DOSAR NR. 2233 9 l 2l5 l 2012* - divort cu minori-t
ROMANTAJUDECATORIA CRA,IOVA - JUDETUL DOLJ
SECTIA CIVILASENTINTA CTVILA NR. 12676
$EDINTA DIN CAMERA DE CONSILru DE LA 21.10'2014
COMPLETUL DE MINORI $I FAMILIE CONSTTTUIT DIN:
**t"o##,;ft 11Y$i,i*''U?i;'J'?1'AroR
Pe rol, pronunlarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in qedinla
publicd de la 14.10.2014, consemnate in incheierea de qedin!6 de la acea
datd, ce face parte integrantd din prezenta hotdrAre, privind pe reclamantul
R I qi pe paratul I av6nd ca obiect divor!.
INSTANIA t
prin acliunea civil6 inregistratd sub nr. 223391215131.08.20 12 pe rolul
Judecdtoriei Craiova, reclamantul R a chemat in judecati pe
pirdta R I , solicitand ca prin hotararea ce se va pronunla, sd se
iispuna desfacerea cdsdtoriei incheiata la data de in fala
deiegatului de stare civila aI Primdriei Mun' Craiova, judelul Dolj qi
inrelistrata in Registrul de Stare Civild la nr. , reluarea de
cdtre pardtd a iumelui purtat anterior cdsdtoriei, acela de V '
incredinlarea spre creqtere qi .du.ute a minorilor Radu! '
nascut la data de qi R , nascutd la data
de 2,la tatdl reclamant precum 9i obligarea pdrdtei la plata
unei pensii de intrefinere lunare in favoarea minorilor, conform veniturilor
pe care le reahzeazap|rttta lunar.r - in motivarea acliunii, reclamantul a ardtat cd s-a cdsdtorit cu pdr?ta
la data de ,din relaliile lor au rezultat minorii sus menfionati,
ultimul domiciliu comun al solilor a fost in Italia, dupd despirlirea lor in fapt
pdrdtacontinu6nd s6 locuiascd impreund cu cei doi copii in localitatea P
- Ituliu, aceqtia urmdnd de altfel cursurile unei qcoli din acea localitate.
i; drept, qi-a intemeiat acliunea pe dispoziliile art. 313, art' 379
c.civil, art. 383, art. 529 qi urm. Cod civil'La dosar, reclamantul a depus: certificatul de cdsdtorie in original'
xerocopii de pe certificatele de nagtere ale minorilor 9i de pe cirlile de
identitate ale parfilor, procurd speciald de reprezentare autentificatd cu nr'
fa nXp dispozilia
2
de achitare a taxei judiciare de timbru, timbru judiciar qi imputernicire
avocalia16 r^-^--^ 1^ ,l^oor n ?nf6rLa datade 30 octombrie 2012 p?|;dtaa depus la dosar o intampinare qi
cerere reconvenlionalf prin care a invocat excepfia necompetenlei teritoriale
a instanlelo, l.omane cu privire la solulionarea prezentei Qartze' avand in
vedere recunoaqterea reclamantului prin procurator - avocat' la termenul
anterior, care a invederat c6 ultimui domiciliu comun al so{ilor a fost in
Italia, P , strada unde p0r6ta continud sd locuiasca
;i in prezent.in subsidiar, in ipoteza respingerii excepliei invocate, pdrdta a solicitat
desfacerea cdsdtoriei incheiatdtla ditade 31 august 2002 in fala delegatului
de stare civi16 al Primdriei Mun. c , judepl D 9i inregistrata in
Registrul de stare civila la nr. .og.zooz, din culpa exclusivd a
solului pdrdt,..iuur* de cdtre pdrata .1
nrlryelui purtat anterior cdsdtoriei'
acela de V , exercr tarea autoritagi pdrinteqti asupra celor doi minori
rezulta\r din .arat"t* - n , ndscut la data de
qi R cuta la data de ' in
modexclusivdec6tremamaparatit,stabilirealocuinleiminorilorlaaceasta,obligarea ,..fu*uni"iui la nlaia unei pensii de intreiinere lunare in favoarea
minorilor, conform veniturilo t realizate *de el lunar precum qi la plata
cheltuielilor de judecatd ocazionate de proces'
in motivarea cererii s-a invederai cdla scurt timp de la cdsdtorie, solii
s-au stabilit in iJiu,in oraqul P , relaliile dintre aceqtia degradindu-se
treptat, cei doi copil'hind aiectali de certurile dintre so1i, ulterior solii s-au
despd(it in fapt, pdrdta ram6nhnd impreund cu cei doi copii in fostul
domiciliu .onlugui din F , astfei inc6t relaliile dintre soli sunt
iremediabil vdtdmate, nemaiput0nd fi reluate''^-^"-il;;.pi qi-u intemeiat cererea pe dispoziliile art' 373lit' b' 383 alin' 3'
3gg, 400, 402 itncodul civil, art. 115-120 , art.l59 c.proc.civ.
La acelaqi termen ,..iu*untul a depus.la dosar ttot: d,t_,$edin!d prin
care a solicitat instanlei respingerea excepliei necompeten{ei, instanlelor
rom6ne in ,oru!io*t.u "uut"i, ii consid"ri,"u dispoziliilor 1rt' 159 ind' 1
coroborat..u fr.uederile art.3lit. a alin. 1 qi 2 qi art' 3 lit' b din prevederile
RegulamentulJi CE al Consiliului nr. 220112003 privind competenla'
recunoaqt...u fi executarea hotdr6rilor judecdtoreqti in materie matrimonial6
qi in materia rdspunderii pdrinteqti'
S-amaiinvederatdec6trereclamantcdinspe!6,competentad:solulionare a instanlelor este alternativd qi pentru cd pdrlile sunt cetaleni
romfini, Judec[toria craiova este competentd cu solulionarea cauzei'
conform art.3lit. b din Regulament'
La termenul de judeiata de astdzi 30 octombrre 2012, instanla a pus
in disculiu patfii"t exceplia necompetenJei-teritoriale a instanlelor romdne in
solulionar"upr"r"nteicauze,*pottutladispoziliileart'3alin'1'lit'a'dinRegulamentul CE nr. 220112003, avdnd in videre ca din inscrisurile depuse
la dosar $i recunoa$terea reclamantului prin insaqi cererea de chemare in
judecatd, ultima reqedin{a comund obignuita a solilor a fost in localitatea
3P , din Italia, pdrtile despar{indu-se in fapt, iar pdr?fia continudnd sdlocuiascd in mod constant in acea localie.
Prin sentin{a civild nr. 15294130.10.2012, pronun[atd de JudecdtoriaCraiova, s-a admis exceptia necompetenfei teritoriale a instantelor romdne.
