Transcript

SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I IN u m ă r u l

6(92)MARTIE

2 0 1 7

“Comunicareaareputereadeacreapunți,deafavorizaîntâlnireașiincluziunea,îmbogățindastfelso-cietatea”–spuneaPapaFranciscînmesajulocazionatdeziuacomunicațiilorsocialedinanul2016.Întărițideacestgândșiconvinșidemisiuneapecareamprimit-odeaducevesteaceabunăpână lamarginilepămân-tului,pentruaținepasulcusocietateașia-irăspundeîntr-unmodcâtmaiadecvatprovocărilor,comunitateaSeminaruluinostruși-aluatangajamentuldeafipre-zentădinnouînspațiulvirtual.Astfel,site-ulsemina-ruluiorădean,dupăceaprimitonouăformă,s-alansatîndatade25Martie2017,deBunaVestire-Sărbătoa-reaprindefinițieavestiriiceleibune. DorimsăvătransmitemveștibunedespreVes-teaceaBună.Vremsăcomu-nicăm cu dumneavoastră șiînacestfel,prinintermediulsite-uluinostru. Site-ul www.semi-naroradea.ro se dorește afiun spațiu al exprimării. Unspațiudeîntâlnire.Unspațiuîncare, sperămsăgăsiți lu-crurișiideiinteresante.Spe-rămsăgăsițiobucățicădinceeacefacemnoișidinceea ce ne preocupă.De asemenea, prin intermediulsite-ului ne veți putea contacta și ne veți putea facepropuneri de articole și studii sau, de ce nu, ne vețiputeasprijini. Vorbindadeseadesprerețelelesocialedigitale,SfântulPărinteemeritBenedictalXVI-leaasubliniatimportanțaevanghelizăriispațiuluivirtual.Acestatre-buievalorizatînmodechilibratșifructificatcurespectpentruaputeaîntr-adevărsăcontribuieînmodeficientla armonia familiei umane. Se constată totmaimultfaptulcădomeniuldigitalnuesteolumeparalelăsaupurvirtualăcidevineorealitatezilnicăamultorper-soane.Pelângăutilitateavirtualuluiîndomeniilecele

mairăspândite,acestajoacăunroldeosebitînceeaceprivește relațiile inter-personale. Comunicarea dintrepersoaneareodinamicitatenouăcaretrebuiesăducălacomuniuneadintrepersoane. Spațiul virtual rămâne totuși un instrument.Adesea se exagerează în ceea ce privește folosirealui.Dacăestescăpatdesubcontrolpoatetransformaviațaunorpersoaneastfelîncâtbeneficiilesănumaifieprezente.Esteuninstrumentpecareomulîlfoloseștepentruacăutarăspunsurilaîntrebărilesale.Internetuldevineloculîntrebărilorșialrăspunsurilor.Omulcon-temporanestebombardatderăspunsurilaîntrebăripecarenușile-apusniciodatășilanevoipecarenulesimte.Înziuadeastăziinformațiaestelaputere.Aici

informațiavinelatinecava-lul.Riscul este să fii luat devalșisănumaiștiideundeaipornit.Săuiți ce căutaipen-trucăajungilaalteinformațiidecare,poate,nuainevoieînacel moment. De aceea esteimportantsăfimatențilamă-sura folosirii acestui instru-ment.

Omul a căutat dintotdeauna adevărul.Acum,spațiulcăutăriisaleestelarg.Poateajungemairepedelaidei,lapersoane,lacuvinte…laCuvânt.InternetulesteunspațiucaretepoateajutasăajungilaDumne-zeu.Esteuninstrumentdeevanghelizare.Profitămdeaceastăposibilitatepecarene-aoferit-oștiința,pentruaajutapersoanelesăgustedinceeacecredemnoicăpoateajutalacreștereacredinței. Articolele,știrile,imaginilepecarelevețigăsivorfiopartedinviațanoastră.Vorfiopartedingându-rilenoastreși…dinmuncanoastră.Văinvitămsăneurmărițișisănesusțineți!

