qwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuio
STUDIU SOCIOLOGIC
„Ghiseul unic
servicii publice complete
pentru cetăţenii comunei Lieşti”.
Unitatea Administrativ Teritoriala Liești
Judetul Galați
Elaborator PFA Bogdan Sofrone
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. METODOLOGIE
3. INTERPRETAREA CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ A
REZULTATELOR
4. CONCLUZII
PREZENTARE
STUDIU SOCIOLOGIC
1. INTRODUCERE
Studiul sociologic de identificare actuală a necesităţilor şi constrângerilor
comunităţii din Liesti cu privire la modul cum administraţia locală este eficientă
în relaţia cu cetăţeanul este o componentă a proiectului „Ghiseul unic – servicii
publice complete pentru cetăţenii comunei Lieşti”. Proiectul îşi propune să
răspundă necesităţilor identificate la nivelul administraţiei publice locale în
domeniul furnizării de servicii publice de înalta calitate şi responsabilitate,
gestionării resurselor financiare umane şi materiale precum si consolidării
capacităţii administrative în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice.
Necesităţile respective au fost identificate pe baza Cadrulului de Implementare a
Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, „Strategiei
Guvernului privind accelerarea reformei în administraţia publică”, „Strategiei
Guvernului privind informatizarea administraţiei publice” şi a „Strategiei privind
implementarea practicii ghiseelor unice în administraţia publică” elaborata de
Ministerul administraţiei si Internelor, precum şi a studiilor şi analizelor realizate
de către autorităţile centrale şi din experienţa Consiliului Local.
Conceptul de Ghiseu unic a intrat recent în atenţia administraţiei publice.
Acest concept trebuie corelat cu tendinţele societăţii care împing adminstraţia să-
si îmbunătăţească in mod continuu calitatea prestaţiilor administrative. El se
poate rezuma la ideea de a oferi utilizatorilor serviciilor publice un punct unic de
acces, prin care să fie eliminat labirintul procedurilor administrative obisnuite.
Totodată, din punctul de vedere al instituţiilor publice, ghiseul unic va permite
raţionalizarea managementului documentelor necesare pentru a satisface cererile
cetăţenilor. Apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ
privitor la transparenţa administraţiei publice, iar de pe altă parte să fie
continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite
standarde de transparenţă în sectorul public.
Se resimte la nivelul utilizatorilor de servicii publice necesitatea unui
ghiseu unic ca o posibilitate de regrupare a demersurilor administrative, evitarea
deplasărilor inutile si a demersurilor inutile, nevoia unei mai bune informări
asupra procedurilor administrative si bineînţeles o simplificare si o reducere la
nivelul formalităţilor administrative.
UTILITATEA STUDIULUI SOCIOLOGIC
Ca urmare a faptului ca ultimele studii cu privire la acest aspect sunt din
2004, iar datele nu mai sunt de actualitate mai ales ca acum Romania este stat
membru al UE era necesară o actualizare a informaţiilor cu privire la problemele
disfuncţionale care se regăsesc acum la nivelul administraţiei locale, fapt care
justifică necesitatea unui asemenea studiu.
Ca urmare a acestor considerente, obiectivul general al acestui studiu este
identificare actuală a necesităţilor şi constrângerilor comunităţii din Liesti cu
privire la modul cum administraţia locală este eficientă în relaţia cu cetăţeanul
2. METODOLOGIE
Pentru realizarea acestui studiu sociologic s-au folosit metode specifice de
cercetare precum interviuri, întrevederi şi chestionare. Fiind un studiu de
explorare, în cadrul preanchetei s-au folosit, ca metode specifice, interviuri şi
întrevederi cu un caracter semistructurat în vederea stabilirii şi structurării
ipotezelor şi variabilelor de lucru ce urmau sa fie utilizate în cercetarea
ulterioară.
