Studiul arata ca exista o legatura invers proportionala intre lungimea postarii si rata de interactiune. Altfel spus, cu cat postarile sunt mai lungi, cu atat numarul de interactiuni generate este mai mic. Postarile care contin mai putin de 80 de caractere inregistreaza o rata de interactiune cu 27% mai mare decat cele cu peste 80 de caractere.

Brand-urile care au postat in afara orelor de program au avut o rata de interactiune cu 20% mai mare decat cele care au postat in timpul orelor de program. Studiul ne spune, deci, ca cel mai bine ar fi sa postam dimineata inaintea inceperii orelor de program, seara, dupa terminarea programului, sau chiar noaptea.

86% dintre postari sunt publicate in intervalul Luni – Vineri, interactiunea cea mai ridicata inregistrandu-se catre sfarsitul saptamanii de munca, respectiv Joi si Vineri. Rata de interactiune este cu 3.5% mai mica decat media pentru postarile din intervalul Luni – Miercuri, si cu 18% mai mica pentru cele postate Sambata.

Se pare ca fanii raspund mai bine la cuvinte gen Eveniment sau Castig, decat la cuvinte gen Concurs, Promotie, Cupon. Probabil cuvinte de tipul promotie sau cupon duc cu gandul la un brand care incearca sa ne mai vanda cate ceva.

Postarile care se termina cu o intrebare au o rata de interactiune mai mare cu 15% fata de cele in care intrebarea este postata la inceput sau la mijloc. E si logic, daca ne gandim ca in cazul in care pui o intrebare la inceput si dai detalii inspre final, fanii ar putea fi distrasi de acele detalii, iar intrebarea ar putea fi lasata fara raspuns.

In ciuda faptului ca duc la rate mari de raspuns, cuvinte cum ar fi “Cand” sau “Unde” “Ai face X?” “Ar trebui sa?” sunt folosite destul de rar in postari. De evitat intrebarile care incep cu “De ce”.

Stiu ca am tot spus asta, dar prima conditie este continutul. Am tot scris despre content marketing si am sa mai scriu pentru ca mi se pare vital pentru orice website, si pe cat e de vital pe atat e de ignorat, mai ales de catre business-uri si magazine online.

Continutul (atat tipul continutului cat si calitatea/ relevanta lui) este cel care determina un vizitator de pe site-ul tau sa devina fun, sa share-uiasca informatia pe retelele sociale, sa interactioneze cu tine ca brand mai departe.

Bineinteles, paginile trebuie sa fie optimizate “social” in acest sens. Fiecare articol, video, webinar, slide, pdf sau orice alta forma de continut trebuie sa aiba butoanele sociale integrate (Fshare, Like, Tweet This, StumbleUpon etc). Odata ce au devenit funi, incearca sa determini oamenii sa interactioneze, sa participe pe pagina de Facebook, sa se simta parte dintr-o comunitate si nu ii bombarda cu mesaje pubicitare.

Fii la curent cu tot ce este nou pe Facebook si testeaza. Primul care afla despre schimbari, le interpreteaza corect si le implementeaza in favoarea lui castiga in fata concurentei. Facebook face des schimbari si lumea se adapteaza greu la ele….cei care se adapteaza primii sunt cei care castiga. Nu arunca cu mesaje publicitare, ofera continut de calitate si o experienta interesanta userului.

De ce e necesara o strategie in social media?

1. 15 milioane de fani dau like paginilor de brand in fiecare zi

2. Companiile cu activitate vizibila in social media au avut venituri cu 20% mai mari in ultimul

an

3. 85% din public are incredere in recomandarile din partea prietenilor si cunoscutilor

4. Un utilizator obisnuit de Facebook este conectat la 80 de Community Pages, pagini, grupuri si

evenimente.

Strategie de comunicare intotdeauna sa va adresati fanilor ca o persoana nu ca o companie primiti feedback-uri (buni ascultatori) (Listening, Learning and Engaging in conversations) continut actualizat frecvent elementele de stil precum imaginile de background, fotografiile si limbajul se incadreaza cu

imaginea generala a companiei (consistenta brand-ului) cand fanii comenteaza asupra unui post  sau  adreseaza o intrebare multumeste-le, apoi

raspunde-le. majoritatea utilizatorilor a venit pe Facebook pentru a se distra si pentru a se conecta cu

prietenii  deci sa folosim  umor si degajare

Pe lângă postarea unui conținut de calitate, cel care se ocupă de social media trebuie să:

stăpânească limba în care comunică;

verifice corectitudinea informațiilor transmise;

respecte planul de comunicare;

analizeze reacțiile publicului;

răspundă la comentarii sau mesaje;

comunice în ton cu imaginea companiei;

promoveze o imagine pozitivă a companiei în mediul online;

gândească și să creeze campanii de publicitate online pe diferite rețele;

gândească și să elaboreze campanii cu bloggeri;

monitorizeze și să optimizeze aceste campanii.Există numeroase exemple în care relaţiile publice sunt folosite ca un instrument de rezolvare a conflictelor şi nu doar ca o simplă unealtă de promovare a unui produs, serviciu sau idee. Astfel, relaţiile publice pot ajuta la gestionarea unei crize sau a unui conflict sau pot facilita o fuziune.

