili unt $întmplările şi ăeţile ale orţii cumplite) -'arter şiMcGoldric, >11@, care pot diloca proceele ciclului vieţii familiale? şomaEul,moarteatimpurie, naşterea unui copil cu Fandicap, Colile cronice au cu ric vital etc. Dee%emplu,dacă părinţii cuiva şi2au dorit copilul şi şi2au îndeplinit îndatoririle parentale fărăpreamultă an%ietate, naşterea primului copil va produce un tre de de(voltare !rece%tinderii raniţelor itemului familial. Dacă parentalitatea a fot înă di!cilă înfamiliade oriine a unuia au amCilor oţi, tran(iţia la parentalitate poate produce oan%ietatecrecută capaCilă ă producă divere difuncţii, incluiv violenţă.Mai ale în perioadele de tran(iţie, caracteri(ate prin incertitudine, relativi(arenormativă şi valorică, treorii neaşteptaţi unt mai numeroşi şi mai pre(enţi încau(alitatea violenţei dometice. Atfel şomaEul creşte ricul de apariţie al aCu(uluideorice fel. =omaEul induce oţului o tare marcantă de inferioritate ocială şi unentimentde devalori(are a cărui intenitate varia(ă în funcţie de po(iţia din cadrul familiei,!ind*5

înoţit de o pierdere a pretiiului ău de $cap de familie). 8n eenţă, şomaEul induce


22/192

CărCatului un profund entiment de ruşine, dar şi reacţii e%trem de areive laadreaocietăţii şi familiei.;erioadele de cri(ă economică aociate cu pierderile de luECe şi de reure!nanciare pot conduce la accentuarea ărăciei. Aceata corelea(ă po(itiv cuşomaEul,

numărul mare de copii, e%itenţa unor copii ne2doriţi au cu conum e%aerat dealcool.8n acete familii, caracteri(ate de ărăcie şi inealitate între memCrii, violenţaoţului emanifetă cu duritate, cu o po(iţie dominatoare şi autoritară aupra oţiei. #n factordeterminant al numeroaelor conLicte conEuale ete modul in care ete adminitratşicFeltuit Cuetul familial de către unul au altul dintre parteneri, din cau(a ărăciei, alipeireurelor !nanciare, mai ale cnd oţul ete şomer, iar Cuetul familial eteinu!cientpentru a aiura treCuinţele aColut neceare familiei. De aemenea, dependenţaeconomică a femei au acceul ei mai limitat pe piaţa muncii datorită nivelului deintruire mai redu poate contriCui, în mare măură, la apariţia conLictelorconEuale."venimentele precipitatoare imediate unt e%trem de divere. 'nd aCu(ul apare

într2o familie, areorul dă vina pe un eveniment precipitant peci!c. De e%emplu,mamapoate pune că şi2a lovit copilul deoarece aceta i2a răpun inadecvat la oolicitare, oţulcă şi2a moletat !ica deoarece oţia lucrea(ă nopţile şi ete indiponiCilă pentru el.Deşitoţi copii pot ! uneori oCra(nici, toate oţiile îşi de(amăec uneori oţii, tuturoradulţilorli e rănec uneori entimentele şi în toate familiile copiii pot rămne acaă cu uninurpărinte, re(ultatul acetora ituaţii nu ete aCu(ul. "venimentul precipitator nu eteprinurmare şi cau(a aCu(ului. Violenţa ete cau(ată de o multitudine de factori, unici înca(ul!ecărei familii.treorii verticali includ modele de relaţionare şi funcţionare care e tranmit deu în Eo, de2a lunul eneraţiilor, în principal prin intermediul triunFiuriloremoţionale,-M. /oYen, >01, 'arter şi McGoldric, >11@. Aceşti treori includ atitudini,taCuuri,aşteptări, eticFetările familiei şi multe alte apecte cu care ne2am familiari(at detimpuriu,

în proceul ociali(ării. Acete apecte ne unt date, ata făcute. 'eea ce facem noicu eleete înă proClema noatră peronală. "%ită înă dove(i că evenimentele din ciclulvieţiifamiliale au un impact prelunit aupra de(voltării familiei de2a lunul unei perioademari de timp.


