Download - sinteza-Incredere institutii
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
1/13
BAROMETRUL ÎNCREDERIIROMÂNILOR
Martie 2010
-sinteză și analize-
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
2/13
1
INTRODUCERE
Încrederea, în general, este asociată cu ideea de risc și este limitată, în sensul
în care este întotdeauna definită în relație cu o anumite aspecte ale
comportamentului și cu un anumit context. De asemenea, încrederea se poate
manifesta în două instanțe: față de competențe și față de intenții. Spre exemplu, în
relațiile informale, încrederea se definește mai degrabă în termeni de intenții, în
relațiile formale este mai degrabă vorba de încredere în competențe.
Existența încrederii în societate face posibile anumite acțiuni, care altfel nu s -
ar desfășura datorită informațiilor incomplete. Oamenii au, în acest context, de
câștigat dacă au încredere, beneficiind de rezultatele acestei acțiuni și colaborând cu
o altă persoană, asumându-și, însă, un risc inițial.
Încrederea stă la baza funcționării unei societăți și a instituțiilor sale, de aceea
măsurarea acesteia și analizarea formelor pe care le ia poate constitui un instrument
de diagnostic și pentru alte arii ale vieții sociale. Conform unor teorii, există ointerdependență între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia:
în primul rând, nivelul de încredere mai ridicat al indivizilor în persoanele pe care nu
le cunosc personal sau cu care nu sunt înrudite determină schimburi economice mai
avantajoase, iar prosperitatea le oferă oamenilor condițiile pentru o încredere mai
ridicată în ceilalți.
Francis Fukuyama, sociolog și politolog american, dezvoltă o teorie a
prosperității economice pornind de la anumiți factori culturali. Cel mai important dintre
BAROMETRUL ÎNCREDERII ROMÂNILOR
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
3/13
2
aceștia, în opinia autorului, este capitalul social. Capitalul social constituie abilitateaoamenilor de a colabora, în scopuri comune.
Acest tip de capital apare în societăți unde predomină încrederea. Măsura în
care indivizii sunt „programați” cultural să aibă încredere în ceilalți membri ai
societății, măsura în care se asociază cu aceștia voluntar (nu pentru că fac parte din
familie, spre exemplu) determină natura schimburilor economice care vor avea loc în
această societate și nivelul de dezvoltare economică la care acea societate va putea
ajunge.
Astfel, încrederea, care determină sociabilitatea indivizilor, devine un factor
demn de luat în considerare atunci când analizăm performanțele economice ale unei
societăți. Însă, grupul reprezentativ pentru acest tip de relații nu este familia, întrucât
legăturile prea puternice de familie au efectul opus asupra dezvoltării economice și
inhibă apariția marilor companii, deci, reprezintă o piedică în calea progresului.
Această situație poate părea paradoxală, însă Fukuyama demonstrează că lucrurile
așa stau.
Este firesc, de altfel, ca încrederea în familie (cu toate că este o formă de
capital social) să nu reprezinte un indicator al încrederii la nivelul unei întregi
societăți, întrucât nu reprezintă un tip de asociere voluntară. Tocmai acest tip de
asociere voluntară este de interes în paradigma lui Fukuyama, asociere care nu este
posibilă în absența încrederii și a valorilor comune. Astfel, bunăstarea celorlalți face
posibilă bunăstarea personală, conform lui Ludwig von Mises.
Disponibilitatea de a colabora cu ceilalți pentru atingerea unor obiective
comune și întru bunăstarea societății per ansamblu duce la performanțe economice.
Astf el, obiceiurile unei societăți și normele acesteia, pe care individul le
interiorizează, vor determina felul în care aceștia vor acționa și vor lua deciziile
raționale.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
4/13
3
Fukuyama face distincția între statele caracterizate de un nivel mare de încredere și cele cu un nivel scăzut de încredere. Societăți precum Germania,
Japonia și Statele Unite ale Americii sunt state cu un mare nivel de încredere, în timp
ce state precum Franța, Italia sau China sunt caracterizate de un nivel scăzut de
încredere. Cu toate că percepția generală asupra americanilor este că sunt
individualiști, asocierile voluntare sunt mult mai numeroase decât în alte societăți.
