Download - Transportul de Obiecte Agabaritice
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNAȚIONALE
TRANSPORTUL DE OBIECTE AGABARTICE
STUDENȚII: Bartis Lorand
Hîrnia Dragoș
AN: III, grupa: 8471
1
Transportul de mărfuri agabaritice
Introducere
Transporturile agabaritice au reprezentat din totdeauna o enigmă pentru marea parte a
oamenilor, acaparând de fiecare dată atenția acestora dacă aveau ocazia să se intersecteze cu un
astfel de transport.
Din aceste considerente am ales să abordăm această temă și sperăm că prin intermediul
acestei lucrări vom reuși să clarificăm câteva aspecte legate de transporturile agabaritice. În
special cu privire la:
Ce înseamnă transportul agabaritic;
Apariția și dezvoltarea transportului agabaritic;
Modalități efective de realizare a unui transport negabaritic;
Legislația referitoare la aceste tipuri de transport;
Cum pot fi asigurate transporturile agabaritice;
Care este cel mai utilizat tip de transport agabaritic;
De ce transporturile agabaritice necesită o atenție atât de mare din
partea autorităților.
2
Cap.1. Noțiuni introductive în transporturile agabaritice
Scurt istoric al transporturilor agabaritice
Transporturile agabaritice datează încă din cele mai vechi timpuri, chiar de pe vremea
faraonilor din Egiptul antic, când sau construit celebrele piramide al căror mod de fabricație
reprezintă o enigmă până și în zilele noastre.
Însă apariția și dezvoltarea transporturilor agabaritice, așa cum le știm noi, poate fi
observată începând cu anul 1970. Acest lucru s-a putut întâmpla deoarece progresul tehnologic a
permis construirea și producerea de obiecte din ce în ce mai mari. Un alt factor important care a
dus la dezvoltarea transporturilor agabaritice a fost criza petrolieră, aceasta a determinat țările din
Europa de Nord să înceapă extragerea de țiței prin forțe proprii pentru a obține un preț mai bun.
La niciun an se efectuau transporturi agabaritice masive pe Marea Nordului pentru a se începe
operațiunile de exploatare a petrolului, această lucrare reprezentând un punct critic în evoluția
acestui tip de transport.
Fabricantul italian Cometto, unul dintre liderii mondiali în producția de trailere si
semitrailere destinate transportului agabaritic este un pionier al acestui domeniu. Având o
prezență notabilă pe piață încă din anul 1954, compania numără astăzi peste 3.000 de clienți în
întreaga lume. Sediul central se află la Borgo S. Dalmazzo-Cuneo - Italia si are o rețea de dealeri
în peste 60 de țări.
Cel mai greu transport agabaritic care a trecut
vreodată prin România, a fost un convoi cu o greutate totală
de 676 de tone(Fig.1.1). Piesa de rezistenta a transportului a
fost un rezervor cu o greutate de 405 tone. Imensa greutate a
fost transportata timp de 25 de zile pe Dunăre, din Germania.
Fig.1.1. Convoi de 676 de tone
3
Definiția și modalitățile de efectuare a transportului agabaritic
Transportul agabaritic în mod generic este definit ca transportarea, manipularea și
montarea de obiecte grele, care sunt indivizibile, şi de greutăţi, în general, care să fie în intervalul
de 1 tona la peste 1000 de tone şi de lăţimi / înălţimi de peste 100 de metri, care sunt prea mari
pentru a încăpea în containere normale sau pe transportoare convenţionale. Aceste elemente
supradimensionate sunt transportate de la un loc la altul (uneori în afara graniţelor ţării), apoi
ridicate sau instalate. Caracteristic pentru produsele agabaritice este lipsa de standardizare în ceea
ce privește transportul, fiecare transport necesitând o planificare individuală.
De cele mai multe ori obiectele care necesită transportare specială sunt: generatoare,
turbine, reactoare, cazane, turnuri, turnare, încălzitoare, prese, locomotive, bărci, sateliţi, personal
şi echipamente militare. În industria ”offshore”, piese de pe platformele petroliere şi platformele
de producţie sunt de asemenea ridicate, unele dintre acestea la sfârşitul duratei de viaţă sunt
eliminate. Transporturi agabaritice recente notabile au inclus mai multe ridicări de peste 2000
tone la închiderea platformei petroliere din nord-vestul Hutton, sectorul Britanic al mării de Nord.
Transportul agabaritic rutier
La definitivarea alegerii soluției de transportare rutieră trebuie să se includă și costul asamblării și
al montării pe șantier, precum și costul operațiunilor de încărcare și de descărcare, necesare.
După stabilirea modalității de transportare este important să se obțină, de la organele de drept,
avizele necesare, pentru fiecare caz în parte. În unele situații trebuie să se realizeze și unele
lucrări suplimentare de deviere a căilor rutiere existente, lărgirea unor porțiuni de șosele,
realizarea unor terasamente, consolidarea de drumuri și poduri, acestea fiind incluse, la rândul
lor, în costul general al transportului. Pentru acest tip de transporturi se folosesc Carnete TIR
obişnuite, dar ale căror coperţi şi voleţi poartă, toţi, menţiunea îngroşată “Heavy or Bulky Goods”
în engleză sau “Marchandises Pondéreuses ou Volumineuses” în franceză.