23/192

*0Deceul, naşterea, intrarea copilului în coală, incetul, Coala, maEoratul, şomaEul,ărăcia etc. contriCuie la nivelul an%ietăţii şi treului din familie, la felul în carefamiliileparcur ciclul vieţii familiale. Aceşti treori acţionea(ă întotdeauna într2un anumitconte%tul ociocultural. 'opilăria a fot decriă ca !ind invenţia vetului european

înecolul al V&&&2lea, adolecenţa ca invenţia ecolului al &2lea -;F. AriZ, >5*@, întrnă leătura cu conte%tul cultural economic, şi politic al epocilor repective.9a(elecuiCului ol şi ale familiei la vrta a treia şi a patra pot ! caracteri(ate ca de(voltărialeecolului al 2lea, la fel ca şi căătoriile eriale, apărute ca urmare a ratei ridicate adivorţialităţii.9amiliilor le lipeşte perpectiva temporală atunci cnd au proCleme. An%ietatearidicată trăită e%plică tendinţa memCrilor familiei de a mări şi e%aera momentulpre(ent,!ind copleşite şi parali(ate de entimentele lor imediate au e !%ea(ă pemomentulviitor de care unt înro(ite. Terapia caută ă redea familiei enul vieţii? mişcarea ei!reacă pe a%a temporală dinpre trecut, prin pre(ent, pre viitor.>.*.. :eurele şi uportul ocial:eurele e referă la capacitatea individului şi a familiei de a face faţă cerinţelorşi treului de (i cu (i, de a depăşi di!cultăţile fără a recure la violenţă şi alteconduitede(adaptative. Acete reure unt împărţite de Mc'uCCin şi 9ile ->13, apud.Gelle,>10@ în următoarele cateorii? peronale, ale itemului familial şi ale uportuluiocial.:eurele peronale. :eurele individuale e referă la ama de caracteritici alememCrilor familiei care le unt potenţial diponiCile în momentele de cri(ă. 'ndmemCrii familiei poedă u!ciente reure adecvate, unt mai capaCili ă facă faţătreului şi vulneraCilităţilor. "%ită patru componente de Ca(ă ale reurelorperonale?cea !nanciară -Cunătarea economică@, educaţională -contriCuind la aCilitateaconitivăce facilitea(ă percepţia realită a treului şi la de(voltarea aCilităţilor de re(olvare aproClemelor@, ănătatea -Cunătarea !(ică şi emoţională@. 6ipa reurelor!nanciare auărăcia creşte ricul violenţei în familie. Dar violenţa apare la toate la nivelurileocioeconomice,ne!ind cau(ată doar de ărăcie. Oricum, familiile ărace ar putea duce lipăde reurele neceare pentru a face faţă treorilor oCişnuiţi care apar în itemulfamilial.ărăcia atacă tima de ine şi conduce adeea la diperare, care poate deveni unteren*1propice pentru violenţă. De aceea, taCilitatea !nanciară ete o reură importantă.O


24/192

femeie cu reure !nanciare îşi poate părăi oţul aCu(iv, poate plăti un proce dedivorţcotiitor, au poate anaEa o Conă pentru a căpa de treul provocat de un copile%tremde olicitant. O familie cu reure, care are proCleme de relaţionare, îşi poatepermite ă

înceapă o terapie înainte ca violenţa ă înceapă au ă !e prea mult ecaladată."ducaţia ete o reură în multe enuri, dar mai ale în direcţia preveniriivictimi(ării femeii şi copilului. "forturile de prevenire făcute de profeionişti, cele deconvertire a peroanelor vulneraCile în peroane mai puternice şi de cFimCarea acondiţiilor ociale aociate cu vulneraCilitatea, vor aEuta mult la prevenirea unorforme deaCu(.ănătatea !(ică, emoţională şi celelalte reure piFoloioce unt de aemeneafactori importanţi în reducerea poiCilităţii de apariţie a aCu(ului. De e%emplu,peroanelecu timă de ine ridicată, cu aCilităţi de a face faţă cri(ei şi care unt în eneralnonviolentevor face faţă treului şi an%ietăţii într2o manieră mai adecvată, fără ă aEună laviolenţă.:eurele familiale. 8n depăşirea vulneraCilităţilor şi treului, două reure alefamiliei unt mai importante? coe(iunea şi adaptaCilitatea -Olon şi colaC., >0@.'oe(iunea ete de!nită prin leătura emoţională dintre memCrii familiei şi prinradulautonomiei individuale trăite de !ecare individ în parte în familie au în cuplulmarital."a ete trn leată de a%a de(anaEare2înlănţuite, decriă de MinucFin ->[email protected] familială indică măura în care familia permite cFimCareatructurilor deputere, a rolurilor şi reulilor ca răpun la un tre ituaţional au de de(voltare-morfoene(ă@ şi ct ete de taCilă familia -morfota(ă@. 9uncţionareaatifăcătoare acuplului marital au a familiei reclamă amCele elemente? taCilitatea şi capacitateadecFimCare.8n ca(ul amCelor apecte -coe(iune şi adaptaCilitate@, ete preferaCil ă e%ite unecFiliCru între cele două e%treme. 8nă, ituaţia coniderată ideală varia(ă mult dela ocultură la alta. 8n unele ocietăţi, e%trema unei a%e au alta poate ! valori(ată. 8nocietăţile de tip european, familiile care funcţionea(ă moderat din punctul devedere acelor două dimeniuni au şane mai mari de a e adapta cu ucce la momentele decri(ă.;rea multă coe(iune poate duce la !%area familiei, ca şi cum ar ! prină într2o pn(ăde*paianEen), iar prea multă adaptaCilitate va duce la Fao în familie. 8n acelaşi timp,preapuţină coe(iune duce la neimplicare şi prea puţină adaptaCilitate duce la riiditate-apud