Pr. Anton CIOBA Rector

NOUL SITE AL SEMINARULUI NOSTRU

1

2 Seminarium Varadiensis

Am fost creați pe acest pământ ca să fimfericiți. Nu suntem rodul unui hazard impersonal, nusuntemființeapăruteîntâmplătorșicarenugăsescsen-sulexistențeiînacestimensunivers.Suntempersoaneuniceși irepetabile,createcuunscop.Spredeosebiredecelelaltevietățidepepământ,noi,oamenii,suntemunicafăpturărațională(celelaltevietățiseopresclali-mitainstinctului,reflexuluiși,eventual,dresării,darnuposedă rațiunea).Fiecaredintrenoiesteunmicrocos-mospersonalșiunic,programatpentrufericire-laniciunuldintreceleaproximativșaptemiliardedeoameninusemairepetăamprentadegetelor,banicichiarretinaochilorsautimbrulvocii-șinuexistăomcaresănuca-utefericirea.Întrebareaesențialăeste:noioareîncesauîncinenegăsimfericirea?Ceartrebuisăseîntâmpleînviațanoastrăcasăputemspunecăsuntemfericiți?Carearfielementulindispensabilfărădecareviațanoastrănuarmaiaveasens?Deundeneextragemnoidozadefericire? În data de 1 mai 2016, pe când mă aflam înCoasta de Fildeș, am participatla cea mai profundă bucurie aunoroameni:bucuriadeadevenicreștin.Patruzecidepersoaneaudevenitcreștini,dupăunparcursdepregătireșiinițierecareadurattreiani.Spredeosebiredelumeanoastră, unde majoritatea deve-nim creștini când încă suntemmici, în lumea păgână cel caredorește să devină creștin, esteobligat să parcurgă un itinerarpentru a-l cunoaștemai profundpeDumnezeulceladevărat.Decelemaimulteori,acestitinerarnuesteușor: întâlniri regulatecupreotulmisi-onar,asimilareaunorchestiunidestuldeabstractepen-truei,mulțikilometriparcurșipânălaceamaiapropiatăbiserică(șiaicinumăreferlaconstrucțiesauedificiu).Șitotuși...ofaccuzâmbetulpebuzeșifericițiîninteri-or.Măîntrebamdemulteori,cândstăteamșiîipriveamcumîladorăpeDumnezeu,undeadispărutaceabucuriaanoastră,avechilorcreștini,dea-LcunoașteșideastacuDumnezeu?Undeaplecatbucuriadea-icântasaudea-L lăudapeDumnezeu?Dece înEuropavăd totmaimulțicreștinitriști?Oarenuedeajunssă-LaipeDum-nezeucasăemanibucurieînjurultău? Amparticipatatuncilacelebrareabucuriei;mătreceaufiorii;eramculacrimiînochișinuștiamcumsăreacționez.Priveam,darnumaipriveamcuochiifizicicicuochiisufletului.Dupăritualulprincareceipatru-zeciaufostbotezați(delacopiideaproapeunanpânălabătrânidepeste70deani),aînceput„dansulfericiriicreștine”.Toatăbisericarăsunadestrigătullordebucu-rie;întimpcetoatăadunareacânta,ceiproaspăt-botezați

făceauturulbisericii,dansând.Dupăaproximativ15-20deminute,părinteleGabrielseridicădepescaunșizice:„Trebuiesăcontinuăm...cădacăîilas,potsăcânteșisădansezeoreîntregi!”.Șitoateacestea...pentruDumne-zeu!Deundeatâtabucurieșifericireîninimaunoroa-menicareabiaL-aucunoscut?Deundeatâtaentuziasmlanișteoamenicaretrăiesclalimitasărăcieimateriale?Cumsepoateca,cucâtaimaimultesăfiitotmaineferi-cit,întimpce,atuncicândaiminimulnecesarexistențeifizice,sufletulsăexultedebucurieîntr-unmodatâtdepătrunzător?Întrebărilacareîncămaimeditez... Peparcursulliturghiei,precumșiînzileleceauurmat,amasistat lacâteva„ciudățenii”caremi-audatdegânditmulttimpdeatunciînainte.Printreceibotezațierașiofemeie,alcăreisoțerapăgân.Respectacredințasoției sale, dar încă nu era convins și decis să devinăcreștin.Pentrucaeasăpoatăfibotezată,preotultrebuiasăaibăcertitudineacă,imediatdupăbotez,ceidoisevorcăsătorișiînfațaluiDumnezeu.Așadar,pentruaputeafibotezată,eatrebuiasăvinăîmpreunăcusoțul,caimediat

după botez să primească și sacra-mentulcăsătoriei.PărinteleGabri-elle-apropussăvinăîmbrăcațidemireșimireasășiastfelînaintedeînceperea liturghiei, i-am așteptatlaintrareaînbisericășii-amcon-dus înfațaaltarului.Dindragostepentrusoția lui,aacceptat,păgânfiind,săvinălacevacarepentrueleraunmister,eracevanecunoscutșisăparticipe,atâtcâtînțelegeael,la încreștinareaființei iubite.Câțidintrenoimaisuntemastăzicapa-

bili de astfel de sacrificii pentru cei pe care îi iubim?Câțisoțicreștinisemairoagăîmpreună?Câțidintreceicăsătorițimairenunțăazilapropriileconvingeripentrualeacceptapecelealepersoaneiiubite,chiardacăaces-teapotfi,uneori,totalcontrarecualelui?Povesteas-acomplicatcând,lunidimineața,adoualui„soție”avenitlamisiunepentruacereșieabotezul.Demenționatcăînculturaafricană,poligamiaesteincăacceptată-oaltăprovocare a creștinismului. După ce părinteleGabrieli-aexplicatcănusepoatedeoareceelareacumosoțielegitimă,aplecatplângând.Câtdeimportanterapentrueasădevinăcreștină...lacrimiledinochiieieraulacri-mile omului care, cunoscându-l peDumnezeu, îi esteîncădificilsă-Lurmeze. Ziuaacontinuatînaceleașiritmurisurprinzătoa-re:nicinuamajunsbineacasă,căpărințiiadoicopii,re-centbotezați,auvenitsăneinvitelasărbătoareapecareauorganizat-oîncurtealor,pentrucopiiicareaudevenitcreștini catolici.Partea interesantă este aceea că cei doipărinți,mamașitata,erauprotestanți.Ceidoifrațiauvenitșis-aupregătitpentrubotezîncomunitateacatolică,aduși

AFRICA – O ALTĂ LUME (VI)Bucuria de a fi creștin...