În etapa încărcării utilajelor pe platformele pentru transportare este necesar să se efectueze:
a) Verificarea stării de funcționarea utilajelor alese pentru ridicare, conform I.S.C.I.R;
b) Instruirea personalului afectat de operație;
4
c) Legarea utilajului și încărcarea macaralei și a legăturilor, prin ridicarea încărcăturii la
înălțimea de 0,20m și menținerea în această poziție timp de 10min;
d) Ridicarea și așezarea utilajului pe platforma pentru transport și dezlegarea acestuia;
e) Calarea și ancorarea (fixarea) utilajului pe platforma mijlocului de transport;
f) Dezafectarea macaralei și a zonei de lucru.
Convoiul pentru transportul rutier greu, agabaritic, trebuie să îndeplinească și să satisfacă
următoarele condiții:
a) Să permită adaptarea la o gamă cât mai largă de mărfuri și tipodimensiuni de utilaje (să nu fie
realizat pentru un anumit tip de utilaj);
b) Să realizeze transportul în deplină siguranță, în orice condiții de drum;
c) Caracteristicile tehnice să corespundă prescripțiilor de circulație pentru drumurile publice;
d) Să poată realiza manipularea încărcăturii în locurile care sunt prevăzute cu utilaje
corespunzătoare;
În țara noastră transportarea utilajelor grele și cu gabarite depășite se efectuează în conformitate
cu Legea nr. 13/1974.
Tonajele și gabaritele admise pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice, se stabilesc
după cum urmează:
1. Tonajele:
pe autostrăzi și pe drumurile deschise traficului internațional, precum și pe cele modernizate
între orașe 10 tone pe osia simplă și 18 tone pe osia dublă;
pe celelalte drumuri modernizate 8 tone pe osia simpla și 14,5 tone pe osia dublă;
pe drumurile împietruite 7 tone pe osia simplă și 12 tone pe osia dublă
2. Gabaritul:
lățime: 3,5m;
înălțime: 4,0m;
lungime: 12m pentru autovehicul fără remorcă, 16m pentru autovehicul articulat, 18m pentru
autovehicul cu o remorcă, 20m pentru autovehiculul cu două remorci.
Pentru transporturile cu tonaje ți gabarite care depășesc limitele de mai sus, efectuate pe
drumurile publice, se va solicita in prealabil un aviz special care va fi eliberat, de la caz la caz, de
către organul care administrează drumul respectiv.
5
De asemenea autovehiculele sau vehiculele cu tonaj și gabarit depășit vor avea înscrise pe partea
stângă, cu vopsea, masa proprie și masa utilă maximă, în poziție de transport.
Pentru transportul de obiecte grele sunt utilizate
camioane si remorci speciale (Fig.1.2.), care sunt potrivite
din cauza domeniului lor de încărcare foarte mare, dar
mai ales pentru capacitatea imensă pe care o oferă la
încărcare.
Fig.1.2. Camion cu remorcă specială
Transportul agabaritic feroviar
Pe căile ferate un transport este negabaritic atunci când conturul geometric transversal al unui
vagon este depășit in cel puțin într-un punct de către obiectul/marfa transportată. De asemenea
sunt transporturi negabaritice și următoarele:
a) toate încărcăturile a căror lungime depășește traversa frontală a vagonului;
b) toate încărcăturile care depășesc lățimea maximă a platformei vagonului;
c) toate încărcăturile care nu depășesc lățimea maximă a platformei vagonului, dar au o înălțime
(inclusiv înălțimea platformei vagonului) mai mare de 3500 mm măsurată de la coroana șinei.
Transport feroviar cu tonaj depășit (Fig.1.2.) există atunci când masa brută a vehiculului
depășește sarcina maximă pe osie sau masa pe metru liniar, admisă de calea ferată, poduri și
vagon sau este depășită capacitatea sau limita
maximă de încărcare admisă de vagon, care este
înscrisă pe acesta.
Proiectele pentru transporturile negabaritice și
cu tonaj depășit vor fi avizate de Institutul de
Cercetare și Proiectare de specialitate din cadrul
Ministerul Transporturilor, în vederea obținerii
acordului de principiu pentru circulația pe căile
ferate. Fig.1.2. Transport feroviar cu tonaj depășit
6
Documentația necesară pentru transporturile feroviare agabaritice:
1. documentația obiectului transportat:
desenul de ansamblu cu toate coletele și caracteristicile constructive ale obiectului
transportat reprezentată în toate vederile și secțiunile necesare;
precizări speciale cu privire la condițiile de transport ale obiectului transportat.