S-a respins acfiunea civile, avand ca obiect divo(, formulatd dereclamantul R ! I , cu domiciliul procesual ales la cabinetul deavocaturd T G L cu sediul in
impotriva p0rdtei R I , cu domiciliul in .A fost obligat reclamantul cdtre pdr?td la plata sumei de
cheltui eii de judeca td, r eprezentdnd ono.uri, apdrdtor ales.Pentru a se pronunta astfel, instanla de fond a retinut urmdtoarele :
Codul civil rom0n distinge dou6 criterii debazd avute in vedere pentrustabilirea competenlei instanlelor din statele membre, gi anume cel aIregedintei obiqnuite qi criteriul cetdfeniei.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2600 alin. 1 din codul civil, ,, in lipsaalegerii legii de cdtre soti, legea aplicabila divortului este:
a) legea statului pe teritoriul cdruia sotii au regedin{a obignuiti comundla data introducerii cererii de divor{; ir.
b) in lipsa regedintei obignuite comune:, legea statului pe teritoriulcdruia solii au avut ultima regedin{a obignuitd comun d, dacd ce1 putin unuldintre soli mai are reqedinfa obignuitd pe teritoriul acestui stat la dataintroducerii cererii de divor!;
c) in lipsa regedintei obiqnuite a unuia dintre so{i pe teritoriul statuluiunde aceqtia au avut ultima regedintd obiqnuitd .o*un[ legea cetd{enieicomune a solilor la data introducerii cererii de divor,t:
d) in lipsa cetdteniei comune a sotilor, legea ultimei cetdtenii comunea sotilor, dacd cel pufin unul dintre ei a pdstrat aceastd cetdtenie la dataintroducerii cererii de divor,t;
e) legea rom6n6, in toate celelalte eazuri"In conformitate cu prevederile ar1. 207 din Legea nr.7l din 3 iunie
20lI pentru punerea in aplicare a Legii nr.2871200D privind Codul civil, ,,(1)
l) Dispoziliile carfii a VII-a "Dispozitii de drept internafional privat"a Codului civil se aplicd numai in cauzele deduse insiantei judecdtoreqti sauautoridlii competente dupd data intrdrii in vigoare a Codului civil, av6nd caobiect rapofturi juridice cu elemente de extraneitate, indiferent de data qilocul incheierii actelor ori producerii sau sdvdrqirii faptelor generatoare alerespectivelor raporturi juridice.
(2) In cantl raporturilor de drept international privat stabilite anteriorintrdrii in vigoare a Codului civil, competenla legii delerminate potrivit alin.(1) poate fi inldturatd dacd aplicarea sa conduce li consecinfe vaAlt injuste.
(3) in cauzele privind raporturi cu elemente de extraneitate aflate perolul instanfelor judecdtoreqti sau al autoritdtilor competente, legea aplicabilase determind conforun normelor de drept internafionil privat upti.uUit. p6ndla data intrdrii in vigoare a Codului civil.
4 rod corespunzdtor
ori de
*ffiiil#fit*ff,*,il
t#:l.in:il$ ;,il'ri ;,'; *.^ t r$?'iecramant, . ^ .ro,nic'iur ce
^a
'ffiT:{ln:l *"i;t$#t*lj"l qqtr JnffiI'I r ff
,::;: fflc'ns'ii'{ui"jl"i'"r"t-**t++i,#l***i**#,'}ittlru
tfit*tlfillhi H .-..di'},$d;l'Si.["{TTlJ,il}T[":*'] I . ^-"' recramantur
R rieclarnantul oatrvr v* upatal::ll.]. 6"rrarat apel reclarlantul K r
Ti;rl;:*#.l*;'.;;:',ffip, i o,it iiii u':::,1',ll:,"f,i:lf Hil il; il e nte di sp e
torlri"ilt comunitar in spela )ur* '^'- .rn r? nronunlata de- Tribunal
;;"dii{,T dec,z,acivi16 r,' !i' l*,,ililll,'
5
avand ca obiect divor!, a fost anulata sentinla qi trimisd cauza spfe
rejudecarea la Judecdtoria Craiova'
Pentru a decide astfel, instanla a relinut :
Parlile din cauz6 sunt cetdleni romini, cdsdtoria acestora
inregistrandu-se de asemenea in Rombnia' Potrivit NCC starea civi16 a
f"rJoutt.l este guvernatd de legea nafionald'
Competerl" i;i;alionila in materie de divor! in Uniunea. E'uropeand
este reglementath de Regulamentur 220112004, acea.sra avind prioritate fald
de legea internd.Astfel, aft.3 din Regulament prevede anumite instanle la care pdrlile
pot apela alternativ. Compet.nlu pt&.de art.^3,4,qi 5 sunt exclusive doar in
sensul ca pdrlile nu pot apela tu uit" inttanfe irt' .afata celor prevdzute in mod
"^pr"r, iai nu in seniul ci existd o ordine prestabilitd.
principalele criterii sunt regedinp otiqnuitd a unuia sau a ambilor so!i'
ori cetdleniJambilor so!i( aft' 3lit'b )'Aqadar, in cauza competenl; iry3lt:|": romAne este determinatd'
potrivit aft. 3 fii. U din'R"guiamentul 2201i2003, de cetSlenia p6rlilor' at6t
ie"lamantul cAt qi pdrAta fiind cetdleni romAni'''"'*"'ffirriro' irnrtei decizii .a declarqt - recurs pdrdta R I
criticdnd-o pentru nelegalitate q;i netemeieiAicie, solicitdnd conform art'304
pct.9 C.pr.iivttd admiterea recursului'
A ardtal cd nu contestatd faptul cd in spela are prioritate dreptul
comunitar $i nici aplicabili tatea dispozililor Regulamentului CE nr'
220112003, ins6 considerd cd instanla de apel a fbcut o aplicare greqitd a
legii, alegfind dintre variantele alternative prevdzute de acest Regulament
art.3 lit.9, in ciuda legiferarii in acelaqi Regulament a art.3lit'a care prevede
faptul cd este competentd sd hotdrascd asupra problemelor privind divorlul
qi instanla judecdtoreascd din statul *.*b* pe teritoriul cdruia se afl6
ultima reqedinla obiqnuita a solilor in condiliile in care unul dintre ei inc6
locuiegte acolo.Se impunea admiterea excepfiei lipsei de competenld a 'instan{elor
judecdtoregti in RomAnia daca insianla de apel lua in calcul existenla in
codul civil Roman a disp oz. art.2600lit.a.b,c reglementdri identice cu cele
prev. de art. 3 lit.a din Regulamentul 220112003'
Fala de aceste aspecte, in cauzd sunt incidente dispoz' arI' 5
Transformur.u *purarii de drept in divor!- potrivit cdrora ,, F6r6 a aduce
atingere art.3 insianla judecdtoieascd dintr-un stat membm care a pronuntat
o hotdrdre privind separarea de drept este competenta, de - asemenea sd
transforme aceastf hotdrare in divo4, in cazul in care dreptul acestui stat
membru Prevede aceasta.
