S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 8 februarie 2010
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori: - Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca
subiect situaţia angajaţilor de la Bechtel; - Gavril Mîrza (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu
,,Judeţul Suceava sub tirania dictaturii portocalii”; - Sorin Fodoreanu (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu
,,Parteneriatul public-privat – principala sursă de dezvoltare economică dintr-un stat capitalist”;
- Laurenţiu Florian Coca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Apărarea drepturilor sociale ale românilor în anul 2010”;
- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cum pierde judeţul Bihor bani şi, odată cu Bihorul, şi România”;
- Grupul parlamentar al PD-L – declaraţie politică prezentată de domnul senator Constantin Dumitru, având ca titlu ,,Reforma propusă de Guvernul Boc sub auspicii bune”;
- Florin Constantinescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Aranjamentele dintre putere şi FMI trebuie interzise prin lege”;
- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România şi scutul antirachetă”;
- Gabriel Mutu (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Scutul antirachetă sau despre dovada maturităţii politice”;
9
- 2 -
- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Vlădescu – Bittman – Gheorghe, un trio de doi bani!”;
- Liviu-Titus Paşca (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România, între promisiuni ipocrite de modernizare şi pensii de 300 de lei”;
- Ovidiu Marian (PD-L) – declaraţie politică având ca subiect testarea vaccinului „Cantgrip” pe copii din Timişoara şi Arad;
- Nicolae Robu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Să nu ne jucăm cu învăţământul!”;
- Mihaela Popa (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Reforma învăţământului preuniversitar, o condiţie necesară pentru combaterea abandonului şcolar”;
- Vasile Pintilie (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Evaziunea fiscală la îndemâna oricui”;
- Gheorghe Bîrlea (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Vasile Paraschiv – victimă a formalismului juridic” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Marius-Gerard Necula (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Pensiile nu pot «îngheţa» în 2010” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Alexandru Mocanu (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Părerea mea despre deontologia jurnalistului” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Ioan Sbîrciu (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Salvaţi cinematografele din România!” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Iulian Urban (PD-L) – declaraţie politică referitoare la dezbaterea în Parlament a iniţiativei legislative care reglementează falimentul personal (declaraţie politică neprezentată în plen);
- 3 -
- Dumitru Oprea (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu „PSD şi democratizarea prin DNA” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Petru Başa (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Siguranţa pe internet” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Gheorghe David (PD-L) – declaraţie politică având ca titlu ,,Argumente în favoarea susţinerii educaţiei artistice” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Sorin-Constantin Lazăr (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,O decizie care nu a rezolvat nimic” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Şerban Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul «taxă»” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Scutul antirachetă în România sau «Războiul din Troia modernă şi mirmidonii lui Ahile»” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Gheorghe-Pavel Bălan (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Un cutremur social ameninţă liniştea populaţiei: noua lege a pensiilor” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Realităţile istoriei contemporane româneşti şi consecinţele lor” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar mixt) – declaraţie politică având ca titlu ,,Moartea în doze de aparentă fericire” (declaraţie politică neprezentată în plen);
- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar mixt) – declaraţie
- 4 -
politică având ca titlu ,,«Interesul naţional» – politica omniprezentului” (declaraţie politică neprezentată în plen).
2. Domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele de şedinţă, anunţă prezenţa în sala plenului Senatului a delegaţiei Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova.
39
3. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 96 4. Aprobarea trecerii domnului senator Tiberiu-Aurelian Prodan
la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală în locul domnului senator Gheorghe David.
94
5. Aprobarea trecerii doamnei senator Minerva Boitan la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, în locul domnului senator Vasile Nedelcu. Doamna senator Minerva Boitan este desemnată vicepreşedinte al comisiei.
95
6. Prezentarea componenţei şi a conducerii Grupului parlamentar mixt.
96
7. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: - Proiectul de lege – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare; (L17/2010) - Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea
nr. 46/2008 privind Codul Silvic; (L20/2010) - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 106/2008
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit; (L69/2010)
- Propunerea legislativă – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare .(L81/2010)
97-106 şi
107
8. Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea iniţiatorilor, a următoarelor iniţiative legislative:
106
- 5 -
- Propunerea legislativă privind Camerele de comerţ şi industrie din România; (L573/2009)
- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare. (L61/2010)
9. Aprobarea transmiterii Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. (B461/2009)
107
10. Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare. (L432/2009)
108
11. Dezbaterea şi respingerea Propunerii pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996. (L580/2009)
110
12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350 din 06/07/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. (L600/2009)
113
13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. (L599/2009)
116
14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. (L613/2009)
121
15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale
126
- 6 -
pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. (L135/2009) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)
16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. (L131/2009) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)
128
17. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei „Colegiul Naţional de Afaceri Interne”. (L71/2009)
129
18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti". (L461/2008) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)
130
19. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea alin. (1) şi (2) ale art. 8 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată. (L681/2009)
131
20. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003. (L577/2009)
132
- 7 -
21. Adoptarea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L578/2009)
132
22. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. (L581/2009)
133
23. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 211/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecţia Socială. (L587/2009)
134
24. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi abrogarea art. II din Legea nr. 261/2008. (L574/2009)
134
25. Respingerea Propunerii legislative privind promovarea producerii de energie din surse regenerabile şi pentru încurajarea economisirii resurselor energetice. (L617/2009)
135
26. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. (L591/2009)
135
27. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de către doamnele şi domnii senatori: Dorel Jurcan, Doina Silistru, Emilian-Valentin Frâncu, Dumitru Oprea, Petru Başa, Gheorghe David, Vasile Pintilie, Cezar-Mircea Măgureanu, Mihaela Popa, Laurenţiu-Florian
136
- 8 -
Coca, Mario-Ovidiu Oprea, Adrian Ţuţuianu, Gheoghe Marcu, Valer Marian, Alexandru Cordoş, Liviu-Titus Paşca. Din partea Guvernului a răspuns: domnul Anton Marin – secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
S T E N O G R A M A
- 9 -
şedinţei Senatului din 8 februarie 2010
Şedinţa a început la ora 15.35.
Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor-Viorel
Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator
Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru, secretari ai
Senatului.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Aş ruga colegii, care se uită la televizor în acest moment pe
circuitul intern, să poftească în sală, să putem începe declaraţiile
politice.
De la Grupul parlamentar al UDMR sau Grupul parlamentar al
PNL există colegi care s-au înscris pentru declaraţii politice şi sunt
prezenţi?
Domnule senator Nicoară, v-ar deranja dacă v-aş invita la
cuvânt să dăm o notă de seriozitate, să arătăm că există măcar un
grup politic în acest Senat, care funcţionează?
Domnul Marius-Petre Nicoară:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia politică se referă la situaţia angajaţilor de la
Bechtel. Este deja bine cunoscută situaţia autostrăzii Transilvania,
cu întârzierile şi problemele de construcţie. Lipsa banilor duce acum
criza autorităţii la alt nivel, acela al disponibilizărilor.
- 10 -
Compania americană Bechtel a anunţat că va concedia în luna
martie aproape 2 000 de oameni, fapt ce va creşte simţitor rata
şomajului în judeţul Cluj. Aşa cum precizam şi cu altă ocazie, ştiu
că nu este de datoria Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
să intervină în politica de personal a companiei care construieşte
autostrada, dar cred că nu este normal să fie doar spectatorul
episodului cu concedierile colective. Motivaţia reprezentanţilor
Bechtel a fost datoria mare acumulată de Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale către dânşii, ceea ce îi pune în
imposibilitatea de a-şi mai plăti angajaţii. Eu vin şi întreb. Ce soluţii
s-au găsit pentru această situaţie? Chiar nu îi încălzeşte, pe clujeni,
faptul că ministrul Berceanu ridică din umeri. Nu acesta este scopul
pentru care se află Domnia Sa acolo. Scuzele sunt bune pentru alţii.
Ministrul este un manager care trebuie să găsească soluţii. Sau chiar
ne-am dat peste cap, odată cu această criză, în aşa fel încât să nu
gândim şi să nu ne facem datoria?
Suntem parcă într-o situaţie fără ieşire, dar credeţi-mă este
impresia pe care vor guvernanţii să o avem, că nu au ce face. Nu de
asta sunt acolo şi nu de scuze avem noi nevoie.
Vă rog să nu-mi luaţi în nume de rău decizia de a nu mai
crede nimic din ceea ce mi se comunică din partea Guvernului. Nu
spun asta pentru că reprezint un partid de opoziţie, ci pentru că de
prea multe ori am primit dovada faptului că nu se caută cu adevărat
soluţii.
De ce atunci când se ajunge la o discuţie cu reprezentanţi ai
mediului de afaceri se găsesc soluţii? De ce au succes parteneriatele
- 11 -
public-private, dar totuşi ocolim cu bună ştiinţă această procedură.
Îmi spun specialişti în domeniu că şi problemele drumurilor
româneşti au soluţii, dar trebuie să avem voinţă. La acest capitol
constat că stăm mai prost. Aş vrea să înţelegeţi că indignarea mea
reprezintă de fapt un mesaj din partea clujenilor care vor fi
disponibilizaţi şi din partea clujenilor în general, cei care se simt
minţiţi şi înşelaţi în legătură cu salariile care au scăzut, în legătură
cu pensiile care parcă sunt în ceaţă şi lista e foarte lungă.
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul Gavril Mîrza din partea Grupului
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC .
Microfonul central, vă rog.
Domnul Gavril Mîrza:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică are în vedere modul ilegal şi abuziv în
care s-au repartizat fondurile de echilibrare a bugetelor locale în
judeţul Suceava şi se intitulează „Judeţul Suceava sub tirania
dictaturii portocalii”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
De când Partidul Democrat Liberal, prin Gheorghe Flutur, a
preluat conducerea consiliului judeţean, în Suceava s-a declanşat o
adevărată prigoană împotriva primarilor, care au altă coloratură
politică decât cea portocalie. Pe tot parcursul anilor 2008-2009,
- 12 -
repartizarea bugetară s-a făcut pe criterii discreţionare, exclusiv
politice, comunităţi întregi având de suferit din cauza faptului că au
alte convingeri politice, în afară de cea democrat-liberală.
Profitând de faptul că Partidul Democrat Liberal deţine
majoritatea în consiliul judeţean, s-a instaurat la această instituţie o
adevărată practică a “creionului bont”, prin care taie sau alocă
fonduri, după bunul plac, singurul criteriu fiind cel al rezultatelor
din alegeri.
De nenumărate ori, împreună cu colegi parlamentari şi
consilieri judeţeni, am luat atitudine împotriva acestor practici, însă
demersurile noastre nu au avut niciun rezultat.
Ceea ce s-a petrecut în şedinţa Consiliului Judeţean Suceava
din data de 3 februarie a.c. depăşeşte orice limită a bunului-simţ şi
sfidează orice normă legală, etică şi morală, orice normă a
democraţiei.
Vă rog să-mi permiteţi să aduc câteva argumente pentru
susţinerea acestei afirmaţii, a celor menţionate mai sus.
Proiectul de hotărâre prin care se repartizau fondurile nu a fost
cuprins nici în dispoziţia de convocare a şedinţei Consiliului Judeţean
Suceava nr. 20/29.01.2010 fiind introdus suplimentar numai cu
voturile consilierilor PD-L, iar materialele, ca atare, au fost distribuite
doar cu două ore înainte de începerea şedinţei ordinare.