25/192

trau, >1+@.:eţeaua ocială. Am vă(ut că atmofera au climatul familial depinde att decompo(iţia numerică a familiei, ct şi de tipul relaţiilor intrafamiliale, de criteriile,valorile peronale de elecţia partenerilor, de radul de coe(iune şi deadaptaCilitate, dere(idenţă în faţa frutrărilor a memCrilor care o compun, de tatutul economic, de

pre(enţa au aCenţa copiilor, de nivelul educaţiei, de nivelul tatuului ocupaţional."adepinde şi participarea la ervicii reliioae, de calitatea contactelor cu rudele şiprietenii.O reură importantă ete e%itenţa unei reţele puternice ale uportului ocial.Violenţa apare mult mai rara în familiile care întreţin contacte numeroe cue%teriorul lor.&(olarea ocială ete corelată cu aCu(ul ridicat al copiilor, oţiei şi a peroanelorvrtnice-trau, >1+@. Poun -apud Gelle, >10@ arăta că 1W dintre familiile cu aCu(ever şi13W dintre cele cu aCu( moderat nu întreţin relaţii cu peroane din afara familieinucleare. Acete familii nu prea primec aEutor de la rude.9amiliile incetuoae îşi proteEea(ă ecretul contruind Cariere între itemulfamilial şi mediul ocial. Aceată i(olare ocroteşte upradependenţa inadecvatădintrememCrii familiei. &(olarea victimei e reali(ea(ă adeea prin denirarea aceteia înfaţarudelor şi prietenilor, ceea o conduce la evitarea contactelor ociale pentru a căpade

Eenă şi ruşine. #neori i(olarea e produce datorită preiunilor făcute în aceatădirecţie deoţ şi datorită fricii de a nu2şi înfuria oţul.

Truniner ->0>@ a evidenţiat că deci(ia oţiei de a căuta aEutor ete mai proCaCilăcu ct violenţa la care ete upuă, ete mai frecventă şi mai everă. 9emeile cautăintervenţia au aEutorul e%tern doar atunci cnd unt rav aCu(ate. De aemenea,cu ctfemeia a fot victimă a părinţilor în familia de oriine, cu att mai mult va ! tentatăărămnă alături de oţul aCu(ator. O poiCilă e%plicaţie ete aceea că faptul de a !victimi(at în copilărie creşte toleranţa femeii adulte la violenţă. 9actorii ocupaţionalişieducaţionali unt aociaţi cu deci(ia de a rămne alături de oţii aCu(ivi. 9emeilecare nuolicită intervenţia unt mai puţin proCaCil ă !i terminat tudiile au ă lucre(e. 'uctreurele femeii unt mai redue, cu att puterea pe care o are ete mai mică, cuatt va !mai prină în acet mariaE, la dipo(iţia oţului, fără a cere intervenţia e%terioară.3+Neintervenţionimul, tendinţa celorlalţi de a trece uC tăcere atfel de manifetări,conduc la creşterea neîncrederii şi cepticimului victimei cu privire la poiCilităţiledealvare, de a ! priEinită în demerurile ei de autoproteEare, a ei şi a copiilor.


