1
„A cunoaşte pericolul este primul pas
în realizarea protecţiei.”
Col.drd. Ion BURLUI
2
Pentru reuşita editării acestei cărŃi care încununează efortul realizării
Bazei de Pregătire a Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Bucovina” al
judeŃului Suceava, autorii, conştienŃi de faptul că nu puteau să realizeze nimic singuri,
succesul fiind al echipei, încearcă pe această cale să aducă mulŃumiri următorilor:
- Col. Marcel Sorin LUCACIU - Inspector General al I.G.S.U. pentru
deschiderea manifestată în introducerea elementelor de noutate în activitatea de
pregătire;
- Pompierilor francezi de la Centrul de formare Seine-et-Marne, în mod special,
Comandant Jeremy Pierlot şi Căpitan Laurent Girardiere;
- Domnului Primar al oraşului Siret - Adrian Popoiu pentru sprijinul acordat în
realizarea Bazei de Pregătire;
- Colectivului de cadre al Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă
„Bucovina” al judeŃului Suceava care a susŃinut prin participarea la experimente
această cauză, în mod deosebit cadrelor Gardei de intervenŃie Siret;
- S.C. TIPO – LIDANA S.R.L. Suceava care a sprijinit apariŃia acestei lucrări
de specialitate.
Autorii.
3
PREFAŢĂ
Analizele incendiilor din ultimii ani, scot în evidenţă comportări ale
focului într-o gamă cât mai diversificată. Din ce în ce mai pregnant şi cu un
ritm alert al producerii evenimentelor, suntem puşi în situaţia alegerii unor
soluţii în faţa a multor
necunoscute de la
propagările neobişnuite
ale fumului şi flăcării
până la comportarea
materialelor cu care s-
au realizat elementele de
construcţie.
Un studiu mai
amplu în baza de
pregătire, ne-a făcut să
înţelegem la un nivel
real comportarea elementelor focului urmărindu-se curba de dezvoltare, care
ne-a fost oferită de materialele teoretice avute la dispoziţie din partea
departamentului SDIS77 Seine–et-Marne –Franţa. Suntem de acord că nivelul
de dezvoltare a studiului arderii în Franţa precum şi în alte state este ridicat,
dar considerăm că se impune formarea unui stil, mod de lucru propriu
adaptat posibilităţilor şi cerinţelor din ţara noastră.
Lucrarea se doreşte a fi un ghid de înţelegere a modului de protecţie a
personalului prin cunoaşterea semnelor şi semnalelor prevestitoare ale
producerii fenomenelor complexe pe timpul incendiilor. Provocarea arderii şi
lucrul real cu focul în baza de pregătire, studiile de caz realizate, ne oferă
răspunsuri la aspectele teoretice neînţelese şi oferă posibilitatea completării
acestui ghid pliat pe ghidurile de referinţă franceze şi cu abordarea
reglementată de Regulamentul de instrucţie al serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă – intervenţie la incendii RSU – 01.
Toate aceste informaţii sperăm că vor fi utile în activitatea de pregătire
operativă a personalului, dar mai ales în timpul intervenţiilor.
Autorii
4
CUPRINS
1.LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE REALIZARE A
ACESTEIA ………………………………………………………………………………………………………….
5
1.1 CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU……………………………………………. 13
1.1.1 FAZELE INCENDIULUI ……………………………………………………………………… 15
1.1.2 FENOMENELE COMPLEXE APĂRUTE PE TIMPUL INCENDIULUI:
PIROLIZA, FLAMEOVER, ROLLOVER, FLASHOVER ………………………………….
17
1.1.3 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI
FLASHOVER ……………………………………………………………………………………………..
21
1.1.4 FENOMENUL BACKDRAFT ……………………………………………………………….. 23
1.1.5 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI
BACKDRAFT ……………………………………………………………………………………………..
29
1.1.6 COMPARAŢIE ÎNTRE FENOMENELE FLASHOVER ŞI BACKDRAFT …... 31
2. TACTICILE DE STINGERE ……………………………………………………………………………… 33
2.1 BINOMUL DE STINGERE : ATITUDINEA OFENSIVĂ / DEFENSIVĂ ………….. 33
2.2 UTILIZAREA JETURILOR ………………………………………………………………………… 34
2.3. TEHNICA ACCESULUI ÎN SPAŢII ÎNCHISE ŞI SEMIÎNCHISE …………………… 36
3. CAISSONUL DE ANTRENAMENT……………………………………………………………………. 38
3.1 ROL, DESCRIERE …………………………………………………………………………………….. 39
3.2 PROCEDURA DE LUCRU………………………………………………………………………….. 48
4.STUDII DE CAZ REALIZATE ÎN CAISSONUL DE ANTRENAMENT …………………… 56
5. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………. 86
6. ANEXE ………………………………………………………………………………………………………….. 91
7. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………. 96
5
1. LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE
REALIZARE A ACESTEIA
Activităţile personalului operativ structurate pe operaţiuni de pregătire şi desfăşurare
a intervenţiei conform regulamentelor în vigoare impun o gândire logică şi unitară în
abordarea incendiilor. Încă de la alertare se obţin informaţii minime ce constituie formarea
unui plan mental de acţiune. Informaţiile oferite de anunţul de incendiu ne transpun într-o
anumită gamă de abordare preliminară a intervenţiei în funcţie de specificul obiectivului
(locuinţe sau obiective economice, amploarea incendiului – necesarul de forţe, acţiuni de
salvare imediate etc.)
Pentru a aduna şi sintetiza toate informaţiile ce ne sunt utile în stabilirea tacticii de
intervenţie se pune întrebarea de ce se impune o lectură (citire) a focului şi a fumului.
Lectura focului şi a fumului se face odată cu recunoaşterea incendiului, din plan apropiat
sau depărtat, având posibilitatea să se determine astfel materialul combustibil incendiat,
aportul de oxigen, dar nu în ultimul rând să se obţină date cu privire la tipul construcţiei,
riscurile potenţiale generate de incendiu pentru persoanele surprinse, dar şi pentru
personalul de intervenţie. Caracteristicile principale ale fumului şi focului, din punctul de
vedere al interesului pentru personalul de intervenţie, sunt:
Fumul:
- se manifestă în întreg spaţiul afectând mobilitatea forţelor de intervenţie
- favorizează transportul căldurii
- este opac şi toxic
- este inflamabil şi are comportări surprinzătoare
- are gust şi culoare, în funcţie de materialul combustibil care arde.
Focul în încăperi:
- duce la dezvoltarea căldurii
- limitează cantitatea de oxigen în zona de ardere, prin consumarea acesteia
- generează gaze ce se acumulează în încăperi
- contribuie la crearea unei suprapresiuni începând cu partea superioară
- duce la degradarea elementelor portante ale construcţiei
Căldura este o formă de energie, o manifestare a stării de agitaţie mecanică a
moleculelor şi atomilor unui corp. Reacţiile de ardere pe timpul incendiului sunt însoţite de
degajare de căldură ce favorizează crearea unor puncte calde care pot provoca aprinderea
6
substanţelor combustibile în zona respectivă, conducând astfel la autoîntreţinerea arderii
după îndepărtarea sursei de aprindere
1. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONDUCŢIE
Are loc prin fenomenul de transmitere a căldurii de la un corp cald la unul rece
datorită moleculelor din masa corpului, fără ca materia să se deplaseze sau să sufere
deformaţii.
Transmiterea căldurii prin conducţie nu se face de toate corpurile în aceeaşi măsură,
în timp ce metalele o transmit cu uşurinţă, azbestul sau pluta o transmit foarte greu.
2. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONVECŢIE
Este caracteristic lichidelor şi gazelor care au o coeziune mai redusă între molecule.
Masa de fluid, aflat în imediata apropiere a sursei de căldură, se încălzeşte şi se ridică,
lăsând locul unei mase de fluid rece. Se formează astfel un circuit care propagă căldura în
spaţiu.
3. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN RADIAŢIE
Orice corp cald radiază căldură în spaţiul înconjurător.
La incendii transmiterea căldurii nu se face numai printr-un singur mod (conducţie,
radiaţie sau convecţie), ci prin două sau chiar prin toate formele deodată.
Având luate în calcul aceste idei ne readucem aminte de modalităţile de transmitere a
căldurii prezentate în imaginile următoare :
Metode de transmitere a Metode de transmitere a
călduriicălduriiCONDUCłIA CONVECłIA
RADIAłIA
*Notă : Flacăra dezvoltă un debit de căldură care se transmite prin convecţie în proporţie
de aproximativ 66% şi prin radiaţie în proporţie de 33 %.1
1 Ghidul naţional de referinţă francez, Seine-et-Marne, 2007
7
Se prezintă mai jos, pe un sinoptic logic, de ce se impune lectura focului (citirea
elementelor acestora) ?
NOTĂ: Toate imaginile din lucrare au fost selectate din timpul activităţilor de
instruire în Baza de pregătire Suceava sau pe timpul intervenţiilor la care a
intervenit Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului
Suceava.
1. Stabilirea locului incendiului, şi a zonei de ardere.
2. Puterea calorifică / (intensitatea de ardere). Cunoaştem că puterea calorifică este
determinată de combustibil, de natura materialelor aflate în zona de ardere. În
schimb, intensitatea de ardere este dată de gradul de ventilare al locului focarului
oferit de suprafeţele libere de deschidere şi este determinată de aportul de aer. Se
ajunge astfel la ideea că CINE CONTROLEAZĂ AERUL CONTROLEAZĂ
FOCUL .
8
3. Analiza modalităţilor de propagare ale incendiului şi anticiparea posibilităţilor de
dezvoltare ale acestuia. Anticiparea posibilităţilor de dezvoltare va crea
posibilitatea prudenţei în activităţile de intervenţie şi în raportarea informaţiilor
privind situaţia la locul incendiului, luând în calcul următoarele aspecte:
a. executarea corectă a recunoaşterii prin culegerea tuturor datelor şi
informaţiilor;
b. abordarea celor mai adecvate dispozitive de intervenţie;
c. solicitarea în sprijin a forţelor necesare;
d. limitarea (anticiparea) producerii fenomenelor complexe;
9
4. Protejarea personalul de intervenţie dată fiind evoluţia rapidă şi surprinzătoare a
incendiului. S-au mai folosit şi în alte lucrări abordări de genul „unde există o
victimă sa nu mai apară alta, unde sunt pierderi mari materiale sa nu avem
victime”. Concomitent cu anticiparea dezvoltării arderii, în rolul de comandant al
unei structuri (echipaj, GIS, comandant intervenţie) se va aborda cu maximă
atenţie şi problemele de securitate ale personalului. Dezvoltarea rapidă se referă la
fenomenele complexe abordate în lucrare şi în Ghidul instructorului în formarea
personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012.
Măsuri cu caracter general luate din acest punct de vedere în primele momente ale
acţiunii:
- amplasarea scărilor pentru asigurarea modalităţilor de salvare si de evacuare;
- jetul de apă la nivelul şefului de ţeavă pentru asigurarea imediata a jetului de
protecţiei;
- asigurarea evacuării personalului din clădire în situaţii de gravitate iminentă .
5. Prevenirea producerii unor importante pierderi, a unui impact major socio-
economic în zonă (cetăţeni fără locuinţe, pierderi de slujbe etc.), deci un eventual
colaps.
- afectarea unei linii tehnologice;
10
- o explozie de mare amploare;
- încetarea activităţii a unui obiectiv.