3Seminarium Varadiensis

fiinddebunicalor.Eiaufostdeacordșiacumsebucu-rau,împreunăcucopiiilor,pentruaceastăbinecuvânta-re,organizândopetrecerepentruei. Unexempluextraordinarpentruceicareajungsăurascăînnumelereligiei;pentruceicarenu-lacceptăpecelălaltnumaipentrucăarealtăreligie;pentruceicareuităcăDumnezeununevaîntrebacereligieamavut,cinevaîntrebadespreceeaceamfăcutpentruElșipentrusemenul nostru.Ungest pe care,demnde apreciat; ungest pe care dacă l-am imita fiecare dintre noi, lumeaarfiun locmaibun;ungestcare,pus înpractică,ne-arapăradescandalulpecare-lproducem,noicreștinii,atunci când ne urâm sau chiar ne luptăm între noi.Oreligie carepromoveazăura, neacceptarea celui diferitdemineșichiarrăzboiul,nupoatevenidelaDumnezeu.NimeninunevacredeșinusevaapropiadeDumnezeuatâtatimpcâtnoi,ceicareneerijămînmariideținătoriaiadevărului,vomtrăidupăprincipiilenon-creștinealeurii,aleincoerenței,aleintransigențeireligioasesaualedezbrăcăriiceluilaltdeoricehainăcarenuseamănăcuanoastră.AvempenoisemnăturaluiDumnezeu,haidețisănulăsămimpresiacăsemnăturaluiafostfalsificată.Odatăcenenumimcreștini,dar trăimincoerentprin-cipiile și valorile pe care le promovează creștinismul,demonstrămnunumaicăsuntemniștemincinoși,darîlfacempeDumnezeuînsușiunmincinos. Unaltcazcarem-aimpresionatprofundafostcelalunuibătrânorbcareveneadelaaproximativpatrukilometripentruaparticipala liturghie.Vădațiseamacădeplasareanueraușoarădarîșiluaunnepotdevreopatru ani cu el, îi dădea un băț înmână, iar el ținânddecelălaltcapătalbățuluivenea încet sprecolibasubacoperișulcăreiacomunitateacelebraSfântaLiturghie.

Nulipseaniciodată,recunoșteavoceafiecăruimembrualcomunitațiiiarpeparcursulcelebrăriicântacuzâm-betulpebuze.Oarenoicumfolosimsimțurilepecareni le-a dat Dumnezeu? Folosim ochii pentru a vedeabinele și frumosul din lume sau vedemmereu parteagoalăapaharuluișisuntemorbiînavedeaminunileluiDumnezeuînlumeșiînviațanoastră?Palmelenoastreleținemlargdeschisepentrua-lajutapecelălaltsaumaimereusuntstrânsepentrualovilaprimulatac?Mâini-lenoastrelefolosimmaimultîmpreunateșiîndreptatespreEl spre a-imulțumi și a-i cere ajutorul sau sunt,aproapemereu, larg deschise și aplecate spre pământpentruaadunacâtmaimulte-ciudat -, totdincreațiaLui. Dragiimei,dupăcumnespuneșiIsus,„candelatrupuluităuesteochiul.Cândochiultăuestelimpede,tottrupultăuesteluminos;însădacăochiultăuesterău,trupul tăueste întunecos.Vedeți,deci,ca luminacareesteînvoisănufieîntuneric...”(Lc.11,34-35).Depin-denumaidenoicumprivim: însusspre înălțimeadeundevenimsauîn jos,sprepământulsprecare trupulnostruseîndreaptă?Ochiulnostruobservăbinele,fru-mosulșiadevăruldinjurulluisauestemăcinatmereu,sub influența întâmplărilor negative din jur, de griji,neliniște,fricășinesiguranță?Ochiulnostruafostcreatcuunscop–aceladeavedeaminunileluiDumnezeuși,suferințafrateluinostrușipânănuvafifolositînacestscop,vompurtamereuochelariinegativismului,aiin-certitudinii,aierorii,aiveșniceinemulțumiri,aifiuluicare,dincauzapreamultororepetrecuteînfațaecrane-lor,numaivedeclarfațatatăluisău.

Fr. Florin BODE Vicerector

ÎncadrulSfinteişiDumnezeieştiiLiturghiisă-vârşiteîndimineaţazileidejoi,2martie2017,Preasfin-ţitul PărinteVirgilBercea, episcopul greco-catolic deOradea,ahirotonitîntrudiaconpeteologulChiriloaeiMateiClaudiu. LamomentulpotrivittradiţieiBiseri-cii,tânărulteologafostprezentatPreasfinţieiSale Virgil de către părintele Anton Cioba,rectorulSeminaruluiTeologicGreco-CatolicdinOradea şi de către părinteleAntonRus,spiritualulSeminarului.Cumâinileunapestealta aşezatepeSfântulAltar, peste care şi-apuscapul,părinteleChiriloaeiMateiClaudiu„aratăprinaceastacăsepredăacumcajertfăvieluiHristos,căcipeSfântaMasăseaflătot-deaunaHristoscajertfă”.Prinpunereamâini-lorierarhuluişiprinrugăciunerânduindu-se„CuvrereaTatălui,CuputereaFiuluişiculucrareaSfântuluiSpiritseînalţăservulluiDumnezeuMateiClaudiuChiriloaeidelaonorataipodiaconielasfântaDiaconie.”Încuvân-

tuldeînvăţăturăPreasfinţiaSaaevidențiat,referitorlaPericopaEvanghelicăa zilei, trei cuvinte: „acere”, „acăuta”,şi„abate”subliniindfaptulcă„Isusbatelapoar-tasufletuluinostru,necaută,apoineceresăoferimiubi-

rea”,deasemeneaşifaptulcă„părinteleMateiafostchematlaceeaceMântuitorulnespuneastăziînEvanghelie”. Părintele Chiriloaei Matei Claudius-anăscutladatade15mai1987,înperioada2002-2006 urmează Liceul TeologicRomanoCatolic „Sfântul Francisc de Assisi” din Ro-man,urmeazăapoiînperioada2009-2013stu-diileFacultăţiideTeologiedincadrulUniver-sităţii„Babeş-Bolyai”,DepartamentulOradea,urmatedecursuriledemasterîn2013-2015laOradeaşiospecializareînDreptCanonicOri-

entallaInstitutulPontificalOrientaldinRomaînperi-oada2013-2016.Estecăsătoritdin30iulie2016.DorimpărinteluidiaconMatei,diaconiesfântă!