26/192

Toleranţa ocială faţă de fenomen şi conimţirea tăcută a violenţei în familierepre(intă o caracteritică a multor ocietăţi. O dovadă a acetei uper!cialităţi eteaCenţa erviciilor peciale pentru victimele violenţei dometice, femei şi copii,erviciide înriEire uper!ciale, aCenţa intereului pentru cunoaşterea cau(elor rănilor pecare le

înriEec şi întmpinarea victimelor cu reticenţă. 8n plu, 2a evidenţiat că uneori,$tocmairudele şi prietenii pot ! uportul anumitor tipuri şi rade de violenţă) -trau, >[email protected] de violenţa familială ete mult mai frecvent şi mai amplu în mediileuCculturale, cu carenţe educaţionale, la tructurile piFice primitive, cuautocontrolulcomportamental lăCit au uprimat, adeea în condiţiile conumului de alcool$cronic)au $e%ceiv).ACenţa pecialiştilor, a leilor şi erviciilor, precum şi toleranţa mentalităţiitranformă fenomenul de violenţă dometică într2o maladie ocială puţin cunocutăşiinorată, manifetările ei, în timp, unt tot mai periculoae. ;ericolul cu care econfruntăvictimele devine tot mai amplu, îmCinnd variate şi multiple forme. 8n acetecondiţii,aiurarea uportului ocial ete o parte vitală a oricărui proram detinat eliminăriiviolenţei.>.3. #nele di!cultăţi în invetiarea fenomenului>.3.>. Miturile cu privire la violenţa dometică'eea ce aşteaptă indivi(ii dintr2o cultură de la CărCaţi şi femei, de la taţi şi mame,e confundă adeea cu tereotipurile care circulă cu privire la acete aşteptări.Aceteclişee unt de multe ori a!rmaţii fale au fale credinţe, dar care la nivelulconştiinţeicomune au valoare de adevăr şi conecinţe acţionale importante -&luţ, >@. Dinpăcate,acete credinţe unt parte a violenţei culturale care Euti!că producerea şitranmiiaviolenţei dometice, care leitimea(ă violenţa directă !(ică au piFoloică şi ceatructurală."%ită numeroae mituri şi tereotipuri depre femeia Cătută care impun maimulte Cariere în calea tudierii şi înţeleerii adecvate a fenomenului. 9emeia Cătutăete3>adeea decriă ca !ind neputincioaă, frailă, itovită, care odată a fot drăuţăSare copiimici, nu ete preătită pentru nici o muncă şi ete dependentă de oţS face partedintr2unrup minoritar au aparţine claei de Eo, !ind învăţată cu violenţa -Hearn, >1@.'ercetările lui Qaler ->14@ arată că acete credinţe unt în maEoritatea ca(urilorimpletereotipuri, de oarece numeroe femei Cătute aparţin claei de miEloc şi uperioarea


27/192

ocietăţii, unde puterea tă în minile oţului. 'onclu(ia lui Qlaer a fot aceea căfemeile Cătute e reăec în toate raele, culturile, reliiile, nivelele educaţionale şieconomice.'teva dintre miturile mai frecvent întlnite cu privire la violenţa dometicăaupra femeii, variantele realite şi implicaţiile acetor falele credinţe unturmătoarele?

>. Violenţa dometică apare în familiile cu un tatut economic şi ocial că(ut.8n realitate? violenţa dometică poate ! întlnită în toate claele şi cateoriileociale, familiile cu un tatut uperior !ind mai tentate ă o acundă perpectiveipuClice."le au un tatut şi o imaine de apărat, $pierderile) în ca(ul e%punerii puClice !indmaiimportante.'onecinţele? violenţa dometică tinde ă !e uCevaluată şi mai rar identi!cată şidianoticată -incluiv în terapia de familie@, ceea ce conduce la perpetuareaacetui mit.*. #nele femei merită ă !e Cătute, ele îl provoacă pe areor.8n realitate? nu e%ită Euti!cări pentru violenţa dometică. Deşi în terapia econideră că la orice patern interacţional contriCuie amCii parteneri, acet lucru nuevalaCil şi în ca(ul violenţei dometice. Nici o reacţie a partenerului nu Euti!căviolenţa.De prea puţine ori violenţa ete punctul culminant al unei dipute şi de cele maimulte orifemeile nu primec emnele premerătoare actului. Multe femei tind ă eviteepioadeleviolente şi indiferent de acţiunile lor ele rică ă !e aCu(ate.'onecinţe? la nivelul imţului comun, femeile Cătute unt cele fătuite ă2şi