Alocarea sumelor pe localităţi s-a făcut arbitrar, pe criterii
politice şi profund subiective, dezavantajând majoritatea localităţilor
conduse de primari care aparţin Partidului Social Democrat sau care
aparţin Partidului Naţional Liberal, care se confruntă cu mari
- 13 -
dificultăţi în asigurarea fondurilor pentru funcţionarea normală a
primăriilor, cofinanţarea proiectelor promovate sau aflate în derulare,
dar şi pentru achitarea restanţelor înregistrate la plată către diferiţi
furnizori şi prestatori de servicii, din 2009 şi din anii precedenţi.
Astfel, localităţi conduse de primari care aparţin Partidului
Social Democrat, cu rezultate mai bune în alegeri pentru candidatul
la Preşedinţie Mircea Geoană (15 la număr) au primit doar câte
17 000 lei, cele cu rezultate medii (9 la număr) au primit 27 000 lei,
iar celelalte câte 33 000 de lei, în timp ce localităţi conduse de
primari care aparţin PD-L au primit de 20-25 de ori mai mult.
În acest mod, preşedintele consiliului judeţean pedepseşte
locuitorii judeţului care nu au convingeri democrat-liberale. Iată şi
câteva exemple comparative din localităţi de aceeaşi mărime, dar cu
primari aparţinând unor partide diferite.
Localitatea Bălcăuţi, cu primar PSD, primeşte 50 000 lei, Vatra
Moldoviţei, cu primar PD-L primeşte 800 000 lei, deci de 16 ori mai
mult; localitatea Berchişeşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 lei;
localitatea Moldoviţa, cu primar PD-L, primeşte 650 000 de lei;
localitatea Boroaia, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea
Păltinoasa, cu primar PD-L, primeşte 620 000 de lei; localitatea
Dolheşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea Mitocul
Dragomirnei, cu primar PD-L, primeşte 620 000 de lei; localitatea
Fântânele, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea
Mănăstirea Humorului, cu primar PD-L, primeşte 570 000 de lei;
localitatea Forăşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei;
localitatea Botoşana, cu primar PD-L, primeşte 550 000 de lei;
- 14 -
localitatea Gălăneşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei;
localitatea Straja, cu primar PD-L, primeşte 550 000 de lei;
localitatea Grămeşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei;
localitatea Moara cu primar PD-L, primeşte 550 000 de lei;
localitatea Hânţeşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei;
localitatea Hârtop, cu primar PD-L, primeşte 373 000 de lei;
localitatea Ilişeşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea
Izvoarele Sucevei, cu primar PD-L, primeşte 520 000 de lei;
localitatea Ipoteşti, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea
Horodnic de Jos, cu primar PD-L, primeşte 520 000 de lei;
localitatea Voitinel, cu primar PSD, primeşte 50 000 de lei; localitatea
Brodina, cu primar PD-L, primeşte 500 000 de lei; localitatea
Horodnic de Sus, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea
Capu Câmpului, cu primar PD-L, primeşte 500 000 de lei; localitatea
Muşeniţa, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea
Pojorâta, cu primar PD-L, primeşte 470 000 de lei; localitatea
Suceviţa, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea
Frumosu, cu primar PD-L, primeşte 470 000 de lei; localitatea Vadu
Moldovei, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea Dorna
Candrenilor, cu primar PD-L, primeşte 457 000 de lei; localitatea
Valea Moldovei, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea
Comăneşti, cu primar PD-L, primeşte 470 000 de lei; localitatea
Vereşti, cu primar PSD, primeşte 80 000 de lei; localitatea
Ciocăneşti, cu primar PD-L, primeşte 470 000 de lei.
- 15 -
Cifrele pe care vi le-am prezentat nu mai necesită niciun
comentariu pentru că vorbesc de la sine de o discrepanţă foarte
mare. Totuşi, voi adresa o întrebare în numele locuitorilor acestor
localităţi, care au avut şi vor avea de suferit de pe urma unor
asemenea practici samavolnice. Unde este dreptatea? Unde este
adevărul? Unde este respectul faţă de cetăţean?
Am sesizat deja instituţiile abilitate pentru a corecta această
mare nedreptate şi am dorit, stimaţi colegi, să vă prezint şi
dumneavoastră, cât şi întregii ţări, de la tribuna Parlamentului, ceea
ce se petrece în judeţul Suceava, judeţ în care populaţia este
recompensată sau pedepsită în raport de opţiunile politice.
Întreb totuşi: aceasta este o stare de normalitate?
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Sorin Fodoreanu, din
partea Grupului parlamentar al PD-L.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Sorin Fodoreanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică, fără să fi avut vreo discuţie prealabilă
cu colegul nostru, domnul senator Nicoară, se referă exact la acelaşi
subiect, şi se intitulează „Parteneriatul public-privat –principala
sursă de dezvoltare economică dintr-un stat capitalist”.
- 16 -
Parteneriatul public-privat constituie premisa asigurării
coerenţei aplicării unor programe şi a transparenţei realizării lor.
În aceleaşi timp, parteneriatul contribuie implicit la întărirea
sistemului de guvernare şi de dezvoltare locală. Desigur,
parteneriatul public-privat poate constitui în anumite momente
economice critice una dintre principalele surse de dezvoltare
economică sau de menţinere a unui grad de dezvoltare constant, de
creare de locuri de muncă sau de menţinere a unei rate scăzute a
şomajului, de creare de resurse bugetare constante şi sigure atât la
bugetele locale, cât şi la cel central.
Ţinând cont de diversitatea formelor de colaborare dintre
autorităţile publice şi sectorul privat, se constată că în ţările
europene nu există şi nici nu se poate impune un sistem standard de
parteneriat, chiar dacă acesta se modelează în funcţie de două
obiective majore:
a) ocuparea forţei de muncă;
b) dezvoltarea locală în scopul asigurării coeziunii economice
şi sociale.
De aceea, fiecare ţară interesată din Comunitatea Europeană îşi
constituie cadrul legal general privind parteneriatul public-privat,
ţinând cont de specificul propriu şi de unele concluzii din dezbaterea
privind aplicarea dreptului comunitar în domeniu, desprinse din
Cartea verde privind parteneriatul public-privat şi dreptul comunitar
privind pieţele publice şi concesiunile Comisiei Europene.
Parteneriatele public-private „instituţionalizate” reprezintă o
colaborare intre parteneri din domeniul public şi cel privat care
- 17 -
înfiinţează o entitate cu capital mixt, având ca obiect de activitate
executarea contractelor de achiziţii publice sau a concesiunilor.
Contribuţia din partea sectorului privat al parteneriatului
public-privat constă, pe lângă participarea la capital sau la alte active,
şi în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite entităţii cu
capital mixt şi/sau la administrarea entităţii cu capital mixt.
Orice parteneriat public-privat este privit din perspectiva a
două dimensiuni: dimensiunea politică şi dimensiunea operaţională.
Din punctul de vedere al dimensiunii politice, parteneriatul
public-privat este un proces care produce consecinţe asupra ţelurilor
comunităţii. Cu cât parteneriatul este mai complex, presupune un
capital de investiţie mai important, aranjamente instituţionale noi,
perturbări ale rutinei vieţii, cu atât este mai necesară fundamentarea
civică a procesului.
Din punctul de vedere al dimensiunii operaţionale, cooperarea
poate lua trei forme: iniţiativă privată în beneficiul public, iniţiativa
administraţiei pentru facilitarea sau încurajarea activităţii private în
interes public sau forma de joint-venture, dintre Guvern şi
administraţiile private fie ele firme private, ONG-uri sau alte
organizaţii non-profit.
Analiştii economici, mai ales cei europeni, care pun un mare
accent pe acest tip de parteneriat, au concluzionat că transferul
conceptelor manageriale din sectorul privat către cel public poate
diminua deficienţele economiei sectorului public. Sursa acestor
deficienţe derivă din faptul că persoanele care gestionează banii
publici nu-şi asumă niciun risc personal, nefiind banii lor, şi sunt
- 18 -
supuse unor anumite presiuni sau influenţe externe, multe dintre ele
de factură politică, administrativă sau chiar în interes personal.
Aceste influenţe pot diminua eficienţa alocării resurselor. Este
evident că resursele provin tot din sectorul privat, fie strict ale
indivizilor (toate impozitele şi taxele centrale sau locale aferente
veniturilor salariale sau de altă natură sau derivând din posesia unor
bunuri mobile sau imobile), fie ale companiilor (acestora
diminuându-le profitul şi resursele pentru investiţii).
Statele membre ale Uniunii Europene tratează cu mult interes
parteneriatul public-privat ca posibilitate de dezvoltare economică,
aplicându-l însă în mod diferenţiat şi în domenii de activitate
diverse, precum infrastructură, (drumuri publice, autostrăzi),
sănătate, educaţie, instituţii de detenţie, apă, energie, transporturi şi
telecomunicaţii etc.
Utilizarea sporită a parteneriatului public-privat poate fi
explicată prin factori diferiţi. În funcţie de constrângerile bugetare
cu care se confruntă statele membre ale Uniunii Europene,
proiectele parteneriatului public-privat corespund unei nevoi din ce
în ce mai evidente de finanţare privată a sectorului public. Acest
fapt reflectă, de asemenea, şi dorinţa de a beneficia mai mult de
cunoştinţele şi metodele de funcţionare ale sectorului privat, ca
parte a vieţii publice. Dezvoltarea parteneriatului public-privat se
încadrează în aceeaşi măsură şi în evoluţia mai largă de transfer al
rolului autorităţilor centrale şi locale în domeniul economic, de la
un rol de operator direct la un rol de organizator, de regulator şi de
- 19 -
controlor, lăsând din ce în ce mai mult rolul de management direct
al operaţiunilor economice în mâna privată.
De fapt, este evident că parteneriatul public-privat poate fi
lesne definit ca unul dintre mecanismele de bază ale unei societăţi
care doreşte să se dezvolte permanent, care să se apropie cel mai
mult de stabilitatea statului capitalist, realizată printr-o relaţie reală
şi corectă dintre cele două sectoare participante la viaţa economică
şi socială a statului: sectorul public şi sectorul privat.
El reprezintă cel mai evident relaţia de interdependenţă dintre
cele două sectoare. Sectorul public funcţionează pe baza bugetului
asigurat prin taxe şi alte diverse contribuţii materiale plătite de
sectorul privat, iar sectorul privat devine din ce în ce mai puternic şi
mai prosper în funcţie de cum este sprijinit de reglementări cât mai
simple, stabile, transparente puse la dispoziţie de sectorul public,
care, în mod logic, ar trebui să funcţioneze din ce în ce mai bine
dacă resursele puse la dispoziţia lui pentru perfecţionarea
activităţilor de reglementare şi control sunt mai mari.
Sectorul public asigură reguli, stabilitate şi, uneori, o
redistribuire de resurse pentru sectorul privat. Sectorul privat
asigură totdeauna resurse, model de management modern, stabilitate
socială, modele economice performante pentru sectorul public.
Printr-un parteneriat public-privat corect administrat printr-o
legislaţie coerentă şi clară, relaţia de interdependenţă dintre cele
două sectoare poate genera rezultate pozitive din punct de vedere
economic şi social pentru ambele sectoare.