Eugen IVUȚ

HIROTONIRE DIACONALĂ ÎN CAPELA SEMINARULUI TEOLOGIC

4 Seminarium Varadiensis

ÎntimpceîntreagaBisericăCatolicăaniver-sează100deanide laarătărileMaiciiDomnului laFatima, în Portugalia, Eparhia Greco-Catolică deOradeasebucurădeoaltăaniversare:în2017seîm-plinesc225deanidecând,pe30ianuarie1792,împă-ratulLeopoldalII-leaadataprobareaşiaacceptatfi-nanţareaunuiSeminarTeologiclaOradea.Celedouăaniversări nu se excluduna pe cealaltă.Din contră,atâtFecioaracareveneaînpământuriportugheze,câtşiinstituţiacesedeschideapemeleaguriromâneştiauavut,oarecum,finalităţişiintenţiicomune.Încercsălecitescfaţă-nfaţă. Apărând la Fatima păstoraşilor Lucia, Fran-ciscşi Iacintape13 iunie1917,SfântaFecioară le-adatunîndemnceseparecănuamaifostrostitnici-odatăîntr-oastfeldeîmprejurare:„Învăţaţisăscrieţişi să citiţi!” Cu alte cuvinte,MaicaSfântă îmboldea nişte copii să intreîncontactcucultura,săaibăacceslalumeaideilorşisăsecizeleze:opusulcredulităţiişialbigotismului! ÎnDecretuldeînfinţareaSe-minaruluisemnatdeÎmpăratulLeo-pold şi transmisEpiscopului IgnatieDărăbant se menţionează clar careeste scopulnoii fundaţii: „Deoarecepoporulromânestefoartedepartedeprimireaculturii,nupoatefimotivatsăurmezecatehezeleşişcoliledecâtdacă-i va vedea pe proprii copii căsunt instruiţi de preoţi şi de dascăliatâtîncititulcâtşiînscrisulpropriuacestei naţiuni, precum şi în ritul,cântulşiceremoniilegreco-catolice.Învedereaaces-tuiscopsalutar,estemarenevoieca,dinfragedăco-pilărie,atâtclericiicâtşidascăliisăprimeascăoedu-caţie bună şi corespunzătoare” (P. Tămâian, IstoriaSeminaruluişiaeducaţieicleruluiDiecezeiRomâneUnitedeOradea,Tip.Românească,Oradea1930,p.6.Textreformulat).Iarmaideparte,documentulpreve-decăInstituţiatrebuiasăaibădouăcategorii:ceacaresăîiformezepepreoţişiceaneclericală,menităsăîipregăteascăpedascălişipelaiciîngeneral.Dinnou,esteexactopusulcredulităţiişialbigotismului! Importanţaacestordouăiniţiativenuaîntâr-ziatsăaducăroade.Înceeacepriveştecazulapariţii-lordelaFatima,trebuiesăţinemcontdefaptulcăceidoivizionarimaimiciaumuritfoartecurând,motivpentrucaredoarLuciaapututdacursinvitaţieideaînvăţa. Încontextulvieţiiei,scrisulaavuto impor-tanţăfundamentală.Lucias-aretrasîntr-omănăstirecarmelitădeclauzură,caracterizatăprinviaţăascun-

să,tăcere,discreţieşirugăciuneunităcucontempla-ţie.Pentrucănueraexpusăcuriozităţiioamenilor,ascrismult;pelângăceleşaseMemorii,ascriscâte-vavolumeşia redactatmiidescrisori, răspunzândlamulteleepistolecareîiajungeaudintoatepărţile.DoarMaicaDomnuluiputeasăprevadă, înacel în-depărtat1917,ce roadeabundenteputeasăproducăîndemnulEi. Cât priveşte Seminarul orădean, istoriculIoanGeorgescuevaluaîn1919:„SeminaruldinOra-deaeste celmaivechi internatdebăieţi la românii[(...) dinCrişana], care adatneamuluipeste12.000de oameni cu carte în aproape 130 de ani de exis-tenţă”.Eraocifrăconsiderabilă, lacarearmai tre-bui adăugat numărul tuturor celor care s-au format

aicidin1919 încoace.Cucâtevapa-ragrafeînainte,acelaşiGeorgescusereferealaelitelecareaufostcizelateînaceastăInstituţie:„Dacăn-arfidatneamuluişiBisericiidecâtpemitro-politulIoanVancea,creatorulaşeză-mintelorculturalemainoidelaBlajşiorganizatorulînţeleptalProvincieibisericeşti de Alba-iulia şi Făgăraş,Seminarul tot ar avea dreptul la re-cunoştinţa şi atenţia noastră. (...)Deaiciauieşit[Episcopul]VasileErdeli,unuldintreceimaiiscusiţidiplomaţipecare i-amavut laanul1853,Ale-xandruDobraşiIoanAlexi,ceidin-tâi episcopi şi organizatori ai epar-hiilorromâneştideLugojşiGherla”(I. Georgescu, Istoria Seminarului