Societățile cu un nivel scăzut de încredere fie își bazează prea mult
schimburile economice pe relațiile de familie (China), fie se așteaptă să intervinăstatul în mare măsură în sectorul economic (Franța). În cele cu un grad ridicat de
încredere se remarcă un sentiment de apartenență la alte structuri societale decât
familia.
În România, care poate fi considerată un stat cu un nivel scăzut de încredere,
lucru demonstrat de numeroase cercetări în domeniu. Studiul IRES confirmă aceste
descoperiri. O majoritate covârșitoare a românilor consideră că trebuie să fim
prudenți când intrăm în relație cu alții și că majoritatea oamenilor încearcă să
profite de pe urma celorlalți. Românii au cea mai mare încredere în familia lor,
având tot mai puțină încredere în alte persoane cu cât sunt mai distanțate de
acest cerc restrâns.
Încrederea în instituții este un indicator care oferă informații despre climatul
general de încredere și stabilitate socială. Nu este un indicator care să permită
analiza valorilor absolute în mod necesar, întrucât încrederea este un element dificil
de surprins, ci mai degrabă desprinderea unor tendințe atitudinale și
comportamentale.
Contextul social își lasă amprenta asupra încrederii în instituții și nu numai. În
societăți instabile, unde instituțiile formale nu sunt încă bine puse la punct, în care
există motive de îngrijorare socială, încrederea în instituții tinde să fie mai scăzută. În
România, acest lucru se observă din 1989 până în prezent, încrederea în instituții
fiind întotdeauna scăzută, fluctuând puțin de-a lungul celor două decenii.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
5/13
4
Nivelul de încredere în instituțiile statului este foarte scăzut, românii tinzând săaibă încredere în instituțiile tradiționale precum Biserica și Armata în măsură mult mai
mare decât în cele care presupun asocierea cu domeniul politic.
Luând în considerare toate problemele cu care se confruntă societatea
românească, în momentul de față, reale sau închipuite, artificiale sau nu, climatul
social general este unul de frustrare și neîncredere. Lipsa accesului la anumite
resurse este un factor care determină neîncrederea, precum și nesiguranța și
instabilitatea socială.
Polarizarea economică a societății românești, criza economică, migrația forței
de muncă și nivelul crescut al șomajului constituie un context în care România poate
fi considerat, după anumite definiții, un stat eșuat. În aceste condiții, apare o stare
generalizată de „disconfort” social, de alienare a indivizilor. Românii devin preocupați
de propriile probleme în așa măsură încât valorile sociale sau interesul pentru
bunăstarea comunității devin secundare, odată cu încrederea în ceilalți și în instituții.
Astfel, individul este nesigur, se orientează înspre ceea ce cunoaște și poate
trăi nemijlocit. Instituțiile statului, fiind percepute ca surse ale problemelor cu care se
confruntă societatea sau ca instanțe care ar trebui să le rezolve, dar nu o fac, tre zesc
mai degrabă ostilitate în rândul oamenilor decât încredere.
Încrederea instituțională poate fi asociată cu încrederea în autoritate, lucru
esențial pentru buna funcționare a unui grup sau a unei societăți. Oamenii au
încredere în autoritate atunci când simt că aceasta este preocupată de nevoile lor, căare în vedere interesele lor, că îi pasă de punctul lor de vedere și că ține cont de
aceste lucruri atunci când ia decizii. Este esențial ca oamenii să aibă încredere în
autoritate, pentru că astfel sunt mai motivați să respecte deciziile liderilor și să
conlucreze în interesul comunității. Această atitudine nu este sinonimă cu supunerea
oarbă sau din cauza lipsei de alternativă.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
6/13
5
Încrederea scăzută în instituțiile statului poate fi un semn că autoritatea acestora începe să își piardă din legitimitate. Încrederea presupune de asemenea
un anumit grad de previzibilitate, oamenii nu pot avea încredere decât dacă prevăd
întâmplarea unor lucruri pozitive din partea celor înspre care este direcționată. Într -un
context de criză este zguduită percepția oamenilor, care vor fi mai precauți și mai
conștienți de imprevizibil.