- 20 -
Cu toate acestea, România timp de 20 de ani a avut numai
câteva încercări timide de a utiliza în dezvoltarea sa economică şi
socială acest mecanism atât de uzitat în multe state europene. Astfel,
Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2002, împreună cu alte acte normative
secundare şi terţiare, emise în sprijinul aplicării sale, în loc să fie
aplicate pentru cât mai multe proiecte de parteneriate public-privat
şi totodată amendată în funcţie de experienţa acumulată în timp, a
fost abrogată prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 34/19.04.2006.
La data promovării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 34/19.04.2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii s-a renunţat la legislaţia în
vigoare privind „parteneriatul public-privat” şi totodată la noţiunea
de „parteneriat public-privat” a fost înlocuită cu alte două noţiuni, şi
anume de „concesiune de lucrări publice” şi „concesiune de
servicii”, prin intermediul cărora s-a dezvoltat un singur act
normativ privind achiziţiile publice şi concesiunile de lucrări şi
servicii, act normativ enunţat mai sus.
Acest demers legislativ, din punctul de vedere al parteneriatului
public-privat, deci Ordonanţa Guvernului nr. 34/2006, nu a condus
însă la rezultatele scontate privind dezvoltarea de proiecte majore
bazate pe parteneriatul public-privat, care să influenţeze pozitiv
dezvoltarea economică a României la modul general, dar nici
dezvoltarea economică a comunităţilor locale la modul special.
Acest fapt s-a datorat, în principal, următoarelor cauze:
- 21 -
Actele normative primare, secundare şi terţiare în domeniul
respectiv nu acoperă toate modalităţile de realizare a unui
parteneriat dintre o entitate publică şi una privată, ca dovadă
numărul foarte mic de concesiuni de lucrării şi servicii atât la nivel
central (stat), cât, mai ales la nivel local (primării, consilii judeţene).
Noţiunea de „concesiune” uzitată în conceperea şi încheierea
unui parteneriat public-privat determină unele reţineri, în special în
situaţia dezvoltării unor proiecte bazate pe finanţare privată, pe
operare din partea partenerului public sau datorită posibilităţii
influenţei politice, active la un moment dat, asupra hotărârilor luate
de partenerul public în cadrul derulării proiectului.
Legislaţia actuală nu asigură un cadru concret şi transparent în
ceea ce priveşte gestionarea riscurilor pe perioada de derulare a
proiectului.
În actualul context, de criză economico-financiară la nivel
global, în care toate ţările membre UE se află într-o reală competiţie
pentru atragerea finanţării disponibile pe piaţă şi când trebuie să
acordăm o atenţie deosebită investiţiilor care nu determină efecte
asupra deficitului bugetar şi a datoriei publice a statului, este foarte
importantă o dinamizare a procesului de atragere a investiţiilor
private în proiecte de interes public de anvergură la nivel naţional şi
foarte importante la nivel local.
În timp ce cooperarea dintre sectorul public şi cel privat poate
oferi mari beneficii economice, permiţând realizarea unui proiect la
cel mai bun raport calitate-preţ, protejând în acelaşi timp, obiectivele
de interes public, recurgerea la parteneriate public-privat nu poate fi
- 22 -
prezentată, cu toate acestea, ca un panaceu pentru sectorul public care
se confruntă cu constrângeri bugetare. De altfel, finanţarea privată a
unor proiecte în parteneriat public-privat nu trebuie să influenţeze în
niciun fel bugetele centrale şi locale. În acest sens, Eurostat, Oficiul
de Statistică al Comunităţilor Europene, a luat în 11 februarie 2004
(a se vedea Comunicatul de presă al STAT/04/18) o decizie cu
privire la tratamentul contabil în conturile naţionale, a contractelor
de achiziţii realizate de unităţile administraţiei publice, în
parteneriate cu unităţi private. Decizia precizează impactul asupra
deficitului public / excedent şi a datoriei. Eurostat recomandă ca
activele implicate într-un parteneriat public-privat să fie clasificate
ca non-active guvernamentale şi prin urmare, nu sunt înregistrate în
balanţa de Guvern, în cazul în care două condiţii sunt îndeplinite:
partenerul privat suportă riscul de construcţie şi partenerul privat
suportă cel puţin unul dintre următoarele riscuri, disponibilitatea sau
riscuri legate de cerere.
În acest context, din care rezultă faptul că legislaţia în
domeniul concesiunilor este incompletă şi neclară, acest lucru
obstrucţionând derularea în cele mai bune condiţii a proiectelor de
parteneriat public-privat, începând cu anul 2006, când a intrat în
vigoare noul cadru legislativ şi observând că la nivelul instituţiilor
centrale ale statului există deja structuri organizate privind
urmărirea şi coordonarea proiectelor de parteneriat public-privat şi
identificând totodată un interes real al diferitelor autorităţi publice
din România de a iniţia proiecte de concesiune de lucrări publice şi
servicii în contextul actual, considerăm oportună iniţierea unui act
- 23 -
normativ cu putere de lege prin care să se stabilească un cadru real,
concret, simplu, şi transparent de promovare şi derulare a
proiectelor în parteneriat public-privat în România.
Acest act normativ intenţionează să implementeze şi în
România un mecanism contractual utilizat pe scară largă în statele
cu o economie de piaţă dezvoltată. Parteneriatul public-privat este o
metodă de dezvoltare a infrastructurilor şi de modernizare a
serviciilor, pe baza unui parteneriat între sectorul public şi cel
privat. Interesul de a forma astfel de parteneriate rezidă din
abilitatea de a mobiliza un capital mai mare decât cel înscris în
bugetele autorităţilor publice şi de a utiliza experienţa investitorilor
privaţi pentru a gestiona cheltuielile proiectului într-o manieră mai
eficientă. Autorităţile publice implică investitori privaţi în astfel de
proiecte, rămânând în continuare responsabile în privinţa aspectelor
de interes public şi asigurând, în acelaşi timp, un anumit nivel al
serviciilor publice. Pe scurt, prin acest act normativ parteneriatul
public-privat va permite autorităţilor publice să asigure servicii
moderne şi eficiente şi să furnizeze o plus-valoare pentru
contribuabili.
De asemenea, actul normativ propus este elaborat ţinând cont de
normele şi principiile care decurg din Tratatul Comisiei Europene,
îndeosebi în ceea ce priveşte libertatea de stabilire şi libertatea de a
presta servicii (articolele 43 şi 49 din Tratatul CE). Aceste principii
includ principiile transparenţei, egalităţii de tratament, proporţionalităţii
şi a recunoaşterii reciproce. În plus, s-a ţinut cont şi de cazurile
reglementate de Directivele privind coordonarea procedurilor de
- 24 -
atribuire a contractelor de achiziţii publice (95/50/CEE, 93/36/CEE,
93/37/CEE, 93/38/CEE, 2004/17/CE).
În principal, actul normativ propus are în vedere reglementarea
următoarelor deziderate principale:
- Durata relativ lungă a relaţiei, care să implice cooperarea
dintre partenerul public şi partenerul privat, pe diferite aspecte ale
unui proiect de realizat;
- Modul de finanţare a proiectului, asigurat în parte de către
sectorul privat, uneori prin intermediul unor aranjamente complexe
între diferitele părţi interesate. Finanţarea publică, uneori foarte
importantă, poate fi adăugată la finanţarea privată;
- Rolul important al operatorului economic, care participă la
diferite etape ale proiectului (proiectare, implementare, punerea în
aplicare, finanţare). Partenerul public se concentrează în principal
pe definirea obiectivelor în materie de interes public, calitatea
serviciilor oferite, de stabilire a preţurilor, şi asigură punerea în
aplicare a acestor obiective.
- Repartizarea riscurilor intre partenerul public şi partenerul
privat, asupra căruia sunt transferate riscurile altfel suportate de
către sectorul public. Parteneriatul public-privat nu implică neapărat
faptul că partenerul privat îşi asumă toate riscurile sau cea mai mare
parte a riscurilor asociate cu tranzacţia. Alocarea precisă a riscurilor
se face de la caz la caz, în funcţie de capacitatea părţilor implicate
de a le evalua, monitoriza şi gestiona;
- Înfiinţarea în cadrul Ministerului Finanţelor Publice a unei
Unităţi Centrale pentru Coordonarea Activităţii de Tip Parteneriat
- 25 -
Public-Privat (UCCPPP), precum şi, după caz, în cadrul unor
autorităţi centrale sau locale, a unor servicii specializate de
coordonare a implementării proiectelor de parteneriat public-privat;
- Reglementarea în ceea ce priveşte neinfluenţarea în cazul
finanţării private a unor proiecte de parteneriat public-privat a
bugetelor centrale şi locale.
În încheiere, faţă de cele susţinute în declaraţia mea politică,
consider că această reglementare rapidă în acest domeniu este o
datorie a noastră, a parlamentarilor, motiv pentru care, personal,
împreună cu alţi colegi senatori şi deputaţi, am depus o iniţiativă
legislativă pe care vă rog să o aveţi în atenţia dumneavoastră în
viitor pentru amendarea sa şi pentru o finalizare cât mai rapidă. Vă
mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc şi eu.
Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,
îl invit la microfon pe domnul senator Laurenţiu Florian Coca. Se
pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator
Cornel Popa.
Mulţumesc.
Microfonul central, vă rog.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Bună ziua!
Declaraţia mea politică se intitulează „Apărarea drepturilor
sociale ale românilor în anul 2010”.
- 26 -
Anul 2009 a fost pentru noi, românii, un an atipic: a început şi
s-a sfârşit cu temerea românilor privind pierderea locurilor de
muncă, cu scăderea salariilor, cu emoţia pensionarilor că nu-şi vor
primi la timp pensia. Pe ansamblu, anul 2009 a afectat negativ
puterea de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei din ţara noastră.
Aceasta s-a datorat, în principal, crizei economice şi
incapacităţii Guvernului de a lua măsuri reale anticriză şi de a apăra
drepturile sociale ale românilor, drepturi câştigate cu greu în ultimii
10 ani.
Caracterul atipic al acestui an vine şi din suprapunerea unei
crize politice inutile peste criza economică şi guvernamentală.
Doamnelor şi domnilor senatori,
În anul 2010 sperăm să nu mai avem alte alegeri şi crize
politice, dar după cum simt toţi românii, nu scăpăm de criza
economică.
Din punct de vedere politic, s-ar putea să fie un an mai liniştit.
Probabil, nu va fi la fel de liniştit din punct de vedere social şi de
aceea, consider că ar trebui ca toate forţele politice, resursele umane
şi materiale să fie focalizate pe lucruri esenţiale pentru viaţa
românilor.
Am în vedere, aici, cel puţin două direcţii principale. Una este
elaborarea şi fundamentarea unor politici economico-financiare care
să ne scoată realmente din criză, să sprijine agenţii economici în acest
context dificil şi să ne dea o nouă perspectivă de dezvoltare durabilă.
Din păcate, în ciuda unor declaraţii optimiste, aşa cum am văzut din
recentele prezentări ale prim-ministrului, măsurile concrete pentru
- 27 -
crearea de noi locuri de muncă sau îmbunătăţirea mediului de afaceri
şi investiţional, care să dea un semnal clar de ieşire de sub zodia
crizelor lipsesc sau sunt amânate pentru mai târziu.