Român-UnitdinOradeamare,Tip.„Gutenberg”,Bu-cureşti1923,p.6.Textreformulat). Din fericire, în timpulprigoanei comuniste,cândBisericaGreco-Catolicăafostsuprimată,nus-aschimbattotaldestinaţiaclădirilor,acesteadeservindtotcainternateşispaţiidecazarepentruelevi.Aşacum era de aşteptat, comunismul a oprit formareaspiritualăşiaabolitAcademiaTeologicăşipregăti-reaclerului,punândzăgazcâtorvadintreobiectivelepentrucareSeminarulfusesefondat;dinfericirenututuror! Este importantpentruopersoanăumană săsedeschidă,prinasumareaunorlucrurişiunorcon-cepte noi. Educaţia conduce către o transformare acondiţieiexistenţiale,pentrucălasfârşitulprocesuluieducativ,copilulsautânărulesteîntr-unoarecarefel,unaltul.Totastfel,laoscarămairedusă,locală,benefi-ciileSeminaruluiorădeanaufostabundente.Nueste

ANIVERSAREA A 225 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREASEMINARULUI TEOLOGIC DE LA ORADEA ŞI CENTENARUL

APARIŢIILOR FECIOAREI MARIA

5Seminarium Varadiensis

uşor de evaluat toatămunca preoţilor la nivel per-sonalşicomunitar, însoţireapastorală,călăuzireaînrugăciune, însoţirea vieţii de la naştere la moarte,munca discretă dar eficace în scaunele de spovadă,sfaturileedificatoare,amintireaconstantăaprezenţeiluiDumnezeu,întărireaînurmareapropriuluidrumînviaţă,consolareaînmomenteledeîncercareşideîntuneric...Toateacesteaartrebuiînmulţitecunumă-ruldepreoţicareauieşitdeaiciîntoţiaceşti225deani,lacaresăsemaiadunetoatepersoaneleconcretecareauprimit,prinei,acestebeneficii!Şicaunsupli-mentdegreutate,nuartrebuiuitatesituaţiiledeper-secuţiedintimpulregimuluicomunistîncare,aceeaşipreoţiieşiţidinSeminari-auînsoţitînclandestinitatepecredincioşi,i-auîncurajatşiconsolat,plătindprinpenitenciare cu jertfirea propriilor vieţi, a sănătăţiişiafamiliilor,pealtarulfidelităţiişialcredinţei.Să-mânţaatoateacesteaafostsădităînăuntrulfiinţeilorînSeminaruldelaOradea! În 1917, Maica Domnului anunţa la Fatimaororilecomunismului.ÎncuvinteleEieraucuprinse,profetic,toatepersecuţiileceaveausăvinăînRomâ-nia din partea acestui sistem ateu, asupra BisericiiGreco-Catolice.Lanivelfoarteconcret,dupăcepe-

ÎnadoraţiaeuharisticăneapropiemdeCris-tosîntăcereşireculegereinterioară;nedeschidemsufletulcuumilinţăşipietatepentrucaviaţanoas-trădecredinţă,sufocatăderitmulameţitorallumiiîncaretrăim,săfieregenerată,contemplândînru-găciuneviaţaluiCristos,carenisedăruieșteînfie-careziînSfântaEuharistie. După-amiaza de vi-neri17martieafostuntimpdemareharîncarestudențiiSeminarului Teologic Gre-co-Catolic „Sfinții Vasile,GrigorieșiIoan”dinOradeas-auadunatînjurulluiIsusEuharisticul din capela se-minarului,împreunăcuPSVirgil, avându-l alături pepărintelerectorAntonCiobașipepărințiispirituali,petrecânduntimpsfântcuIsus,meditândlaTainaSfinteiPreoții. Înmeditațiapecareaprezentat-o,PSVir-gilacerutSpirituluiSfânt„săinundeinimilenoas-tre cudarul umilinţei şi al simplităţii ca astfel sădevenimprieteniiluiIsus,căroraElle-aîncredinţatmisiuneadeatransmitelumiiiubireaşiîndurareaSa”.PreasfințiaSa ne-a îndemnatsă îi facemloc

rioada comunistă a trecut, au continuat să se aratesecheleleşiurmeleacestuiregim.Bisericas-aridicatcu greu după îngenuncherea la care fusese supusă,căcimaterialiceşteîifusesesechestrattotul.ÎnceeacepriveaSeminarul,înaniiceauurmatdupă1990a fost foartegreu.Clădirile care eraudeţinute încădeunGrupŞcolaraufostretrocedatefoartelentşiîntimp,învremecerepornireaînvăţământuluiteologica fost deosebit de greoaie.Ca dascăli, existau doarpreoţiînvârstă,caretrăiserădinplinpersecuţiaco-munistă,şicareerauchemaţidinnousădăruiascătotceeaceputeau,dinpuţineleenergiiîncănesecătuite.Poatecădinacestmotiv,în1992,Jubileulde200deaninuafostsărbătoritdefel.Seminarul,caredeabiaatunci reîncepuse, fără spaţii, dar cumult spirit deadaptareşideimprovizaţie,eralachinurilenaşteriiadoua... Nebucurămacum,în2017,dedouăorimaimult,încercândsădevenimconştienţidemareledaralSeminaruluişimulţumindu-I luiDumnezeupen-tru beneficiile dobândite prin acesta şi prin MaicaSfântădelaFatima!