2. documentația de transport:
desenul la scară privind amplasarea, fixarea și asigurarea obiectului pe vagonul corespunzător
ales, care va cuprinde: vedere laterală, vedere frontală, vedere în plan;
De asemenea se va preciza ruta pe car urmează să se efectueze transportul.
Transportul agabaritic aerian
Pentru transportul aerian sunt folosite aeronave
speciale de transport marfă cu un volum foarte mare , cum
ar fi Antonov An-225 (Fig.1.3.), care se pot deplasa cu
până la 250 de tone de marfă.
Fig.1.3. Aeronavă Antonov An-225
Transport agabaritic naval
În cazul transportului agabaritic efectuat pe apa putem distinge două categorii: transport
agabaritic maritim și transport agabaritic fluvial.
Pentru transportul agabaritic fluvial mijlocul de transport preferat este șlepul (Fig.1.4.) ,
acesta reprezentând o denumire generică pentru diferitele tipuri de mijloace plutitoare construite
7
din oţel, lemn sau beton, cu fundul plat, corp cu forme pline, puntate sau nepuntate, de regulă fără
propulsie.1
Fig.1.4. Șlep Agabaritic
Transportul obiectelor agabaritice efectuat pe mare se face cu ajutorul unor nave speciale
(Fig1.5.) , care odată cu trecerea timpului au fost dotate cu macarale pentru a facilita încărcarea
și descărcarea.
Fig.1.5. Navă specială pentru transport agabaritic
1 Lexicon maritim englez-român, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971
8
Cap.2. Legislația și asigurarea transportului agabaritic
Legislaţia transportului de mărfuri şi produselor periculoase
Felul în care trebuie să se desfăşoare transportul produselor şi mărfurilor periculoase este
reglementat de legislaţia europeană. În vederea protejării de evenimentele nedorite care s-ar putea
produce, au fost elaborate la nivelul ONU, o serie de măsuri severe, cu caracter tehnic şi
legislativ, care se aplică în traficul internaţional. Respectarea acestor măsuri face posibil
transportul în siguranţă al mărfurilor periculoase în traficul feroviar, rutier, naval, aerian,
multimodal, precum şi manipularea mărfurilor cu mijloace mecanizate şi manual. Măsurile se
referă la ambalare, încărcare în mijloacele de transport şi folosirea tehnologiilor moderne de
transport (containerizare, paletizare şi pachetizare). Deoarece mare parte a transporturilor se
realizează pe cale rutieră şi feroviară, aceste 2 modalităţi de transport prezintă cele mai
importante norme.2
Legislaţia Rutieră.
Transportul pe cale rutieră al acestor mărfuri este reglementat de către Acordul european referitor
la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase ( A.D.R ), încheiat la Geneva la 30
septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr.31/1994.
Prin mărfuri periculoase se înţelege acele substanţe care prin natura lor fizico-chimică pot
produce daune personale, mediului înconjurător, etc. Conform ADR, clasele de mărfuri
periculoase sunt următoarele:
Clasă 1: substanţe şi obiecte explozive
Clasă 2: gaze
Clasă 3: lichide inflamabile
Clasă 4.1: substanţe solide inflamabile, substanţe autoreactive şi substanţe
explozive, desensibilizate solide
Clasă 4.2: substanţe care se aprind spontan
Clasă 4.3: substanţe care, la contactul cu apa degajă gaze inflamabile
Clasă 5.1: substanţe comburante
Clasă 5.2: peroxizi organici
2 Rubrica juridică a transportului de mărfuri periculoase; www.CFR.ro
9
Clasă 6.1: substanţe toxice
Clasă 6.2: substanţe infecţioase
Clasă 7: substanţe radioactive
Clasă 8: substanţe corosive
Clasă 9: substanţe şi obiecte periculoase
Clasă 10: obiecte cu dimensiuni mari si foarte mari (agabaritice) diverse
Clasificare trebuie făcută de expeditor (eventual cu ajutorul producătorului) şi sub
responsabilitatea sa.
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează doar pe traseele stabilite de
autoritatea competentă şi se vor comunica ulterior poliţiei din localităţile pe raza cărora de
derulează transportul.
Mărfurile şi produsele periculoase se transportă numai cu autovehicule special amenajate,
purtând semne distinctive de identificare şi în condiţiile stabilite prin normele legale în vigoare,
ele trebuie însoţite pe tot parcursul de persoane care să cunoască caracteristicile acestora, iar
conducătorul trebuie să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege şi să cunoască
normele referitoare la transportul şi la manipularea încărcăturii
De asemenea reglementari privind transportul rutier al acestor produse se regăsesc şi în Codul
Rutier Român:
SUBSECŢIUNEA 2: Transportul mărfurilor sau produselor periculoase
Art. 174 (1)Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
a)vehiculul îndeplineşte condiţiile tehnice şi de agreare, prevăzute în Acordul european referitor
la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30
septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările ulterioare;
b)vehiculul are dotările şi echipamentele necesare prevăzute în reglementările în vigoare;
c)conducătorul vehiculului deţine certificat ADR corespunzător.