De asemenea, încrederea presupune performanță din partea instituțiilor
statului, performanță reflectată în prosperitate economică și o creștere a nivelului detrai. Cel puțin la nivelul percepției, acest lucru nu s -a întâmplat, motiv pentru care
încrederea oamenilor este foarte scăzută.
În țările postcomuniste, rămâne tendința de asociere în comunități mici,
„underground”. Oamenii sunt obișnuiți cu un cerc mic de încredere, centrat în jurul
familiei și a prietenilor apropiați. Fenomenul scăderii încrederii este asociat cu cel al
declinului participării civice și politice. În aceste țări, implicit în România, familia este
văzută drept principala sursă de resurse morale și de valori prioritare.
Oamenii sunt caracterizați de un sentiment de profundă nemulțumire față de
calitatea vieții și față de instituțiile statului, în același timp părând încrezători și
optimiști față de instituțiile Uniunii Europene, în legătură cu care, probabil încă nu au
avut șansa să fie dezamăgiți. Locuitorii țărilor postcomuniste au mRotive întemeiate
să nu aibă încredere în instituțiile statului, ținând cont de experiența traiului într -un
regim comunist unde interesele individuale erau subjugate de interesele Partidului
Comunist.
Participarea forțată în organizații „voluntare” și politice a dus la un scepticism
crescut față de acest tip de activități după căderea regimului, motiv pentru care orice
tip de implicare publică scade drastic. Toți acești factori cauzează un cinism
pronunțat față de instituții. Situația este paradoxală, întrucât ar fi de așteptat ca
participarea civică și politică să crească într -o societate ex comunistă, însă lucrurile
nu au stat așa nici în România, nici în celelalte țări postcomuniste din Europa de Est.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
7/13
6
Am putea crede că situația cu care se confruntă țara noastră este singulară, însă acest declin al încrederii în instituții se înregistrează și la nivel global, cu toate că
nu în asemenea măsură. Inclusiv în America se înregistrează un declin al încrederii
în instituții, cauzat de factori precum amenințarea terorismului și criza financiară.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
8/13
7
ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUȚII
Studiu IRES – martie 2010
Volumul eșantionului: 1.374 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Chestionarele s-au aplicat prin metoda CATI
Perioada colectării datelor : 2-4 martie 2010
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
9/13
8
Considerații generale
Respondenții supuși anchetei au declarat într-o proporție foarte mare (75%) că, în
momentul de față, că lucrurile în România merg într -o direcție greșită. Cu toate acestea,
47% din populație se consideră optimistă, în timp ce doar 14% dintre români spun că sunt
pesimiști. Totuși, 35% dintre indivizii care au răspuns chestionarului consideră că sunt
rezervați atunci când se gândesc la viitor.
În ceea ce privește relațiile cu alții, românii cred, în proporție de 85%, că este mai degrabă
dezirabil să fii prudent. Doar 13% din totalul respondenților sunt lipsiți de scepticism,
afirmând că se poate avea încredere în majoritatea oamenilor. Scepticismul este cu atât
mai pronunțat cu cât 66% dintre români sunt de părere că majoritatea oamenilor tind să
profite de pe urma lor.
Românii sunt foarte încrezători atunci când vine vorba de propria familie. 88% dintre
respondenți declară că au foarte multă, respectiv multă încredere în familie.
Lucrurile stau diferit în ceea ce privește încrederea față de vecini. Astfel, 46% dintre
români spun că au puțină, respectiv foarte puțină încredere în vecinii lor. 26% dintre
respondenți declară că au o încredere crescută în oamenii din vecinătate. Același procent
(26%) este valabil pentru acei oameni care sunt mai degrabă indiferenți față de relațiile cu
vecinii, afirmând că nu au nici multă, nici puțină încredere în aceștia.