În urma desfăşurării preanchetei s-au conturat ca ipoteze de lucru:
Existenţa unei birocraţii excesive
Slaba relaţionare cu publicul
Termenele de soluţionare a cererilor
Durata şi condiţiile de aşteptare la birouri
Volumul mare de activităţi în raport cu numărul de personal
Nivelul scăzut de informaţii deţinute de către functionari
Dotarea tehnică inadecvată
Pentru realizarea studiului s-a folosit ca metodă de cercetare metoda
chestionarului, utilizându-se ca instrument de lucru un chestionar cu mai multe
tipuri de întrebări (deschise, semideschise, închise, scalate) conceput astfel încât
să ofere informaţii cât mai valide.
Aplicarea chestionarelor s-a făcut prin mai multe procedee şi tehnici de
abordare a respondenţilor în funcţie de specificul cercetării:
Administrare indirectă prin mijlocirea operatorilor de interviu,
Administrare directă - auto-administrare
Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de 327 de persoane,
realizat prin metoda de eşantionare stratificată ţinându-se cont de proporţiile şi
structura populaţiei din comuna Lieşti. Eşantionul respectă proporţiile structurii
etno-demografice (93,68% români, 6,27% romi din totalul de 11036 de persoane
conform recensământului din 2002) considerată ca variabilă semnificativă, fără a
mai lua în considerare variabilele vârstă, sex şi religie considerate fără impact
semnificativ pentru obiectivele studiului.
Etapele de realizare a studiului au constat în:
Stabilirea şi delimitarea temei
Stabilirea obiectivelor
Organizarea mijloacelor materiale necesare studiului
Determinarea grupului ţintă
Pre-ancheta
Documentarea
Stabilirea eşantionului
Redactarea formularului de chestionar
Aplicarea chestionarului
Analiza cantitativă şi calitativă a datelor
Redactarea concluziilor
3. INTERPRETAREA CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ A
REZULTATELOR
În prelucrarea şi interpretarea calitativă şi cantitativă a datelor s-a avut în
vedere atât evaluarea nivelului de apreciere a cetăţenilor cu privire la colaborarea
cu administraţia publică locală şi calitatea serviciilor oferite de aceasta, cât şi
identificarea unor problemelor şi disfuncţionalităţilor în raporturile cetăţenilor cu
serviciile publice din cadrul primăriei Lieşti.
De asemenea s-a urmărit stabilirea unor corelaţii între mai multe variabile
precum gradul de cunoaştere a modului de funcţionare a serviciilor din cadrul
primăriei, frecvenţa cu care au fost solicitate serviciile publice, gradul de
satisfacţie cu privire la calitatea serviciilor, problemele identificate şi utilitatea
înfiinţării unui Ghişeu Unic.
În interpretarea datelor a fost acordată o atenţie sporită răspunsurilor libere
în vederea identificării sugestiilor utile pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor
publice din cadrul Primăriei Lieşti, a modului de funcţionare a Gişeului Unic şi a
informaţiilor pe care acesta le poate oferi cetăţenilor.
Prelucrarea cantitativă a datelor cu privire la gradul de înformare şi
cunoaştere a modului de funcţionare a serviciilor publice din cadrul Primăriei
Lieşti a scos în evidenţă faptul că mai puţin de jumătate din cei intervievaţi
cunoşteau în mare şi foarte mare măsură activitatea acestor servicii, după cum
reiese şi din diagrama 1:
6,5%
20,8%
23,4%
28,6%
20,8%
0
5
10
15
20
25
30
Pro
cen
te
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi aşa În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Măsura în care este cunoscută funcţionarea serviciilor publice
Măsura în care sunt cunoscute serviciile publice din cadrul
Primăriei Lieşti
Diagrama 1 – Măsura în care este cunoscută funcţionarea serviciilor publice
din cadrul Primăriei Lieşti
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte
mare măsură
Măsura în care este cunoscută funcţionarea
serviciilor publice 6,5 20,8 23,4 28,6 20,8
Din punct de vedere statistic se poate vorbi de un interval de semnificaţie
cuprins între 20,8% şi 28,6% ce cuprinde 72,4% din persoanele intervievate care
cunosc destul de bine activitatea serviciilor publice locale.
În ceea ce priveşte frecvenţa cu care sunt apelate serviciile administraţiei
publice locale se observă că, cetăţenii acestei comune solicită servicii din partea
Primăriei Lieşti, în medie, o dată la trei luni (diagrama 2).