A menlio nat cdambii soli au reqedinla in Italia, cei doi minori avdnd
aceeaqi rezidinlit, iar reclamantul lucreazd, in Italia, chiar procuratorul
reclamantului recunoscdnd prin actiunea introductiva faptul c6 ultima
regedin{acomundasolilorafostqiesteinltalia.
tr
6Instanta de apel a ignorat dispoz. art. 15 din Regulament fiind de
netdgdduit fapful cd in spe!d,, mai bine plasate sunt instinfele judecdtoregtidin Italia , lara membrd unde minorii au locuit dintotdeauna.
Mai atatd, cd rolul instantelor judecdtoreqti in ltalia- P exista inc6din luna septembrie 2012 i Arpa efectuarea procedurii prealabile aconsilierii in luna iulie 2012 ) un dosar avdnd ca obiect r.purur. de drept.
Prin int6mpinare intimatul a solicitat respingerea recursului iniruc6tinstanfa de apel in mod legal a frcut aplicarea dispoz. art. 3 3 lit. b dinregulamentul CE al Consiliului nr. 220112003- in conformitate cu Noul codcivil starea civild a persoanei este guvernatd de legea nafional[, astfel cummotiveazd qi instan{a de apel.
Se aratd cd s-a fbcut dovada cd reclamantul a locuit in Romania maimult de un an inaintea introducerii cererii de divor,t, acesta nemailocuind inItalia, iar minorul R I n nu s-a nrscut in Italia, aga cum sustineintimata ci in Romania. ' rlerrs' ues vuu , -
doresc sd divorfeze nu se regdsesc inanterior, dar ambii au cetdtenia rom6nd,
de judecata din Romdnia in baza dispoz.
In cazul in care sofii careniciuna dintre situafii-le enumeratepot atrage competenfa instantelorart.3 alin. I lit. b din Regulament.
Prin unnare, toate instantele suq deopotrivd competente sdsolu{ioneze cauza, neexist6nd o ierarhie intre instanlele competenie, in spelafiind incidente dispoz. art. 3lit. b din Regulament- dovedind prin copiile deidentitate ale sofilor depuse la dosar aptut cd ambii soli au cetdleniarom6nd, atrdgdnd competenfa instan{elor rom6ne in solufionarea cererii dedivor!.
S-a ardtat cd reclamantul a lucrat sporadic in Italia gi in prezent numai lucreazd qi nu a avut documente de identitate italiene.
Prin decizia cllld, nr. 8960115 octombrie 2013, pronunfata in dosarulnr' 22339121512012,
de Apel Craiova, a respins ca nef:ondat recursuldeclarat de p6r6ta R I impotriva decizei civile numdrul 10g dindata de 18 iunie
.2013, ,pronunfatd de Tribunalul Dolj - Sec{ia pentry minori9i familie in dosarul numdrul 22339121512012, in contradictoriu cureclamantul gi pe intimat R I ; s-a luat act cd nu se solicitdcheltuieli de judecatd.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de control judiciar a retinuturmdtoarele: ) '-
Fafd de criticile recursului care se circumscriu in esenfd aceleiaqi idei,instanla va rdspunde tuturor acestora ?n urma unei analize unitare, printr-unconsiderent comun, av6nd in vedere gi susfinerile intimatului formulate prinintdmpinare.
In primul r0nd se impune a fi analizatd natura competentelor gi acriteriilor prevdzute de art.3 din Regulamentul cE 2201120fR:
Potrivit art.3 din Regulamentul CE nr.220112003 al Consiliului din27'11.2003, modificat prin Regulamentul CE nr.2ll6l2004 al Consiliuluidin2 dec.2004, sunt competente sd hotdrascd in problemele privind divorful,separarea de drept qi anularea cdsdtoriei instanlele judecatoreqti din statul
7
membru: a) pe teritoriul c[ruia se afl6: - reqedinla obiqnuttd a solilor sau
ultima reqedinld obiqnuitd a soliior in condiliile in care unul dintre ei incd
locuieqte -acolo;
sau regedinla obiqnutl| a pfirfltului; sau in caz de cerere
comun6, reqedinla obiqnuitd'a unuia dintre so!i; sau reqedinla obignuitd a
reclamantului in cazulin care acesta a locuit acolo cel pulin un an imediat
inaintea introducerii cereri; sau reqedinla obiqnuitd a reclamantului ?n cazul
in care acesta a locuit acolo cel pulin gase luni imediat inaintea introducerii
cererii qi in cazul in care acesta 'este
fie resortisant al statului membru
respectiv, fie, in cazulRegatului Unit qi al Irlandei, are ,,domiciliul" in acel
loc; b) de cet6lenie a celoi doi soli sau in cazul Regatului Unit 9i al Irlandei'
statul,,domiciliului" comun.
conform acestei dispozilii ,poate fi sesizata oricare dintre instanlele
menlionate la art.3, n..^ittand o anumitd ierarhie, competenla fiind
alternativfi, prin prevederea mai multor criterii de atribuire a competentei,
criterii care nu opereazdin cascad[,prin alunecare.
Sistemul de repart rzare a competenlelor instituit de Reguiamentul
nr.2Z0ll1003 in materia desfacerii legdturii matrimoniale nu urmdreqte sd
excludd competenle multiple. Dimpotriva, coexistenla mai multor instanle
competente, ffird a fi stabilita o ierarhie intre ele, este prevdzutd in mod't:expres.
Criteriile de competenld enumerate la art.3 sunt alternative' nici unul
dintre ele nu prevaleazd asupra celuilalt cauza C-168/2008.
Totodaid, in lumina obiectivului regulamentului menlionat care
vizeazd garantarea securitdlii juridic e, art.6 din acesta prevede, in esenfd, cd
aceste competenle definite in art.3-5 din acelaqi regulament nu au caracter
exclusiv.Aceasta inseamnd c5 nu este posibild introducerea unei acliuni de
divor! intr-un stat membru, decdt inbaza regulamentului menlionat.
Dacd criteriile enumerate la aft.3 alin.l lit.a din regulamentul
men{ionat se intem eiazd in diverse privin{e pe reqedinla obiqnuitd a solilor,
criteriul enunlat in acelaqi alineat lit.b este cel al ,, cetSleniei celor, doi.soli
sau, in cazul Regatului Unit al lrlandei, a statului ,,domiciliului" comun". In
consecinfd, in u{uru cazului celor din urmd doud state membre, instantele
celorlalte state membre a cdror cetdfenie o delin solii sunt competente s6
solufioneze acliuni in materia desfacerii legdturii matrimoniale'prin urrnare, regulamentul, in mdsura in care considerd cetdtenia un
criteriu de atribuire a competenfei, privilegiazd un element de legdturd
univoc Ai uqor de pus in apiicare. Regulamentul nu prevede un al criteriu
aferent cetdleniei pr...r*, in special, efectivitatea acesteia din urm6. Astfel
necesitatea unui control a elementelor de leg[turd dintre soli qi cetd{eniile lor
ar ingreuna verificarea competen{ei juridice, ceea ce este incompatibil cu
obiectivul care urmdreqte sd faclliteze aplicarea regulamentului prin
utihzareaunui criteriu de legdturd simplu gi univoc'
in temeiul regulameniului, un cuplu care are numai cetdlenia unui stat
membru este intotd.uunu in mdsur[ se sesi zeze tnstanfele acestuia, chiar
dacdregedinla obiqnuitd a acestora nu ar mai fi situatd in acest stat de mai
-\\mu[i ani $i nu ar
aceasta din urmd.