Cea de-a doua direcţie se referă la conducerea şi funcţionarea
instituţiilor publice pentru asigurarea drepturilor economice şi sociale
ale oamenilor într-o ţară democratică, europeană, pentru siguranţa şi
satisfacerea optimă a cerinţelor şi nevoilor cetăţeanului, aşa cum
acestea sunt prevăzute de Constituţia încă în vigoare şi de legile
statului român. Şi pe această direcţie, primele măsuri şi semnale
guvernamentale, mai ales cu privire la reducerea personalului bugetar
din învăţământ şi din administraţia publică, eliminarea unor statute
profesionale adoptate prin legi speciale sunt generatoare de îngrijorare
şi neîncredere, ceea ce nu este de natură a crea cadrul necesar pentru o
îmbunătăţire a activităţii din instituţiile publice.
Toate acestea se adună la nemulţumirea socială generală şi la
insatisfacţia pentru actul guvernamental, stare care se răsfrânge
asupra întregii clase politice.
Din păcate, activitatea politică, factorii guvernamentali şi
instituţionali, reprezentanţii societăţii civile, elitele intelectuale ale
ţării nu au reuşit, în cei 20 de ani care s-au scurs de la Revoluţia din
decembrie 1989, să răspundă la întrebarea „Ce vrea să fie România?”
După intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, nu a mai avut
loc nicio dezbatere publică serioasă cu privire la direcţiile de
evoluţie a societăţii româneşti. Aşa se face că ne aflăm, în momentul
de faţă, în situaţia dinaintea unui recul în toate domeniile vieţii
sociale: economie, educaţie, sănătate, administraţie publică,
- 28 -
infrastructură şi servicii. Reformele privind statutul real de ţară a
Uniunii Europene bat pasul pe loc. Învăţământul este subfinanţat, în
spitale şi în ambulatoriu nu sunt medicamente, persoanele care
trăiesc din drepturi de asistenţă socială nu şi-au mai primit aceste
drepturi de 3-6 luni de zile, siguranţa cetăţeanului este tot mai
precară. Pe trenurile căilor ferate şi pe şoselele publice oamenii mor
pe capete din cauza accidentelor şi, în zilele de iarnă, din cauza
troienelor, a viscolului şi a îngheţului, justiţia se dovedeşte
neputincioasă în raport cu solicitările cetăţenilor şi cu valul de
corupţie şi infracţionalitate. În aceste condiţii, avem nevoie de un
Guvern nu care să se uite cum cade economia, nu care să taie salarii,
locuri de muncă şi pensii. Acestea se pot face şi fără să „fie asistate
politic şi profesional” de Guvern, de Fondul Monetar Internaţional
sau de Uniunea Europeană.
Ce nevoie avem de un Executiv care să declare lunar şi să ne
aducă la cunoştinţă prin mass-media, aşa cum au făcut succesivele
şi tot aceleaşi Guverne Boc, procentele cu care a mai scăzut
economia, veniturile la buget, cât a mai pierdut leul românesc şi cu
cât a mai scăzut puterea de cumpărare a pensiilor, cu cât au mai
crescut şomajul şi insecuritatea cetăţeanului?
Dimpotrivă, este foarte necesar un Executiv competent şi
credibil, care să mobilizeze toate resursele societăţii noastre pentru
găsirea căilor ieşirii din situaţia grea în care ne-a adus. Această
chestiune îi preocupă pe oameni în cel mai mare grad şi aşteaptă din
partea clasei politice, a instituţiilor sistemului nostru democratic,
inclusiv a Legislativului actual, răspunsuri concrete, practice, din
- 29 -
care să se vadă cum îşi canalizează eforturile şi viaţa către un nivel
mai bun. Ni se pare firească această aspiraţie şi este datoria noastră
să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor electoratului şi să-i dăm
satisfacţia corespunzătoare.
Stimaţi colegi,
Am dorit prin această scurtă declaraţie să ridic doar un colţ de
cuvertură de pe situaţia materială şi morală a momentului actual din
societatea românească, având dorinţa de a stimula o discuţie mai
amplă asupra proiectului România şi a celor mai importante şi
urgente soluţii de depăşire a crizei, care ne-a cuprins, proiect cu care
să ne prezentăm în faţa cetăţenilor noştri şi a lumii întregi.
Pe aceste direcţii eu voi solicita în continuare atenţia şi
contribuţia Guvernului şi a celorlalte instituţii care deţin puterea, în
acest moment, în statul român.
Mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc domnului senator Coca.
Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa. Se
pregăteşte domnul senator Dumitru Constantin.
Vă rog!
Domnul Cornel Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Prezenta declaraţie mi-am intitulat-o „Cum pierde judeţul
Bihor bani şi, odată cu Bihorul, şi România”.
Stimaţi colegi,
- 30 -
Am citit ştirile locale din Oradea în aceste zile şi am aflat că
vecinii noştri maghiari deschid, la data de 1 martie, un loc de
agrement deosebit, „Aqua Palace”, un parc acvatic. Unde se
întâmplă asta? La Hajdúszoboszló, la doar câţiva kilometri de
Oradea şi de staţiunile noastre balneoclimaterice „Băile Felix” şi
„1 Mai”, îmbătrânite şi care, în curând, vor fi părăsite. De ce spun
asta? Pentru că bihorenii îşi petrec deja vacanţele şi sfârşitul de
săptămână în Ungaria, lăsând în staţiunile noastre doar pensionarii
veniţi cu bilete de tratament.
Am tras acest semnal de alarmă în multe rânduri. Stăm pe o
mină de aur, dar nu ştim să profităm de această mină de aur.
Investiţiile în zonă sunt insuficiente. Parteneriatul public-privat nu a
dat rezultatele pe care le-au avut vecinii noştri şi suntem astăzi în
situaţia de a privi peste graniţă cu admiraţie.
Dar nici măcar să luăm modelul acestora n-am reuşit. Există
agenţii de turism care fac abonamente bihorenilor pentru parcul
acvatic, rulează reclame pe posturile noastre de televiziune care ne
invită la ştrandul maghiar. Totul este gândit şi planificat, turismul
lor fiind înfloritor.
Noi participăm la târguri de turism internaţionale şi plătim
bani grei pe reclama unei Românii unde poţi alege destinaţii
deosebite, grozave, dar abandonate în braţele cui s-a nimerit.
Turismul este făcut după ureche şi în funcţie de gândurile şi ideile
unui primar, ale unui întreprinzător şi tot aşa. Nu există coordonare,
nu există planificare sau idee despre ce ar trebui să facem ca să
existăm ca ţară turistică.
- 31 -
Nu întâmplător mi-am numit declaraţia de astăzi „Cum pierde
bani judeţul Bihor?”. Asta simt de fiecare dată când constat că nu
s-a făcut niciun progres în acest domeniu, că cea mai mare staţiune
balneoclimaterică din România, Felixul, este doar o amintire a lunii
de miere petrecute aici de români pe vremea lui Ceauşescu, perioada
de glorie a acestor locuri.
Cum poate să privească indiferent Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului spre această bogăţie naturală care aşteaptă
să fie exploatată? De ce se mulţumeşte să ştie că hotelurile sunt
cumpărate de firme private sau date în locaţie de gestiune şi atât,
fără a se gândi măcar la un proiect împreună cu autorităţile locale.
Sunt indignat de această lipsă de implicare, de pasarea
problemelor şi de stilul perfect românesc de a nu avea iniţiative.
Vă asigur, stimaţi colegi, că nu numai Bihorul pierde aici, ci
statul român în ansamblu. Şi va continua să piardă până ne vom
trezi la realitate şi vom înţelege că trebuie să facem ceva, pentru că
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu există doar ca
decor în peisajul politic românesc. Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Mulţumesc domnului senator de Bihor Cornel Popa pentru
declaraţia politică.
Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Constantin, din
partea Grupul parlamentar al PD-L.
Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
Domnul Constantin Dumitru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 32 -
Domnule preşedinte de şedinţă,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Declaraţia politică de astăzi a Grupului parlamentar al PD-L
din Senat se intitulează „Reforma propusă de Guvernul Boc sub
auspicii bune”.
Acţiunile întreprinse în ultima perioadă de Guvernul aflat sub
conducerea lui Emil Boc ne fac să privim cu mai multă încredere
spre viitor. Altfel spus, Programul de guvernare asumat de Executiv
la data învestirii de către Parlament începe să prindă contur şi să
producă realizări.
În condiţiile de criză, Guvernul Boc a acordat prioritate unei
politici privind securitatea socială. Un exemplu concret în acest sens
a fost adoptarea unor măsuri speciale privind acordarea şomajului
tehnic. Prin acest program, potrivit premierului, urmează să fie
salvate aproximativ 200 000 de locuri de muncă.
Politica guvernamentală prin care sunt susţinuţi salariaţii
angajaţi în cadrul unor firme care-şi întrerup temporar activitatea,
statul plătind asigurările sociale şi un cuantum de 75% din salariul
de bază, reprezintă o gură de oxigen pentru o serie de oameni ce
urmează a fi afectaţi de efectele crizei economice.
De asemenea, una din politicile de succes ale Guvernului Boc
este continuarea Programului „Rabla”. Efectele benefice pe care le
are acest program sunt evidente atât în ceea ce priveşte scăderea
nivelului de poluare, cât şi asupra firmelor producătoare de
autovehicule. Modificările impuse de noul Guvern sunt în măsură să
crească eficacitatea programului. Scopul de reducere a numărului de
- 33 -
autovehicule cu un grad mare de poluare se va diminua semnificativ,
întrucât Guvernul a admis ca pe viitor să poată fi primite mai multe
vouchere de către o singură persoană. Totodată, crearea unor
comitete interministeriale sub directa coordonare a prim-ministrului
reprezintă o modalitate concretă de punere sub supraveghere directă
a rezultatelor înregistrate de către Guvern. Astfel, Comitetul
interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare sau
Comitetul interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale sunt
deja funcţionale şi au început să-şi arate efectele. Pe modelul acesta,
a fost creată, de curând, Comisia interinstituţională privind
monitorizarea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Mecanismul de
Cooperare şi Verificare.
Prin această decizie, s-a simplificat, practic, procesul de
monitorizare, proces care este realizat până în prezent de două
comisii. Astfel, a fost creată o premisă importantă pentru
îndeplinirea obiectivelor pe justiţie, pe care ţara noastră trebuie să le
îndeplinească faţă de Comisia Europeană, astfel încât raportul pe
justiţie să fie unul favorabil.
Totodată, noua formă pe care a îmbrăcat-o Programul „Prima
casă” va fi în măsură să aducă beneficii în economie, datorită
efectului său multiplicator.
Având în vedere faptul că acum au prioritate cererile pentru
construirea de noi locuinţe, măsura luată de Guvernul Boc va avea,
cu siguranţă, rezultate mai bune decât forma iniţială a programului.
- 34 -
În pofida efectelor crizei economice, trebuie spus că Guvernul
a reuşit să menţină cota unică de impozitare şi TVA la nivelul anilor
în care creşterea economică a fost semnificativă.
Totodată, faptul că nu au fost majorate contribuţiile pentru
asigurările sociale şi că se continuă măsura neimpozitării profitului
reinvestit, reprezintă o parte a Programului guvernamental, pe care
Executivul şi l-a asumat.