Conform datelor statistice asta înseamnă că, în medie, în fiecare lună
aproximativ 3000 de persoane apelează la serviciile publice din cadrul primăriei
ceea ce echivalează cu aproximativ 150 de solicitări zilnice pentru angajaţii din
acest sector.
12,8
6,4
16,7
23,1
14,1
26,9
0
5
10
15
20
25
30P
rocen
te
Zilnic Săptămânal Lunar O dată la 3
luni
O dată la 6
luni
O dată pe
an
Frecvenţa solicitărilor de servicii publice
Frecvenţa solicitărilor serviciilor publice din cadrul Primăriei Lieşti
Diagrama 2 – Frecvenţa solicitărilor serviciilor publice
din cadrul Primăriei Lieşti
Zilnic Săptămânal Lunar O dată la 3 luni O dată la 6 luni O dată pe an
Frecvenţa solicitărilor
de servicii publice 12,8 6,4 16,7 23,1 14,1 26,9
O asemenea afluenţă de personal explică şi măsura în care este cunoscută
activitatea din cadrul primăriei şi validează, pe de o parte aprecierile cu privire la
calitatea serviciilor oferite cetăţenilor, iar pe de altă parte identificarea
problemelor disfuncţionale întâlnite în activitatea acestor servicii precum şi
necesitatea înfiinţării Ghişeului Unic şi aşteptările cu privire la acesta.
Modul cum cetăţenii apreciază calitatea serviciilor publice din cadrul
Primăriei Lieşti, reprezentat grafic în diagrama 3, este analizat în corelaţie cu
gradul de cunoaştere a activităţilor acestor servicii (diagrama 1) şi cu problemele
întâmpinate în colaborarea cu administraţia publică locală.
2,6
11,5
37,2
32,1
16,7
0
5
10
15
20
25
30
35
40P
rocen
te
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi aşa În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Măsura în care este apreciată calitatea serviciilor publice
Gradul de satisfacţie cu privire la calitatea serviciilor publice din
cadrul Primăriei Lieşti
Diagrama 3 – Măsura în care este apreciată calitatea serviciilor publice
din cadrul Primăriei Lieşti
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte
mare măsură
Măsura în care este apreciată calitatea
serviciilor publice 6,5 20,8 23,4 28,6 20,8
În ceea ce priveşte problemele întâmpinate de cetăţeni atunci când au
apelat la serviciile publice din cadrul Primăriei Lieşti, acestea pot fi diferenţiate
aşa cum în diagrama 4:
10,1%
16,5% 16,5%
13,9%
6,3%
22,8%
7,6%
0
5
10
15
20
25
Pro
ce
nte
Probleme întâmpinate
Problemele întâmpinate în colaborarea cu serviciile publice din
cadrul Primăriei LieştiPregătirea slabă
a funcţionarilor
publici
dotarea tehnică
inadecvată
Durata mare de
soluţionare a
cererilor
Lipsa materialelor
informative
Organizarea
slabă a activităţii
Birocraţia
Timpul mare
petrecut la ghişee
Diagrama 4 – Probleme întâmpinate în colaborarea cu serviciile publice
din cadrul Primăriei Lieşti
Principalele probleme identificate în funcţionarea serviciilor publice au
fost: birocraţia (22,8%), dotarea tehnică inadecvată (16,5%), durata mare de
soluţionare a cererilor (16,5%) şi lipsa materialelor informative (13,9%).
Aceste probleme identificate, corelate cu gradul de apreciere cu privire la
calitatea serviciilor publice din cadrul Primăriei Lieşti evidenţiază faptul că
cetăţenii diferenţiază şi evalueză separt problemele tehnice, structurale (
birocraţia, dotarea tehnică inadecvată, lipsa materialelor informative...), şi cele
administrative (organizarea slabă a activităţii).