(2)Administratorul drumului public stabileşte, cu avizul poliţiei rutiere, traseele interzise
accesului vehiculelor care efectuează transport de mărfuri sau produse periculoase, cu indicarea
rutelor ocolitoare sau alternative.
Art. 175 (1)Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau produse
periculoase trebuie să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege, să cunoască
10
normele referitoare la transportul şi la manipularea încărcăturii, putând fi însoţit de persoane care
să cunoască bine caracteristicile acestora.
(2)În cabina autovehiculului care transportă mărfuri sau produse periculoase se pot afla numai
membrii echipajului.
(3)Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfă ori produsul periculos se
împrăştie pe drum, conducătorul este obligat să oprească imediat, să ia măsuri de avertizare a
celorlalţi conducători care circulă pe drumul public şi a persoanelor din jur, să semnalizeze
pericolul cu mijloacele pe care le are la îndemână şi să anunţe administratorul drumului sau cea
mai apropiată unitate de poliţie.
Art. 176 Se interzice conducătorului de autovehicul care transporta mărfuri periculoase:
a)să provoace şocuri autovehiculului în mers;
b)să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare, la o distanţă mai mică
de 50 m de autovehicul;
c)să lase autovehiculul şi încărcătura fără supravegherea sa, a însoţitorului ori a unei alte
persoane calificate;
d)să remorcheze un vehicul rămas în până;
e)să urmeze alte trasee sau să staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe partea
carosabilă a drumului pe timp de noapte;
f)să transporte alte încărcături care, prin natura lor să determine o sporire a pericolului;
g)să permită prezenţa în autovehicul a altor persoane, cu excepţia celuilalt conducător, a
însoţitorilor sau a celor care încarcă ori descărcă mărfurile sau produsele transportate;
h)să între pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i)să păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confecţionate
în acest scop3.
Legislaţia feroviară
Reglementările internaţionale privind transporturile feroviare au fost adoptate şi de ţara
noastră încă din anii 1950. În prezent, este în vigoare Regulamentul privind transportul
internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), anexa nr. 1 la apendicele B “Reguli
uniforme privind Contractul de transport internaţional feroviar al mărfurilor (CIM)” şi Convenţia
3 www.euload.com
11
cu privire la transporturile internaţionale (COTIF), semnată la Bernă la 9 mai 1980 şi ratificată de
România prin Decretul nr. 100/1983.
Ordonanţa nr. 49/1999 legiferează aplicarea în continuare a folosirii RID în traficul intern. Prin
sus-numita ordonanţa a fost desemnat Ministerul Transporturilor ca autoritate de stat responsabilă
cu aplicarea regulilor COTIF şi RID.
Prin Ordinul nr. 746/1998 al ministrului transporturilor privind aprobarea Normelor uniforme
pentru aplicarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România (NUT), s-a aprobat
anexa nr. 1, denumită “Norme tehnice de transport al mărfurilor periculoase”.
Normele tehnice prevăd ca la transportul materialelor şi obiectelor periculoase pe reţeaua CFR, în
afară de RID este necesară şi respectarea altor regulamente interne, referitoare la transportul
materialelor nucleare şi radioactive, a armelor şi muniţiilor, precum şi la protecţia mediului,
emise de organele de supraveghere tehnică din România.
Conform Ordonanţei nr. 49/1999, coordonarea aplicării unitare a prevederilor RID revine
Comitetului interministerial pentru transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, al cărei
preşedinte este un reprezentant al Ministerului Transporturilor.
Transportatorii autorizaţi pot încheia înţelegeri care să deroge de la prevederile RID privind
admiterea mărfurilor periculoase la transport, ce se aprobă de către Ministerul Transporturilor, la
propunerea CFR Marfă, după obţinerea avizului Autorităţii Feroviare Române sau al organului
tehnic de supraveghere din România, după caz, precum şi al Comitetului interministerial arătat
mai sus.
Având în vedere gradul înalt de periculozitate pe care îl prezintă aceste transporturi pentru mediul
înconjurător, în cazul nerespectării reglementărilor, abaterile grave se tratează ca infracţiuni şi se
sancţionează potrivit prevederilor legilor penale. Celelalte abateri, cu un grad mai scăzut de
periculozitate, sunt tratate drept contravenţii şi sancţionate potrivit legii.
În cazul în care, în urma abaterilor rezultă pagube pentru calea ferată, clienţii sunt obligaţi să
repare prejudiciile cauzate, indiferent de sancţiunile prevăzute de lege. Dacă în scrisoarea de
trăsură sunt înscrise date incorecte, inexacte, incomplete sau imprecise, care au ca efect
acceptarea la transport a materialelor excluse de RID sau nerespectarea condiţiilor speciale
impuse acestor transporturi, se percep tarife suplimentare.