8
mai exista decdt pufine elemente de legdturd reald cu
Fa!6 de cele expuse, un al doilea criteriu important este ,,cetdtenra",
regulamentul permilAnd ca divorlul sd poatd fi introdus la instanla din lara de
cet6{enie a celor doi so!i, doar in cazul in care aceqtia au cetd}enie comund,
cum este cazul in sPe!6.
Se impune in al doilea rAnd a specifica ce inseamna qi ce efect are
institulia gi implicit procedura de separare a solilor, privitd prin prisma legii
italiene.Se reline cd in pricina prezentd s-a declanqat, in Italia Tribunalul
P procedura de separare a so{ilor, aceasta nefiind finahzatd. (se au invedere inscrisurile depuse in apel )
in cazul in care , pe timpul cdsdtoriei au loc conflicte intre soli care
fac intolerabila continuarea convieluirii sau care cauzeazd un prejudiciu
educaliei copiilor, fiecare so! se poate adresa judecdtorului pentru a cere
suspendarea efectelor cdsdtonei. Criza matrimoniald poate duce la separarea
personald a solilor care, dacd se prelungeqte in timp, poate duce la divor!.Separarea se diferenliazd de divor! pentru cI nu pune capdt cdsdtoriei,
ci influen\eazA numai rapoartele personale gi patrimoniale ale solilor (se
drzolvd comuniunea legald a bunurilor,incesazd obliga\iile de fidelitate qi
coabitare), pe ldnga acestea, acesta are caracter temporar, este posibil, de
fapt, sd se facd reconcilierea (revenirea la traiul impreund) f6ra nici o
formalitate, frcOnd sd inceteze efectele produse de aceasta.
Cdnd solii srmt de acord asupra voinlei de a se separa, pot decide
condiliile separdrii in mod consensual. In aceastd situalie separarea este
judiciara. Separarea personalS, de aceea, poate fi judiciard sau consensuald.
in consecinfd efectele care derivi din separare in raporturile dintre soli
sunt urmdtoarele;- se men{ine legdtura cdsdtoriei, deci solii nu pot contracta o altd
cdsdtorie;- inceteazd obhgaliile de coabitare gi colaborare;- se menfin obligaliile de asistenld moralS qi intrelinere;- inceteazd drepturile de succesiune pentru solul cdruia i se datoreazd
separarea.- inceteazd comuniunea legald a bunurilor solilor.Ulterior conform legislaliei italiene, divorlul poate fi acordat solilor
care trdiesc separat, continuu de o anumitd perioadd de timp. Acesta este
definit in legislalia italiand ca fiind divorful amdnat.
Separarea poate fi consensuald sau judiciard, insd in ambele cazu'rr ea
trebuie declaratd in fala judecdtorului. Divortul nu se acordd automat dupd
expirarea termenului de separare, deoarece solii trebuie sd introducd o cerere
de divor! . Cauza de divor! este separarea in fapt qi aceasta este omologatd
sau atestatd prin hotdrdre judecitoreascd.
Potrivit legislaliei italiene, oricare dintre soli are dreptul sd introducd o
acliune de divor! daca respectivul cuplu s-a separat in mod legal sau de
comun acord de cel pulin trei ani de la data infrliqarii in instan!6 in cadrul
Iprocedurii de separare. Separarea 1ega16 inseamnd cd nu mai existd
obligalia legala a solilor de a trdi impreund. Separarea de facto este lipsitd de
efecte (cu exceplia situaliilor intervenite inainte de Actul de reformdnr.15Ill975).
Separarea nu are niciun efect asupra raporturilor dintre soti, cu
exceplia faptului cd determind o deteriorare a legdturii dintre aceqtia.
Separarea legd poate interveni ca urmare a unei hotdrdri judecdtoreqti
sau prin acordul ambilor so!i.In Italia cdsdtoria poate fi desfrcutd dacd judecdtorul stabileqle cd
uniunea spirituald qi materiald intre soli nu poate fi menlinutd sau
reconstituitd.Dreptul italian admite doud tipuri de divor!: divorlul imediat care
permite reglarea unor situalii exceplionale ce nu se regdsesc qi divorlulam0nat care cuprinde aproape in totalitate acfiunile de divor!.
Divorful imediatDivorful imediat este posibil la simpla cerere a solului inocent in trei
cazuri;- condamnarea sofului pentru delicte grave comise ?nainte sau in
timpul cdsitoriei.- oblinerea divorlului sad recisdtor*ea in strdindtate de citre unul
dintre so1i.
- neconsumarea cdsdtoriei.Aceste situalii nu se regdsesc in spefd.
Prin urmare, rapoftat la cele prezentate mai sus, separarea so{ilor nuechivaleazd cu declangarea procedurii de divor! efectiv, fiind proceduridiferite. Instanta italiand prin declan$area procedurii de separare nu a fostsesizati cu o cerere de divor! propriu-zisd.
Aqa cum s-a ardtat separarea de fapt nu constituie divorlul propriu-zis,ci reprezintd chiar o cauzd de divor!, fiind anterioard qi diferita acliunii dedivort.)n
In consecintd, fald de considerentele prezentate, se reline cd instanlaitaliand nu a fost incd sesizatd, cu o actiune de divor! in mod efectiv,neputdnd fi agadar consideratd, ca fiind prima instanld legal investitd inmaterie de divor!.
Singurele instante investite cu o actiune de divor! propriu-zisd suntinstan{ele romdne gi potrivit art.3 lit.b din Regulamentul CF.22A112003 suntcompetente instanlele rom0ne sd solu{ioneze cauza.
Neput6ndu-se vorbi despre doud acliuni de divor! intre aceleagi pdrliintroduse in fala unor instanle diferite, doud state membre, nu sunt incidenteprevederile art. 19 alin.l din Regulamentul menfionat ,ce reglementeazdlitispendenla gi suspendatea cauzei in sensul cd instanfa ulterioard sesizatdsuspendd judecata pAnd la stabilirea competenlei primei instanle sesizate, iarin situalia in care prima instantd se declard competentd, instanla sesizatdulterior igi declind competenla in favoarea acesteia.
In acest caz partea care a introdus actiunea la instanla sesizatd ulterior,poate intenta acliune la prima instantS.