Astfel, insatisfacţia cu privire la calitatea serviciilor publice este asociată
cu problemele de natură tehnică, structurală, iar aprecierile cu caracter pozitiv
pun în evidenţă faptul ca cetăţenii înţeleg problemele cu care se confruntă
administraţia publică locală. Acest fapt este conturat şi prin scorurile mici
înregistrate la variantele organizarea slabă a activităţii (6,3%) şi timpul mare
petrecut la ghişe (7,6%) în corelaţie invers proporţională cu gradul de apreciere a
calităţii serviciilor publice.
În ceea ce priveşte identificarea pregătirii slabe a funcţionarilor publici ca
problemă în colaborarea cetăţenilor cu administraţia publică locală şi scorul
obţinut la acest item (10,1%) se explică, pe baza corelaţiilor cu clelalte variabile,
prin reacţia emoţională negativă a solicitanţilor de servicii publice care au
transferat nemulţumirile cu caracter tehnic, structural asupra funcţionarilor
publici din cadrul Primăriei.
În sprijinul acestei idei vin şi aprecierile cu privire la modul în care
administraţia publică locală a comunei Lieşti, prin intermediul funcţionarilor săi,
colaborează cu cetăţenii (diagrama 5):
1,3
5,3
31,6
42,1
19,7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Pro
cen
te
Foarte slabă Slabă Aşa şi aşa Bună Foarte bună
Gradul de apreciere
Măsura în care este apreciată colaborarea administraţiei publice
locale cu cetăţenii
Diagrama 5 – Măsura în care este apreciată colaborarea administraţiei publice locale
cu cetăţenii comunei Lieşti
Foarte slabă Slabă Aşa şi aşa Bună Foarte bună
Gradul de apreciere a colaborării
administraţiei publice locale cu cetăţenii 1,3 5,3 31,6 42,1 19,7
Identificarea problemelor cu caracter tehnic, structural (birocraţia,
dotarea tehnică inadecvată, lipsa materialelor informative...) ca principali
factori disfuncţionali în colaborarea cetăţenilor cu administraţia publică locală şi
diferenţierea acestora de problemele cu caracter administrativ, stau şi la baza
formării opiniilor cu privire la utilitatea înfiinţării unui Ghişeu Unic (diagrama
6):
9,5
4,1
29,7 29,727
0
5
10
15
20
25
30
Pro
cen
te
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi aşa În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Gradul de apreciere
Măsura în care este apreciată utilitatea înfiinţării unui Ghişeu Unic
Diagrama 6 – Măsura în care este apreciată utilitatea înfiinţării unui
Ghişeu Unic în cadrul Primăriei Lieşti
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte
mare măsură
Gradul de apreciere a utilităţii înfiinţării
Ghişeului Unic 9,5 4,1 29,7 29,7 27
Aprecierea preponderent pozitivă a utilităţii înfiinţării unui Ghişeu Unic -
56,7% din respondenţi (în mare măsură – 29,7%; în foarte mare măsură – 27%)
şi opinia critică scăzută cu privire la această iniţiativă – 13,6% din respondenţi
(în mică măsură – 4,1%; în foarte mică măsură – 9,5%) evidenţiază caracterul
structural al problemelor întâmpinate de cetăţeni în raporturile acestora cu
administraţia publică locală precum şi speranţele pe care şi le pun aceştia în
crearea unei structuri care să răspundă nevoilor lor.
CONCLUZII
Realizarea acestui studiu sociologic a permis identificare actuală a
necesităţilor şi constrângerilor comunităţii din Lieşti cu privire la modul cum
administraţia locală este eficientă în relaţia cu cetăţeanul.
Sintetizând informaţiile obţinute în urma interpretării cantitative şi
calitative a rezultatelor din acest studiu s-au putut verifica ipotezele de lucru
stabilite în urma desfăşurării preanchetei.
Datele statistice şi informaţiile obţinute inclusiv pe baza răspunsurilor
libere ale persoanelor intervievate au scos în evidenţă faptul că majoritatea
cetăţenilor comunei Lieşti (72,4%) cunosc destul de bine modul de funcţionare a
serviciilor publice din cadrul Primăriei Lieşti, ei apelând la aceste servicii, în
medie 1 dată la 3 luni.