12
Existenţa şi aplicarea acestor reglementări arată că România dispune în prezent de o legislaţie
modernă privind transportul mărfurilor periculoase, legislaţie care corespunde aquisului
comunitar4.
Astfel trebuie menţionat că transportul acestor produse trebuie realizat respectând în tocmai
aceste reglementări deoarece efectele în cazul unor situaţii nefavorabile pot fi devastatoare.
Celelalte două modalităţi de transport (cel naval şi cel aerian) în cadrul transportului produselor
potenţial periculoase adoptă reglementările legale privind transportul celorlalte mărfuri, cu
precizarea că se iau măsuri suplimentare de siguranţă în funcţie de produsele transportate şi
modalităţile de realizare a acestor transporturi.
Toate acestea rămân la latitudinea transportatorilor şi a organelor reglementate, care sunt obligate
să asigure transportul în siguranţă al acestor produse.
De asemenea trebuie precizat că aceste mijloace de transport sunt mai rar folosite şi datorită
costurilor mult mai mari de transport şi a potenţialului de dezastru mult mai ridicat. Cu toţii
urmăresc atât costuri mai mici dar şi un risc cât mai redus cu putinţă.
Asigurarea transportului de mărfuri şi produselor periculoase
Asigurarea acestor categorii de mărfuri este foarte greu de realizat deoarece acestea prezintă un
pericol pentru mediul înconjurător dar mai ales datorita dimensiunilor pe care le au aceste
produse, iar valorile pagubelor în cazul unui dezastru pot fi uriaşe. De obicei aceste mărfuri
periculoase sunt transportate fără a se asigura produsele în, datorită şi scopului în care ele sunt
transportate dar mai ales a valorilor uriaşe ce ar costa pe transportator asigurarea lor.
Principalele modalităţi de a asigura aceste transporturi se iau în special asupra utilajelor utilizate
pentru transportul produselor; acestea sunt dotate cu măsuri suplimentare de siguranţă, dar şi
asupra rutelor pe unde se transporta produsele, în special prin alegerea unor rute de transport care
să pună cât mai puţin în pericol în special viaţa oamenilor dar şi în anumite situaţii eliberarea
traseelor şi îndepărtarea populaţiei atunci când este neapărat nevoie, pentru ca viaţa nimănui să
nu fie pusă în pericol ; şi nu în cele din urmă pentru a asigura un transport în siguranţă şi pentru
mediul înconjurător şi păstrarea intactă a acestuia.
4 Rubrica juridică a transportului de mărfuri periculoase; www.CFR.ro
13
Cap.3.Cum se efectuează transportul propriu-zis al produselor agabaritice
Transportul Rutier
Felul în care se derulează transportul rutier
propriu-zis începe încă dinainte de a se lua
contact direct cu încărcătura ce va fi transportată.
În primul rând se anunţă autorităţile în cauză
despre planurile de a se transporta produsele
periculoase. Apoi se contactează transportatorul
pentru a se stabili detaliile legate de transport
împreună cu acesta şi a se realiza documentele
necesare pentru transport acestor produse.
Fig.3.1. Transport agabaritic rutier însoțit
Împreună cu acestea se stabileşte un traseu cu riscuri cât mai reduse cu putinţă.
Apoi se verifică utilajele folosite pentru transport, precum şi obiectele ce sunt transportate pentru
a preîntâmpina anumite probleme, astfel încât acestea să îndeplinească standardele internaţionale.
Aceste utilaje sunt inscripţionate cu semne distinctive şi dotate cu echipamente suplimentare
pentru un transport în condiţii de siguranţă al produselor în cauză. După ce încărcătura este
urcată şi asigurată în remorcile speciale de transport, trailerele îşi pot începe drumul spre
destinaţie.
În funcţie de încărcătura acestora ele sunt însoţite (Fig.3.1.) sau nu de echipaje ale poliţiei care să
le asigure un drum fără incidente. În cazul în care nu sunt însoţite, şoferul are obligaţia de a-şi
continua transportul până la destinaţie fără a pune în pericol atât marfa transportată cât şi
populaţia şi mediul înconjurător din zonele pe unde se realizează transportul. În final acestea
ajung la destinaţie unde sunt descărcate şi manipulate conform standardelor internaţionale dar şi
în funcţie de forma, dimensiunea şi scopul lor astfel încât să nu pună în pericol vieţile celor care
le manipulează si descarcă, după care se încheie un proces verbal de constatare al faptului că
produsele şi obiectele în cauză au fost transportate conform reglementărilor în vigoare şi că au
ajuns la destinaţie în siguranţă
14
Transportul feroviar
Fig.3.2. Transport agabaritic feroviar
Transportul mărfurilor periculoase agabaritice
pe rutele feroviare se aseamănă cu cel realizat pe
traseele rutiere, în principiu singurele diferenţe
constau în felul mijloacelor de transport şi al rutelor
folosite, în felul în care sunt depozitate mărfurile pe
durata transportului (în vagoane special ce se
aseamănă cu remorcile trailerelor) (Fig.3.1.), dar şi în documentele de transport folosite. La
acestea se mai adaugă faptul că transportul nu are nevoie de escortă pentru a elibera drumul, ci
este însoţit de persoane înarmate şi special pregătite pentru asemenea situaţii, ce au că scop
protecţia acestui transport.