îmCunătăţeacă aCilităţile de a face faţă areorului -$Nu2l upăra, provoca[)@. 9iecă etevorCa de un prieten, de medic au poliţie, ea ete întreCată ce a făcut, cum şi2aprovocatpartenerul.3. /ătaia ete re(ultatul proatei îndepliniri a datoriilor de oţie şi mamă.8n realitate? 9rutrările şi inatifacţiile areorului au de2a face adeea mai puţincu nemulţumirile lui canice şi mai mult cu incapacitatea a de a e intera, adapta,3*reali(a au impune în mediul ocial.'onecinţe? cFiar şi cei care au riEă de ănătatea victimei adoptă o atitudinedefavoraCilă aceteia, ce uerea(ă că nu 2a ridicat la nivelul aşteptărilor,enernd atfelCătaia.4. 9emeilor le place ă !e aCu(ate.8n realitate? acet mit a apărut pe Ca(a contatării că multe femei rămn lnăpartenerul lor violent. Dar, femeilor le ete adeea teamă ă2şi părăeacăpartenerul.'ercetările au indicat că momentul părăirii areorului poate ! unul e%trem depericulopentru o femeie.'onecinţe? în ca(ul indromului femeii Cătute, neaEutorarea şi frecvenţa mare a


28/192

ca(urilor reduc eniCilitatea peronalului medical la aceată proClemă. ;eronalulmedical tinde ă !e de(utat şi ă inore, ă minimali(e(e au ă nee plnerilevictimei.. Dacă o femeie Cătută ar ! vrut ă părăeacă relaţia ar ! put ă o facă înorice moment.8n realitate? multe din motivele pentru care o femeie poate rămne într2o relaţie

aCu(ivă unt independente de voinţa ei. 9emeia ete adeea captivă piFoloic, eapoateuferi de indromul toFolm, poate impati(a cu areorul, îl poate pre(enta într2un modfavoraCil, deşi acţiunile lui apar ca aCu(uri clare. 9emeia poate ! e%ceiv dedependentăde el au poate ! forţată ă rămnă prin clautrare şi tranformarea ei în pri(onier.'onecinţe? peronalul medical care e înriEeşte de ănătatea femeii Cătute îirecomandă ă părăeacă relaţia, fără ă înţeleaă proceul prin care femeia etereţinută

în relaţie.5. /ătaia apare doar o dată.8n realitate? în puţine ca(uri e%ită un inur epiod de violenţă, în maEoritateacovrşitoare a ca(urilor !ind vorCa de un între ciclu al violenţei dometice, caretrimitela un comportament repetitiv.'onecinţe? pecialiştii care intră în contact cu femeia Cătută îi pot uera cătreCuie ă !e la Cine şi la rău alături de oţul ei, şi că nu treCuie ă e $perie) laprimareutate întlnită.0. /ărCaţii violenţi nu2şi pot controla violenţa.338n realitate? CărCaţii violenţi pot crede acet lucru adeeori. MaEoritatea celor care

îşi areea(ă oţiile îşi pot totuşi controla areivitatea în raport cu alte peroane-prieteni, au colei@, deci ar putea ă şi2o controle(e şi în relaţia cu partenera.'onecinţe? CărCaţii pot renunţa la autocontrolul impulurilor areive în relaţiacu oţia şi îşi pot Euti!ca atfel faptele. Diferitele cateorii de pecialişti careintervin înca(urile de violenţă dometică pot, la rndul lor, cu(a atfel comportamentulareorului.1. /ătaia ete re(ultatul conumului e%ceiv de alcool au drouri.8n realitate? e%ită parteneri violenţi care nu unt conumatori de alcool audrouri. Nu e%ită arumente care ă uţină că alcoolul repre(intă o cau(ă directăaviolenţei dometice. Dove(ile uţin coe%itenţa conumului de a alcool şi aviolenţeidometice şi efectul lui facilitator aupra actelor de violenţă.'onecinţe? în re(olvarea acetor ca(uri un accent foarte mare e pune pe terapiamedicamentoaă a adicţiei, uitndu2e de importanţa piFoterapiei individuale, decupluau familie, de importanţa participării la rupurile de uport.. Violenţa dometică apare atunci cnd victimaareorul au proClemepiFiatrice.8n realitate? victimeleareorii nu pre(intă oCliatoriu o contituţie


29/192

piFopatoloică. MaEoritatea CărCaţilor areivi nu pre(intă Coli piFice, ei !indperoaneoCişnuite care în multe ituaţii e pot controla.'onecinţe? dacă în ca(ul CărCaţilor Coala piFică poate invocată în copulcu(ării actelor lor de violenţă, în ca(ul femeilor Cătute piFiatrii pot upraevaluapnă la

prauri emni!cative clinic nivelul tendinţelor iterice, depreive au uicidare, !indtratate cu calmante au cFiar internate în clinica de piFiatri fără a ! necear acetlucru.>+. Areorii au învăţat de la tatăl lor atitudinea aCu(ivă aupra femeii.8n realitate? pot e%ita şi alte modele ale învăţării acetor atitudini. 8n >1W dinca(uri, partenerii violenţi nu au avut de fapt o copilărie în care ă e confrunte cuviolenţa