Gradul mare de cunoaştere a modului de funcţionare a serviciilor publice
din cadrul Primăriei Lieşti reprezintă un indicator pentru evaluarea calităţii
acestor servicii fiind, alături de frecvenţa solicitărilor de servicii publice, unul
din itemii de validare a aprecierilor şi opiniilor cu privire la disfuncţionalităţile
din administraţia publică locală şi la utilitatea înfiinţării Ghişeului Unic.
După cum se poate observa şi în diagrama 7 o corelaţie generală puternică
între gradul de cunoştere a modului de funcţionare a activităţii serviciilor publice
şi aprecierea calităţii acestor servicii, ceea ce demonstrează că opiniile celor
intervivaţi nu sunt o consecinţă a influenţei unor informaţii mediatizate cu privire
la administraţia publică ci sunt bazate pe experienţele avute şi pe cunoaşterea
realităţilor obiective la nivelul comunei Lieşti.
6,5%
2,6
20,8%
11,5
23,4%
37,2
28,6%
32,1
20,8%
16,7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Pro
cen
te
În foarte mică
măsură
În mică măsură Aşa şi aşa În mare măsură În foarte mare
măsură
Gradul de apreciere
Aprecierea comparativă a cunoaşterii modului de funcţionare a
serviciilor publice şi a calităţii acestora
Măsura în care este cunoscută funcţionarea serviciilor publice
Măsura în care este apreciata calitatea serviciilor publice
Diagrama 7 – Aprecierea comparativă a cunoaşterii modului de funcţionare
a serviciilor publice şi a calităţii acestora
În foarte mică
măsură
În mică
măsură Aşa şi aşa
În mare
măsură
În foarte
mare măsură
Măsura în care este cunoscută
funcţionarea serviciilor publice 6,5 20,8 23,4 28,6 20,8
Măsura în care este apreciata
calitatea serviciilor publice 2,6 11,5 37,2 32,1 16,7
În ceea ce priveşte raportul dintre cunoaşterea modului de funcţionare a
serviciilor publice din cadrul primăriei şi aprecierea modului de colaborare a
acestora cu cetăţenii se observă o diferenţiere în sensul unei apecieri mai bune a
colaborării administraţiei publice locale cu cetăţenii (diagrama 8) ceea ce
evidenţiază faptul că cetăţenii diferenţiază problemele administrative de cele
structurale asociind disfuncţionalităţile întâlnite cu aceste din urmă problemă.
6,5%
1.3
20,8%
5.3
23,4%
31.628,6%
42.1
20,8%19.7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Pro
ce
nte
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi aşa În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Gradul de apreciere
Aprecierea comparativă a modului de funcţionare a serviciilor publice şi a
colaborării administraţiei publice locale cu cetăţenii
Măsura în care este cunoscută funcţionarea serviciilor publice
Măsura în care este apreciata colaborarea administratiei publice locale cu cetatenii
Diagrama 8 – Aprecierea comparativă a cunoaşterii modului de funcţionare
a serviciilor publice şi a colaborării administraţiei publice locale cu cetăţenii
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Măsura în care este cunoscută funcţionarea
serviciilor publice 6,5 20,8 23,4 28,6 20,8
Măsura în care este apreciata colaborarea
administratiei publice locale cu cetatenii 1,3 5,3 31,6 42,1 19,7
Asocierea disfuncţionalităţilor din administraţia publică locală cu
problemele de natură structurală se regăseşte şi în răspunsurile libere cu privire
la sugestiile de îmbunătăţire a activităţii serviciilor publice din cadrul Primăriei
Lieşti. Dintre acestea putem menţiona:
Dotarea cu aparatură adecvată
Informatizarea serviciilor şi realizarea unei baze de date actualizate
Realizarea de materiale informative
Simplificarea metodologiilor de lucru şi reducerea birocraţiei
Înfiinţarea unui birou de relaţii publice
Îmbunătăţirea comunicării şi a pregătirii profesionale a funcţionarilor
Mărirea numărului funcţionarilor publici