6. Stabilirea şi alegerea tacticilor de intervenţie (ofensivă sau defensivă care definesc
până la nivelul binomului de stingere tipul de atitudine).
Tactica de stingere cuprinde:
- constituirea binoamelor de stingere şi asigurare;
11
- stabilirea căilor de acces şi a punctelor de atac, a posibilităţilor de lucru;
- realizarea dispozitivelor de intervenţie prin deschiderile şi căile de acces stabilite;
- stabilirea maşinilor şi utilajelor de stingere;
- alegerea tipului de ţevi şi a substanţelor de stingere;
- asigurarea punctelor de asistenţă medicală, de refacere a capacităţii de
intervenţie, de asigurare logistică;
- alegerea şi stabilirea manevrelor de forţe;
- stabilirea posibilităţilor de alimentare.
Având în atenţie răspunsul de ce se face citirea focului se pune întrebarea, „cum se
realizează acest lucru”. De asemenea în ordine logică a modului de observare, încă de pe
timpul deplasării se vor aborda cele cinci elemente caracteristice ale incendiului şi anume:
Fumul, la care se va urmări:
- Culoarea şi densitatea care redau
energia, intensitatea tipului
materialelor;
- Volumul incendiat şi poziţionarea sa;
- Înălţimea în zona neutră de unde se
poate observa stratificarea din încăpere;
12
- Viteza şi pulsaţiile care indică presiunea din interiorul încăperii.
Flacăra, va fi analizată după:
- Culoare, în funcţie de care se poate
stabili temperatura (albă > 1000°C,
galbenă 800 - 1000°C, portocalie 600 -
800°C, roşie 400 - 600°C, roşiatică
200 - 400°C) 2;
- Volum, care redă amploarea
incendiului;
- Localizare, după care se identifică zona
de ardere.
Căldura, funcţie de care se va urmări:
- Gradul de carbonizare al
materialelor combustibile;
- Deformarea materialelor
combustibile;
- Apariţia veziculelor pe materialele
acoperite cu vopsea;
- Creşterea bruscă a temperaturii;
- Piroliza, gazele de piroliză indică o
temperatură ridicată (în urma
căldurii acumulate prin convecţie şi radiaţie şi a presiunii stratului de fum).
Deschiderile, se vor avea în vedere:
- Numărul şi locul acestora;
- Elementele deschise şi necesitatea
închiderii pentru oprirea ventilării;
- Opacitatea / căldura vizibilă, ca semne
prevestitoare ale fenomenelor complexe.
2 Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu, 2010
13
Atunci când deschizi o fereastră sau o uşă trebuie să observi cum se
comportă fumul şi aerul curat care intră.
Sunetele, care vor oferi informaţii despre:
- Trosnete - violenţa incendiului
- Vuiet sau respiraţie şuierătoare - presiunea
ridicată din interiorul încăperii;
- Cracaj3- natura materialelor combustibile;
- Sunete înăbuşite – o ardere mocnită.
Cele mai multe incendii cu care ne confruntăm se produc
în clădiri, dar în general putem spune că au loc în spaţii
închise sau semi – închise.
Utilizarea de materiale noi, materiale de sinteză cu combustibilitate diferită,
comportări diferite dar şi îmbunătăţirea izolaţiei clădirilor influenţează în mod semnificativ
comportarea acestora sub acţiunea incendiilor.
La scară mică, iniţial incendiile se dezvoltă rapid, produc o cantitate mare de
fum şi provoacă datorită căldurii gaze inflamabile. Ne aducem aminte că piroliza4 apare ca
efect al căldurii asupra materialelor combustibile solide.
Este un fenomen foarte important al incendiului care se produce şi în
condiţiile existenţei oxigenului şi în lipsa acestuia.
Fumul şi gazele generate de incendiu nu sunt simple reziduuri sau produse de
ardere, în realitate acestea formează un amestec de combustibil şi sunt esenţiale în
formarea, apariţia fenomenelor flashover şi backdraft.
1.1.CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU
În continuare vor fi abordate cele două fenomene, analizându-se grafic curba de
dezvoltare a unui incendiu, corelat cu activitatea în spaţiul închis, respectiv semi – închis.
Acestea pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi sub mai multe forme
prezentând zeci de parametri ca şi complexitate. Cel mai important lucru rămâne riscul la
care suntem expuşi şi de aceea acesta se bazează pe ora şi locul intervenţiei. Confruntându-
ne cu aceste fenomene care pot fi explicate ca fenomene termice extrem de periculoase, de
multe ori fatale, este necesar să aflăm toate informaţiile şi elementele care să ne permită să
analizăm şi să evaluăm riscurile şi să abordăm cele mai corespunzătoare activităţi 3 Procedeu industrial de descompunere, la temperaturi şi presiuni înalte, cu precădere în industria petrolieră. 4 Descompunerea chimică ireversibilă ce provoacă gaze de piroliză, care ard efectiv.
14
operaţionale. Ideea de bază este deci de a se înţelege, prin studiul semnelor prevestitoare,
apariţia fenomenelor complexe încadrând momentul în care am ajuns la locul incendiului în
graficul curbei de dezvoltare al acestuia. Acest lucru ne permite abordarea tehnicilor de
stingere adecvate conform circumstanţelor.
Acest grafic reprezintă dezvoltarea unui incendiu într-un spaţiu semi-deschis. Acest
fapt este verificat de fiecare dată, indiferent de mărimea spaţiului, şi atunci când
deschiderea este suficient de mare pentru a furniza cantităţi suficiente de comburant
(oxigen). Doar parametrul „timp” variază în funcţie de datele iniţiale. Aceasta corespunde
unei arderi intense incomplete. În acest caz personalul de intervenţie nu intervine.
Obiectivul personalului de intervenţie este să nu fie niciodată surprinşi de fenomenul
flashover5.
Lectura focului este utilă deoarece permite personalului de intervenţie să
determine unde se află, pe acest grafic şi de asemenea să adapteze acţiunile la situaţia
găsită.
În continuare vom trata modul de comportare şi observare ale elementelor
focului pe toate fazele incendiului pentru a înţelege producerea acestora. Avem luat în
calcul o încăpere clasică cu un volum de circa 90 m3 cu mobilier şi amenajări
interioare specifice zonei.
Ca şi potenţial caloric utilizat în interiorul caisson-ului de simulare vom lua în
calcul peste 150 kg lemn sub diferite forme. Avem nevoie de o cantitate suficientă de
oxigen pentru o ardere rapidă dar mai ales menţinerea acesteia.
5 FLASHOVER-UL, poate fi definit: într-un spaţiu semi-deschis, trecerea instantanee dintr-o situaţie de incendiu localizat la incendiu generalizat de materiale combustibile care se găsesc în acel loc.
15
1.1.1 a. IZBUCNIREA INCENDIULUI
SCENARIU: Incendiu declanşat într-un spaţiu semideschis. O2 suficient printr-o deschidere.
FUMUL : Fum lejer de culoare clară, neradiat, dar deja invaziv şi toxic, cu o viteză foarte redusă
FLĂCĂRILE : Culoare deschisă, în general galbenă, care indică un aport suficient de comburant. Dimensiuni diferite în funcţie de
natura, cantitatea de material combustibil din încăpere şi locul focarului iniţial (mici dacă nu intră în contact cu pereţii – mari dacă
intră în contact cu pereţii)
SUNETELE : Trosnituri posibile sau nu.
DESCHIDERILE : Deschise. Există suficient comburant în încăpere. Incendiul consumă oxigenul din interiorul încăperii.
CĂLDURA: Doar în contact cu flăcările.
Observaţii: Această fază poate fi foarte rapidă sau să dureze o perioadă lungă, depinde de natura materialelor şi de gradul de
ventilare al spaţiului.
16
b. DEZVOLTAREA – PARTEA I
DE REŢINUT: În cazul unui incendiu potenţialul caloric este majorat de eliberarea de fum şi gaze cu grad ridicat de inflamabilitate.
SCENARIU: avem material combustibil suficient. Oxigenul va întreţine arderea în continuare.
FUMUL : Fumul se îngroaşă şi începe să devină radiant prin îngroşare şi dispunere în straturi (denumit stratificare de fum). Acestea
sunt formate pe de o parte din particule (care dau caracterul opac) şi pe de altă parte de produse de ardere (CO) şi de o cantitate
mare de gaz combustibil nears (molecule de hidrocarburi produse de piroliza materialelor) care le conferă caracterul inflamabil.
FLACĂRILE : Flăcări înalte provocate de incendiul care se dezvoltă dar care rămâne încă localizat. Culoarea poate începe să bată spre
portocaliu, din cauza ratei de epuizare a O2 din încăpere.
SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete.
17
DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci a comburantului (O2). Cu cât
deschiderea este mai mare cu atât focul este mai viu.
CĂLDURA: Focar foarte radiant care face ca fenomenul de piroliză să se producă. Temperatura fumul creşte şi începe să
«încălzească» toată încăperea, inclusiv pereţii care absorb în acest moment o parte din temperatura produsă. O creştere a
temperaturii este configurată încetul cu încetul.
Observaţii :
- Definiţia pirolizei : descompunerea chimică ireversibilă a unui material sub acţiunea căldurii. În general, pentru materialele
comune, piroliza se manifestă intens atunci când temperatura depăşeşte 200°C .
- Arderea unui scaun formează un strat de fum de 1,50 grosime sub tavanul unei încăperi de 20 m2 în mai puţin de un minut.
- CO : gaz toxic şi exploziv (+ inodor, incolor, insipid) – gamă de inflamabilitate : 12,5 - 74 % - temperatură de aprindere : 605°C.
- Prin compoziţia sa fumul are temperatura de aprindere de 600/650°C.
1.1.2 c. DEZVOLTAREA – PARTEA II
18
SCENARIU: incendiul se dezvoltă având material combustibil şi O2.
FUMUL: Stratul este foarte gros şi este responsabil de « combustibili », inclusiv de CO. Fumul devine tot mai radiant şi zona
neutră coboară rapid până la stabilizare (înălţimea liberă de aproximativ 80 cm.). Pierderea vizibilităţii este totală. În interiorul
perdelei de fum,produsele nearse ating temperatura de ardere. În contact cu puţin oxigen, acesta se aprinde la nivel local şi
temporar, acest fenomen este cunoscut sub denumirea de «îngeri care dansează» (Sinonim : « flameover », « fire snake »). Acest
fenomen accelerează creşterea temperaturii în stratul de fum.
FLĂCĂRILE : Dimensiunea flăcărilor la nivelul focarului a scăzut datorită stratificării semnificative a fumului. Flăcările se inchid la
culoare datorită cantităţii reduse de O2. Focarul este încă localizat dar îşi păstrează puterea.
SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete.
DESCHIDERILE : Viteza de evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată) şi indică
presiunea în partea înaltă. Un «tiraj» este configurat, accelerarea alimentării cu aer proaspăt în partea joasă. Se instalează o
presiune graduală (creşterea presiunii în partea înaltă/scăderea presiunii în partea joasă).
CĂLDURA : Aceasta provine de la stratul de fum. Radiaţia focarului devine secundară. Elementele combustibile aflate la distanţă
de focar încep să se pirolizeze datorită radiaţiei temperaturii fumului. Această radiaţie este accentuată din momentul în care
elementele ating aceeaşi temperatură ca şi stratul de fum, vorbim în acel moment de «feedback radiativ ». Căldura este copleşitoare şi
este necesară poziţia în genunchi.