10Aceastd ipotezd prevdzutd de art.I9 alin.l Regulament nu este
incidentd in spe!5.In temeiul regulamentului, pdrfile aveau posibilitatea de a sesiza, la
alegerea lor, instantele unuia sau ale altuia dinire state. Dar cum instanfaromdnd a fost prima sesizatd cu un divor! efectiv, prin rapo rtare la criteriulcetdleniei de care s-auzat de cdtre pafte, instanfa romdnd este competentd sdsolufioneze cauza.
In concluzie, competenta de solutionare a ac{iunii de divort aparlineinstantei romOne. Astfel, din interpretarea dispoziliilor legale reiese ca qiconsecin!6, cd un al doilea criteriu important, in situalia prevdzutd" deRegulament este ,cetdfenia". Divorful poate fi introdus la instanla din lara decetdferiie a celor doi sofi, doar in cazulin care acegtia au cetdfenie comund.
Ca exemplificare, conform elementelor concrete ale spe{ei, un cupluformat din doi cetdteni romdni cu rezidenla in Italia doresc sa-Oivo4eze:potrivit regulilor enunfate mai sus, concetd{enii noqtri au dreptul sd facdcerere de divor! in Italia. De asemenea, concetdlenii noqtri pot fac; cerere dedivorf qi in Rom6nia pe criteriul cetdfeniei comune.
In al treilea rdnd, dupa stabilirea competenlei jurisdicfionale in dreptulinternalional privat (in baza Regulamentului), etapele firegti suntdeterminarea competentei materiale gi* teritoriale iprocedura civildaplicabila) qi ultima etapd stabilireae teg'ii aplicabile ,;u mentiunea caRegulamentul Bruxelles II bis nu contine norme-de solulionare a conflictuluide lege.
Este foarte important a se face distinclia intre domeniul de aplicare aRegulamentului CE 220112003 gi legea aplicabila divorlului cu elementelede extraneitate, in vederea evitdrii oricdrorionfuzii intre acestea.
Se impune a se face urmdtoarele precizdi:Aplicarea in Romdnia a Regulamentului cE 220112003
competenfei in materia divortului qi a incredinfdrii copiilor,existenta unui element de extraneitate;
- Regulamentul nu contine norrne de drept material - se stabilegte doarstatul competent, nu gi legea internd aplicabila divo4ului in substanla ei.
Se aplicd doar pentru competentd, recunoaqtere gi executarea uneihotdrdri cu elemente de extraneitate.
- Domeniul de aplicare din punct de vedere al obiectului cauzei:1. Divort, separare de drept, anulare cdsdtorie;- Sunt excluse de la aplicare concubinajele, parteneriatele inregistrate
sau legdturile intre persoane de acelagi sex.2. Rdspunderea pdrinteascd: incredintare minor, drept de vizitd,;3. Mdsuri de protecfie privind copilul (exemple: tuteld, plasament);4. Mdsuri de protectie privind bunurile copilului;5. Rdpirea minorului (dar nu in sens penal);Ordinea de solulionare in cauzele cu elemente de extraneitate este:
determinarea competenlei jurisdic{ionale in dreptul internafional privat (inbaza Regulamentului); determinarea competenlei materiale qi ieritoriale
in privinfapresupune
11
(procedura civild aplicabila); stabilirea legii aplicabile, , lt,ti,tmentulffi;;#]I bi;;;;til ;o.*. de solulion are a conflictului de legi'
. 1'
il ,*ft;t",ir*aro*1 pas dupa siabilirea competenlei jurisdiclionale-.t'
^l^--^ .,.^^+^Ft6l cl
"r,. u..iu"d;;,;ili i;J;"r;.;;petentd din punct de vedere material qi
teritorial sa solutioneze pricina'Potrivit art. 914 alin. 1 Noul Cod de procedurb civila- Cererea de
divor! este de competenla judecdtoriei in circumscriplia cdreia se afl[ cea din
urm6 locuinld comrna a solilor. Dacd solii nu au avut locuinld comund sau
dac6 niciunul ainir. soli nu mai locuieqie in circumscriplia judecdtoriei in
care se aflfi cea din urmd locuinld comun[, judecdtoria competentd este
aceeain circumscriplia cdreia iqi are locuinla pirfitul, iar cfind p0r0tul nu are
locuinla in lard gi instanlele romAne sunt competente international' este
competenta judecitoria in circumscriplia cdreia iqi are locuinla reclamantul''
ASaiar, din punct de vedere material este competentdiudecdtoria'
or, in cauzd'reclamantul a f6cut dovada cd a avut ultimul domiciliu in
in acest sens carte de identitate, procurd speciald
autentificatd sub m. 852129'08.20 I 3'
Sub aspect teritorial , fa\d de probele administrate qi de cele expuse
lindnd ,.urnu de ultima tezd a articolului menlionat, se reline cd este
competentdteritorialJudecdtoria Craiova' tr
Potrivit art. 496 N.C.pr.civild, instanta va respinge ca nefondat
recursul declarat de p6r6ta n I Se va lua act cd nu se solicitd
cheltuieli de judecati.- --i;..i-ud..ure, dosarul a fost inregistrat pe rolul Judecdtoriei Craiova,
ladatade 04.12.20f3.La termenul de judecatd din data de 25.02.2014, s-a depus la dosar de
cdtre reclamant, pr"iitu* de acliune prin care a solicitat exercitarea
autoritalii perinteqti asupra minorilor R 9i
, in comun, d. cdtre ambii p6rin!i, stabilirea locuinlei minorilor la
domiciliul tatalui reclamant.-" .-. il ,ufriAiur, a solicitat reclamantul, in situalia in care se va stabili
locuinla minorilor la mama pdrdt6, incuviinlarea programului legaturilor
personale ale reclamantului cu minorii, in utmdtoarea modalitate: o
iapta*an d,, in vacanla de iatnd, o sdptdmand in vacanla de primdvard, o lund
in perioada vacanlei'de vard,de vineri orele 18:00, pand duminica orele 17
:00^, in prima qi a ireia sdptdmand a fiecdrei luni a anului, de zilele de naqtere
ale minorl\or,26.12, respectiv 18'07, in fiecare anpar'
La data de 20.01 .2014, pdrdta a depus la dosar intampinare qi
cerere ,*.orru.nli;l6 prin'care a solicitat instanlei admiterea acliunii,
admiterea cererii reconvenfronale, desfacerea cf,sdtoriei din culpa
reclamantului pfirdt, reluarea de cdtre pdtdtd a numelui purtat anterior
cdsdtoriei ,, acela de ,, V ", stabilirea locuinlei minorilor R
, ndscut d l'a data qi R ,
nlscut la data de , la mama pdtdtd, exercitarea autoritalii
parinteqti cu privire la minori, in comun, de citre ambii pdrinli' obligarea
12
reclamantului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilorconform veniturilor realizate de acesta.
in motivarea cererii reconvenlionale a ardtat pdrdta- reclamantd cdpdrfile s-au cdsdtorit la data de .2002, din relatiile lor au rezultatminorii susmentionati, tar ulterior acegtia s-au despdrlit in fapt, in urrnapdrdsirii domiciliului conjugal de cdtre reclamant, in mod nejustificat,ulterior acesta refuz6nd sd se mai intoarcd acasd qi refuzAnd sd contribuie laprocesul de cregtere gi educare al minorilor.