În aceste condiţii, sperăm ca programul de reformă asumat de
Cabinetul Emil Boc să continue cu procesul de modificare a
Constituţiei, organizării Parlamentului şi a principiilor instituţiei
prin palierul Executivului.
Aceste legi vor oferi românilor, pentru prima dată, la 20 de ani
de la Revoluţie, o speranţă că România va intra pe făgaşul normal,
devenind astfel un stat european în adevăratul sens al cuvântului.
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Îi mulţumesc domnului senator Dumitru Constantin pentru
declaraţia pe care a prezentat-o. Îl invit la microfon pe domnul
senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al
Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Emilian
Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul central.
Domnul Florin Constantinescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am intitulat declaraţia mea politică sugestiv: „Aranjamentele
dintre putere şi FMI trebuie interzise prin lege”.
- 35 -
Doamnelor şi domnilor senatori,
România va mai trece printr-o criză economică. Nu este o
ameninţare, ci o certitudine. 50,7% din participanţii la Forumul
Economic de la Davos au considerat că majorarea alarmantă a
datoriei publice a statelor va fi cauza principală a declanşării
următoarei crize economice.
România are în prezent o datorie publică de 29% din PIB, care
va creşte la 35% din PIB. În ultimii doi ani, datoria publică s-a
dublat. În aceste condiţii, oficialii FMI au venit în România,
nemaifiind interesaţi de traseul socio-economic al ţării, ci, mai
degrabă, de traseul politic şi de cum să-şi revadă banii cuantificat cu
riscul unor enorme probleme sociale şi financiare.
Economiştii avertizează faptul că mai multe state europene
riscă să intre în incapacitate de plată în următorii ani, în pofida
sprijinului primit de la FMI. Fondul Monetar Internaţional oferă un
sprijin financiar consistent ţărilor europene confruntate cu probleme
bugetare care, astfel, „cumpără timp”. Ţările care se confruntă cu
acest risc sunt: Ucraina, Letonia, România, Ungaria şi Grecia.
În anul 2009 reformele structurale ale României au fost
aproape egale cu zero. Cheltuielile cu salariile, cu bunurile şi
serviciile oferite angajaţilor statului, cu pensiile, cu protecţia
socială, cu subvenţiile şi contribuţia la bugetul Uniunii Europene au
fost egale cu veniturile din taxe şi impozite.
Guvernul a fost nevoit să se împrumute pentru a-şi achita
datoriile – 1,3% din PIB şi a efectua investiţii – 6,1% din PIB.
Stimaţi colegi,
- 36 -
În general, acordurile cu FMI au o proastă reputaţie din cauza
incidenţelor sale asupra standardului de viaţă, date de îngheţarea
salariilor, a pensiilor. FMI nu mai este interesat de reformele
structurale din România. În loc să facă presiuni pentru reformarea
sistemului public de pensii pentru privatizarea acestuia, oficialii
FMI par a fi dispuşi să supervizeze sacrificarea unor locuri de
muncă.
Acordul cu FMI a fost de la bun început o piatră de moară
agăţată de gâtul contribuabililor. Va fi în continuare aşa, iar oamenii
de rând vor simţi cu vârf şi îndesat parteneriatul strategic neortodox
pe care l-a făcut puterea cu FMI-ul.
Aceste parteneriate, aranjamente neortodoxe, ar trebui
interzise prin lege. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, rata şomajului în anul 2009 a fost de
7,8% faţă de 7,5% în luna anterioară a lunii decembrie, numărul
total al şomerilor fiind de 709 383 de persoane.
Numărul şomerilor va creşte, salariile vor fi din ce în ce mai
mici în comparaţie cu preţurile, pe care le vom simţi din ce în ce
mai mari.
Nu am observat din partea actualei guvernări şi nici din partea
oficialilor FMI o grijă pentru cetăţeni. Există doar o nepăsare soră
cu incompetenţa.
FMI-ului nu-i pasă dacă românul are ce mânca a doua zi, dacă
are unde munci sau dacă are cu ce-şi plăti ratele. FMI-ul nu este nici
măcar interesat de modernizarea statului român, de reforma efectivă
a sistemului de pensii sau de o lege unică de salarizare echitabilă,
- 37 -
dar Guvernul ar trebui să fie interesat de toate aceste aspecte,
Guvernul ar trebui să informeze FMI-ul, iar, la rândul lor, oficialii
FMI să fie conştienţi şi de aspectele reformelor structurale.
Mulţumesc.
(Conducerea şedinţei a fost preluată de domnul senator
Mircea-Dan Geoană – preşedintele Senatului)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea
Grupului parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Gabriel
Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Dacă până acum, în declaraţiile mele politice, de obicei
prezentam aspecte negative din activitatea Guvernului şi probleme
în legătură cu judeţul Vâlcea, astăzi voi face o declaraţie politică
poate surprinzătoare. Îmi exprim, într-un fel, acordul pentru situaţia
nou-apărută prin decizia Statelor Unite ale Americii, de a asigura şi
României o protecţie prin acel program al scutului antirachetă, care
să acopere atât Polonia, Republica Cehă, cât şi România.
Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi „România şi scutul
antirachetă”.
În luna septembrie a anului trecut, când Administraţia Obama
a renunţat oficial la scutul antirachetă din Polonia şi din Republica
Cehă, numeroşi comentatori anunţau, citez: „abandonarea Europei
de Est spre bucuria Federaţiei Ruse”. Se pare însă că preşedintele
- 38 -
american nu a renunţat la planuri, ci doar le-a modificat
semnificativ, condiţionând în continuare renunţarea la scutul
antirachetă. la dispariţia ameninţării iraniene şi nord-coreene.
România are numai de câştigat în urma acestei decizii. Dacă
vechiul proiect apăra doar o mică parte din nord-vestul ţării noastre,
noul plan include întregul teritoriu al României, ceea ce nu poate fi
decât o veste bună pentru siguranţa noastră din punct de vedere
militar. În acelaşi timp, dotarea tehnică ar urma să fie sporită
considerabil, România găzduind o parte din componentele acestui
scut care, în ansamblu, cuprinde radare de interceptare şi rachete
antirachetă amplasate la dimensiuni considerabile una de alta. Acest
lucru ar confirma imaginea României ca un membru de facto al
Alianţei Nord-Atlantice, întărind parteneriatul pe care ţara noastră îl
are cu Statele Unite ale Americii.
Importanţa istorică pentru politica externă a României este
crucială şi nu ar trebui minimalizată în niciun fel, întrucât oferă
României statut şi relevanţă din punct de vedere strategic.
Îngrijorarea pentru reacţia Rusiei, justificată având în vedere
poziţia Moscovei cu privire la planul vechiului scut din Polonia şi
Cehia, a fost prezentată încă din discursul preşedintelui Băsescu,
preluată de canalele media din România şi de discursurile unor
politicieni. Cu toate acestea, Kremlinul s-a arătat mai puţin
vehement faţă de planul lui Bush, aşteptând, după spusele
ministrului de externe Serghei Lavrov, citez: „că Statele Unite să
ofere o explicaţie exhaustivă”.
- 39 -
De asemenea, presa rusă nu a făcut valuri, deşi ne aşteptam ca
măcar declarativ să fie mai dură. Nu putem decât să sperăm în
continuare că decizia CSAT nu va afecta relaţiile bilaterale deja reci
pe care România le are cu Federaţia Rusă.
În consecinţă, acordul privind amplasarea elementelor unui
scut antirachetă în România trebuie susţinut în Parlament. Scopul
său de a apăra eficient teritoriul ţării noastre reprezintă una dintre
priorităţile noastre naţionale.
Mulţumesc. (Aplauze în sală)
*
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumim foarte mult domnului senator.
Stimate colegi şi stimaţi colegi,
Îmi face o deosebită plăcere să salut prezenţa în această parte a
sălii a unei delegaţii importante din partea Parlamentului Republicii
Moldova. Este o delegaţia a Comisiei pentru politică externă şi
integrare europeană (Aplauze în sală) şi daţi-mi voie să-i prezint pe
fiecare dintre Domniile Lor: domnul Igor Corman, preşedintele
Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, domnul
Serafim Urechean, membru al comisiei, domnul Boris Vieru,
secretar al comisiei, domnul Ion Butmalai, membru al facţiunii
parlamentare şi domnul Grigore Petrenco, membru al comisiei.
Toate grupurile parlamentare din Parlamentul de la Chişinău sunt
prezente aici. (Aplauze în sală)
- 40 -
Este un semn bun şi vreau să consider vizita dumneavoastră,
stimaţi prieteni, ca un început al relansării relaţiei structurate dintre
Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.
Vă felicităm şi urăm mult succes în drumul european
Republicii Moldova. (Aplauze în sală)
De asemenea, vreau să-i mulţumesc domnului senator
Corlăţean şi colegilor senatori care au avut astăzi întâlniri foarte
interesante şi fructuoase. Vreau, de asemenea, să salut o prezenţă
tânără şi foarte plăcută din Iaşi, un grup de studente din Iaşi. Mă
bucur să vă vedem şi pe dumneavoastră. Se pare că este ziua
Moldovei astăzi, în Senatul României. Ne bucurăm de faptul că
sunteţi aici. (Aplauze în sală)
*
Îi ofer cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea
Grupului parlamentar al PD-L. Se pregăteşte domnul senator Adrian
Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice
PSD+PC.
Domnul Gabriel Mutu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Înainte de a citi declaraţia politică de astăzi, doresc să salut din
partea Grupului parlamentar al PD-L prezenţa membrilor comisiei
din Republica Moldova.
Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi „Scutul antirachetă
sau despre dovada maturităţii politice”.
Doamnelor şi domnilor colegi,
- 41 -
Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta un
punct de vedere asupra unui principiu care a stârnit de-a lungul
timpului o serie de controverse şi nu a făcut rabat nici în cazul
României: principiul securităţii naţionale.
Mi-am construit discursul de astăzi pornind de la un citat care
spune: „Siguranţa reprezintă sentimentul nostru de valoare,
identitate, statornicie emoţională, respect de sine şi tărie personală”.
Cu alte cuvinte, siguranţa reprezintă pentru noi învelişul în
interiorul căruia ne desfăşurăm activităţile şi intenţiile, fără a fi
afectaţi în mod negativ de exterior.
La fel ca dumneavoastră, am observat şi eu cum mesajul
susţinut de preşedintele Traian Băsescu cu privire la amplasarea
unui scut antirachetă a stârnit vâlvă atât la nivelul reprezentanţilor
clasei politice, cât şi al mass-mediei.
Aşa cum spuneam anterior, de cele mai multe ori, politicile de
securitate sunt, în egală măsură, acceptate şi contestate. Tocmai din
acest motiv, cred că este util ca fiecare dintre noi să încerce să
exprime un punct de vedere asupra deciziei luate joia trecută în
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Ceea ce mă miră în cazul de faţă este că, dincolo de
sensibilităţi, oamenii politici par a nu înţelege miza reală a acestei
decizii pe care a luat-o România sau poate că înţeleg, dar, din rea
intenţie, nu sunt capabili să recunoască o astfel de reuşită pe plan
extern. Ca de obicei, punctul care a dihotomizat opiniile, intenţiile şi
declaraţiile politicienilor a fost Traian Băsescu.