De asemenea rutele acestor transporturi trebuie alese cu mare grijă deoarece este posibil ca din
cauza dimensiunilor produselor transportate, acestea să nu poată să treacă prin anumite zone cum
ar fi tunelurile şi podurile. Este foarte important ca planificarea transportului să fie făcută în cele
mai mici detalii.
Odată ajunse la destinaţie produsele transportate sunt descărcate şi manipulate de personalul
autorizat iar după avizele ce arată că produsele au ajuns cu in siguranţă la destinaţie, trenul își
poate continua activitatea.
Astfel putem spune că cele 2 modalităţi de transport se aseamănă între ele, mai ales prin
prisma pregătirilor necesare pentru realizarea conform standardelor şi cerinţelor naţionale şi
internaţionale a transportului.
Transportul aerian
Problema transportului aerian de produse cu
dimensiuni mari a apărut odată cu dezvoltarea
industrială şi cu necesitatea de a transporta obiecte
pe distanţe mari şi chiar peste ocean într-un timp
destul de redus. Acest mod de transport pentru
produsele de mari dimensiuni a intrat în activitate
destul de recent; în ultimii 10 ani, mai ales odată Fig.3.3. Avion BELUGA
15
cu construcţia de către compania europeană AIRBUS a noului lor model de avion denumit
"BELUGA", (Fig.3.3.) ce reprezintă un avion pentru transportul mărfurilor de dimensiuni mari şi
foarte mari (agabaritice) ce dispune de nişte modalităţi foarte practice de încărcare şi descărcare a
produselor.
Dar cum se realizează transportul propriu-zis?
În primul rând se realizează documentele necesare pentru transport, ţinând seama de
dimensiunile produselor transportate, şi de destinaţia acestora, urmate apoi de o inspecţie a
mijlocului de transport precum şi al obiectelor transportate. Apoi produsele sunt aduse pentru a fi
încărcate în avion utilizând una din metodele speciale de încărcare, după care sunt asigurate şi
prinse de fuzelajul interior al avionului astfel încât să nu se deplaseze în timpul zborului. După
transportul acestora la destinaţie ele sunt descărcate utilizând echipamentele necesare pentru
realizarea acestui lucru, după care sunt transportate la destinaţia lor finală. Totul se realizează cu
personal special pregătit pentru asemenea activităţi.
Astăzi acest mod de transport este folosit în special pentru transportul părţilor componente ale
avioanelor în vederea asamblării lor: aripi, fuzelaj, eleroane, motoarele; dar şi alte obiecte de mari
dimensiuni ce trebuie transportate într-un timp destul de redus în zone îndepărtate.
Transportul naval
Transporturile navale (Fig.3.4) de "produse" de mari
dimensiuni, sunt folosite tot mai des în special
atunci când aceste produse nu pot fi transportate
nici cu ajutorul avioanelor sau cu ajutorul trailerelor
pe căile rutiere; mai ales atunci când acestea
trebuiesc transportate pe dimensiuni mari şi chiar
între continente. De asemenea ele sunt folosite și
pentru transportul "obiectelor" ce vor fi "depozitate" Fig.3.4. Transport naval agabaritic
pe mări sau oceane cum sunt platformele petroliere de exemplu.
Pentru a vedea cum se realizează aceste transporturi este bine întâi să ştim că există 2 tipuri de
vase ce transportă asemenea obiecte şi ele diferă din prisma modalităţii lor de încărcare. De
precizat că întâi de toate se realizează documentele necesare pentru transport, o verificare a navei
16
şi încărcăturii şi nu în ultimul rând toate acţiunile de mutare, încărcare şi descărcare a obiectelor
sunt supravegheate şi realizate de personal special calificat pentru asemenea activităţi.
În primul rând avem vase "normale" ce presupun pentru încărcarea uriaşelor obiecte
macarale foarte puternice ce ridică întâi obiectele din porturi şi apoi le aşează la bordul navei,
pentru ca acestea să fie ancorate şi asigurate, mai ales sudându-le de navă, astfel încât în timpul
transportului, indiferent de vreme să nu se producă evenimente nedorite. După depozitare vasele
în cauză transporta obiectele în porturile lor de destinaţi, unde sunt descărcate utilizând aceleaşi
macarale de mare tonaj, după care ele ajung la destinaţie prin alte modalităţi, în special
transportul rutier.