Scepticismul și lipsa de încredere se manifestă și în cazul oamenilor de altă religie,
majoritatea indivizilor supuși anchetei (51%) declarând că tind să aibă puțină sau foarte
puțină încredere în acei oameni cu valori religioase diferite de ale lor. Încrederea în persoanele aparținând anumitor categorii profesionale
Pr ofesorii universitari și cei care predau la liceu le trezesc oamenilor un sentiment de
încredere. 45% dintre indivizii intervievați spun că au multă, respectiv foarte multă
încredere în cadrele universitare, în timp ce un procent similar de respondenți - 43% -
afirmă că are încredere crescută în profesorii din licee.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
10/13
9
O diferență semnificativă se înregistrează în cazul încrederii față de cadre universitare șiprofesori de liceu, respectiv față de învățători. 58% dintre români manifestă o încredere
crescută față de această categorie profesională.
Rezultatele studiului arată că românii au multă încredere în oamenii de știință, aceștia
declarând într-o proporție mare că manifestă încredere foarte multă și multă față de
cercetători și medici.
Oamenii au chiar mai multă încredere în categoriile menționate decât în preoți. 56% au
încredere mare și foarte mare în cercetători, 54% în medici, iar 53% dintre români au
încredere crescută în preoți.
De un grad mare de încredere se bucură scriitorii. Oamenii declară într -o proporție foarte
mare, 60%, că au fie multă, fie foarte multă încredere în scriitori. În același timp, doar 20%
dintre oameni acordă puțină sau foarte puțină încredere acestei categorii, iar 16% sunt mai
degraba indeciși, optând să afirme că nu au nici multă, nici puțină încredere.
Nivelul de încredere al populației scade semnificativ când e vorba de profesii din domeniul
judiciar (avocați, procurori, judecători) și de reprezentanți ai mass media (ziariști).
Mai mult de jumătate dintre respondenți (55%) sunt sceptici la adresa jurnaliștilor, aavocaților, a procurorilor și a judecătorilor, respectiv au foarte puțină sau puțină încredere
în aceștia
Dintre profesiile menționate în studiu, reprezentanții unora dintre acestea se bucură de o
încredere crescută a majorității cetățenilor.
52% dintre respondenți afirmă că au multă încredere în muncitori, iar 20% acordă foartă
multă încredere acestei profesii.
Nu foarte diferit e cazul artiștilor care dețin, în proporție de 73% o încredere crescută dinpartea oamenilor.
24% dintre respondenți au foarte multă încredere în sportivi, iar majoritatea, 48%, spun că
au multă încredere în aceștia.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
11/13
10
Încrederea în instituții
Oamenii tind să manifeste o atitudine de încredere crescută față de acele instituții cu care
fie au de a face în mod direct și constant, fie sunt instituții însărcinate cu siguranța și
protecția cetățeanului. Oficiul Pentru Protecția Consumatorului, Pompierii, Salvarea și
Poșta se numără printre acele instituții care se bucură de o încredere crescută a majorității
cetățenilor.
Spre exemplu, în cazul pompierilor, 87% dintre respondenți declară că au multă sau foarte
multă încredere în această instituție, în timp ce doar 5% dintre respondenții afirmă că au
încredere scăzută în aceasta. Situația nu diferă cu mult în cazul Serviciului de Salvare, încare oamenii se încred în proporție foarte mare: 81% dintre respondenți au fie multă, fie
foarte multă încredere în Serviciul de Salvare.
Poșta Română beneficiază de încrederea românilor, 77% dintre aceștia declarând că sunt
în mare măsură încrezători în serviciile acestei instituții.
În ceea ce privește serviciul de informații, românii se arată, încrezători. 43% dintre românii
au multă încredere în SRI,
Oamenii manifestă un sentiment accentuat de încredere față de Armată, 18% dintrerespondenți afirmând că au foarte multă încredere în această instituție, iar majoritatea,
52%, declarând că au multă încredere. Încrederea în instituție se reflectă şi asupra modului
în care sunt percepuți reprezentanții acesteia. Astfel, 61% dintre respondenți au multă sau
foarte multă încredere în cadrele militare.
În mod similar, oamenii au multă încredere, în proporție de 45% în Jandarmerie.