In drept qi-a intemeiat intdmpinarea gi cererea reconventionald pedispo-ifiile art. 205- 209 C.pr.civ.
In scop probatoriu s-au dispus efectuarea anchetei psihosociale ladomiciliile pd4ilor, conform art. 396 cod civil gi art. 229 alin. 2Iitera b dinLegea nr.J l/3 iunie 20ll de punere in aplicare a Legii nr.28712009, fiinddepus la dosar referatul de anchetd psihosocialS nr. .02.2014,efectuat de Primdria comunei R judelul D Serviciul AutoritateTutelard, la domiciliul reclamantului.
Totodatd s-a dispus efectuarea anchetei psihosociale la domiciliulpdrAtei din ltalia, prin comisie rogatorie, la termenul de judecatd din data de14.10.2014, apdrdtorul reclamantului, avocat Velescu Cristina, invederdndcd reclamantul renunti la proba cu and.reta psihosociali la domiciliulp0r0tei din Italia, pentru cd s-au dovedit condiliile de locuit, prin probeletestimoniale administrate in cauzd.
La termenul din data de 25.02.2014, instanta a luat o declara{iecomund pdr,tilor, prin care acestea qi-au exprimat consimtdmfintul Iadesfacerea cdsdtoriei prin acord, reluarea de cdtre pdr?fid a numelui purtatanterior cdsdtoriei, acela de V exercitarea autoritdtii pirintegti cu privirela minorii R , ndscut acela data de 9i R f , ndscut la , in comun, de cdtre ambiiparinli.
La solicitareapd\ilor, instanta a incuviinlat in scop probatoriu, pentrudovedirea condiliilor pe care oferd parfile pentru creqterea gi ,educareaminorilor, administrarea probei testimoniale, fiind audiati la termenul dindata de 15.04.2014, martorele G T , propusd de reclamant qi
propusd de pdrdta, declaratiile acestora fiind consemnate gi atagatela dosar.
Analiz6nd actele gi lucrdrile dosarului, instanta constatd faptul ca soliis-au cdsdtorit la data de , iar din relaliile lor au rentltat minoriiR , ndscutd la data de gi R
, ndscut Ia data de gi, dupd cum rezultd dindepozilia martorei G T propusd de reclamant, in calitate de sord areclamantului, solii s-au desparlit in fapt in urmd cu circa doi ani, in unnapdrdsirii de cdtre reclamant a domiciliului conjugal, acesta intorcdndu-se in!ard, intrucdt nu mai avea de lucru in Italia.
Martora a declarat ci reclamantul a vrut sd ia cu el gi copii, insdpdrdta s-a opus, iar de atunci, minorii rezultatt din cbsdtoria lor au rdmas iningrijirea exclusivd a mamei pilrdte, care locuiegte intr-un apartament
inchiriat, ea le oferd conditii
locative.A ardtat martora cd minorii sunt ataSatr
tatdl lor la telefon, aproape sdptdm0nal; c0nd
le-a mai trimis minorilor bani'
A menlionat martota cd
vizitdla minori in Italia.
bune de cregtere Si educare, precum $t
reclamantul a
de ambii Pdrinli, ei vorbesc cu
a avut posibilitali, reclamantul
fost de sdrbdtorile de iarn6 in
Copii sunt la $coald in Italia, iar mama ii conduce 9i ii aduce de la
9coa15. ! y _^r^ .-^i €-C.opiisuntinfluenlalidemam6,insensulcSestemaifrumossa
locuiascd in Italia, decdt in Romania'
Martora P c , propusd de pdrit6, a declarat c6 so{ii s-au
desp[rlit in fapt in luna februarie ZOtZ,in urma pardsirii de cdtre reclamant a
domiciliului conjugal.De atunci, itinorii rezultati din cdsdtoria lor au rdmas ln lngrulrea
exclusiv6 a mamei p0r6te, care le oferd conditii bune de cre$tere 9i educare,
ei fiind mult mai atigali de aceasta, dec1t de tatdl reclamant'
A declarat martora cd tatdl comunicd cu copii periodic, iar acesta le
trimite bani sPoradic i.Martora a inveder at cd pdr?fia are sErviciu in Italia, rcahzdnd circa
lunar,,pdtdtaare un apartament inchiriat in Italia' localitatea
dotat cu toate utilitalile necesare , oferind conditii locative
bune minorilor , pdrdta ii duce zllntc pe minori la $coal[.intrucdt u*b.1. pa4i au solicitat desfacerea cdsdtoriei prin acordul lor,
instanla va face aplicarea dispoziliilor- art. 3.73 litera a din codul civil'
potrivit cdrora ,, Divo4ul poaie avea loc prin acordul sofilot, la cererea
ambilor soli sau a unuia dintre soli acceptatd de celalalt sot" qi att' 314litera
a cod civil, in care se preved"Ld,,divo4ul prin acordul solilor poate fi
pronunlat indiferent de casdtoriei qi indiierent dacd existd sau nu copii
minori rezultaTr din cdsdtorie".
Fala de cele relinute qi constatate, instanla aprecia-a cd relaliile dintre
soli sunt grav qi iremediabil vdtdmate, nemaiputind fi reluate, motiv pentru
care,avAnd in vedere prevederile art. 313lit. a c.civil, art.314lit' a c'civil qi
art".613 indice I C. proc. civ, a$a cum au fost modificate prin
dispoziliile Legii nr. 2021i26.10.2010 privind unele mdsuri pentru
accelerarea soluliondrii proceselor, urmeazd a se admite in parte acliunea
precizatda reclamantei, va admite in parte cererea reconvenlionala qi va^dirpun.
desfacerea c5sdtoriei prin acordul solilor.
t.*.i"f dispoziliiloi art. 383 alin. 3 c.civil, p0rdta iqi va relua
numele purtat inainte de cdsdtorie, acela de ,, v ".In ceea ce ii priveqte pe minorri rczultali din cdsdtoria pdrlilor, din
probele administr ay-)rezul6 (jdde la data desparlirii in fapt a.solilor, aceqtia
au rdmas in ingrijirea e^clusiva a mamei parate, fiind ataqati ins6 de ambii
pdrinli.