- 42 -
Nimeni nu pare a înţelege importanţa geostrategică a
României. Nimeni nu pare a înţelege parteneriatul însemnat pe
care-l avem cu Statele Unite ale Americii. Toată lumea înţelege a se
poziţiona de o parte sau de alta a baricadei, în funcţie de Traian
Băsescu. În logica specifică a politicienilor de Dâmboviţa
argumentele sunt, ca de obicei, ignorate, în dauna discuţiilor
nefundamentate.
În aceste condiţii, nu trebuie să ne mai mirăm atunci când
miopia devine o caracteristică a politicii româneşti.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Înţeleg faptul că, de cele mai multe ori, refuzăm să înţelegem
realizările Guvernului, realizările la nivel regional sau la nivelul
administraţiilor locale, însă refuz să acceptăm că minimalizăm un
astfel de succes la nivel politic, militar şi diplomatic pe care l-a
repurtat ţara noastră numai din cauza faptului că a fost realizat în
timpul Administraţiei Traian Băsescu.
Poziţiile îmbrăţişate de contestatari de la faptul că
Administraţia Obama spoliază financiar România, până la faptul că
România este incapabilă de a pronunţa un refuz similar Poloniei sau
Cehiei pot fi etichetate cel mult ca fiind puerile. Avantajele de care
beneficiază ţara noastră, ca urmare a acestei decizii strategice, se
vor resimţi pe termen mediu şi lung.
În primul rând, dacă este să analizăm această decizie sub
raportul pragmatismului şi al costurilor, trebuie să spunem răspicat
că securitatea unui stat implică costuri uriaşe. Evident, atunci când
- 43 -
această securitate este asigurată printr-un parteneriat strategic
costurile nu mai sunt suportate integral de un singur stat.
Pe cale de consecinţă, putem declara fără niciun fel de
impediment că amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul
României creşte nivelul securităţii naţionale cu nişte costuri reduse
datorită implicării Statelor Unite ale Americii în acest proiect.
Totodată România îşi confirmă importanta poziţie
geostrategică atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi al NATO.
Trecând dincolo de detaliile tehnice, este de la sine înţeles că
amplasarea scutului antirachetă în România va creşte nivelul
securităţii la nivelul întregii regiuni de sud-est a Europei.
Prin aceasta, România nu face altceva decât să confirme, o
dată în plus, că este un partener de încredere în interiorul
organizaţiei internaţionale. Poate că nu ne dăm seama, dar
importanţa României creşte exponenţial odată cu adoptarea acestei
decizii. Nu puţini au fost cei care şi-au exprimat temerile cu privire
la faptul că Moscova va reacţiona negativ la această decizie. Nimic
mai fals.
În primul rând, încă de la început, s-a specificat că acest scut
nu va afecta relaţiile cu Federaţia Rusă, întrucât este exclusiv
proiectat împotriva unor atacuri venite dinspre Orientul Mijlociu.
Totodată, nu trebuie neglijat faptul că săptămâna trecută un raport al
Institutului pentru Dezvoltare Contemporană înfiinţat de
preşedintele Dimitri Medvedev, recomandă autorităţilor de la
Kremlin, continuarea procesului de democratizare a statului şi citez:
„aderarea la o Alianţă Nord-Atlantică reformată”.
- 44 -
În aceste condiţii, nu cred că trebuie să alimentăm astfel de
temeri în rândul opiniei publice şi, mai mult decât atât, nu cred că
trebuie să subestimăm aparatul diplomatic al Moscovei care, cu
siguranţă, a fost informat anterior cu privire la intenţiile SUA.
Aşadar, consider că ar trebui să analizăm această oportunitate,
care ne-a fost oferită pe termen lung, şi să fim convinşi că această
decizie este una înţeleaptă, dacă analizăm raportul cost-beneficiu.
Existenţa unei stabilităţi politice, securitatea naţională, cât şi atuul
pe care îl are astfel România în cadrul NATO, cred că sunt
argumentele destul de puternice pentru a privi pozitiv decizia luată
de CSAT. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Adrian Ţuţuianu, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte
domnul senator Liviu Paşca, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi este intitulată „Vlădescu –
Bittman – Gheorghe, un trio de doi bani!”.
Stimaţi colegi,
Regimului politic totalitar al lui Traian Băsescu îi place la
nebunie spectacolul mediatic. Dacă în urmă cu ceva vreme Monica
Iacob Ridzi defila pe scene ridicate cu foarte mulţi bani de la buget,
iar doamna Udrea înţelegea să promoveze turismul pozând când
călare, când pe lângă chiloţii salvamarilor, actualul ministru de
- 45 -
finanţe, Sebastian Vlădescu a găsit soluţia pentru desăvârşirea
ridicolului absolut: şi-a angajat la minister doi „profesionişti”. Nu
între ale finanţelor cum ar fi fost normal, ci în cosmetizarea imaginii
unui portofoliu vital. Pe de o parte, am putea spune că-i înţelegem
strategia. Dacă tot nu ştii să gestionezi finanţele publice măcar să ai
oameni care să mintă frumos pentru tine!
Cu figura mereu plictisită şi stilul flegmatic, Andrei Gheorghe
a luat pe mână Departamentul de Comunicare al Ministerului
Finanţelor Publice. Primit cu rezerve chiar de către reprezentanţii
presei, cu o imagine publică destul de şifonată, controversatul
realizator nu a părut foarte interesat de un mic amănunt: când vrei să
te ocupi de imaginea altora este esenţială propria-ţi imagine. Nu l-a
preocupat pe Gheorghe, însă nici Vlădescu nu a fost deranjat din
cale afară. Probabil fan al incursiunilor epuizante în Panama,
ministrul s-o fi gândit că jungla finanţelor din România va fi cu
mult mai accesibilă pentru realizatorul voiajor. Altfel, nu ne
explicăm numirea lui „13-14” în cadrul unui minister atât de
important, în condiţiile în care contextul cere specialişti
incontestabili. Destul de târziu a înţeles şi domnul Vlădescu pe cine
a adus la comunicare având să recunoască cu o sinceritate aproape
dezarmantă că noul său angajat era cităm: „muci” şi nu se mai ţinea
pe picioare după numai trei zile. De oboseală, fireşte. Asta în ciuda
stării de „mişto” pe care o experimenta la început Andrei Gheorghe.
Experimentele nefaste pe banii şi pielea noastră nu s-au oprit
aici. La vreo câteva zile după această angajare bizară, Sebastian
Vlădescu mai vine cu o achiziţie, ultimul răcnet în materie de
- 46 -
finanţe, nimeni altul decât Dan Bittman. Cunoscut pentru şlagărul
de specialitate „Banii vorbesc”, cantautorul a fost angajat pe
probleme de feed back. Chipurile să aducă la urechile ilustre ale
domnului Vlădescu părerile umile ale norodului, mai pe româneşte,
să taie frunze la câini între două cântări şi un coleg scalpat.
Cât despre opiniile oamenilor cu privire la măsurile luate de
Ministerul Finanţelor Publice, îmi permit eu să-i transmit câteva
reacţii, chiar cu riscul de a-i lua pâinea de la gură domnului Bittman.
Domnule ministru, românii cred că aveţi un minister stufos, că
taxele şi impozitele sunt insuportabile, că birocraţia este excesivă,
că vorbiţi cu nepermisă detaşare de un milion de disponibilizări în
anul 2010, că impozitul forfetar riscă să falimenteze încă zeci de mii
de întreprinderi, că TVA-ul este restituit cu 3-5 luni întârziere, că se
practică controlul financiar pe criterii politice firmele fiind
executate la comandă, că evaziunea fiscală şi fraudele sunt mari, că
există multă corupţie în minister, că ne aflăm în pragul falimentului.
Nu în ultimul rând, oamenii văd că Ministerul Finanţelor Publice nu
are nicio strategie fiscală şi nicio soluţie anticriză.
Vedeţi domnule Vlădescu? Pentru asta nu era nevoie de un
angajat cu pretenţii, ifose şi ştaif de vedetă. Era suficient să aplecaţi
urechea la vocea străzii. Ar fi fost şi pentru dumneavoastră un
exerciţiu de normalitate. Dar, pentru că nu vă cred în stare de un
asemenea efort, nici pe dumneavoastră nici pe colegii portocalii de
cabinet, îmi permit câteva sugestii pentru departamentele de
comunicare din celelalte ministere.
- 47 -
Pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
l-aş recomanda pe Puya cu melodia „E foame de bani, băieţi!”.
Pentru Ministerul Sănătăţii l-aş recomanda pe Adrian Minune
cu melodia „Au, inima mea”.
Pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor aş recomanda
formaţia Verdikt cu melodia „Vine Poliţia!”.
Pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii aş
recomanda formaţia Paraziţii cu melodia „Drumuri fictive”.
Şi în sfârşit, cu voia dumneavoastră, pentru postul de consilier
personal al prim-ministrului l-aş recomanda pe Traian Ilea cu melodia
„Puşca şi cureaua lată”. Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumim pentru aceste note muzicale în prezentările noastre.
Dau cuvântul domnului senator Liviu Paşca, din partea
Grupului parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Ovidiu
Marian, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Domnul Liviu-Titus Paşca:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică se intitulează „România, între
promisiuni ipocrite de modernizare şi pensii de 300 de lei”.
Folosindu-se de retorica bine cunoscută, premierul Boc a venit
în faţa Parlamentului, la debut de sesiune, pentru a ne oferi, dacă
mai era nevoie, încă o mostră de demagogie populistă. Sub
pretextul expunerii priorităţilor legislative ale Guvernului în acest
an, Domnia Sa a insistat asupra necesităţii punerii în practică a
principalului, aşa-zis obiectiv din campania electorală a lui Traian
- 48 -
Băsescu, adică modernizarea României. Care este tema acestei
modernizări în viziunea domnului Boc? Aţi ghicit! Este reformarea
clasei politice, adică în traducere, un Parlament amputat, numit
unicameral, şi un număr mai mic de parlamentari. Pentru că românii
au spus „da” la referendumul pe această temă, domnul Boc ne-a
avertizat că acest obiectiv se aplică nu se negociază. Faţă de aceste
ultime avertismente, îngăduiţi-mi stimaţi colegi, să mă întreb despre
ce modernizare a României este vorba? Despre România
confruntată cu criza economică în care, evident, reformele impuse
de agenda FMI sunt necesare pe termen scurt, dar sunt îndeosebi
monetare, nu structurale, despre România în care un km de
autostradă costă 80 de milioane de euro, cu un buget care nu conţine
nicio măsură pentru creşterea economică, singura ţintă fiind
deficitul bugetar, despre ţara în care zeci de mii de salariaţi sunt
ameninţaţi cu pierderea locurilor de muncă sau poate despre
România în care există oameni condamnaţi să trăiască cu o pensie
de 300 de lei.
Stimaţi colegi,
Departe de mine intenţia de a nesocoti rezultatele referendumului
din 22 noiembrie 2009, dar din punctul de vedere al Partidului
Naţional Liberal, premierul ar fi trebuit să ţină seama, înainte de a
ne soma să aplicăm obiectivul referendumului, de faptul că
rezultatele acestuia au fost viciate de lipsa unei dezbateri politice
serioase asupra avantajelor şi dezavantajelor sistemului parlamentar
bicameral şi unicameral.