Celălalt tip de vas este reprezentat de vasele flo/flo sau semi-submersibile care pentru încărcare
folosesc un mod cu totul aparte. Vasul pur şi simplu se scufundă până la o adâncime maximă de
25 m, după care obiectele uriaşe sunt remorcate cu ajutorul remorcherelor în poziţia de transport
a obiectului. Apoi încetul cu încetul nava se ridica până când obiectul transportat se află la o
distanţă de câţiva metri deasupra nivelului mării. După acesta operaţiune obiectul în cauză este
ancorat şi sudat de navă pentru a putea fi transportat în siguranţă la destinaţie.
Pentru descărcarea acestor obiecte se procedează la fel; se "desfac" sudurile ce au asigurat
transportul obiectului, după care vasul se scufundă din nou pentru a lăsa loc remorcherelor să
remorcheze produsul în cauza. După ce acesta este remorcat la o distanţă sigură nava începe să se
ridice la adâncimea ei normală. De precizat că pentru realizarea încărcării şi descărcării acestor
produse şi a scufundării navelor se foloseşte "legea / principiul lui Arhimede".
Astfel se realizează transportul celor mai mari produse posibile, deoarece obiectele transportate
prin această modalitate cu siguranţă nu ar putea fi transportate prin celelalte modalităţi de
transport.
Toate aceste modalităţi de transport ajută la continua dezvoltare, în special industrială,
însă fiecare dintre ale are propriile puncte tari şi slabe.
De exemplu, printre avantajele transportului rutier se numără, faptul că bunurile transportate pot
ajunge oriunde este nevoie de ele, transportul se realizează în condiţii de siguranţă şi timpul este
destul de redus, depinzând şi de destinaţie, precum şi de rutele alese.
Dezavantaje ar fi atunci când destinaţiile sunt în zone izolate unde este foarte dificil să ajungi atât
cu autovehicule cât şi cu alte mijloace de transport, dar şi când pentru a ajunge la destinaţie
trebuie traversate canale fluviale, maritime sau oceanice.
17
Transportul feroviar se bucură poate de cele mai puţine avantaje, dintre care amintim în
special costurile reduse de transport, dar datorită dezavantajelor precum faptul că dimensiunile
produselor transportate sunt determinate de infrastructura feroviara, le fel şi vitezele de transport
care sunt în general reduse, putem spune că această modalitate este oarecum limitată.
Transportul aerian are ca principal avantaj faptul că poate livra rapid orice bun capabil a
fi transportat de aeronavele industriale, sau de elicopterele special create pentru asemenea
transporturi. Principalul dezavantaj este reprezenta de costurile de transport care sunt destul de
ridicate, însă cum spun americanii "time is money" deci probabil că în cele din urmă acest mijloc
de transport se dovedeşte a fi foarte rentabil.
În cele din urmă ajungem şi la transportul maritim care putem spune că se bucură de un
anumit privilegiu şi anume acela că este singura modalitate de a transporta pe glob cele mai mari
obiecte din lume, deja asamblate în forma lor finală, dar şi faptul că este modalitatea de transport
cel mai des folosită pentru a străbate mările şi oceanele. Principalul dezavantaj este reprezentat de
timpul îndelungat în care se realizează tranpostul dar şi de faptul că riscurile la care se expun
bunurile transportate astfel sunt mult mai ridicate datorită instabilităţii condiţiilor meteo pe apă.
În tabelul următor am încercat să vedem care sunt cele mai "fiabile" mijloace de transport în
funcţie de anumite criterii precum: timpul de transport, mărimea încărcăturilor, cât de mari sunt
riscurile de transport, costurile precum şi alţii. Pentru acest lucru am alocat puncte de la 1 la 5 în
funcţie de performanţele lor ţinând seama de factorii aleşi.
Tabel 3.1 Măsura în care factorii influenţează tipurile de transport
Tipuri de
transport
Factori
Transportul
rutier
Transportul
feroviar
Transportul
aerian
Transportul
naval
Timpul de transport 4 3 5 3
Nivelul riscurilor 4 4 4 3
Costul transportului 3 5 2 5
Mărimea obiectelor 3 2 3 5
Accesibilitatea punctelor de
destinaţie
5 3 3 3
Infrastructura necesară 5 3 4 4
TOTAL 24 20 21 23
Sursa: Prelucrare proprie
18
În urmă acestei analize putem observa că cele mai favorabile mijloace de transport ce pot fi
folosite pentru transportul obiectelor agabaritice sunt transporturile rutiere dar şi cele navale;
urmate mai apoi de cele aeriene şi în ultimul rând transporturile feroviare.
În continuare voi prezenta un studiu de caz despre un transport realizat din România, mai
precis Braşov către capitala Indiei Mumbai, ce s-a desfăşurat utilizând cele 2 modalităţi de
transport (rutieră şi navală).
Dacorom Internaţional este una din cele mai importante companii româneşti ce realizează
transporturi agabaritice atât în ţară cât şi în străinătate. A realizat numeroase transporturi
agabaritice utilizând în special căile rutiere şi navale pentru transportul obiectelor agabarit ice.
Următorul exemplu de transport estre prezentat direct de către unul din membrii companiei.