-\\
14
potrivit dispoziliilor art. 6 litera i din Legea nr. 21212004 privind
proteclia gi promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se
iealizeazd respectarea qi garantarea drepturilor copilului este asigurarea
stabilitalii qi continuitaliiin ingrijirea, creqterea qi educarea copiilor.
in vederea asrgurarlr unel continuitdli in mediul familial qi a unui
climat familial stabil, instanfa apteciazd cd se impune ca minorii sd fie
crescuti in continuare de mamd, care s-a ocupat foarle bine de creqterea qi
educarea lor, mdsura venind in intdmpinarea principiilor stabilite in
legislalia privind proteclia minorilor, iar despdrfirea de mama lor se
constituie intr-o gravd incdlcare a drepturilor copilului.Nu se contestd ataEamentul minorilor fala de tatdl reclamant, insd
mama poate oferi condilii materiale, afective qi morale superioare, creqterii
gi educdrii copiilor, astfel cd este in interesul superior al minorilor sd li se
stabileasca domiciliul la mama pit?fid.Prevederile art. 396 alin. 1 din codul civil stipuleazd cd ,, Instanla de
tutel6 hotdrdqte, odatd cu pronun[area divorlului, asupra raporturilor dintre
parinlii divorfa{i qi copiii lor minori, fndnd seama de interesul superior al
copiiior, de concluziile raporlului de anchetd psihosociali precum qi, dacd
este cazul, de invoiala pdrinlilor pe care ii ascultd".
in cuprinsul prevederilor art.397 din epdul civil se menlioneazd cd ,,
dupa divo4, autoritatea pdrinteascd revine in comun ambilor p6rinli, afard de
cazul in care instanla decide altfel ", iar dispozi{iiie art. 398 alin. I din codul
civil mentioneazd cd ,, dacd existd motive intemeiate, av0nd in vedere
interesul superior aL copilului, instanla hotdrdgte ca autoritatea pdrinteascd sd
fie exercitatd numai de cdtre unul dintre pdrinti".in ceea ce priveqte locuinla copilului dupd divort, art. 400 din codul
civil men[toneazd cd ,, in lipsa in{elegerii dintre parin}i sau dacd aceasta este
contrard interesului superior al copilului, instanla de tuteld stabileqte, odatd
cu pronuntarea divorlului, locuin{a copilului minor la pdrintele cu care
locuieqte in mod statornic.Dacd pdna la divor! copilul a locuit cu ambii pdrinli, instanla ii
stabileqte locuinla la unul dintre ei, 1inOnd seama de interesul sdu superior".
in spe!6, instanfa constatd cd, dupa cum rczultd din probele
administrate, de la data desparlirii in fapt a parlilor, reclamantul a pdstrat
legdtura cu minorii, contribuind sporadic la ?ntre{inerea 1or, reclamantul
dolegte in continuare sd contribuie la procesul de educare 9i intrelinere al
minorilor, astfel incdt instanla considerd cd se impune ca, in conformitate cu
dispoziliile art. 391 din codul civil, autoritatea pdrinteascd asupra minorilorR , ndscutd la data de 9i R
, ndscut la data de , sd fie exercitatd in comun
de cdtre ambii parinli qi, pentru cd s-a dovedit ataqamentul reciproc profund
dintre mamd gi copii, se apreci azd cd este in interesul minorilor sd li se
stabileascd locuinla la mama pdrdtd, aceasta fiind de altfel pdrintele cu care
copilul locuiegte in mod statornic( in sensul dispoziliilor art. 400 alin. I qi 2
din codul civil).
15
Avdnd in vedere acordul pd4ilor, rezultatul ancheteipsihosociale, optiunea gi interesul minorilor R ,ndscutd la data de gi , ndscut ladata de , in temeiul prevederilor art. 396, ar|".398 alin. 1, arl.
400 alin. I gi 2 , dfi. 496 alin. I qi 4, art. 506 din codul civil, instanla va
dispune exercitarea autoritSlii pdrinteqti asupra minorilor, in comun, de
cdtre ambii parinfi precum qi stabilirea locuinfei minorilor la mama pdrdtd,urmdnd ca, potrivit dispoziliilor art. 524, art. 525 alin. l, dfi. 529, art. 530
alin. 2, art. 532, art. 533 alin. 1 din codul civil, art. 613 ind. I alin. 4 tezaultimd din codul de procedurd civild, reclamantul sd fie obligat cdtrepirdt6,,' in favoarea minorilor la plata unei pensii de intretinere in cuantumde 252lei lunar, ( cdte 126lei lunar pentru fiecare minor), incepdnd cu datapromov[rii acfiunii(31 august 2012) qi pdna la interuenirea unei cauze legalede modificare sau incetare a obligaliei.
Faptul cd reclamantul nu realizeazd venituri, nu il exonereazd deobligalia de a contribui la ?ntretinerea minorilor, obligalia de intrelinere fiindprevdzutd de lege.
Se prezumd existenta unor venituri suplimentare ale reclamantului,deoarece altfel nu s-ar explica.cum aceasta igi asigurd el insuqi existenla.Prin noliunea de mijloace la care se referd Codul Civil( in art. 527) se inlelegatdt mijloacele materiale, cdt qi aptitudinea de a munci a celui obligat laintretinere, care este izvorul oblinerii mijloacelor materiale.
La stabilirea noului cuantum al pensiei de intrefinere, instanta a avutin vedere salariul de bazd minim pe fard garuntat in p1at6, prevdzut dedispoziliile art. 1, alin. 1 din HG nr. 871114.11.2013, pentru stabilireasalariului minim brut pe tard, garanlat in p1at5, potrivit practiciijudecdtoreqti precum qi criteriile oferite de prevederile ar1. 529 alin. 2 dincodul civil.
in conformitate cu prevederile art. 262 alin. 2 din codul civil, ,,
Copilul care nu locuieqte la pdrinlii sii sau, dupd caz, la unul dintre ei aredreptul de a avea legdturi personale cu acegtia
Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat decAt in condiliile prevdzutede lege, pentru motive temeinice, ludnd in considerare interesul superior alcopilului".
In cuprinsul dispoziliilor ar1. 398 alin. 2 din codul civil, se prevede c5,in cazul in care instanfa hotirdgte ca autoritatea pdrinteascd sd fie exercitatinumai de cdtre unul din pdrinli, ,, celdlalt pdrinte pdstreazd dreptul de aveghea asupra modului de creqtere gi educare a copilului precum qi dreptulde a consimti la adoplia acestuia", iar in aft.401c.civil se mentioneazd cd ,,In cazurrle prevdzute la art.400, pdrintele sau, dupa caz, pdrrntii separati decopilul lor au dreptul de a avea Iegdturi personale cu acesta; in caz deneinlelegere intre pdrinli, instanla de tuteld decide cu privire la modalit5lilede exercitare a acestui drept."
Pdrinlii divorfali pdstreazd drepturile qi indatoririle pdrinteqti, darexerciliul acestora de cdtre pdrintele necustodian, suferd anumite limitdri gi
particularit6li.