În continuarea de-a lungul graficului, cu cât trecerile sunt mai rapide cu atât creşte riscul (cinetica fenomenului de incendiu).
Presiunea fumului într-un incendiu : de ordinul a 5 - 40 Pa.
Viteza fumului: de 0,20 m/s la 1 m/s în general.
Piroliza are loc mai mult sau mai puţin rapid, în funcţie de natura şi starea materialelor combustibile (lemn / plastic / hârtie).
Atitudinea adoptată în raport cu aceste semnale este o atitudine ofensivă. Cu toate acestea, semnale cum ar fi „îngeri care
dansează” (flameover), piroliza elementelor distante de focar sunt semnale de alarmă care indică iminenţa producerii fenomenului şi
necesită o reacţie imediată.
19
d. DEZVOLTAREA – PARTEA III
SCENARIU: temperatura a crescut mult. Avem oxigen în continuare.
FUMUL : Stratul de fum a depăşit temperatura de ardere a gazelor combustibile. Există inflamaţie la nivelul interfeţei aer/fum sub
formă de role de foc denumite « rollover ». Aceste role de foc se deplasează în funcţie de tirajul focului.
FLĂCĂRILE: Acestea există acum sub forma unui liant între focar şi stratul de gaze.
SUNETELE : Nu sunt perceptibile sunete particulare.
DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci comburantul (O2). Viteza de
evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată). Inflamarea fumului poate avea loc la
nivelul deschiderilor
20
CĂLDURA : Radiaţia produsă de rollover accelerează piroliza elementelor din partea de jos a încăperii. Această descompunere a
materialelor alimentează continuu stratul de fum.
Fenomenul rollover este un semnal care anunţă iminenţa producerii fenomenului flashover. Atitudinea care trebuie
adoptată este una defensivă (retragere cu refulare masivă).
Atacul trebuie realizat din afara încăperii până la dispariţia «rollover-ului». Atenţie la vaporii creaţi de refularea apei si la
progresia în încăpere. Refularea necontrolată poate produce opărirea personalului. Se foloseşte tehnica literelor şi răcirea succesivă.
Reducerea temperaturii prin refularea unui jet la 500°C în stratul superior poate avea ca efect de exemplu răcirea în zona de foc
cu 30°C şi ridicarea temperaturii cu 7 – 8 °C în zona de refulare unde se află servantul.
e. FLASH OVER & FAZA DE ARDERE GENERALIZATĂ
SCENARIU: fenomenul a fost declanşat şi a cuprins toată încăperea.
21
FUMUL : Fumul este vizibil la ieşirea din încăpere şi se propagă.
FLĂCĂRILE : Ocupă toată încăperea şi se pot propaga la încăperile alăturate.
SUNETELE : Fluierături
DESCHIDERILE : Toate ferestrele pot începe a se topi, ceea ce permite întreţinerea arderii generalizate.
CĂLDURA : Temperatură foarte mare. Aceasta poate depăşi 1000°C.
Deci fenomenul flashover reprezintă trecerea de la arderea localizată la arderea generalizată a materialelor combustibile dint-o
încăpere. Această trecere durează de la 5 la 15 secunde şi este urmată de arderea generalizată. Este o etapă normală a dezvoltării unui
incendiu într-un spaţiu semi-deschis
Nivelul de protecţie necesită o lectură a focului permanentă. Absenţa temperaturii ridicate nu este un semnal de absenţă a
pericolului producerii fenomenului.
DE REŢINUT: Protecţia în faţa fenomenului flashover este strâns legată de retragerea forţelor din încăpere şi evacuarea
acesteia.
1.1.3 Semnale de alarmă prevestitoare ale fenomenului flashover
Ca şi o sinteză a celor prezentate semnele prevestitoare şi modul de manifestare al fenomenului este prezentat în imaginile de mai
jos:
22
FENOMENUL FLASHOVERFENOMENUL FLASHOVER
Reprezintă trecerea instantanee, într-un spaŃiu alimentat cu aer, la ardere generalizată.
- SpaŃiul este semi-deschis (geamuri,
uşi deschise)
- Fumul şi gazele se stratifică şi formează un amestec combustibil
CondiŃii iniŃiale:
aer
Degajarea de gaze
calde şi fum
Gaze de piroliză
3.1
FENOMENUL FLASHOVERFENOMENUL FLASHOVER
- Limbi de flacără portocalie apar în
stratul de fum
- Fenomenul de flashover s-a produs
- Temperatura « ambiantă » a atins
mai mult de 1000°C
- Fenomenul se poate produce
începând de la 500°C
Fenomenul flashover este o fază obligatorie la toate incendiile în spaŃiile semi-deschise.
3.2
SEMNALE DE ALARMĂ ALESEMNALE DE ALARMĂ ALE
FENOMENULUI FLASHOVERFENOMENULUI FLASHOVER
PrezenŃa deschiderilor permit aportul de aerFocar vizibil cu flăcări bine
delimitate
Strat de fum dens Temperatură
ridicată şi în
creştere
ApariŃia flăcărilor violente în stratul de
fum
Flăcările violente anunŃă iminenŃa producerii fenomenului flashover.3.3
23
1.1.4 Fenomenul backdraft
Pentru explicarea fenomenului backdraft vom constitui următoarele ipoteze de scenariu tip de incendiu:
1. Iniţierea incendiului
Arde un obiect presupunându-se că avem o sursă de aprindere. Incendiul consumă oxigen care este în cantitate suficientă pentru a
întreţine arderea.
a. Gazele de piroliză sunt nesemnificative.
FUMUL: este slab, fără importanţă semnificativă.
FLACĂRA: este de mică intensitate.
CĂLDURA: se transmite prin convecţie şi începe să se acumuleze.
DESCHIDERILE: inexistente
SUNETELE: specifice unei arderi normale.
Observaţie: radiaţia emisă încălzeşte materialele adiacente focului afectate de viteza de ardere.
24
2. Dezvoltarea incendiului
Materialele afectate de căldura emisă prin radiaţie în zona de ardere se descompun şi se inflamează din aproape în aproape. Focarul
devine mai important, cantitatea de oxigen devine mai redusă şi nu mai avem o ardere completă.
FUMUL: începe să devină mai dens şi opac şi se acumulează în partea înaltă.
FLACĂRA: este mai mică.
CĂLDURA: eliberată creşte şi implicit temperatura.
DESCHIDERILE: inexistente
SUNETELE: înăbuşite, tot mai slabe.
Observaţie: se formează puternice gaze de piroliză care se acumulează în partea de sus a încăperii. Are loc stabilirea unui
echilibru termic care duce la creşterea presiunii. Se reduce considerabil cantitatea de oxigen.
25
3. Premergător declanşării fenomenului
Piroliza se manifestă în continuare pereţii acumulând căldură sub efectul convecţiei şi a radiaţiei. Oxigenul devine tot mai redus.
FUMUL: creşte în volum, determină presiune ridicată în încăpere.
FLACĂRA: este aproape inexistentă. Se manifestă sub forma unor urme de jar, scântei, cărbuni aprinşi
CĂLDURA: se concentrează în întreg spaţiul, pereţii acumulează căldura.
DESCHIDERILE: inexistente, dar datorită presiunii există pulsaţii ale fumului prin fisuri, fante ale elementelor de construcţie.
SUNETELE: se manifestă sub formă de şuierat,
Observaţie: se realizează un echilibru termic ce creează impresia că focul e în stagnare. Piroliza este în dezvoltare chiar şi în
lipsă de oxigen. Creşte presiunea în interior şi apar pulsaţii ale fumului şi vibraţii ale golurilor.
26
3. Aportul necontrolat de oxigen
Schimburile de oxigen sunt aproape inexistente. Încăperea este sub presiunea gazelor combustibile, temperatura fiind ridicată.
Există sursă sub forma unei flăcări foarte uşor vizibile sau sub formă de jar, scântei.
FUMUL: este foarte încărcat în gaze de piroliză, funingine, gaze nearse, presiunea fiind foarte ridică
FLACĂRA: aproape invizibilă, având loc o ardere mocnită
CĂLDURA: se menţine ridicată, încăperea fiind supraîncălzită
DESCHIDERILE: inexistente până la momentul declanşării fenomenului.
SUNETELE: înăbuşite până în momentul deschiderii când se produce un vuiet pe timpul aspiraţiei de oxigen.
Observaţie: fumul este tot mai dens, opac şi culoare variabilă, având multe molecule de carbon.
27
ATENŢIE: Fumul negru arată că acesta este extrem de încărcat de energie, fumul galben indică o creştere semnificativă a
temperaturii, fumul alb şi rece nu este neutru şi poate prezenta pericol.
DE REŢINUT: În acest moment în care are loc un aport de oxigen involuntar sunt întrunite elementele arderii cu
menţiunea că nu avem oxigen suficient. Admisia de aer are loc prin deschiderea unei uşi sau ferestre, trape sau
prin cedarea acestora datorată presiunii acumulate în interior.
4. Producerea fenomenului backdraft
Definit ca explozia fumului supraîncălzit acumulat în volumul închis în momentul aportului de oxigen. Explozia este urmată de
flacără.
Aportul de oxigen determină inflamarea amestecului combustibil care atinge rată de inflamabilitate (temperatura de autoaprindere).
FUMUL: este supraîncălzit fiind peste limita superioară de
inflamabilitate până în momentul aportului de oxigen,
28
ulterior explodând
FLACĂRA: este violentă, vizibilă în întreg spaţiul interior şi exterior sub forma unei sfere de foc
CĂLDURA: creşte temperatura odată cu producerea fenomenului
DESCHIDERILE: a fost creat aportul de oxigen prin deschiderea sau cedarea unui gol care a dus la îmbogăţirea amestecului combustibil
în încăpere şi care a coborât şi încadrat în zona de inflamabilitate amestecul.
SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie.
Observaţie: spaţiul s-a umplut de o minge de foc care apare îndeosebi spre deschiderea creată ca urmare a expansiunii presiunii
acumulate.
DE REŢINUT: Orice deschidere poate declanşa fenomenul menţionat. Semnalele trebuie să facă obiectul recunoaşterii îndeosebi pe
timpul lecturii focului.
ATENŢIE: suflul exploziei influenţează termic structurile elementelor de construcţie care sunt supuse unui val de presiune care
provoacă uneori mari pagube şi care pun în pericol clădirea prin cedarea acestora. Personalul poate fi expus arsurii, lovirii de elementele
proiectate în urma exploziei, rănirii în urma căderilor de materiale, traume în urma suflului exploziei.
FOARTE IMPORTANT: fenomenul se poate produce pe ambele faze ale incendiului, de dezvoltare sau regresie.
SCENARIU:Ne aflăm pe faza de regresie a incendiului, nu toate materialele au ars în întregime datorită lipsei de oxigen. Încăperea se
transformă în spaţiu închis din diferite motive (a fost închisă uşa, fereastra, a fost obturat golul prin căderea unui panou). Incendiul se
află într-o regresie lentă. FOCUL RESPIRĂ ÎN CONTINUARE.
FUMUL: se adună în încăpere creând presiune şi se încălzeşte datorită căldurii existente acumulată în interior.
FLACĂRA: este uşor vizibilă sau sub formă de jar, scântei sub efectul insuficienţei oxigenului
CĂLDURA: se menţine datorită pereţilor, a elementelor de construcţie încălzite. Provoacă în continuare piroliza materialelor care nu au
ars în întregime.
DESCHIDERILE: se creează aport de oxigen datorat unei deschideri de uşă, geam, trapă sau cedarea acesteia.
SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie.
29
Observaţie: oxigenul aspirat va ajunge în zona sursei de aprindere şi va declanşa fenomenul. Arderea generalizată şi temperatura în
interior poate fi mai mică ca în situaţia producerii pe faza de dezvoltare deoarece intensitatea termică este mai redusă în această
situaţie.
1.1.5 Semnale prevestitoare ale fenomenului backdraft
Ca o sinteză fenomenul ca şi mod de producere, semne prevestitoare şi mod de manifestare este prezentat în imaginile de mai jos.
30
FENOMENUL BACKDRAFTFENOMENUL BACKDRAFT
Reprezintă o explozie a fumului supraîncălzit şi acumulat într-un spaŃiu închis (practic ermetic)
care primeşte un aport de aer.
aer
aer
Fum şi gaze calde - SpaŃiul este închis
- Incendiul consumă oxigenul din
aerul prezent în spaŃiu
- SpaŃiul se umple de fum
- Temperatura în interior este foarte mare
CondiŃii de producere a fenomenului:
4.1
FENOMENUL BACKDRAFTFENOMENUL BACKDRAFT
CondiŃii de producere :
- Aerul este aspirat şi produce un “suflu” violent
Declanşarea fenomenului:
aer
- Un geam cedează sau/şi un pompier deschide o uşă sau sparge un geam…
- Amestecul combustibil se află în
zona de inflamabilitate
4.2
FENOMENUL BACKDRAFTFENOMENUL BACKDRAFT
- Se produce o explozie violentă
- SpaŃiul se transformă într-o
“bulă de foc”
Pericol pentru personal:
- Arsuri
- Suflul exploziei
- Vătămări în urma
proiectării elementelor de
construcŃii
- Cedarea elementelor de
susŃinere ale clădirilor
Acest fenomen este accidental şi nu este o fază obligatorie a incendiului.
4.3
SEMNALE DE ALARMĂ ALESEMNALE DE ALARMĂ ALE
FENOMENULUI BACKDRAFTFENOMENULUI BACKDRAFT
Ferestre negre care pot vibra
Fum gros care iese
prin fisuri
Temperatură perceptibilă
Câteva
flăcări vizibile
Sunete puternice
Fumul iese pe sub uşi putând fi reaspirat
Culoarea fumului particulară (diferită)
Toate aceste semne ne indică o intensitate termică mare în interiorul spaŃiului şi
sunt prevestitoare ale fenomenului backdraft.4.4
31
1.1.6 COMPARATIA FENOMENELOR COMPLEXE
BACKDRAFT FLASHOVER
Incendiu iniţial
Fenomenul de piroliză
Situaţia apariţiei fenomenului
de backdraft
Dezvoltarea stratului de fum
Declanşarea fenomenului
Situaţia pre – flashover
Fenomenul de backdraft
Fenomenul rollover
Fenomenul flashover
Aer
Aer
32
CARACTERISTICI BACKDRAFT FLASHOVER
Zone de incendiu Spaţii închise Spaţii semi - deschise
Factori declanşatori Alimentarea cu aer (O2) Căldura
Fumul
- Foarte dens, uleios;
- De culoare neobişnuită
(Gălbui, maroniu, verde)
- Dens, creează un
strat de fum;
- Culoare clasică
Flacăra
- Fără flacără;
- Culoare strălucitoare
- Flăcări vizibile (galben
intens);
- Flacără luminoasă,foarte
mici flăcări vizibile
Căldura
- Importantă;
- Repartizată
- Importanţă şi copleşitoare;
Sunete - Asurzitoare - Normal (net)
Structura
- Geamuri înnegrite foarte
fierbinţi;
- Pereţi calzi;
- Vibrarea uşilor,
- Deschiderile mari
alimentează incendiul cu aer
proaspăt
Tipul incendiului - Mocnit - Luminos
Riscuri majore
- Explozie;
- Colaps
- Arsuri;
- Propagare.
CONCLUZII:
Este uşor de înţeles că fenomenele pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi
prezintă interes pentru mai multe domenii adiacente. Riscul pentru pompieri apare în funcţie de
moment şi locul intervenţiei.
Flashover-ul apare în faza de creştere a incendiului. Este momentul în care incendiul localizat se
generalizează.
33
Backdraft-ul poate fi mai insidios şi poate să apară atât în faza de creştere cât şi în faza de
declin. Atenţia militarilor poate fi scăzută ceea ce face această fază mai
delicată şi mai periculoasă.
Este necesară o vigilenţă ridicată pe întreaga durată a intervenţiei.
În cazul în care explicaţia teoretică a acestor fenomene este stabilită, procesul de identificare a
acestora, poate fi dificil.
Detectarea lor necesită vigilenţă în orice moment şi trebuie asociată cu recunoaşterea
preliminară a spaţiului.
2. TACTICI DE STINGERE
În stabilirea tacticii de intervenţie, ofensivă sau defensivă, vor sta toate elementele de lectură a
focului şi semnalele prevestitoare.
ATENŢIE: fiecare încăpere este predispusă a oferi posibilitatea apariţiei fenomenelor. De aceea
este cel mai important ca binomul de stingere să aibă în permanent în vedere că acţionând mai mult
autonom este la latitudinea lui să stabilească atitudinea ofensivă sau defensivă propusă.
În afară de cunoaşterea regulilor de acţiune, trimiterea apei asupra focarului şi folosirea jetului
ţevii de refulare, binomul de stingere trebuie să dea dovadă şi de un comportament adecvat şi
adaptat în funcţie de situaţia cu care se confruntă.
2.1 Binomul de stingere
Această capacitate de analiză şi de luare de decizii de către echipă este indispensabil binomului
de stingere.
Într-adevăr, legătura dintre şeful gărzii de intervenţie (comandant de echipaj) şi binomul de
stingere, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie, lăsând binomul de stingere în autonomie
(să acţioneze singur). Alegerile echipei sunt deci decisive.
ATENŢIE! Binomul de stingere nu trebuie să acţioneze într-o manieră independentă ci să
analizeze situaţia să acţioneze într-o manieră adaptată, atât pentru protecţia sa cât şi pentru
eficacitatea intervenţiei sale după principiul:
A IDENTIFICA A EVALUA A ACŢIONA
În cazul unei acţiuni asupra mediului său, binomul de stingere evaluează rezultatul şi acţionează în
consecintă.
A ACŢIONA A EVALUA A REACŢIONA
Astfel, binomul de stingere, poate să adopte, în funcţie de elementele furnizate de natura
intervenţiei şi de mediu sau de indicaţiile şefului gărzii de intervenţie, o atitudine defensivă sau
ofensivă în timpul acţiunii.
34
Crearea atitudinii defensive se poate produce în situaţii de accidentare a şefilor de ţeavă. Fără a
atinge eventualele răni ale personalului angajat, aşteptarea binomului de stingere riscă destabilizarea
dispozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării în acţiune a unui
binom de salvare.
Salvarea binomului de stingere contribuie la reuşita acţiunii operaţionale.
DE REŢINUT! Dacă siguranţa sa este grav ameninţată binomul de stingere trebuie să-şi asigure
salvarea în mod prioritar acţiunii în curs.
Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de stingere, să-şi privilegieze siguranţa, în
timpul acţiunii sale.
Aceasta este pusă în aplicare în prezenţa unor pericole identificate (riscul exploziilor), risc de
prăbuşire, intensitate termică ridicată, risc de propagare.
Acţiunea generală vizează pentru binomul de stingere, controlul pe cât posibil al flăcărilor în
timpul propagării, fără să se angajeze în acţiuni în mod nesăbuit.
Focarul poate atunci să nu fie atacat direct, acţiunea vizând siguranţa clădirii, mediului,
înaintea oricărui angajament.
Binomul de atac acţionează deci, luând în considerare:
─ Distanţa, în raport cu focarul;
─ Configuraţia locului, (ex.: protecţia după perete, poziţia sub structurile de uşă);
─ Cunoaşterea unui itinerar de întoarcere;
─ Acţiunea de întoarcere sub protecţia jetului;
─ Poziţionarea în aer liber sub protecţia structurii etc.
DE REŢINUT! Binomul de stingere trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă şi să treacă la
acţiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra siguranţei sale.
Când orice pericol este respins, binomul de stingere poate să treacă la modul ofensiv.
Atitudinea ofensivă constă în absenţa pericolului identificat, în trecerea la acţiune cu tehnica
adoptată, binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei.
Acţiunea trebuie condusă rapid şi eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a
stinge focul repede sau pentru a evita propagarea lui.
Totuşi, binomul de stingere trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de
pericol.
2.2 Utilizarea jeturilor
Binomul poate fi susţinut în acţiunea sa de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilare a zonei
acţiunii, un binom de sprijin şi susţinere, un binom de siguranţă şi protecţie, crearea unui itinerar de
întoarcere. Acţiunea binomului va fi realizată prin cele 2 tipuri de jet.
35
36
2.3 Tehnica accesului în spaţii închise şi semi-închise
Activitatea binomului de stingere este prezentată în lucrarea Ghidul instructorului în
formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012, aici reluăm doar prezentarea
progresiei (accesul) în orice încăpere, sinopticul activităţilor fiind:
Progresia de 1 – 2 m în interior se realizează aplicând testul de tavan care constă în:
37
Reamintim faptul că pentru eficienţă în utilizarea jeturilor recomandăm folosirea tehnicii literelor de refulare a apei, şi anume:
Cea mai recomandată şi uşor de folosit este litera O şi se pretează de regulă la apartamente,
încăperi cu o suprafaţă de regulă des întâlnită (10 – 20 m2).
Trecerea la lichidare se va realiza după regula: refularea apei se realizează din depărtare în
apropiere, de sus în jos. Cea mai adecvată metodă este cea indirectă sau mixtă (refularea apei în tavan
sau pereţi pentru crearea unei pături de apă).
38
3. CAISSON- ul DE ANTRENAMENT
3.1. Rol, descriere
Din punct de vedere al exerciţiilor practice la cald, caissonul, prezintă următoarele avantaje ca şi
potenţial şi urmăreşte :
1. Lectura fumului pe baza culorii specifice, mirosului şi pulsaţiilor (datorită caisson-ului şi
anexelor care pot fi inundate cu fum în vederea antrenamentului în condiţii reale de lucru cu
foc);
2. Lectura flăcării, pe baza culorii ei putându-se identifica tipul de material combustibil (ex.:
plastic, lemn, hârtie, cauciuc) şi temperatura degajată de ardere, verificată practic şi în timp
real pe termometre electronice prevăzute cu sonde pentru temperaturi înalte;
3. Lectura căldurii degajate, concomitent cu înţelegerea şi observarea fenomenului de piroliză,
foarte bine evidenţiat şi regăsit pe timpul şedinţei de lucru cu foc în interiorul caisson-ului;
4. Lectura sunetelor rezultate comportării materialelor de construcţie din care este realizat
caissonul, spaţiu prevăzut cu acoperiş din tablă, pereţi din metal şi din zidărie, uşi de acces din
tablă şi din lemn. Acestea se pot studia în intervalul de temperatura –30°C şi până la +1000 °C;
5. Observarea şi înţelegerea comportamentului focarului din punct de vedere al ventilaţiei, al
deschiderilor care favorizează aportul de aer (oxigen) şi modurile în care sunt influenţate
stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi de piroliză, gaze cu o cotă maximă de inflamabilitate
şi explozie;
6. Provocarea fenomenelor complexe de ardere: pir0liza, flameover, rollover, flashover;
7. Obţinerea fenomenelor complexe cu scopul de a fi cunoscute, analizate, controlate şi fixarea
tehnicilor de proximă securitate în abordarea şi gestionarea acestora pe timpul intervenţiilor.