Studiu de caz: Dacoma Car – Proiect Braşov – Mumbai (India)
“Dacorom Internaţional a fost contactată la începutul anului 2008 de două firme din India pentru
transportul din fosta Societate Tractorul din Braşov până în porturile Mumbai respectiv Chennai a
6 echipamente industriale cu o greutate totală de peste 520 tone.
Dacorom Internaţional a realizat logistica necesară pentru acest transport oferind partenerilor
străini condiţii şi preţuri competitive, astfel încât s-a încheiat contractul de transport dintre
Dacorom Internaţional şi partenerii indieni
La sfârşitul lunii septembrie 2008 s-au poziţionat la S.C Tractorul Braşov primele trailere pentru
încărcarea acestor utilaje şi transportul lor rutier până în portul Constanţa pentru a putea fi
preluate de nava cu care s-a încheiat contractul maritim până în porturile de descărcare Mumbai
şi Chennai.
Datorită greutăţii mari a acestor utilaje în timpul încărcării pe trailer s-a rupt braţul unei macarele,
angajate direct de expeditorul mărfii, deşi Dacorom Internaţional a insistat de la început să preia
şi această activitate. Imediat echipa Dacorom a luat legătura cu o altă firmă de macarale pentru
pozitionare aunui dispozitiv adecvat de încărcare.
Astfel cele 6 utilaje au fost poziţionate pe trailere şi transportate pe rând în portul Constanţa. unde
au fost depozitate în port aşteptându-se sosirea navei pentru a se putea încărca.
La sosirea navei în port a fost angajată o firmă de survey pentru supravegherea tuturor
opretaiunilor de încărcare şi amarare a mărfii pe navă. Marfa a fost încărcată pe navă cu o macara
19
plutitoare de 400 tone, operaţiune ce a durat aproximativ 1 zi şi care a necesitat foarte multă
atenţie şi profesionalism.
Astfel la finele lunii noiembrie 2008 utilajele agabaritice care au plecat rutier din Braşov,
descărcate în port şi depozitate, încărcate pe navă şi transportate maritim, ajung în condiţii bune
în porturile Mumbai respectiv Chennai.5
În continuare sunt prezentate câteva imagini cu modul de realizare al acestui transport:
Fig. 3.5 Imagini ale transportului spre Mumbai
5 www.dacorom.ro/category/proiecte - postat pe 06.01.2009 de catre administratorul siteului www.decorom.ro
20
Cap.4. Concluzii și propuneri
Analizând toate modalitățile posibile în ceea ce privește transporturile agabaritice putem
trage următoarele concluzii:
aceste tipuri de transport sunt unice în felul lor şi toate se completează între ele.
pentru unele obiecte mai "speciale" doar anumite modalităţi de transport sunt luate în calcul,
în funcţie de caracteristicile produselor şi obiectelor transportate.
cel mai utilizat tip de transport agabaritic este cel rutier, deoarece se adaptează cel mai ușor la
cererea de pe piață, obiectul transportat ajungând exact la destinația propusă, astfel clientul
ocolind inerția specifică celorlalte tipuri de transport agabaritic. În cazul folosirii altor tipuri
de transport agabaritic obiectul odată ajuns, fie în gară port sau aeroport, trebuie din nou
transportat pe cale rutieră pentru a ajunge la destinația finală . Astfel, pentru a reduce coturile
firmele apelează de cele mai multe ori la transportul agabaritic rutier.
Alte imagini legate de aceste tipuri de transport sunt disponibile în anexele 1-4, de la
sfârşitul acestei lucrări.
21
Bibliografie:
Walter Wilhelm Thierheimer, Nicolae Ormenișan, Camelia Diana Boldor. ”Sisteme de
transport”. Editura Universității Transilvania, Brașov, 2002.
Bardi E.J., Coyle J.J., Novack R.A. ”Management of transportation.” Editura Thomson,
Statele Unite, 2006.
Ion Vasilescu, Radu I.iatan. ” Transportarea Utilajelor Tehnologice Agabaritice.” Editura
Matrix România, București, 2002.
Gheorghe Caraiani și Liliana Rusu. ” Transporturi, Expediții și asigurări internaționale.”
Editura Lumina Lex, București, 2004.
Lexicon maritim englez-român, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
Rubrica juridică a transportului de mărfuri periculoase; www.CFR.ro
http://www.euload.com/legis/index.php
Alexa C-tin, Transporturi şi expediții internaţionale, Editura ALL, Bucureşti, 1995.
Alexa C-tin, Ciurel V., Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional, Editura All,
Bucureşti, 1992.
Alexa C-tin., Ciurel V., Sultan N., Sebe E., ”Transporturi şi asigurări”, Editura Metropol,
1994.
Caraiani Gh., Stancu I., ”Transporturile feroviare”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
Lepădatu M., ”Transportul rutier de mărfuri periculoase ADR”, Editura Institutul de
Formare Profesională în Transporturi Rutiere – I.F.P.T.R., Miercurea Ciuc, 2000