Această idee este evidenţiată şi de raportul dintre aprecierea calităţii
serviciilor publice şi a colaborării administraţiei publice locale cu cetăţenii, care
demonstrează o corelaţie puternică în aceşti doi indicatori, după cum se poate
observa şi în diagrama 9:
2.61.3
11.5
5.3
37.2
31.6 32.1
42.1
16.719.7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Pro
cen
te
În foarte mică
măsură
În mică măsură Aşa şi aşa În mare măsură În foarte mare
măsură
Gradul de apreciere
Aprecierea comparativă a calităţii serviciilor publice şi a colaborării
administraţiei publice locale cu cetăţenii
Măsura în care este apreciata calitatea serviciilor publice
Măsura în care este apreciata colaborarea administratiei publice locale cu cetatenii
Diagrama 9 – Aprecierea comparativă a calităţii a serviciilor publice şi a colaborării
administraţiei publice locale cu cetăţenii
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Măsura în care este apreciata calitatea
serviciilor publice 2,6 11,5 37,2 32,1 16,7
Măsura în care este apreciata colaborarea
administratiei publice locale cu cetatenii 1,3 5,3 31,6 42,1 19,7
Aceeaşi corelaţie puternică o întâlnim şi în ceea ce priveşte raportul dintre
cunoaşterea modului de funcţionare a serviciilor publice din cadrul primăriei şi
aprecierea utilităţii înfiinţării unui ghişeu unic (diagrama 10), ceea ce
demonstrează că importanţa constituirii acestei structuri în cadrul Primăriei
Lieşti este apreciată pozitiv de cetăţenii comunei pe baza cunoşterii obiective a
problemelor din administraţia publică locală.
6,5%9.5
20,8%
4.1
23,4%
29.7 28,6% 29.7
20,8%
27
0
5
10
15
20
25
30
Pro
cen
te
În foarte mică
măsură
În mică măsură Aşa şi aşa În mare măsură În foarte mare
măsură
Gradul de apreciere
Aprecierea comparativă a modului de funcţionare a serviciilor publice şi a
utilităţii înfiinţării unui Ghişeu Unic
Măsura în care este cunoscută funcţionarea serviciilor publice
Măsura în care este apreciata utilitatea înfiinţării unui Ghiseu Unic
Diagrama 10 – Aprecierea comparativă a cunoaşterii modului de funcţionare
a serviciilor publice şi a utilităţii înfiinţării unui Ghişeu Unic
În foarte mică
măsură
În mică
măsură
Aşa şi
aşa
În mare
măsură
În foarte
mare măsură
Măsura în care este cunoscută
funcţionarea serviciilor publice 6.5 20.8 23.4 28.6 20.8
Măsura în care este apreciata utilitatea
înfiinţării unui Ghiseu Unic 9.5 4.1 29.7 29.7 27
Aprecierea pozitivă de către cetăţenii comunei Lieşti cu privire la utilitatea
înfiinţării unui Ghişeu Unic în cadrul primăriei este demonstrată şi prin
răspunsurile libere întrebarea referitoare la informatiile de care ar dori să
beneficieze în urma înfiinţării acestei structuri. Dintre aceste răspunsuri putem
aminti următoarele:
Preluarea de cereri şi declaraţii
Informaţii despre modul de rezolvare mai rapidă a problemelor
Informaţii despre biroul unde se pot rezolva anumite solicitări
Informaţii despre activităţile care se desfăşoară în cadrul primăriei
Informaţii privind drepturile cetăţenilor
Informaţii despre modul cum sunt cheltuţi banii
Coroborat cu distribuţia răspunsurilor privind problemele cu care s-au
confruntat atunci cand au apelat la serviciile publice din cadrul Primariei Liesti
unde au fost identificate ca principale disfuncţionalităţi birocratia (22,8%),
dotarea tehnica inadecvata (16,5%), durata mare de solutionare a cererilor
(16,5%), lipsa materialelor informative(13,9%) şi cu răspunsurile libere
referitoare la informatiile de care ar dori să beneficieze în urma înfiinţării
Ghişeului Unic, aprecierea pozitivă a utilităţii acestei structuri pune în evidenţă
aşteptările cetăţenilor cu privire la înlăturarea acestor probleme şi îmbunătăţirea
activităţii administraţiei publice locale.
Bogdan Sofrone PFA
2010