8. Înţelegerea fenomenelor complexe şi importanţa prevenirii producerii backdraft-ului sau
flashover-ului prin ţinerea sub control a factorilor ce determină triunghiul arderii (material
combustibil-aer-sursa de aprindere), toate experimentate şi învăţate pe timpul şedinţei la cald
în caisson;
9. Dobândirea unui tonus psihic ridicat pe timpul contactului vizual direct cu flăcările şi
câştigarea încrederii de sine pentru fiecare militar pompier plecând de la premisa că nu-i este
frică de foc celui care are puterea sa privească flacăra în ochi;
10. Câştigarea încrederii în echipamentul de protecţie, familiarizarea cu spaţiile obscure, inundate
cu fum şi gaze fierbinţi prin antrenament în caisson;
11. Activitatea de cercetare a focului, de cercetare a cauzelor de incendiu, stabilite pe seama
amprentei incendiului asupra diverselor materiale combustibile, alese şi studiate pe baza
39
înregistrărilor de timp a temperaturii, a gradului de carbonizare, a puterii calorice dezvoltate, a
temperaturii acumulate, a modului de dezvoltare a focarului;
IMAGINI CAISSON
- Vedere latura de est
40
- Trapă de evacuare
- Vedere latura de vest
- Vedere latura de nord
41
- Vedere de sus
- Cameră tehnici pătrundere
42
- Prezentarea locului focarului înainte de şedinţă
- Trapă interior închis / deschis
- Ecran de protecţie
43
- Uşi de siguranţă
- Dispozitiv manevrare trapă evacuare
44
AMPLASAREA CAISSONULUI
2 m
4 m
11 m
5 m 6 m
2 m
CT
TEREN SPORT
TURN
INSTRUCTIE
PUNCT
OBSERVARE
PUNCT
INCENDIERE
LABIRINT
SALVARE
2 m
6 m
45
Trapă evacuare deşeuri Marcaj diferenţă de nivel Ecran de reţinere fix Uşă acces
Zonă de foc Zonă de observare Zonă de acces
Ecran de reţinere mobil Trapă de exhaustare Uşi cu deschidere dublă
46
47
48
3.2 Procedura de lucru
DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI ŞI NORME DE SECURITATE
PE TIMPUL ŞEDINŢEI PRACTICE LA CAISSON
PROCEDURĂ DE LUCRU
1.1. Partea pregătitoare realizată în sala de pregătire
Formatorul nr. 1 va conduce întotdeauna întreaga şedinţă de la instruire până la
concluzii, urmărind următoarele:
- prezentarea teoretică a modului de comportare a materialelor
- prezentarea caracteristicilor incendiilor şi studiul privind lectura flăcării şi al fumului
- verificarea integrităţii locului de refacere a participanţilor la ieşirea din caisson, şi
prezenţa apei pentru hidratare
- stabilirea funcţiilor fiecărui formator şi poziţiile pe care le vor ocupa cursanţii în caisson
(a, b, c, d)
- stabilirea personalul cu atribuţie în acordarea primului ajutor pe lângă formatorul 4 care
răspunde de securitatea exterioara
- expunerea cursanţilor a comenzilor de exerciţiu si modul de execuţie
Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la expunerea părţii teoretice alături de cursanţi.
Pe timpul şedinţei SE INTERZICE :
* adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte
* îndepărtarea costumului de protecţie, scoaterea mânuşilor de protecţie pentru
verificarea temperaturii
* atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi
decât pe cască sau bocanci/cizme
* efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care
conduce şedinţa
* părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori
1.2.Pregătirea şi echiparea formatorilor şi a cursanţilor
- hidratarea organismului în permanenţă, minim 0,5 litri de apă înainte de începerea
şedinţei şi 0,5 litri de apă după şedinţă;
- se impune echiparea sub costumul de protecţie a cel puţin o pereche de pantaloni, un
tricou şi o bluză cu mânecă lungă. SE INTERZICE folosirea altor materiale decât cele din
bumbac 100%, sau prevăzute cu capse, nasturi, fermoar sau alte obiecte care se pot încălzi
sau topi;
49
- pe timpul şedinţei în caisson participanţii – formatori şi cursanţi – nu vor avea supra lor nici
un fel de bijuterii sau obiecte metalice, ex: ceas, cercei, verighetă, lănţişor ş.a.;
- se impune verificarea costumului de protecţie şi a etanşeităţii acestuia de către formatori;
- se impune verificarea bunei funcţionări a aparatelor de respirat şi a presiunii din buteliile cu
oxigen de către formatori;
NOTA: fiecare formator va avea în grijă câte un cursant din momentul iniţial al şedinţei şi până
la încheierea acesteia
- echiparea şi verificarea se realizează în binom şi încrucişat si se finalizează prin semnele „ok”
1.3.Încălzirea organismului
Formatorul nr.1 conduce şedinţa de încălzire a organismului :
- exerciţii de mobilitate
- rotiri de glezne
- rotiri ale genunchilor
- rotiri de trunchi
- rotiri de gat
- fandări ale picioarelor
- aplecări, răsuciri cat mai ample pentru prevenirea amorţirii corpului pe timpul
şedinţei
Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la şedinţa de încălzire a organismului alături de cursanţi
1.4. Partea pregătitoare realizată la rece în caisson
Formatorul nr. 1:
- stabileşte modul şi ordinea de evacuare din caisson;
- execută antrenament în efectuarea manevrelor ce vor fi executate pe timpul şedinţei la
cald;
- se reamintesc şi se fixează normele de securitate privind poziţia şi modul de
observare.
SE INTERZICE:
* adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte;
* îndepărtarea costumului de protecţie, desfacerea gulerului sau a fermoarelor,
scoaterea mânuşilor de protecţie pentru verificarea temperaturii;
* atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi
decât cască sau bocanci/cizme;
* efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care
conduce şedinţa;
50
*părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori;
* spiritul de glumă sau tenta de distragere a atenţiei;
Formatorul nr.2:
- deschide - închide uşa de siguranţă principala la ordinul formatorului nr.1
Formatorul nr.3:
- reverifică buna funcţionare a dispozitivelor de manevrare a trapei de evacuare, a
ecranului principal şi a uşilor de siguranţă şi de acces din interior după intrarea persoanelor
în caisson
Formatorul nr.4, responsabil cu securitatea:
- verifică termometrele;
- stabileşte materialele ce se vor folosi pentru ardere;
- va verifica etanşeitatea deschiderilor;
- va verifica buna funcţionare a uşilor de siguranţă;
Formatorul 5:
- este oricând în măsură să înlocuiască orice formator din interior;
- urmăreşte personalul care iese din caisson si îl conduce pe locul de repaus, acordă prim
ajutor sau stabileşte masurile impuse.
NOTA: PERSONALUL VA EXECUTA MINIM DOUA SEDINTE LA RECE PANA LA
UTILIZAREA FOCULUI IN INCAPERE
1.4. Desfăşurarea şedinţei la cald
- stabilirea regulilor de lucru:
* formatorul nr.1 conduce şedinţa de lucru la cald;
* formatorul nr.2 deschide/închide uşa de intrare principală pentru ventilarea
spaţiului;
* manevrarea trapei de evacuare sau a ecranului principal se va executa doar la
ordinul formatorului care conduce şedinţa de către formatorul nr.3;
* în cazul folosirii apei în interior în vederea răcirii ambianţei, formatorul nr. 3
va acţiona trapa de evacuare pentru evacuarea vaporilor fierbinţi;
* formatorul nr.4 responsabil cu securitatea va urmări termometrele, apariţia
eventualelor semnale de alarmă prevestitoare producerii fenomenelor complexe,
buna funcţionare a trapei de evacuare şi prezenţa unor sunete neobişnuite;
* formatorul nr .5 va incendia materialele combustibile la ordinul formatorului
care conduce şedinţa;
* modul de cooperare cu personalul din exterior;
51
* transmiterea informaţiilor în şi din camera de foc se va realiza doar prin
intermediul uşii principale de acces
* pe timpul şedinţei se va avea în vedere depărtarea costumului de protecţie de
piele în vederea creării unui strat de aer de protecţie între piele şi costum.
NOTĂ: DIN ACEST MOMENT SEDINTA SE EXECUTĂ PE DOUĂ POSIBILITĂŢI
1. Şedinţa de observare a fenomenelor când militarii se afla in camera de observare
DESFASURARE
- amplasarea militarilor pe punctele stabilite
- incendierea materialelor
- observarea fumului şi a flăcării
- observarea temperaturilor din camera – la locul incendiului In punctul de ardere ,
pe locul militarilor si afara
- stratificarea fumului in zona ecranului din camera de foc
- propagarea fumului si a flăcării funcţie de curenţii de aer (se va folosi trapa de
evacuare)
- ventilaţia încăperilor si rolul acestora
- eficienta jetului de apa în faza iniţiala a incendiului
- inundarea totala a camerei de foc si începerea stratificării in punctul de observare
- piroliza materialelor odată cu creşterea temperaturilor
- inundarea camerei de observare
- fenomenul flameover
- fenomenul rollover
- intervenţia graduala pe timpul arderii
- fenomenul flashover
52
POZITIONAREA FORMATORILOR SI A CURSANTILOR PENTRU OBSERVAREA
FENOMENELOR
cursantA
FORMATOR1
cursant B
cursant C
cursant D
FORMATOR3
FORMATOR2
FORMATOR4
Uşă de siguranţă intrare principală
Instructor
servant
FORMATOR5
Uşă de siguranŃă nr.1
Uşă de siguranŃă nr.2
Uşă
de
sig
ura
nŃă
nr.
3
Cameră de observare
Cameră de foc
53
Pentru observare se vor executa următoarele:
Se stabilesc comenzile:
-ÎN GENUNCHI !
- militarii ocupă locul stabilit în ordinea comunicată de formator în activitatea de
pregătire.
PREGĂTIŢI MATERIALELE-INCENDIATI !
- se aprinde feştila şi se incendiază
- se verifică etanşeităţile şi se ocupă locurile de către cursanţi
- se mai verifica o dată trapa de evacuare a fumului şi ventilaţia
- se controlează aerul în camera de foc pentru amploarea incendiului
NOTA: După o perioadă se rotesc militarii în punctul de observare la limita camerei de
foc
Se dă comanda ROTIRE !
- militarii în poziţia în genunchi se deplasează înapoi respectiv înainte şi lateral în
sensul acelor de ceasornic fără a se ridica. SE INTERZICE RIDICAREA
MILITARILOR ÎN CAMERĂ
La comanda ROTIRE – ROTIRE se execută aceeaşi manevră de două ori.
În situaţiile deosebite, când creşte temperatura în zona camerei de foc sau când
consideră formatorul nr.1 se poate da comanda ÎNAINTE sau ÎNAPOI, militarii se
deplasează (în genunchi) un pas înainte, respectiv înapoi.
ATENŢIE : În condiţiile în care se impune evacuarea, la comanda EVACUARE,
cursanţii vor fi îndrumaţi pe uşile de siguranţă, respectiv pe cea principală, după care
se vor evacua formatorii.