- 49 -
În realitate, în lipsa unui program, serios, concret, anticriză,
premierul aruncă iarăşi fumigene de tipul Parlamentului unicameral,
modificării Legii electorale. Şi, în definitiv, dacă tot vorbim de
reformarea statului, atunci noi, liberalii, considerăm că aceasta
trebuie să însemne un stat în care cetăţenii nu sunt trataţi ca simplă
masă de manevră electorală, în care resursele alocate pentru
serviciile statului să fie direcţionate după nevoile reale ale societăţii,
nicidecum, după criterii politicianiste.
Stimaţi colegi,
În încheiere, aş aminti că domnul Jeffrey Franks
reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România aprecia
într-un recent interviu că „Principalele măsuri ce ar trebui luate
pentru ca motoarele economiei să poată fi repornite sunt controlul
deficitului şi reformele structurale”. Cu alte cuvinte, acestea sunt
priorităţile de care domnul Boc trebuie să ţină seama. Se pare însă
că Domnia Sa continuă să facă politică nu pentru reformarea
instituţiilor statului, ci doar pentru satisfacerea visului de aur al lui
Traian Băsescu, aruncarea în derizoriu a Parlamentului şi
consolidarea puterii personale. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Marian, din partea
Grupului parlamentar al PD-L. Se pregăteşte domnul senator
Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Ovidiu Marian:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 50 -
Stimaţi colegi,
Doresc să supun atenţiei dumneavoastră un caz sau o situaţie
care s-a petrecut zilele trecute în Timişoara şi în Arad.
Este vorba, de data aceasta, de o testare, eu i-aş spune
experiment, la care au fost supuşi 400 de subiecţi umani, în speţă,
copii minori cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani, pe care a fost testat
un vaccin Cantgrip, împotriva virusului AH1N1.
De data acesta este vorba de un SRL care a câştigat o licitaţie
în anul 2009, o licitaţie în valoare de 600 de mii de euro, licitaţie
organizată de Institutul “Cantacuzino”. Urmare a acestui fapt, acest
SRL, a început experimentele pe copii fără să aibă nici măcar o
aprobare, o autorizaţie de la Agenţia Europeană a Medicamentului.
Aş vrea să vă citesc din legea care există acum şi care
prevede protecţia pe care ar trebui să o aibă aceşti copii. La art. 4
alin (7) „Medicamentele destinate copiilor, inclusiv vaccinurile,
trebuie să fie testate în mod ştiinţific, înainte de a fi utilizate în
terapeutică. Studiile clinice cerute în acest scop trebuie să fie
efectuate, protejându-se subiecţii în mod optim.”
Este necesar să se impună criterii de protecţie a copiilor în
timpul studiilor clinice. De unde provin aceşti copii care au devenit
cobaii unei firme din Timişoara? Din rândul familiilor sărace. De
ce? Pentru că acestora li s-a promis o sumă cuprinsă între 300 şi
600 de euro pentru fiecare copil supus acestui experiment.
Bineînţeles că acest lucru nu a fost recunoscut de către firma care
face această testare, dar eu sper că în urma interpelărilor şi în urma
atitudinii, pe care atât eu, cât şi alţi colegi de-ai mei am avut-o, să
- 51 -
obţinem informaţiile necesare, astfel încât să vedem dacă au fost
respectate toate prevederile legale în acest caz.
Mergând mai departe, tot în lege se spune la art. 26 „Nu se
acordă nici un stimulent sau un avantaj financiar în afară de
compensaţii”. Este o ambiguitate a legii pe care va trebui să o
clarificăm. Cum adică, nu se acordă nici un stimulent financiar în
afară de compensaţii? Niciunde în lege nu este definit termenul de
compensaţii. Or, aceste compensaţii pot fi tocmai aceşti bani cu care
un SRL poate să cumpere subiecţi umani, copii cu vârsta între 6 şi
16 ani, copii ai căror răspunzători legali, nişte părinţi iresponsabili,
după părerea mea, îşi oferă copii unui studiu despre care nimeni nu
poate să ne spună acum ce urmări va avea.
Cine va răspunde peste un an dacă aceşti copii vor deceda, dacă
aceşti copii vor rămâne cu sechele pe toată viaţa? Nimeni. Nimeni nu
va răspunde pentru că acel SRL va spune, sigur, am respectat toată
legislaţia în domeniu, legislaţie care are nişte lacune foarte grave.
Cinic, se mai spune în acelaşi act normativ că „Interesele
pacienţilor primează întotdeauna asupra celor ale ştiinţei şi
societăţii”. Este un cinism asupra căruia nu am niciun comentariu.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumim foarte mult, domnule senator.
Un subiect extrem de sensibil.
Dau cuvântul domnului senator Robu Nicolae, din partea
Grupului parlamentar al PNL. Se pregăte te doamna senator
Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
- 52 -
Domnul Nicolae Robu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi „Să nu ne jucăm cu
învăţământul!”.
Finanţarea învăţământului preuniversitar în ansamblu şi
diseminat al unităţilor sale în funcţie de numărul de elevi şcolarizaţi
este, ca principiu, corectă şi oportună.
Sistemul de coeficienţi cu care se operează este însă inadecvat,
el nereuşind să răspundă nevoilor de ajustare a finanţării în acord cu
costurile inerente, ne referim, desigur, la costurile raţionale,
justificate, inevitabile în unităţile şcolare cu corp profesoral înalt
calificat, cuprinzând în proporţie mare profesori cu gradele didactice
II şi I şi chiar cu titlul de doctor, unităţile şcolare de artă, mai ales de
muzică, în cadrul cărora se lucrează cu număr mic de elevi şi, în
anumite situaţii, chiar individual, unităţile şcolare cu bază materială
de nivel superior cuprinzând baze sportive, ateliere şi altele,
unităţile şcolare cu predare în limbi materne.
Diferenţierea rural-urban este una prea grosieră şi, adesea,
nerelevantă, mediul rural fiind extrem de eterogen, cuprinzând de la
comune mari, mai degrabă asimilabile oraşelor, cu mulţi copii de
vârstă şcolară până la localităţi mici cu copii puţini, uneori izolate
mai ales în zonele de munte.
Solicit Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, respectiv Guvernului, să trateze acest moment de deosebită
importanţă pentru învăţământul preuniversitar şi, de altfel, pentru
- 53 -
întreg sistemul de învăţământ şi pentru societatea românească în
ansamblul ei cu maximă atenţie şi responsabilitate aducând sistemului
de coeficienţi cât mai grabnic corecţiile de rigoare.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Doamna senator Mihaela Popa şi ultimul înscris la cuvânt, tot
din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Vasile
Pintilie.
Doamna Mihaela Popa:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Fără să vorbesc înainte cu domnul senator Robu, domeniul
este acelaşi: educaţia.
Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Reforma
învăţământului preuniversitar, o condiţie necesară pentru
combaterea abandonului şcolar”. Poate fi un preambul la viitoarea
Lege a educaţiei, o lege pe care trebuie să ne-o asumăm toţi
parlamentarii.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte
rata abandonului şcolar, situaţia devenind de-a dreptul dramatică în
mediul rural, pierderile înregistrate reprezentând 22% dintre elevii
care au finalizat învăţământul gimnazial. Cerinţele Uniunii
Europene privind reducerea abandonului şcolar presupun ca acestea,
în 2010, să fie de cel puţin 10%. Varianta educaţională „Miclea”
- 54 -
presupune desfăşurarea învăţământului obligatoriu de 10 ani în
intervalul 6-16 ani, în aceeaşi şcoală generală, în aceeaşi localitate,
în sânul familiei.
Clasa pregătitoare poate fi repartizată, pentru început, la
grădiniţe, dar în anii următori, în funcţie de resursele de spaţiu, ar
urma să treacă la şcoala generală. În această viziune, elevii ar avea
la dispoziţie 10 ani de învăţământ obligatoriu pentru obţinerea
competenţelor cheie de „supravieţuire socială”: comunicare,
inclusiv în limbi străine, tehnologia informaţiei şi comunicări,
matematici şi competenţe ştiinţifice, de convieţuire socială.
În continuarea învăţământului obligatoriu, tinerii au trei
opţiuni: liceul - cu cele trei filiere: teoretică, tehnologică şi
vocaţională, şcoala profesională gândită în parteneriat public privat,
împreună cu mediul de afaceri, şi piaţa muncii, cu achiziţii
ulterioare prin educaţia informală şi nonformală.
Varianta „Andronescu”, propusă în completare cu învăţământ
obligatoriu de 13 clase, este bine cunoscută însă are un mare
neajuns care afectează profund copiii din mediul rural, ceea ce se
întâmplă, de fapt, şi astăzi: învăţământul obligatoriu este fracturat la
14-15 ani când elevii îşi părăsesc şcoala în care au învăţat până în
clasa a opta pentru a-şi continua studiile la liceu. Pentru elevii din
mediul rural situaţia este dramatică; îşi părăsesc localitatea şi
familia pentru a merge la liceu la oraş. Astfel apar probleme cu
naveta, locuinţa, hrana zilnică, toate presupunând costuri
inaccesibile majorităţii familiilor din mediul rural. Aceasta este
explicaţia abandonului şcolar, masiv înregistrat în ţara noastră, care
- 55 -
a ajuns la mai mult de 20%. Familiile nu-şi pot permite continuarea
studiilor copiilor lor la oraş din cauza sărăciei.
Consider că avem nevoie cât mai repede de o nouă lege a
educaţiei.
Sper din tot sufletul ca noul ministru al educaţiei să aibă
curajul, dar mai ales forţa de a promova o Lege a educaţiei care să
aibă la bază principiul egalităţii de şanse, principiu care este
îndeplinit de propunerile din varianta „Miclea”, pe care, în calitate
de parlamentar, le-am susţinut şi le voi susţine astfel încât în secolul
al XXI-lea să nu mai existe copii care doresc să-şi finalizeze
minimul de studii şi din cauza legislaţiei să nu dispună de această
posibilitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, doamna senator.
Domnul senator Vasile Pintilie încheie seria declaraţiilor
politice de astăzi. Vă rog, domnule senator.
Domnul Vasile Pintilie:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea de astăzi se intitulează „Evaziunea fiscală la
îndemâna oricui”.
Un fapt constatat de toată lumea şi menţionat în aproape toate
dezbaterile pe teme economice este nivelul scăzut al colectării de
taxe şi impozite la bugetul statului, precum şi micşorarea bazei de
colectare prin nedeclararea sau diminuarea prin diferite metode a
veniturilor.
- 56 -
Într-o economie sănătoasă, nivelul de colectare ar trebui să se
situeze în jurul valorii de 38-40% din PIB, în realitate procentul de
colectare fiind undeva în jurul cifrei de 30.
La 145 de miliarde de euro cât a fost estimat produsul intern brut
al României, înseamnă că ar fi trebuit să se colecteze aproximativ 58
de miliarde de euro, dar, din cauza acestei disfuncţionalităţi, adunăm
la buget aproximativ 43 de miliarde de euro.
Alt aspect foarte important este acela că, în realitate, produsul
intern brut al României este de aproximativ 200 de miliarde de euro,
ceea ce înseamnă că aproximativ 50 de miliarde de euro sunt
exceptaţi de la impozitare prin practicarea la scară largă a muncii la
negru şi utilizarea unor metode ingenioase de evaziune fiscală
practicate pe toate palierele economiei.