Notă discordantă de la această tendință face Poliția, instituție în care oamenii tind să fie
mai degrabă neîncrezători. (44% dintre subiecții intervievați declară că au puțină sau
foarte puțină încredere). Tagma polițiștilor nu se bucură de foarte multă încredere din
parte românilor, respectiv oamenii tind să aibă, mai degrabă, o încredere scăzută în
reprezentanții forțelor de ordine.
Lipsa de încredere față de reprezentanții instituțiilor judiciare este continuată de o lipsă
de încredere față de instituțiile pe care aceștia le reprezintă: judecătoriile și tribunalele.
55%, respectiv 54% dintre români au o încredere scăzută, sau chiar foarte scăzută față de
judecătorii și tribunale.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
12/13
11
Încrederea în instituții media
Privind comparativ televiziunile și radiourile de stat, respectiv cele private se remarcă o
diferență semnificativă în ceea ce privește încrederea cetățenilor față de aceste instituții.
Datele arată că încrederea este mult mai mai mare în cazul instituțiilor media de stat,
decât în cazul celor private.
Un total de 49% dintre respondenți au afirmat că au multă sau foarte multă încredere în
Televiziunea Română. Concomitent, doar 29% dintre oameni au dat același răspuns în
cazul televiziunilor private.
Tendința rămâne constantă și în cazul radioului. 15%, respectiv 46% dintre români declară
că au foarte multă, respectiv multă încredere în Radio România Actualități.
Referitor la radiourile private, încrederea cetățenilor este mai scăzută. 6% dintre
respondenți spun că au foarte multă încredere în radiourile private, iar 26%, la o diferență
de 20 de procente față de RRA, spun că au multă încredere în acest tip de instituție media.
Sectorul de stat versus sectorul privat
Sondajul relevă tendința oamenilor de a manifesta o încredere mult mai mare față de
instituțiile de stat, comparativ cu cele private.
Această afirmație se bazează pe răspunsurile date de subiecții care au participat la studiu,
relativ la încrederea pe care o au în universitățile de stat, respectiv cele private. 43% dintre
subiecți au multă încredere în universitățile de stat, în timp ce doar 20 % dintre aceștia se
declară în mare măsură încrezători față de instituțiile de învățământ private.
În mod similar, 41% dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere î n întreprinderile de stat, în timp ce numai 27% dintre aceștia manifestă același grad de
încredere față de întreprinderile private.
Vârsta
Persoanele mai în vârstă sunt mai puțin sceptice, crezând în mai mică măsură decât alte
categorii de vârstă că cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma lor.
Vârstnicii au un nivel de încredere mai scăzut în propria familie.
-
8/18/2019 sinteza-Incredere institutii
13/13
12
Nivelul de încredere crește odată cu vârsta când vine vorba de presă (televiziune, agențiide știri, ziariști, radio etc.), de cadrele militare, armată, poliție, spitale sau ingineri, însă
tinde să scadă raportat la ocupațiile din mediul juridic (avocați, procurori).
Ponderea celor care spun că au puțină încredere în Victor Ponta și în Crin Antonescu scade
odată cu vârsta, astfel că vârstnicii tind să le acorde o încredere mai mare celor doi.
Educația
Concomitent cu cu creșterea nivelului de educație, tinde să scadă percepția că cei mai
mulți oameni încearcă să profite de pe urma noastră.Persoanele cu un nivel de educație mai ridicat tind să aibă mai multă încredere în mediul
universitar (universități de stat și profesori universitari), în specialiști (cercetătopri,
economiști), în medicii veterinari și în spitale, precum și în instituțiile din mediul bancar
(BNR și bănci cu capital privat).
Odată cu creșterea numărului de ani de școală scade încrederea în Televiziunea Română,
În Mircea Geoană și în Emil Boc.
Mediu de rezidență
Respondenții din mediul rur al au mai multă încredere în Consiliul Județean, în
întreprinderile de stat și în Televiziunea Română decât cei din mediul urban.
Regiune
Moldovenii tind să aibă mai puțină încredere în familia lor, iar locuitorii Banatului și ai
Transilvaniei oferă mai multă încredere Primăriilor.