NOTĂ: În situaţii deosebite pe lângă deschiderea uşilor şi evacuarea personalului,
formatorul nr.1 va acţiona cu jet de apă asupra incendiului iar formatorul nr.3 va
deschide la maxim trapa de evacuare.
Comanda EVACUARE va fi dată şi pentru încetarea şedinţei. La ieşire fiecare
cursant va fi verificat, va primi apă pentru hidratare pe locul special amenajat lângă
caisson.
Formatorii răspund de modul în care se execută întreaga şedinţă.
2. Şedinţa de pătrundere şi intervenţie a binomului de stingere
DESFĂŞURARE:
- formarea grupului de militari ce acţionează şi stabilirea locului de pătrundere;
- primii militari vor efectua pătrunderea;
54
- al doilea binom va asigura intervenţie, având atribuţii de salvare – evacuare.
Se dă comanda ACŢIONAŢI PENTRU PĂTRUNDERE!
- se poziţionează binomul în zona căii de acces;
- respecta regulile din sinopticul Tehnicilor de progresie.
Se dă comanda TEST UŞĂ!
- se refulează un impuls spre uşă pentru a observa căldura radiantă;
- se verifică temperatura cu dosul palmei (cu mănuşă);
- se menţionează nivelul de la care căldura este perceptibilă pe uşă;
- se deschide uşa şi se refulează un impuls scurt în interior pentru mărirea volumului
de gaze şi pentru antrenarea particulelor nearse care se vor evacua la ulterioara
deschidere;
Se dă comanda PĂTRUNDEŢI!
- se deschide uşa la ordinul şefului de ţeavă, celălalt servant menţinând-o cu piciorul;
- se acţionează cu un impuls scurt;
- se repetă activitatea până când nivelul fumului oferă vizibilitate în vederea
pătrunderii.
Nota: funcţie de temperatură formatorul va mai solicita refularea apei pentru răcirea
ambiantă în zona tocului.
Se dă comanda TEST TAVAN!
- se refulează un impuls spre tavan la un unghi de aproximativ 45°;
- se urmăresc picăturile de apa care cad pe pardoseală la 2 – 3 metri distanţă pentru
estimarea temperaturii în stratul superior; NOTĂ: dacă acestea nu sunt vizibile se
repetă operaţiunea, întrucât temperatura este ridicată şi există un risc maxim
pentru binom;
- se pătrunde 1,5- 2m şi se urmăreşte comportarea jeturilor de apă, se evaluează
situaţia prin ascultare – observare, prin perceperea căldurii radiante;
Se dă comanda IMPULS STINGERE !
- se folosesc după caz:
- jeturi pentru stingere directa
- jeturi pentru stingere indirecta
- acţiune defensivă şi evacuarea încăperii până la nivelul intrării
- se pot executa diverse activităţi funcţie de amploarea arderii în camera de
foc.
55
NOTĂ: în continuare sunt prezentate şedinţele de caisson care s-au desfăşurat
până la stabilirea modului concret de lucru în observarea fenomenelor şi în controlul
acestora. În prezent formatorii experimentează alte situaţii care vor face obiectul unui
studiu descris în alte lucrări.
56
4. STUDII DE CAZ Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de
formatori în caisson Concluzii
Şedinţa
I-a
04.02.2012
T= - 20
grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
60 kg
PVC
aprox.
3 kg
Aprox. 1400
MJ
-insuficient
pentru
producerea
fenomenulu
i flashover
-Se realizează stratificarea fumului
în funcţie de temperatura
straturilor de fum şi gaze fierbinţi
până la h aprox. 1 m faţă de
pardoseală.
-După aprox. 25 de minute
temperatura atinge pragul de
piroliză al lemnului din apropierea
focarului şi se resimte în aerul cald
inspirat din buteliile cu oxigen.
-La deschiderea uşii principale
aerul rece determină aburirea
vizorilor măştilor de la aparatul de
respirat
-În colţul caissonului se observau
uşoare inflamări ale gazelor
fierbinţi, cunoscute sub denumirea
de flame-uri.
-S-a impus incendierea cu ajutorul a 0,5
l de motorină.
-S-au manevrat trapa şi ecranul
principal, dorindu-se controlarea
evoluţiei incendiului prin aportul de
oxigen şi uniformizarea straturilor de
căldură
-S-au deschis uşile de siguranţă în
timpul şedinţei
-Durata şedinţei aprox. 50 de minute
-Stratul de zăpadă de pe caisson, prin topire,
a dus la formarea de picături şi ulterior
vapori fierbinţi în interior, concomitent cu
răcirea părţii superioare
-Temperatura acumulată la partea
superioară a fost insuficientă pentru a
produce inflamarea gazelor
-Aportul de aer rece prin uşile de siguranţă
au redus considerabil temperatura
provocând destratificarea straturilor de fum
şi gaze
-Căldura s-a resimţit la nivelul umerilor,
urechilor şi gâtului iar costumul de protecţie
a impiedicat producerea vreunei arsuri la
nivelul pielii
- Temperatura de afară şi stratul de zăpadă
promit sa cauzeze probleme în continuare.
57
58
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de
formatori în caisson Concluzii
Şedinţa
a II a
05.02.2012
T= -16 grade
C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn
aprox.
70 kg
PVC
3 kg
Aprox.
1500 MJ
-
insuficient
pentru
producerea
fenomenul
ui flashover
-Se stratifică fumul şi
gazele
-Temperatura mai
ridicată obţinută
determină instalarea
fenomenului flame over
mult mai accentuat decat
la prima şedinţă putând
fi observate „limbile de
foc” până în apropierea
ecranului principal
-Piroliza lemnului şi a
bureţilor se observă şi de
aceasta dată
-Vaporii produşi în
interior încetinesc
evoluţia incendiului iar
consumul de oxigen
determină deschiderea
uşilor, care au un
puternic efect de răcire a
mediului interior.
-Temperatura este ridicată prin
ventilarea cu aer prin uşa
principală şi uşa de siguranţă
laterală, fără utilizarea trapei
-Durata şedinţei aprox. 30 de
minute
-Pe caisson sunt puse coli groase de
tablă după înlăturarea parţială a
zapezii, fapt care favorizează
producerea în cantităţi
semnificative de picături de apă
resimţită în interior precum o
„ploaie caldă”, urmată de o masivă
dezvoltare de vapori fierbinţi.
Următoarea şedinţă va necesita
înlăturarea completă a zăpezii.
-Prin aportul necontrolat de oxigen,
producerea vaporilor şi
destratificarea fumului şi gazelor,
nu se mai poate vorbi de un control
al evoluţiei focarului.
-Costumele de protecţie nu ridică
nici un fel de problemă
-Presiunea minimă în butelie
trebuie să fie de minim 250 atm
59
60
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de
formatori în caisson Concluzii
Şedinţa
a III a
06.02.2012
T= -12
grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
70 de kg
Plastic aprox.
3 kg
Aprox.
1500
MJ
-insuficient
pentru
producerea
fenomenul
ui flashover
-Stratificarea fumului cu
trapa închisă, ventilare
doar prin uşile principală
şi laterală
-Nu am reuşit să dezvoltăm
suficient focarul în timp util.
Am obţinut doar un foc mocnit
cu degajare de fum fără o
temperatură considerabilă
-După aproximativ 25 de
minute, după multe manevre
ale uşilor, se deschide trapa de
evacuare şi spre uimirea
formatorilor focul cunoaşte
imediat o evoluţie violentă cu
degajare puternică de căldură
-Cine controlează aerul, controlează
focul.
-Cea mai bună ventilare se
realizează prin trapa de evacuare a
fumului şi gazelor, însă cu
provocarea destratificării fumului
61
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a IV a
07.02.2012
T= -10
grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
90 de kg
Plastic aprox.
4,5 kg
Aprox.
2000
MJ
-suficient
pentru a
obţine
fenomenul
flashover
-Temperatura creşte
considerabil, stratificarea se
realizează funcţie de
temperatură, pentru ca
dupa aprox. 15 minute să fie
obţinute în pătura de fum şi
gaze fierbinţi, pentru prima
dată la Siret, flame over-ul
în toată splendoare lui,
urmând o frumoasă
dezvoltare a roll over-ului,
ambele semnale de alarmă
în producerea
flashoverului, fapt ce
determină intervenţia
formatorului 1 cu impulsuri
de apă, pentru răcirea
stratului fierbinte.
-Piroliza a fost realizată şi
observată la aproape toate
materialele combustibile
din zona focarului, iar
fenomenele de flame over şi
roll over, obţinute.
-Încă de la inceput este iniţiată
cu ajutorul motorinei o ardere
mai violentă, ventilată prin
trapa de evacuare şi uşa
principală
-Durata şedinţei a fost de
aproximativ 25 de minute
- Fiind atins obiectivul propus s-a
hotărât întreruperea şedinţei
-Cea mai buna ventilare şi aportul
cel mai considerabil de oxigen se
realizează manevrînd trapa de
evacuare şi uşa principală
-La temperaturi scăzute, în prezenţa
zăpezii, fenomenele se realizează
mai greu dar mai violent
-Direcţia dezvoltării focarului a fost
influenţată de locul de realizare a
aportului de oxigen
- Se estimează atingerea unei
temperaturi de peste 100 grade în
zona căştilor de protecţie ale
formatorilor
62
63
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a V a
08.02.2012
T= -18 grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
90 de kg
Plastic aprox.
3 kg
Aprox. 1900
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
- Se realizează stratificarea
fumului şi gazelor fierbinţi şi se
dezvoltă o temperatură
semnificativă
-Se realizează piroliza materialelor
combustibile din zona de ardere,
datorită căldurii transmise prin
radiaţie şi convecţie
- După manevrarea succesivă a uşii
principale, a trapei de evacuare şi a
ecranului principal, se obţine
fenomenul flameover
-Cu o temperatură în creştere, o
bună stratificare şi o
corespunzatoare ventilare, se
obţine roll over-ul pentru a doua
oară în caissonul de la Siret.
- Este iniţiată cu ajutorul
motorinei o ardere mai
violentă, ventilată prin trapa
de evacuare şi uşa principală
- Durata şedinţei a fost de
aproximativ 30 de minute
- Deoarece au fost obţinute
fenomenele flameover şi rollover şi
temperatura a crescut considerabil
s-a hotărât întreruperea şedinţei;
- Se impune iniţierea violentă a
incendiului şi o bună ventilare a
spaţiului;
64
65
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a VI a
09.02.2012
T= -22 grade
C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
90 de kg
Plastic aprox.
3 kg
Aprox. 1900
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
-După aproximativ 5 minute se
realizează stratificarea fumului şi
gazelor fierbinţi şi se dezvoltă o
temperatură semnificativă
resimţită la nivelul capului şi
umerilor
-Fenomenul de piroliză este tot
mai evident, pentru ca după încă
aproximativ 4 minute să aibă loc
primele inflamări ale gazelor
fierbinţi din stratul de fum. Prin
manevrarea trapei principale, roll
over-ul este controlat şi adus până
deasupra zonei de observare.
-Momentul în care se observă şi
piroliza pardoselii din tego, anunţă
iminenţa producerii flashover-ului
fapt ce determină folosirea
impulsurilor de apă pentru răcire
-Încă de la inceput este iniţiată cu
ajutorul motorinei o ardere mai
violentă, ventilată prin trapa de
evacuare şi uşa principală
-Se repetă etapele de realizare succesivă
a fenomenelor flame over şi roll over.