Pr. Cristian SABĂU Asistent Spiritual

luiCristosînfiinţanoastrăpentruca,refăcuţiprindragostea sa, să putem să ne vindecămpe noi șilumeacareneînconjoară,pepărinţii,fraţii,prie-teniişipetoţioamenii,deranaegoismuluişiaurii.ÎnchipdeosebitsăneoferimluiDumnezeucutotelanulşidisponibilitateatinereţiinoastrepentruca

în noi şi prin noi El să bine-cuvântezeşisăreverseasupratuturorseminariştilorşitineri-lordinlumeaîntreagăharulşidarurilesale. După momentele deAdorație Euharistică a urmatSfântaLiturghieaSf.GrigoreDialogul la finalul căreia PSVirgilaoferitseminariștilorșiformatorilor medalia jubilia-ră,casemndealeasăprețuire.

Evenimentuls-adesfășuratsubegidaJubi-leu225–încadrându-seînacțiunileocazionatedeJubileulaniversaralcelor225deanideexistențăaSeminaruluinostru. MulțumimluiDumnezeupentrutoțiaceștianișiîlrugămcaîncontinuaresăocroteascăsemi-narulnostrușiîntreagaeparhie!

Redacția

PREASFINȚITUL VIRGIL BERCEA ÎN MIJLOCUL SEMINARIȘTILOR

6 Seminarium Varadiensis

Papa Francis a declarat sâmbătă (4 martie2017)căîntimpcemuzicaliturgicăaluptatdemulteori să supravieţuiască şi să se ridicepână lacalita-teașifrumusețeapecareoceremisterulEuharistiei,putem promova reînnoirea acestuia, investind într-oeducațiemuzicalăsolidăatâtpentruclerici,câtşipentrulaici. „Desigur, întâlnirea cu modernitatea și in-troducerea limbilor vorbite în Liturghie a stârnitmulte probleme, de limbă, forme și genuri”, a spuselîn4martie.„Uneoriomediocritatecertă,anume,precumșisuperficialitateaşibanalitateaauprevalat,în detrimentul frumuseții și de intensităţii celebră-rilor liturgice… Pentru aceasta, diferiții actori dinacest domeniu, muzicieni și compozitori, cântărețişidirijoridecoruri,animatoriliturgici,potaduceocontribuțiemajorălareînnoirea,înspecialacalităţiimuzicii sacre și a cântărilor liturgi-ce.” Papaavorbitparticipanțilorlafinalul unei conferințe internaționaledeMuzicăSacră,careaavutlocîntre2şi4martie, intitulat„MuzicașiBi-serica:Cultșiculturăla50deanidupăMusicam Sacram” (Musicam Sacrameste titlul unor instrucțiuni privindmuzica sacră romano-catolică emisedeCongregațiapentruCultulDivinpe5martie1967,încolaborarecuConci-liulVaticanII.Instrucțiunileseocupăcu forma și naturamuzicii de cult încadrulSacrosanctumConcilium–nt). Organizată de Consiliul Pontifical pentruCulturășialCongregațieipentruEducațiaCatolică,încolaborarecuInstitutulPontificaldeMuzicăSa-crășiAteneulPontificalalSf.Anselm,eaaanalizatmuzicasacrăla50deanidelaConciliulVaticanII.„O jumătate de secol după Instrucțiunea Musicamsacrum, conferința a vrut să elaboreze, într-o per-spectivăinterdisciplinarășiecumenică,relațiaactu-alădintremuzicasacrășiculturacontemporană”,amenționatSfântulPărinte. „Deomareimportanțăafost,deasemenea,oref lecțieprivindeducațiaesteticășimuzicalăatâtaclerului,câtşialaicatuluireligiosimplicațiînviațapastorală,șiînspecialîncoruri.”Bisericaareomareresponsabilitate față de muzică liturgică - Papa acontinuat-,pentrucăseocupăcumisterulsacrualEuharistiei, iar muzica sacră, în această ordine deidei,trebuiesăechilibrezetrecutulșiprezentulîntr-unmodcarevainvitaparticipareadeplinășivaridi-cainimilecongregațieicătreDumnezeu.„Misiuneaduală”aBisericii,aspusPapaFrancisc,„este,pede

opartedeaprotejașipromovapatrimoniulbogatșivariatmoștenit din trecut, folosindu-l cu echilibrușievitândrisculuneiviziuninostalgice”,careriscăastfelsădevinăunfelde„arheologie”. Pedealtăparte, trebuiesăneasigurăm,deasemenea, cămuzica sacră și cântarea liturgicănuignoră„limbajulartisticșimuzicalalmodernității.” Toțiceiresponsabilipentrumuzicaliturgică,laoricenivel,„trebuiesăștiecum”,aspusel,„săîn-truchipezeșisătraducăCuvântulluiDumnezeuîncântece,sunete,armonii,carefacinimilesemenilornoștrisăvibreze,creândchiarșiunclimatemoționaladecvat, carepune înordine credința și creştepri-mirea și participarea deplină lamisterul pe care îlcelebrează…Participareaactivă șiconștientă în li-turghieconstituieposibilitateadea„intraadânc”înmisterulluiDumnezeuprezentînEuharistie:„mul-