în familie -Gelle, >10@.'onecinţe? areorii pot ă2şi Euti!ce atfel acţiunile, iar unii pecialişti îl potpre(enta cFiar ca pe o victimă a mediului în care a crecut -$"i unt adevăratavictimă[)@."%ită şi alte mituri care nu repre(intă e%plicaţii directe, ci doar încercări alecolectivităţilor de a înţelee acet comportament? $Cătaia nu are conecinţeimportante),34$ete o e%preie a iuCirii), $victimele e%aerea(ă dimeniunea aCu(ului),$ametecul întreCurile interne ale unei familii ete neavenit) etc.>.3.*. Minimali(area efectelor violenţei;otrivit lui 6octon şi Qard ->0@ minimali(area conecinţelor violenţeirepre(intă o altă di!cultate în calea cercetării fenomenului, a măurilor ce treCuieluate înplan piFoloic, medical au ocial şi în dianoticarea şi tratarea indromului femeiiCătute.Minimali(area contă în raportarea au amintirea unui număr mic de evenimente,cFiar şi atunci cnd frecvenţa lor creşte. "a acţionea(ă ca un mecanim de apărare

împotriva amintirilor teri!ante şi repre(intă un proce prin care acetea dipar întimp. 8nmod conştient au inconştient, femeia Cătută reduce intenitatea şi manitudinea!ecăruieveniment aCu(iv, trecnd apoi la reducerea numărului de evenimente pe măurăcefrecvenţa lor creşte. Acet fapt poate ! oCervat din felul în care ea vorCeşte dinfelul încare ea vorCeşte depre rănile provocate de Cătaie? $Mă rănec uşor şi nere(mult[).Minimali(area ete unul din motivele principale ale conpiraţiei tăcerii şi aneolicităriiaEutorului medical au al poliţiei. 9emeile Cătute minimali(ea(ă şi cFiar neaă ataculşiCătaia, iar aceată neare ete uţinută de areor şi de memCrii familiei.Minimali(areacontinuă atta timp ct durea(ă relaţia şi afectea(ă trecerea femeii prin itemul de

înriEire medicală şi piFoloică.


30/192

#nii cercetători conideră, nota Hearn ->1@, că acet proce de reducere, dediminuare au relativi(are e referă !e la proceul de de!nire a violenţei de cătrefemei,!e la frecvenţa şi etapele ei. #n atac mai curt, concreti(at printr2o palmă au

împinereete decri de femeie ca !ind un mic incident , o ieşire au pierdere a controlului

oţului.O lată formă de minimali(are ete comparaţia favoraCilă a oţului cu alţi CărCaţi,care conduce la conclu(ii de tipul $nu ete mai rău ca alţii) au $aşa unt toţiCărCaţi) .Aceata diminuare repre(intă de fapt o Euti!care a comportamentului parteneruluişi areacţiei femeii, care încearcă ă accepte violenţa şi ă arumente(e în faţa celorlalţide cerămne în mariaE.;e măură ce violenţa creşte în intenitate şi frecvenţă, minimali(area B alături dereprimarea conştientă şi nearea inconştientă B devine pentru femeia aCu(ată oformă de3re(itenţă faţă de comportamentul aCu(iv, re(itenţă ce va ! utili(ată pentru a