Nu trebuie să uităm că „limbajul constituie un substitut al realităţii şi face posibilă orice distorsionare a acesteia” (Dumas, 1971, p. 154).

Teoria marketing-ului se bazează pe faptul că o organizaţie trebuie să se adapteze, să se plieze pe nevoile publicului său. Totuşi, în realitate, orice organizaţie încearcă să-şi adapateze publicul la propriile nevoi şi scopuri – supravieţuirea, prosperitatea, profitul, obţinerea de avantaje şi putere.

Pentru a atinge aceste scopuri, organizaţia are nevoie de public; în principiu, întocmirea unui plan de comunicare înseamnă în primul râd a face să corespundă nevoile organizaţiei (care nu sunt întotdeauna explicite) cu atitudinile publicului (care sunt adesea imprevizibile). În practică, aceasta înseamnă folosirea tuturor mijloacelor de comunicare utile, în limitele unui buget cunoscut, pentru a obţine efectele dorite; cu alte cuvinte, identificarea celui mai potrivit mesaj pentru a atinge obiectivele privitoare la un public anume. Un plan de campanie reprezintă o privire de ansamblu, cheia de boltă a oricărei iniţiative în domeniul relaţiilor publice.

În concluzie, pentru a controla cu adevărat o problemă sau o situaţie de criză, o organizaţie nu se poate mulţumi doar să difuzeze informaţii, ci trebuie să pregătească şi terenul pe care acestea vor “ateriza”:

- pentru aceasta, înainte de a propune soluţii, organizaţia trebuie mai întâi să vorbească despre problema ce trebuie rezolvată; astfel publicul se va familiariza cu obiectul discuţiei. De exemplu, înainte de a-i convinge pe oameni să-şi schimbe un obicei alimentar, pentru că organizaţia lansează pe piaţă un nou produs, trebuie să îi convingi că au obiceuri alimentare proaste. Altfel, ei nu şi le vor schimba.

- după ce problema a devenit cunoscută, trebuie prezentate diversele soluţii care ar fi acceptabile, fără a se vorbi de hotărârea luată. Preocuparea organizaţiei, ţelul ei îşi face astfel loc în mintea publicului ţintă, permiţând eliminarea împotrivirilor, pas cu pas.

Comunicarea este fondată întotdeauna pe principiul necesităţii ca realitatea să fie cunoscută pentru a fi percepută ca atare, nefiind suficientă existenţa ei, pur şi simplu.

Relaţiile publice au ca funcţie esenţiala construirea şi îmbunătăţirea relaţiilor interumane. “

Există, de asemenea, autori care citează trei faţete ale relaţiilor publice: informaţia transmisă publicului, persuasinea direcţionată către public pentru a modifica atitudini şi acţiuni, eforturile de a integra publicului atitudinile şi acţiunile unei institutii.

Tot Stark şi Kruckberg (1988) sunt cei care prezinta o definiţie a relaţiilor publice veche, dar, cu toate acestea, general acceptata, formulata de Public Relations News: “Relaţiile Publice

reprezintă acea funcţie managerială care evaluează atitudinile publicului, identifică politicile şi procedurile unei persoane sau organizaţii faţă de interesul publicului. Relaţiile publice planifică şi execută un program de acţiune pentru a câştiga înţelegerea şi acceptarea publicului.”

Dar daca aruncăm o privire trasnversală asupra definiţiilor existente, observăm că anumite cuvinte-cheie apar în majoritatea formularilor:Deliberarea – activitatea de relaţii publice este intenţionată, este produsul unei analize şi al unor alegeri referitoare la modalităţile de câştigare a încrederii publicului;Planificarea – activitatea în relaţii publice este organizată: “soluţiile problemelor sunt descoperite treptat, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp”;Performanta – relaţiile publice se bazează pe rezultate iar eficienţa lor depinde de activitatea concretă a organizaţiei, prin urmare, demersurile de relaţii publice nu pot câştiga încrederea publicului pentru o organizaţie care, prin activitatea ei, dovedeşte ingnorarea interesului public;Comunicarea bilaterala – relaţiile publice se bazează pe preluarea informaţiilor din mediul în care operează organizaţia prin transmiterea de noi informaţii şi pe urmărirea feed-back-ului acestora;Interesul public – raţiunea activităţii de relaţii publice este “satisfacerea” nevoilor publicului, nu obţinerea, cu orice preţ de beneficii pentru organizaţie;Dimensiunea managerială – activităţile de relaţii publice sunt mai eficiente atunci când sunt integrate în structurile de conducere ale unei organizaţii.Cristina Coman în cartea “Relaţiile Publice – Principii şi strategii”: “…organizaţiile se formează atunci când anumite grupuri vor să atingă anumite ţeluri şi obiective la care nu pot atinge printr-o activitate izolata; în acest scop ele fac apel la împărţirea sarcinilor prin diviziunea muncii şi la crearea unei ierarhii (de responsabilităţi şi de autoritate); membrii unei organizaţii se ghidează după un sistem de valori şi după norme unanim acceptate. Organizaţiile au scopuri diferite şi evoluează în medii deosebit de variate.”