ţumită,înspecial,tăceriireligioaseși„muzicalităţii limbii cu careDomnulnevorbește”,reluândpredicasadelaCasaSantaMarta12decembrie2013. CitânddinConstituţiaConciliuluiVatican II despre Sfânta Liturghie,PapaFrancisc a spus: “Acţiunii litur-gice i sedăo formămaielevate,no-bilă,cândestecelebrată încântşicuparticipareapoporului.”Elasubliniataccentul şi importanţa documentuluipe participarea „activă, conștientă,deplină” a tuturor credincioșilor, ci-tând că „solemnitatea adevărată aacțiunii liturgice nu depinde atât de

multdeo formămaibogatornamentatădeacantasioceremoniemaimajestuoasădecâtcelebrareaeidemnășireligioasă.„ Pentru a promova acest lucru este nece-sară „o educațiemuzicală adecvată ... în dialog cutendințelemuzicalealetimpuluinostru,cucerințelediferitelorzoneculturale”,aspusel. Concluzionând, el amulțumit tuturor celorcareauparticipatlaconferințăpentruangajamentullorînmuzicasacrășiacerutbinecuvântareaFecioa-reiMaria,„careînMagnificatacântatsfințeniami-lostivăaluiDumnezeu.” „Văîncurajezsănupierdeţidinvedereacestobiectiv important: să ajutaţi adunarea liturgică șipoporul luiDumnezeu să perceapă și să participe,cutoatesimțurile,fiziceșispirituale,înmisterulluiDumnezeu.” Titluloriginal:Pope Francis: Education is key to the renewal of sacred music preluat de la Catholic News Agency.Traducerea:Viorel Bădiceanu.

PAPA FRANCISC: EDUCAȚIA ESTE ESENȚIALĂ PENTRU REÎNNOIREA MUZICII SACRE

7Seminarium Varadiensis

BisericaCatolicănevorbeştedespretreistâl-piaiPostuluiMare–rugăciunea,postulşipomana,deoareceexistăoconexiuneputernicăîntreceletrei.Postulşicelelalteformedejertfiredesine,capracticispiritualedeînfrânarematerialăşicontrolalpoftelorfizicealetrupului,neajută,prinharulluiDumnezeu,să-ipermitemsufletuluinostrusăgăseascăcaleaspreorugăciunemaidesăvârşită.Aceastaducelaouni-remaiprofundăcuDumnezeuşiastfelnoidevenimadministratorimaibuniai”talanților”pecareElnii-a dat, permiţându-ne omai eficientă grijă faţă deaproapelenostru.Dumnezeule-adatprotopărinţilornoştri, Adam şi Eva,multe daruri şi binecuvântăricare erau deasupra firii lor. Ei aveau harul sfinţi-tor, insuflat împreună cuvirtuţile supranaturale alecredinţei, speranţei şi iubirii. Aceasta înseamnă că„AdamşiEvaaufostcreaţi într-ostarededreptateoriginală”.Eiaufostcreaţicuunţelsupranatural…săstăpâneascăraiulşisăfieîncomuniuneveşnicăcuDumnezeu.Lis-audatdeasemeneaanumitedaruri,numitepreternaturale,caresălepermităsă„meargăîmpreună cuDumnezeu”: nemurirea trupului, inte-gritatea şi ştiinţa infuzată. Dumnezeu a permis deasemeneasăfieispitiţidediavol,nupentruapăcătui,cipentrucasăpoatăalegeînmodlibersăîliubeascăpeDumnezeucarei-acreatînmodliberşiînliberta-te.LibertatealornuarfifostdeloclibertatedacănuarfiexistatniciodatăvreoocaziedeaalegealtcevadecâtBinelecareesteDumnezeu. Casăînţelegemcelegăturăautoateacesteacupracticanoastră a jertfiriide sine, trebuie să în-

ţelegemceampierdutatuncicândampierdutdarulpreternatural al integrităţii. Simţiţi vreodată că nuputeţifaceceeacedoriţisauceeaceştiţicăartrebuisăvădoriţi,ciînschimbvătreziţifăcândceeacenudoriţisăfaceţi?Sf.PavelvorbeştedespreaceastaînScrisoarea către Romani: „Noi ştim că Legea estespirituală,însăeusuntdincarne,vândutsclavpăca-tului.Căciştiucefac:nusăvârşescceeacevreau,cifacceeaceurăsc”(Rom7,14-15).OricaredintrenoisepoateregăsiîncuvinteleSf.Pavel. Estenecesarsănedorimsăfimintegri,echilibrându-netrupulşisufletul spre binele nostru. În starea noastră căzu-tă,chiardacăamfostrăscumpăraţideIsusCristos,practicareavirtuţilor,înspecialacumpătării,neaju-tăsăînlocuimobiceiurilerelecuobiceiuribune(în-locuireaviciilorcuvirtuţi). Aceasta este învăţătura pură a Evangheli-ei–renunţarea laacele lucruri, inclusiv la lucruri-le bune, care tind săfie obstacole în calea sfinţiriinoastreşiaadânciriirelaţieicucelÎnviat…renun-ţarea la lucruri care deranjează şi obstrucţioneazăţelulnostrusupranatural:viaţaveşnicăînrai.PutemdeveniatâtdeataşaţideînsăşifrumuseţealumiipecareDumnezeuacreat-oîncâtacestelegăturisăde-vină „dumnezeii” noştri. Şi aici ne ajută postul, înînţelesul luimai larg,sădevenimcuadevăratşipedeplin satisfăcuţi. Pentru că Dumnezeu singur, nulucrurile acestei lumi,poateastâmpăra foameaceamaiadâncăasufletuluiomenesc.

Cristi NEAGOEAnul III

POSTUL MARE - JERTFA DE SINE

ȘTIAȚI CĂ ...•Iconostasulaapărutcaourmareacrizeiiconoclas-te?După ultima pronunțare a sentinței de legiferare a icoanelor promulgată de Patriarhul Metodie al Con-stantinopolului în anul 843, creștinii mânați de spiritul entuziasmului și-au lipit icoanele ascunse din case pe bolta care separa altarul de nava centrală a Bisericii, astfel formându-se un perete despărțitor uriaș de icoa-ne care mai târziu va fi prelucrat și va arăta în forma azi. • ÎnRomâniaexistăoAsociațieaPolițistilorCreștini?S-a înființat în anul 1999 ca organizație interconfesio-nală care promovează atât respectarea legilor statului român, cât și respectarea principiilor lui Dumnezeu.• PapaFrancisc,născutJorgeMarioBergoglioapre-datpsihologielaColegio de la Inmaculada din Santa FeșilaColegio del SalvadordinBuenosAires?• La1decembrie 2018 se împlinesc100de ani decândCardinalulIuliuHossuacititDeclarațiaUniriidelaAlbaIulia?