16
insd acest pdrinte continua a avea dreptul qi a fi tinut de
indatorirea de a creqte copilul, dreptut la. pdstrarea legSturilor personale
dintre pdrinte qi copil fiind.exprJ;;:in{1y1;ynstitufional al respectdrii
dreptului la viala de familie precu,n qi protecliei speciale a drepturilor
copiilor' . ...^ ro^ola crrc mF 'rt6 mijlocul legal pus laDispoziliile legale sus menlionate ^repr^ez1Ti'::':::it.i;::
dispozilia parinteiui-iiuotfu, cdruia nu i-a foJt incredinlat copilul pentru a-qt
putea indeplini iniuto'i'ile sale ftt6;; conilu] minor' acest dt:tl:iand a fi
insd exercitat in a$a fel incit sd nu iiba o influenld negativd asupra
dezvoltdrii copilului, trebuind sa fie respectate condiliile normale in privinla
intrelindrii acestor legdturi' y ^^ aa 1-r.) tlAAL nriwin. nrPotrivit art. 18 alin. 1 din Legea nt' 27212004 privind-proteclta qt
promovar.u or.pirrriio, .opilului - rlpublicatd,._,,copilul are dreptul de a
menline relalii pirronal. qi-contacte diiecte cu parinlii' rudele' precum qi cu
alte perso"". ful;;;;;t; copilul a dezvoltat legdturi de ataEament"'
conform prevederilor art. iq utin 1 qi 2 din Legea nt' 212 din 2004
privind protec{ia qi prbmoyur.u Or.itutitot copilului - republic ild' " Copilul
care afost sepiioi u-uii parinti sau de unur dintre acestia printr-o masura
dispusainconditiilelegji*.4,.p.,1t'lmentinerelatiipersonalesicontacte Oir..t. .., amUli parinti, cu exceplia situatiei in care acest lucru
''
lor, instan 1a ua ivea in ueder. i*pt.1u t.atea cd
sd fie stabilit de aqa naturd incit sd asigur. o .oniinuitate a legaturii dintre
minori gi tatal lor, frrd ca acest luc*i d6t'nt'e in vreun fel minorilor' ale
cdrorinteresetrebuiecuprioritateprotejate.conform l;;irddenfei cu4ii Europene a Drepturilor omului creatd
in aplica rea art. 8 din Conu.nliu 'privinil.ap drarea drepturilor omului qi a
libertalilor funJamentale, ,,di; momentul qi datoriti insdqi imprejurdrii
naqterii .op1rr,ii i;1;; p6ttnti qi .onii ex.istd o leg6turd constitutiv6 de via!6
de familie pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decdt in
circumstanle exceplionale" ' Cauza Berrehab contra Olandei 9i "legdtura
personald di";;;i;te qi copilui ,au reprezint6 un element fundamental al
vielii a. ru*itj.i-'iu, *ruril. ,ur. i*piedica aceste relalii reprezinta o
ingerinla in dreptul la viala familiala" - cauzaJohansen contra Norvegiei'
Fala de i.i. t.fi*ite qi constatate, in temeiul textelor de lege sus -
menlionate,sevaadmitecapdtuldecerereprivindleeatylacuminorii,instanla apreciind c6, in raport de vdrsta acestora' acordul dintre p64i'
relaliile de afecliune dintr. iati",. qi copii, modalitatea de exercitare a
acestuidreptcorespunzatoa,.-intereselorminoriloresteceaalegaturiloracestora cu tatdl in domiciliul acestuia din urmd' iar sub aspectul duratei de
exercitare a dreptului, in ,uport de necesi 1alea menlinerii. unor relalii de
afecliune intre p[rinte qi copil, se considerd-cd interesele minorilor reclamd
ca legatura dintre ei sd se o.raioute in urmdtoarea modalitate: in prima qi a
17
treia sdptdm6nd a lunii, de sdmbdta, orele 10,00, p6nd duminica, orele
17,00, timp de o sdptdmdnd in perioada vacanlei de iarnd, o sdptdm0nd in
vacan\a de primdvard, timp de o lun6, in perioada vacanlei de vard qi de
zilele de naqtere ale minorilor - 26 decembrie, respectiv 18 iulie, in fiecare
anpar, ?n domiciliul tatSlui reclamant.Avdnd in vedere dispoziliile art. 453 C.pr.civ., va respinge cererile
p64i1or cu privire la acordarea cheltuielilor de judecatd, avAnd in vedere cd
nu s-a relinut culpa exclusivd a vreuneia dintre parli in desfacerea cdsdtoriei,
ambele fiind de acord cu adoptarea soluliei divorlului prin acord.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGIIorAnA$rE:
Admite in parte actiunea precizatd,, formulatd de reclamantul Radu!Iulian, domiciliat in domiciliat in
, ig-npotriva p6rdtei R I , cu
domiciliul ales la cabinetul de avocat N I R , cu sediul in
Admite in parte cererea reconvenlionald prectzatd, formulatd de pdrdta IDispune desfacerea cdsdtoriei incheiatd intre p64i qi inregistratd in
Registrul de Stare Civild al Primdriei C la nr. 1.08.2002, prinacordul solilor.
Pdr0ta iqi va relua numele purtat anterior cdsdtoriei, acela de ,,
V ".Dispune exercitarea autoritAfi pdrintegti asupra minorilor R , ndscutd la data de gi R
, ndscut la data de , in comun, de cdtre ambii pdrinliprecum qi stabilirea locuinfei minorilor la mama p?rr?ttd, urmdnd ca
reclamantul sd fie obligat cdtre p?r?ftd, in favoarea minorilor, la plata uneipensii de intrefinere in cuantum de ( cdte lunar pentrufiecare minor), incepAnd cu data promovdrii ac{iunii( 31 august 2012 ) qi
p6nd la intervenirea unei cauze legale de modificare sau incetare a obligaliei.Incuviin!eazd ca reclamantul sd aiba legaturi personale cu minorii, in
urmdtoarea modalitate: in prima qi a treia sdptdm0nd a lunii, de sdmbdta,
orele 10,00, pdnd duminica, orele 17,00, timp de o sdptdmdnd in perioada
vacanlei de iarnd, o sdptdm0nd in vacanla de primdvard, timp de o lund, inperioada vacanlei de vard, qi de zilele de naqtere ale minorilor - 26
decembrie, respectiv 18 iulie, in fiecare an pzr, in domiciliul tatdluireclamant.
Respinge cererile pa4ilor cu privire la acordarea cheltuielilor dejudecatd.
\\
1B
Definitivi cu privire la divo4, cu apel in termen de 30 zile de la
comunicare pentru celelalte capete de cerere.
Pronunlatd in qedinla publica de la 21 octombne 2014.
Preqedinte ' Grefier
Raluca Bontea Liviu Nicolae Nica
Red. R.B.Teh.iL.N.-5 ex.
t7.12.2014
ir'