încercare(olvarea proClemei, dar şi pentru a $tolera intoleraCilul) -Hearn, >1, p.>[email protected] de a face faţă ituaţiei unt comple%e şi repre(intă o încercare a femeii deacFimCa ituaţia au de a2i ăi o Euti!care.Minimali(area şi nearea unt utili(ate att de femeie ct şi de CărCatul areor.Motivele utili(ării diferă înă. Dacă în ca(ul CărCatului acete trateii ervec, înprincipal, pentru evitarea conecinţelor leale şi ociale ale violenţei, pentru femeiervec, mai ale pentru a e Euti!ca faţă de ine, pentru a2şi ăi arumentelepentru arămne în relaţie.>.3.3. &(olarea ocială &(olarea ocială implică următoarele apecte mai importante? imainea puClică acelor doi parteneri, a relaţiei dintre ei şi i(olarea femeii de către CărCat. 6ipaconcordanţei dintre imainea oţului şi imainea CărCatului în ocietate -po(iţieocială,carieră@ ete un apect de întlnit în ca(ul oţilor cu o anumită inLuenţă în viaţacomunităţii. &mainea oţiei în puClic e reLectă şi în imainea oţului, iar acetaeteconştient de poiCilele conecinţe neative ale comportamentului lui dometic.Acetlucru îl face pe oţ ă2şi contrnă oţia -aCu(ată@ prin i(olare ocială, dependenţă!nanciară etc.9oloirea i(olării ociale şi a umilirii, ca teFnică de coerciţie în cadrul cupluluiareiv implică practicarea contrnerii piFoloice a oţiei. Ameninţarea cuviolenţa!(ică ete un meaE tranmi oţiei pentru a face puClică tarea relaţiei lor. 8n atfelde


31/192

ca(uri, ocietatea înăşi devine un factor de coerciţie implicit care, pentru a2l apărapeCărCat, va alătura po(iţiei şi inLuenţei ociale a acetuia tereotipurile e%itente în

Eurulacetui fenomen.#n alt apect îl contituie faptul că, din elo(ie au de frica de a nu ! deconpirat

şi acu(at, femeii i e refu(ă dreptul de menţine anumite relaţii, de a pătra anumiteprietenii, mai ale cu cei care ar putea avea o anumită inLuenţă aupra ei. Deaemenea,comportamentul e%plo(iv, imprevi(iCil al oţului determină femeia ă nu eanaEe(e înanumite activităţi care nu primec aproCarea oţului şi ă e implice doar în celeaproCatede aceta, la care participă, de reulă, prietenii oţului, cunoştinţele lui, în faţăcărora îşi35va pătra într2o mai mare măură autocontrolul.8n unele ca(uri i(olarea poate lua forme e%treme, oţul refu(nd ă participe laactivităţi, cFiar dacă acetea unt leate de carieră, luECa oţiei, iar oţia poaterefu(a ăparticipe datorită caracterului imprevi(iCil al oţului. /ărCaţii areivi foloecadeeaevenimentele ociale ca o armă, ca o formă de manipulare a oţiei? dacă ea doreşteăparticipe la anumite activităţi, !e va treCui meară inură şi ă2şi aume ricurilelavenirea acaă !e vor treCui ă uporte comportamentul Crutal, nepolitico, areivaloţului. 8n ciuda unor atfel de ameninţări, oţul 2ar putea manifeta ca un oţiuCitor,ociaCil, atfel înct oţia ă nu mai ştie la ce ă e aştepte. 8n ituaţii ociale,femeia vata din ce în ce mai mult cu oţul, ceea ce va creşte poiCilitatea ca aceta ă2şie%ercitecontrolul şi ă2şi de(volte imţul poeiunii -Gelle, >[email protected] verCală au umilirea verCală repre(intă pentru maEoritatea femeilor$cea mai puternică formă de coerciţie) din parte oţului -Qaler, >0@, în ciudauferinţelor !(ice la care unt upue, mai ale dacă umilirea e face în pre(enţacopiilorau altor peroane. 9aptul de ! de faţă atunci cnd oţul îşi critică au comparădefavoraCil oţia, cnd îi adreea(ă inEurii au o loveşte îi face pe cei pre(enţi ăevite peviitor cuplul repectiv, mărind i(olarea ocială.&(olarea face ca oportunităţile de a vedea şi comportamentul altor cupluri ă !eaproape nule, femeia Cătută !ind atfel lipită şi de relaţiile care ar ! putut2o aEutaă2şiporeacă tima de ine şi ă e imtă mai puţin aEutorată. &(olarea ocială completăaccentuea(ă entimentul lipei de putere şi neaEutorare, $femeia devenindincapaCilă ă


32/192

acţione(e pentru a îmCunătăţi relaţia au a o părăi, iar depreia e adnceşte)-Qaler,>14, p. 0*@. 8n aceată ituaţie, ea poate imţi că nu2şi mai controlea(ă detinul, cănumai are încredere în capacităţile ei şi uferă o dratică cădere a timei de ine şi aeneriei neceare ieşirii din relaţie. "a învaţă că nimic Cun nu i e mai poate

întmplaatfel înct, pentru a re(ita, încearcă ă2şi diminue(e uferinţa.Neîncrederea în ine, frica de oţ şi de Eudecata celorlalţi, face ca femeia Cătută ăe încFidă în ine şi ă nu mai ceară aEutorul celorlalţi. Aceştia rămn undeva înafaraitemului ău de referinţă şi nu mai pot interveni. ;e de altă parte, ocietatea B printoleranţa a faţă de unele manifetări violente, prin miturile pe care cultivă şiperpetuea(ădepre violenţă B împine att oţul ct şi oţia ă e acundă uC maca intimităţii30familiei, a dreptului la intimitate.