- După aproximativ 15 minute şedinţa
se încheie, întrucât obiectivul a fost
atins prin obţinerea fenomenelor flame
over şi roll over de 4 ori consecutiv prin
manevrarea trapei de evacuare, a uşii
principale şi a ecranului principal, am
ştiut de ce le-am obţinut şi am simţit că
le putem controla.
- in motive de securitate şedinţa a fost
oprită
-Susţinem premisa de la care am plecat:
„cine controlează aerul controlează focul”
- Obţinerea fenomenelor nu depinde de
cantitatea de material combustibil şi nu
necesită o temperatură cu mult peste 500 de
grade C. Factorii decizionali sunt oxigenul,
straturile fierbinţi de gaze de piroliză şi fum
şi înţelegerea a ceea ce se întâmplă pas cu
pas, secundă cu secundă. Culoare focului îţi
sugerează de cât oxigen are nevoie pentru
potenţiala evoluţie, culoarea şi presiunea
fumului ne indică temperatura mediului şi
producerea pirolizei, pentru ca împreună să
prevestească instalarea fenomenului de
flashover în cazul existenţei aportului de
oxigne sau a backdraftului în cazul aportului
insuficient.
66
67
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a VII a
20.02.2012
T= -10 grade
C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
120 de kg dispus
pe cele 3 laturi
ale focarului şi
pe tavan
Plastic aprox.
1,5 kg
Aprox. 2400
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
-Focul a avut o evoluţie lentă
datorată dispunerii materialului
combustibil, cu o acumulare
semnificativă de căldură datorată
izolării caisson-ului;
-Astfel fenomenul de piroliză a
putut fi observat după aproximativ
10 minute, un caracter de noutate
fiind pulsaţiile gazelor de piroliză
-Arderea este iniţiată cu ajutorul
motorinei, aceasta influentând doar
întreţinerea focarului în faza iniţială;
- S-a realizat o stratificare superficială
datorată manevrării succesive a trapei
de evacuare şi uşii principale în vederea
administrării de oxigen;
-Intensitatea focului poate fi controlată prin
manevrarea trapei de evacuare şi uşii
principale prezentând următoarele
particularităţi:
* trapa de evacuare provoacă destratificarea
fumului şi gazelor fierbinţi, răceşte masiv
partea superioară dar ventilează cel mai bine
focarul;
* uşa principală permite controlul nivelului
neutru de presiune şi ventilează focarul la
partea inferioară
68
69
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a VIII a
23.02.2012
T= 6 grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox.
120 de kg dispus
pe cele 3 laturi
ale focarului şi
pe tavan
Plastic aprox.
1,5 kg
Aprox. 2400
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
-Focul a avut o evoluţie rapidă,
focarul fiind coborât în tavă la
aprox. 30 cm de pardoseală;
-Au fost monitorizate
temperaturile evoluţia fiind:
Timp
(min
Term
I
Term
II
Term
III
10 30 74 350
16 47 104 520
19 62 132 610
23 68 141 630
28 92 215 680
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavan
- Trapa de evacuare a fost ţinută semi-
închisă de la începutul şedinţei ;
- S-a mers pe ideea ventilării
permanente până la aprinderea
întregului material combustibil;
- S-a încercat ridicarea temperaturii
prin deschiderea la minim a trapei şi
uşii principale;
- S-a observat fenomenul flameover şi
ulterior rollover, menţinându-se
temperatura ridicată în caisson;
- S-a întrerupt şedinţa după
aproximativ 35 mninute.
- Temperaturile observate pot fi perturbate
de învelitoarea (teaca) senzorilor de captare;
- A fost resimţit aer cald în butelii;
- Nu s-a mai impus continuarea şedinţei
deoarece piroliza avea loc foarte lent (doar
bureţii amplasaţi la aproximativ 40 cm. de
sol din zona focarului)
- Nu s-a realizat piroliza bureţilor din
apropierea zonei de observare
- Se impune ridicarea temperaturii în zona
de după ecranul de protecţie
70
71
72
Numărul
şedinţei practice
Data
Temperatura Participanţi Materiale
utilizate Potenţial
caloric Fenomene observate Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a IX a
27.02.2012
T= 2 grade
C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox .
130 de kg dispus
pe cele 3 laturi
ale focarului şi
pe tavan
Plastic aprox.
1,5 kg
Aprox. 2500
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a
fost ventilat prin trapa deschisă la
maxim şi uşile laterale de
siguranţă;
-Au fost monitorizate
temperaturile evoluţia fiind:
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
10 13 21 240
15 44 80 380
20 83 116 510
25 126 213 650
30 139 235 710
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavan
- S-au legat de partea superioară a caissonului, în vederea observării fenomenului de piroliză şi aproximării temperaturii funcţie de punctul de autoaprindere, materiale plastice, hârtie şi burete.
- Trapa,uşa principală şi uşile laterale de siguranţă au fost ţinute deschise până focarul a dezvoltat o ardere violentă cu degajare de căldură, aproximativ 7 minute.
- S-a realizat stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi, permiţând după aproximativ 10 minute de la iniţierea focarului să poată fi observate pulsaţii în partea superioară, prin inchiderea trapei de evacuare şi uşii principale şi folosirii pentru ventilare doar a uşilor laterale.
- Flame-urile s-au obţinut relativ repede, dar observarea acestora de către formatorii poziţionaţi mai departe de focar nu au putut fi observate din cauza vizibilităţii foarte reduse.
- Concomitent cu creşterea temperaturii şi ventilarea, s-a instalat dupa aproximativ 23 minute roll over-ul, de aceasta data mult mai violent, vizibil şi dezvoltat peste zona de observare şi la o înălţime apropiată de formatori.
- Trapa şi uşa principală deschise răcesc
stratul superior şi elimină gazele de ardere;
- Uşile laterale reusesc ventilarea focarului
dar perturbă foarte mult stratul superior,
reducând semnificativ vizibilitatea
- Nu s-a aprins niciun material combustibil
legat de partea superioară a caissonului,
întrucât pănă la atingerea temperaturii de
autoaprindere, s-au descompus în gaze de
ardere datorită temperaturii dezvoltate
violent.
- Nu s-a observat piroliza din cauza fumului
şi a aburului, dar s-a realizat cu siguranţă
întrucât îngerii dansând au realizat un
spectaculos „program artistic”, pe un fundal
sonor alcătuit de trosnete şi sunete înăbuşite,
cu spectatori entuziasmaţi, într-un ambiant
fierbinte.
73
74
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a X a
01.03.2012
Formatori
Lemn aprox. 150
de kg şi o navetă
din PVC
-stratificarea mai puţin evidentă
- piroliza
- flameover
-un rollover sporadic din cauza
perturbarilor deşi temperatura a
crescut considerabil
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
1 29 29 50
5 54 60 500
10 123 122 660
13 178 173 710
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavans
- s-a urmărit influenţa ventilării şi s-au
facut manevre succesive de ventilare
- focarul a fost ventilat şi a dezvoltat o
temperatura de aproximativ600 de
grade în zona focarului şi 130 în zona
de observare
-deschiderea succesivă a uşii principale
şi a trapei de evacuare a determinat
destratificarea fumului si pierderea
gazelor de piroliză.
- s-a determinat importanţa ventilării
focarului în vederea întreţinerii arderii
- deşi avem o ardere violentă nu avem
control asupra fenomenelor pe care vrem să
le prezentăm
- s-a înţeles modul de acumulare şi
importanţa gazelor de piroliză în vederea
obţinerii şi controlării fenomenelor complexe
- s-a adus un plus de pregătire psihică, prin
lucrul la cald la temperaturi în interior de
peste 600 de grade
75
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a XI a
05.03.2012
Formatori
Lemn aprox.
150 de kg şi o
navetă din PVC
- piroliza
- flameover
- rollover sporadic
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
1 20 26 32
8 34 70 390
14 62 125 610
26 97 166 670
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavan
- focarul a fost ventilat prin uşa
principală şi trapa de evacuare până la
dezvoltarea temperaturii de peste 400
de grade în zona focarului
- s-a deschis trapa pe jumătate şi uşa
principală în totalitate
- s-a deschis ecranul principal după
apariţia primelor flame-uri
- s-a controlat stratificarea şi acumularea
gazelor de piroliză
- în momentul refulării apei se produc vapori
fierbinţi care se resimt considerabil prin
echipamentul de protecţie, fapt care
încurajează folosirea jetului difuz prin
impuls şi cu trapa şi uşa principală deschise
- flame-urile au fost aduse până deasupra
zonei de observare prin deschiderea
ecranului principal
- materialele trebuie aranjate cu grijă in
camera de foc
-nu s-a materializat foarte bine ce ne-am
propus
76
77
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a XII a
08.03.2012
Formatori
Lemn
aproximativ 150
de kg, placă de
pal de aprox. 1m
pătrat şi o navetă
din PVC
- piroliza
- flameover
- rollover violent
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
2 18 20 80
12 23 45 400
17 55 110 640
25 80 140 680
30 120 165 720
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavans
- s-a ventilat focarul până la atingerea
temperaturii de 300 de grade Celsius
prin trapa de evacuare şi uşa principală
după care s-a închis complet trapa de
evacuare şi s-a lucrat până la sfârşitul
şedinţei doar cu uşa principală şi jetul
difuz de apă refulat prin impuls
- s-a atins temperatura de 720 de grade
în zona focarului şi 165 în zona de
observare
- presiunea superioară şi depresiunea părţii
inferioare, acceptă un aport suficient de aer
pentru ventilarea focarului doar prin uşa
principală ( o singură deschidere – pentru
întreaga dezvoltare a fenomenelor)
- coborârea zonei neutre influenţează piroliza
solidelor
- piroliza nu este influenţată de aportul de
oxigen ci doar de căldură
- utilizarea apei în interior produce vapori
fierbinţi , consumă oxigen şi determină o
regresie a focarului
78
79
80
Numărul
şedinţei practice
Data
Temperatura Participanţi Materiale
utilizate Potenţial
caloric Fenomene observate Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a XXVII- a
12.06.2012
T= 23
grade C
FO
RM
AT
OR
I
Lemn aprox .
150 de kg dispus
pe cele 3 laturi
ale focarului şi
pe tavan
Plastic aprox.
1,5 kg
Aprox. 2500
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a
fost ventilat prin trapa deschisă la
maxim şi usa de siguranta 1-Au
fost monitorizate temperaturile
evoluţia fiind:
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
1 29 29 50
5 54 60 500
10 123 122 660
13 178 173 710
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavans-au urmarit toate fazele si
mai ales: stratificarea, piroliza,
flameoverul , rolloverul si
declansarea flashoverului.
In final influenta jetului de apa
asupra focarului si afectarea
personalului
s-a mentinut deschis ecranul, trapa si uşa numarul 1 pe ntru o evoluţie rapidă
Focul afost atras pe diagonală spre formatorul 1
Flameurile au ajuns uşor în ecran şi au fost vizibile încă de la început
Uşa principală a influenţat producerea unor rulouri deosebite
În zona de observare s-a resimţit puternic căldura şi în timp scurt
s-au aprins toate materialele spontan , s-au inflamat gazele de piroliză de pe peretele stînga ţn acelaşi moment şi s-a oprit exercitiul. Pragul de flashover a fost perfect observat.
s-a utilizat jetul de apă şi s-a observat eficienţa
Se reconfirmă ideea ventilării corecte şi fără
a perturba cîmpul neutru, prin uşile laterale
Spre deosebire de şedinţa precedentă acum
s-a închis la timp şi am avut şi vizibilitate
mai bună
Menţinerea ecranului deschis nu acumulează
căldură diferenţiat în zona de foc cu cea de
observare la nivelul solului
Piroliza deşi vizibilă a fost mai puţin
evidenţiată
Există real pericol de opărire în momentul
refulării apei asupra focarului
Chiar şi la 700 de grade un singur jet este
eficient in stingere.