•LanivelmondialBisericaCatolicănumărăaproxi-mativ1,27miliardedecreștinibotezațiconformAnu-ario Pontificio 2016?• BisericaNeagrădinBraşovestecelmaimare lă-caşdecultînstilgoticdinsud-estulEuropei?Biserica Neagră măsoară 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime. Este o biserică-hală în stil gotic târziu, fiind formată din cor, naos şi turn. Din lungimea totală a construcției, 31 de metri sunt reprezentați de cor, 42 de metri m de naos şi 16 de metri de baza turnului. Aceasta a fost construită în jurul anului 1380. Iniţial a fost biserică catolică. Denumirea iniţială a edificiului a fost Biserica Sfânta Maria, dar în timpul incediu-lui din anul 1689 a fost distrusă parţial. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră“, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.• ŞtiaţicăDumnezeuestedispussăîliertepeomulpăcătosdefiecaredatăcândseîntoarcelaElsiîşicereiertare?

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: [email protected]

www.seminaroradea.ro

LainvitaţiaparohuluidelaBiserica,,Sfin-ţii Petru şi Pavel” din Zalău, părintele DanielBertean, seminariştii orădeni au făcut o vizităla Zalău, animând celebrările SfântuluiMaslu şia Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile CelMare ,sâmbătăşiduminică,4-5martiea.c.înparohiapecare,cuonoare,opăstoreşte.LacelebrareaSfân-tuluiMaslu,alăturidepreoţiiparohiei,Pr.Dani-el Bertean şi Pr. SimionMărieş, au participat şipărinţii IancuNegotă,AlexandruFiţ,RaduPuie,IoanMitreşipărintelenostruRector,AntonCioba,alăturidepărintelenostruspiritual,AntonRus. Sfântul Apostol Ia-cov scrie în Epistola sa:,,Este cineva bolnav întrevoi? Să cheme preoţii Bise-riciişisăseroagepentruel,ungându-l cu untdelemn, înnumele Domnului. Şi rugă-ciunea credinţei va mântuipecelbolnavşiDomnulîlvaridica,şidevafifăcutpăcatesevor ierta lui”.Acestpasajsubliniază importanţa şi ne-cesitatea Sfântului Maslu.Dupăungereacuuntdelemnacredincioşiloraur-matvenerareaRelicvelorSfinteiCruciaMântuito-rului,adusedecătrepărintelerectorpentruaceas-tăocazie.Lafinalulcelebrării,Pr.Rectoraţinutomeditaţie celorprezenţi,vorbinddespre influenţarăuluiînlume,diavolulfiindcelcaredoreştesăneseparedeDumnezeuşisănefurefericirea.Acestlucrunefacesăluptămînfiecareziîmpotrivaduş-manuluinostruspiritual.Deasemenea,capropu-nerepentruPostulMare,careaînceputdecâtevazile,părinteleîiinvitapeceiprezenţicaînaintedea-şi propune să se abţină de la anumite alimentesaudeafaceanumitemortificări–decisănufacăceva–săînceapămaibineprinafaceceva:postul

înseamnăateapropiadecelălalt,a-iîntindemâna,a-l ierta,a-lajuta,a-l iubi.Dacă trecemdeaceststadiu de la „a face”, atunci va putea avea sensşiacţiuneade„anuface”:adicămortificărilepecarenilepropunem. Înomiliade laSfântaLiturghiededumi-nică,părintele rector i-a îndemnatpecredincioşilaoviaţă fericită înDomnul,cuDomnulşiprinDomnul,elreuşindsăprezinterealităţicarenefacsăînţelegemcâtsuntemdebinecuvântaţi. La finalul Sfintei Liturghii, vorbindu-ledespreJubileulaniversaralcelor225deanidela

fondarea Seminarului oră-dean, în numele întregii co-munităţi,pr.Rectori-aoferitpărintelui paroh o medalieaniversară,casemnalaces-teivizite.Cuaceastăocazie,asigurându-i pe toţi credin-cioşiiderugăciunilenoastre,aceştiaaufostrugaţilarân-dul lorsănepomenească înrugăciunişisăseroagepen-truvocaţiilaviaţaconsacra-tă:preoţieşicălugărie.

După ce am încheiat vizita noastră pastorală înZalău,ampopositşilaparohiagreco-catolicădinŞimleuSilvaniei,maiexact,acasălapărinteleFlo-rinMărincean,unde,acesta,alăturidefamiliasaşi de părintele Protopop de Şimleu,NicolaeBo-dea,ne-auîntâmpinatcubraţeledeschiseşicăldu-răfrăţească. Dorim să mulţumim pentru invitaţie pă-rinteluiDanielBertean, părinteluiFlorinMărin-cean şi familiei dânsului şi tuturor celor care aucontribuitlaacesteveniment.LedorimpastoraţieplinădepaceşibinecuvântaredelaDomnul!

Giusepe GHIURCĂAnul IV

VIZITA SEMINARIŞTILOR ORĂDENI LA ZALĂU


Top Related