>.4. ACordări teoretice ale violenţei conEuale9enomenul violenţei dometice ete pre(ent în realitatea de (i cu (i, mai aproapeau mai departe de căminul notru, de valorile noatre, de oCiceiurile privindre(olvareaconLictelor şi de cele privind autocontrolul aupra impulurilor. 8ncercnd ăidenti!cecau(ele principale ale areivităţii, diferite teorii din domeniul piFoloiei şiocioloiei

încearcă ă pună în ordine multitudinea de de!niţii din acet domeniu, coniderndareivitatea ca o funcţie de protecţie au de upravieţuire a individului -6oren(@, caoe%primare inevitaCilă a eneriei, a puliunilor -9reud@, ca un comportament învăţat,-/andura@ au ca reacţie la treul ocial -Gil@. Demerurile diferă adeea foartemult?unele dintre ele încearcă ă e%plice areivitatea, iar altele violenţa auareivitateadecFiăS unele e%plică violenţa intrafamilială în conte%tul mai eneral al celeiocietale,iar altele au o aCordare mai peci!că, anali(nd2o cu precădere pe cea din urmăSunelee%plică mai ale violenţa maculină, iar altele violenţa indiferent de enS unele

încearcăă e%plice comportamentul areorului, iar altele conduitele peci!ce victimei.'tevadintre acetea unt pre(entate în cele ce urmea(ă.>.4.>. Teoriile CioloiceDe(voltnd punctul de vedere freudian şi analoia dintre natura animală şi ceaumană, K. 6oren( ->*, >55S apud Turliuc, *++0@ a de(voltat teoria etoloică, încadrul căreia, a uţinut că areivitatea răpunde nevoilor de upravieţuire,indivi(ii maiareivi porindu2şi şanele de upravieţuire. 'ei care areea(ă, reuşec ă2şiprocure


33/192

mai uşor reurele neceare vieţii, elecţia naturală !ind reponaCilă deconervarea şi

întărirea intinctului areiv.6oren( a accentuat natura Cioloic2intinctuală a comportamentului areiv. "tevorCa de o enerie intinctuală, acumulată într2o perioadă mare de timp şi,concomitent,

de o decărcare şi -re@modelare a ei de către factorii relaţionali şi conEuncturali. Teoriilecare au uţinut natura intinctuală a areivităţii au fot upue unor multiplecritici,areivitatea putnd ! inLuenţată şi modi!cată în mai mare măură dect euerea(ă în31cadrul acetora.:epre(entanţii ocioCioloiei au initat, la fel ca etoloii, aupra valenţeloradaptative ale areivităţii. Dar, ei au uţinut că areiunea apare pentru a poriproCaCilitatea tranmiterii enelor areorului la eneraţia următoare. ". Qilon->0@conidera că acet ultim cop al upravieţuirii enetice impune şi unele limiteareivităţiideoarece, e%acerCările ei ar putea duce la eliminarea unora dintre proprii urmaşi aiareorului.:epinerea naturii intinctuale a areivităţii nu a înemnat nearea inLuenţelorCioloice aupra manifetărilor areive. De(voltarea teFnicii moderne de certaredindomeniul eneticii a permi tudiul cariotipului uman, prin intermediul căruia teorialomCroiană ete recon!rmată uC forma teoriei aCeraţiilor cromo(omiale. Atfel,anomaliile cromo(omiale devin cau(ele enetice, înnăcute ale comportamentuluiviolent. e ştie pre e%emplu că, uCiecţii cu indromul duClu P -conecinţafenotipică atriomiei PP@ e caracteri(ea(ă prin laCilitate piFică şi comportament areiv.Modelul neuroCioloic pleacă de la anali(a tructurilor anatomice şi a itemelorneorocFimice implicate în producerea areivităţii Rnormale) şi Rpatoloice). 8nacetcadru e inită, mai înti, aupra faptul că reacţiile areive au un mecanimneural,timularea e%ceivă au difuncţiile unor formaţiuni nervoae -loCul tempora

violenta in familie,teorii,particularitati si interventii-turliuc mn, adina kh, oana d

Documents