Temperatura scade cu circa 30 de grade în
focar şi creşte cu 7-8 grade la observare
81
82
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
aXXVIII-a
13.06.2012
Formatori
Lemn aprox. 150
de kg şi o navetă
din PVC
Aprox. 2500
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
s-a urmărit cu cursanţii
evidenţierea tuturor elemntelor
din curba de dezvoltare de la
stratificare pînă stingere
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
1 30 28 28
5 34 48 230
10 74 108 570
15 161 189 600
20 166 198 610
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavan
s-a încercat o dezvoltare lentă pentru a
nu se reduce timpul şedinţei
Cantitate de material a fost aceeaşi deci
nu a influenţat cu nimic fenomenele
diferit
s-au executat diverse ventilări pentru a
observa influenţa curenţilor de aer
Desi rolloverul era violent flashoverul a
fost declanşat dar arderea generalizată
nu afost bine evidenţiată
- s-a determinat importanţa ventilării
focarului în vederea întreţinerii arderii
comparînd cele doua şedinţe
( precedenta şi cea desfaşurată)
- s-a înţeles modul de acumulare şi
importanţa gazelor de piroliză în vederea
obţinerii şi controlării fenomenelor complexe
- se impune în momentul declanşării
flashoverului deschiderea trapei din doua
motive-pentru siguranţa personalului din
interior şi pentru ventilare si evidenţiere
83
84
Numărul
şedinţei
practice
Data
Temperatura
Participanţi Materiale
utilizate
Potenţial
caloric Fenomene observate
Activităţi desfăşurate de formatori în
caisson Concluzii
Şedinţa
a XXX- a
20.06.2012
Formatori
Lemn aprox.
150 de kg şi o
navetă din PVC
Aprox. 2500
MJ
-suficient
pentru
obţinerea
fenomenului
flashover
- piroliza
- flameover
- rollover pe peretele din dreapta şi
flashoverul ca idee de declanşare
care nu a multumit
Timp
Min.
Term
I
Term
II
Term
III
1 30 28 28
5 39 42 70
10 54 65 400
15 105 120 650
20 145 154 700
Notă: Term. I – zona capului
formatorilor
Term. II – zona solului focar
Term. III – zona focarului la 40 cm
de tavan
Trapa a fost închisă mai repede şi a
perturbat observarea în caisson
Deşi în focar temperatura a crescut
considerabil, la piroliză şi la obervare a
durat mai mult.
Peretele al 4 s-a aprins greu deşi erau
pulsaţii ale gazelor de piroliză
Piroliza a fost foarte puţin materializată
Flashoverul s-a declanşat dar s-a oprit
sedinţa existand perturbarea mare a
cîampului
- s-a controlat stratificarea dar acumularea
gazelor de piroliză a fost mai puţin evidentă
din cauza timpuilui scurt de la declanşare şi
pînă la închiderea trapei si ecranului
-se formează ideea că avem control pentru
ventilare pe trapă şi ecran eventual usa
laterală, dar dacă nu se intervine în
momentul optim se perturbă total campul şi
nu avem vizibilitate
Temperatura este influenţata de inchiderea
mai timpurie a ventilării şi măreste piroliza
- în momentul refulării apei se produc vapori
fierbinţi care se resimt considerabil prin
echipamentul de protecţie,
85
86
5. CONCLUZII CU CARACTER GENERAL DIN DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR
NOTĂ: Concluziile desprinse fac obiectul studiului a 35 de şedinţe de lucru, a căror
rezumat poate fi pus la dispoziţie în baza de pregătire Suceava. În material sunt prezentate
doar şedinţele de început când s-a stabilit procedura de lucru, materialul necesar şi paşii ce
trebuie urmaţi în obţinerea fenomenelor, respectiv cele care au atins obiectivul, şi anume
obţinerea flashoverului. În prezent putem declanşa la fiecare şedinţă fenomenul, care nu se
manifestă la fel de fiecare dată, dar acesta este controlat şi oprit (prin refularea apei şi
evacuarea personalului) atunci când prezintă pericol.
Parametrii exteriori: Temperatura, presiunea etc.
- Temperatura exterioară nu influenţează obţinerea fenomenelor ci doar
violenţa de manifestare (iarna fenomenul este mai evident). Presiunea atmosferică
influenţează dezvoltarea incendiului care poate fi controlată prin modalităţile de
ventilare.
Participanţii:
- Formatorii vor încadra în permanenţă cursanţii;
- Se impune o atenţie deosebită procedurii de lucru şi conştientizarea
cursanţilor să părăsească caissonul din proprie iniţiativă în situaţiile limită, sau când
consideră că pot avea probleme.
Materiale utilizate:
- Lemn aproximativ 150 de kg, placă de pal de aprox. 1m2 şi o navetă din PVC;
- Maxim 0,5 l. combustibil lichid pentru iniţiere.
Potenţial caloric:
- Aprox. 2500MJ - suficient pentru obţinerea fenomenului flashover
Fenomene observate, activităţi desfăşurate de formatori în caisson,
concluzii:
- declanşarea şedinţei şi observarea modului de apariţie a focarului iniţial de
fiecare dată.
- stratificarea fumului cu menţiunea că de la un nivel de 0,80 cm. – 1 m. se
echilibrează câmpurile de presiune. La acest nivel, denumit zonă neutră, avem cea mai
bună vizibilitate.
- apariţia gazelor de piroliză pe peretele din faţă şi dreapta al focarului (din
radiaţie estimată la 100-120°C) şi ulterior în jurul temperaturii de 200°C la absolut
toate materialele (unele materiale intra în piroliză şi la 85-86°C, altele la 150°C sunt
87
deja aprinse, astfel că am considerat temperatură de referinţă când toate materialele se
afla în proces de piroliză cea de 200°C)
- la 300-350°C s-au format flame-urile, care s-au putut vedea de fiecare dată, în
zona ecranului, mai violente sau mai scăzute, uneori acei îngeri dansând în stratul de
fum. Pentru materializare poate fi deschisă trapa dar se perturbă uneori prea puternic
câmpul neutru din camera de foc;
- la peste 400°C de fiecare dată au apărut rulouri de foc, rollover-ul fiind mai
violent sau mai redus, când de asemenea pentru materializare şi evidenţiere se poate
deschide pentru scurt timp trapa pentru aport de O2. Fenomenul trebuie aşteptat şi
adus în situaţia de aprindere şi a ultimului perete, cel din stânga şi apoi la peste 500°C
se poate aştepta declanşarea flashover-ului. De regulă acesta s-a produs la o
temperatură de peste 600°C;
DE REŢINUT:
- este foarte important de aşezat corect materialele în zona camerei de foc
pentru a simula mobilierul unei încăperi;
- pe timpul rollover-ului şi când temperatura a trecut de 580-600°C şi funcţie
de situaţie se poate deschide trapa pentru scurt timp pentru ventilare şi pentru
materializare şi evidenţiere mai corectă. Nu de fiecare dată însă a fost benefică
manevra, uneori fiind perturbat echilibrul stratificărilor (temperatură, presiune, fum
etc.);
- Pulsaţiile gazelor de piroliză de pe ultimul perete care se aprind si se sting,
inflamarea gazelor până la un nivel de 1m de pardoseala, rollover-ul violent pe tavan,
sunt elementele care preced flashoverul. Temperatura creste considerabil în zona de
ardere şi se resimte şi la nivelul observării. Se creează impresia unei „pături de foc”
care vine pe militari.
Manevrele formatorilor:
– se impune o ventilare corectă prin trapă, ecran şi uşa principală pentru
primele 5-7 minute, în scopul evitării perturbării fumului şi gazelor şi mai ales a
vizibilităţii. Se poate utiliza şi uşa exterioară, de siguranţă, pentru ventilare dar creşte
riscul perturbării vizibilităţii în caisson;
- se impune studiul permanent al flăcării pentru ventilarea cu ajutorul uşilor şi a
trapei de evacuare (flacăra roşiatică sau portocalie indică un aport de oxigen
insuficient, determinând o ardere incompletă mocnită care va reduce vizibilitatea);
88
- se impune reducerea numărului de manevre la temperaturi de peste 400°C
întrucât apar perturbări greu controlabile prin ventilaţie. Este impus să se comunice în
permanenţă temperaturile de responsabilul cu monitorizarea acestora;
- la declanşarea fenomenului flashover se va urmări poziţionarea personalului
în zona din faţa uşii principale, pregătiţi de evacuare. Formatorul nr. 1 va fi în măsură
să acţioneze cu jet de apă fără a fi surprinşi. În acest moment se impune deschiderea
trapei pentru siguranţa şedinţei (focul va fi dirijat prin trapă);
- la folosirea jeturilor de apă se va avea în vedere monitorizarea temperaturii,
deoarece la observare s-au atins şi peste 200°C şi există pericolul opăririi;
- la dezechiparea personalului, la finalul şedinţei, ţinând cont de temperatura
asimilată de echipament (casca de protecţie îndeosebi), vor participa doar formatorii şi
numai după acceptul acestora vor continua cursanţii.
Caisson-ul din baza de pregătire a fost realizat după modelul francez al
Departamentului SDIS77.
IMAGINI COMPARATIVE
ROMÂNIA FRANŢA
89
90
91
6. ANEXE
Anexa 1 – Atestat formator pentru cunoaşterea comportamentului focului în spaţii
închise şi semi – deschise, securitatea exerciţiilor cu foc real, pătrunderea în caisson de
lucru cu foc real;
Anexa 2 – Atestat formator pentru cunoaşterea tehnicilor operaţionale de intervenţie,
cunoaşterea operaţiunilor de stingere a incendiilor, tehnica salvărilor de la înălţimi şi
stingerea incendiilor de pădure;
Anexa 3 - Diplomă de atestare a participării în caisson-ul de lucru real cu focul a SDIS77
Seine-et-Marne, Franţa;
Anexa 4 – Model fişă de şedinţă la caisson – Baza de pregătire a I.S.U. Suceava.
92
ANEXA1
93
ANEXA 2
94
ANEXA3
95
I.S.U. „BUCOVINA” SUCEAVA ANEXA4
BAZA DE PREGĂTIRE SUCEAVA FIŞĂ DE SEDINŢĂ ÎN CAISSON
DIN DATA ________________________
Nr.
crt. Grad, nume şi prenume
Funcţia în cadrul
şedinţei Subunitatea Serie aparat Serie butelie Semnătura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
TEMPERATURI OBŢINUTE
FOCAR PIROLIZA OBSERVARE
CONCLUZII
96
7. BIBLIOGRAFIE
� Regulamentul instrucţiei de specialitate a pompierilor militari, aprobat prin O.M.I. nr.
92/1990
� Sorin Calotă, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha - Cercetarea cauzelor de
incendii, 2010
� Metode de lucru ale binomului de stingere şi de salvare, Ghid de referinţă francez, SDIS 77
Franţa, 2007
� Col. Ing. Pompiliu Bălulescu – Stingerea Incendiilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
� Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Popovici Bogdan, Plt. Simona Cojocar -
Ghidul instructorului în formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012
� Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Simona Cojocar - Pregătirea subunităţilor
operative – aspecte de principiu teoretice şi practice, 2011