Una din metodele frecvente şi la vedere folosite de evazionişti
este procurarea de documente fiscale în alb, respectiv facturi şi
chitanţe care, ulterior, se completează şi se operează în
contabilităţile firmelor diminuând în acest fel profitul şi mai departe
impozitul pe profit şi TVA-ul datorat statului.
În fiecare joi când plec din Bucureşti spre colegiul meu din
Bârlad, văd la ieşirea din capitală, pe şoseaua Colentina, aşezate
strategic la marginea carosabilului, persoane în majoritate de sex
feminin sau minori şi de o anumită etnie fluturând de zor în ochii
conducătorilor auto teancuri de facturi şi chitanţe necompletate sau
ştampilate oferite spre vânzare. Aşa cum le văd eu, probabil le văd
şi poliţiştii, şi persoanele care fac parte din structurile de control
economic ale statului român. Mai cred şi faptul că nu pot fi obţinute
- 57 -
şi vândute aceste documente fiscale decât cu complicitatea unor
persoane din aceste instituţii.
Lupta împotriva evaziunii fiscale şi a corupţiei nu este uşoară,
dar cred că am putea începe cu lucrurile simple din faţa ochilor
noştri, cu demontarea acestor reţele de infractori şi pedepsirea celor
care se fac vinovaţi. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Daţi-mi voie ca, după încheierea acestui punct din ordinea
noastră de zi, să menţionez că următorii colegi şi colege senatori au
depus la secretariatul şedinţei declaraţiile politice, urmând a fi
considerate ca făcând parte integrantă din stenograma şedinţei
noastre de astăzi.
Domnii senatori: Gheorghe Bîrlea, Marius-Gerard Necula,
Alexandru Mocanu, Ioan Sbîrciu, Iulian Urban, Dumitru Oprea,
Petru Başa, Gheorghe David – din partea Grupului parlamentar al
PD-L, Sorin-Constantin Lazăr, Şerban Valeca, Alexandru Cordoş şi
Gheorghe-Pavel Bălan – din partea Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC, Paul Ichim – din partea Grupului parlamentar al
PNL şi Sorin-Serioja Chivu, din partea senatorilor independenţi.
Aceste declaraţii politice au fost depuse în mod oficial şi fac
parte din documentele oficiale ale şedinţei noastre de astăzi.
Declaraţii politice neprezentate în plenul Senatului:
Domnul Gheorghe Bîrlea:
Declaraţia politică este intitulată ,,Vasile Paraschiv – victimă a
formalismului juridic”.
- 58 -
Presa de săptămâna trecută a semnalat cu surprindere că
binecunoscutul luptător anticomunist Vasile Paraschiv, unul dintre
cei ce în 5 martie 1979 a contribuit la înfiinţarea primului sindicat
liber din România, după ce fusese alături şi de mişcarea „Paul
Goma” din 1977, a pierdut procesul prin care solicita statului român
daune pentru torturile şi suferinţele îndurate în nenumăratele
anchete la care a fost supus.
Din păcate, nu este primul caz când justiţia dovedeşte o
regretabilă incapacitate de a da soluţii fundamentate pe sprijinul şi
litera legii, pe procedurile legale, pentru a proteja inclusiv
dimensiunea morală a actului de justiţie.
Cazul Vasile Paraschiv, în opinia unor specialişti în drept, este
de-a dreptul scandalos, întrucât se pare că soluţia dată contravine nu
numai dispoziţiilor legale în vigoare, ci şi propriilor practici.
Din punctul meu de vedere, pentru Vasile Paraschiv este
importantă şi valoarea daunei solicitate şi ţine de dreptul de a se
adresa instanţelor abilitate în acest scop.
Dar cel mai deranjant lucru în motivarea soluţiei Înaltei Curţi
este invocarea tardivităţii introducerii acţiunii, deşi în Legea nr.
221/2009 se precizează explicit că atrocităţile şi abuzurile comise în
regimul comunist sunt imprescriptibile.
Se adaugă astfel încă o dezamăgire pentru biografia
luptătorului Vasile Paraschiv, care, la cei 82 de ani, luptă şi speră că
statul democratic îşi va folosi instrumentele pentru a face reparaţiile
materiale şi morale celor ce s-au opus regimului de teroare
comunistă, abuzurilor şi cenzurii.
- 59 -
Am avut onoarea să-l cunosc pe domnul Paraschiv, îndeosebi
la simpozioanele organizate la „Memorialul victimelor şi al
rezistenţei comuniste de la Sighet”; inclusiv în calitate de senator,
ne-am consultat în legătură cu iniţiativele legislative de care
Domnia Sa este interesat.
Urmează să ne revedem, dar cu siguranţă mă voi simţi jenat,
întrucât, ca senator, trebuie să iau act de faptul că, în numele
formalismului juridic, puterea judecătorească din România a mai
comis o nedreptate.
S-a vorbit şi s-au scris multe pagini despre Vasile Paraschiv
înainte de 1989 la Europa Liberă şi în presa occidentală, iar în
ultimii 20 de ani în media românească.
De aceea, cu toate nedreptăţile, cele de ieri şi de azi, el nu va
înceta să rămână pe mai departe o personalitate simbol a luptei
anticomuniste.
Despre magistraţii care au instrumentat cauza nu pot spune
decât: iartă-i, Doamne, că n-au ştiut ce fac! Dar dacă au ştiut?
Domnul Marius-Gerard Necula:
Declaraţia politică se intitulează ,,Pensiile nu pot «îngheţa» în
2010”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Problema pensiilor este una care suscită mult interes şi dăruire
din partea oamenilor politici, în special în preajma campaniilor
electorale. Chiar dacă în România este privită mai mult ca o
problemă de poziţionare şi avantaj politic, pensionarii sunt o
- 60 -
categorie socială care merită o atenţie şi un sprijin constant,
indiferent de datele alegerilor.
Cu un buget auster, cum este cel al României în 2010, este
greu a susţine o creştere a pensiilor, chiar şi la nivelul inflaţiei, după
ce anul trecut Guvernul Boc şi-a ţinut promisiunea de introducere a
„pensiilor sociale”, la care s-a adăugat o creştere de 5% anuală.
Rezolvarea problemei pensiilor trebuie tranşată, oricât de
dureroasă politic ar fi aceasta, prin „Legea unică a pensiilor”, dar şi
prin decizii care să respecte principiul solidarităţii sociale. Legea
unică a pensiilor trebuie să aibă la bază, în primul rând, principiul
contributivităţii şi, drept scop administrativ, simplificarea aplicării
reglementărilor în domenii, astăzi în număr de peste 50.
Totodată, trebuie eliminat criteriul de mărire a pensiilor,
automat, procentual, până când nu este reglementată baza de la care se
pleacă, pentru toate categoriile de pensionari. Chiar şi raportarea punct
pensie – venit mediu poate comporta discuţii, dacă pe termen lung nu
scade puterea de cumpărare a acestei categorii sociale mult încercate.
Am un sentiment de nemulţumire atunci când se discută de
pensionari numai la modul statistic, cifrele reprezentând tot atâtea
moduri de convertire a adevărului. Nu trebuie uitat, stimaţi colegi,
că actualii pensionari nu sunt compatibili cu cei proveniţi din
economiile dezvoltate ale ţărilor occidentale, ci sunt rezultatul a 50
de ani de comunism, plini de privaţiuni materiale şi spirituale.
Actualii pensionari sunt cei care vor solicita bugetul ţării nu
într-un mod nemeritat. Aceşti pensionari sunt afectaţi, din punct de
vedere fizic, mai mult decât normalul, fiind muncitori care au ieşit
- 61 -
la pensie de la Uzina de Aglomerare din Sidex Galaţi, cu pensii de
15 – 20 de milioane de lei vechi, şi nu apucă prea mulţi ani din
această pensie, din cauza condiţiilor groaznice de lucru.
Am lucrat şi eu în Uzina de Aglomerare de la Sidex Galaţi şi
absolut totul, pe o rază de 50 de metri în jurul maşinilor, este
complet roşu, de la praful de minereu de fier. Nu se pot compara
condiţiile de mediu şi de lucru ale unui muncitor occidental cu ceea
ce s-a petrecut în România.
Revenind, urgentă este trimiterea în Parlament a „Legii unice a
pensiilor” şi salut decizia Guvernului Boc de a nu-şi asuma
răspunderea, ci de a prefera discuţiile pentru finalizarea acestei
importante legi.
În al doilea rând, este urgentă schimbarea atitudinii
Guvernului Boc cu privire la noţiunea de „îngheţare” a pensiilor.
Solicit ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale să facă
şi să prezinte o simulare a ceea ce înseamnă indexarea pensiilor
sociale şi a celor de până la 10 milioane de lei vechi, cu rata inflaţiei
(3,5% – 4%), pentru a provoca o discuţie cu privire la
sustenabilitatea unei asemenea soluţii sociale şi modul în care ar fi
afectat bugetul de stat.
Cu speranţa că problemele pensionarilor vor exceda politicul
pentru o abordare mai realistă şi aplicată, vă asigur de întreaga mea
disponibilitate de implicare în rezolvarea acestei probleme.
Domnul Alexandru Mocanu:
Declaraţia politică este intitulată ,,Părerea mea despre
deontologia jurnalistului”.
- 62 -
Cine doreşte poate lesne observa că în ţările civilizate există
un acord aproape perfect asupra obligaţiei jurnalismului de a se ţine
în afara taberelor politice. Acest acord este rezultatul acumulărilor
democratice de-a lungul deceniilor.
În anii din urmă, două jurnaliste din Franţa s-au aflat în centrul
unei dezbateri privitoare la statutul meseriei lor. Este vorba despre
Catherine Pégard de la „Le Point” şi Françoise Degois de la „France
Inter”.
Catherine Pégard şi-a declarat în anul 2007 ataşamentul faţă de
ideile lui Sarkozy, abia ales preşedinte. Françoise Degois,
însărcinată să urmărească activitatea Partidului Socialist, a devenit
un fan al doamnei Ségolène Royal. „Am comentat destul, acum
vreau să acţionez”, a explicat ea. Întrebarea, în ambele cazuri, este
dacă un jurnalist poate continua să mai fie jurnalist după ce
abandonează neutralitatea pentru un partizanat politic. Răspunsul
pare să nu fie acelaşi în Franţa şi la noi.
În Franţa, ca de altfel în toate ţările civilizate, există un acord
perfect asupra obligaţiei jurnalistului de a se ţine în afara taberelor
politice. Opiniile lui personale trebuie să lase locul obiectivităţii.
Deontologia îi permite doar să consemneze opiniile oamenilor
politici, nu să le interpreteze. Şi, cu atât mai puţin, să le interpreteze
tendenţios. Regula este valabilă pentru jurnalistul de ştiri şi, în mai
mică măsură, pentru analist.
La noi, în România, se face rareori deosebirea între informare
şi interpretare, între ştirist şi comentator. Îndeosebi jurnaliştii din
media au acest „caracter amfibiu”. În cel mai fericit caz, ei stau cu
- 63 -
un picior în neutralitate şi cu altul în partizanat. Şi, la o adică, nu
ezită să le pună pe amândouă de partea unui partid sau a unui lider.
Recenta campanie electorală prezidenţială ne-a oferit exemple
foarte clare. Mie unul mi s-a părut o idee bună aceea a conducerii
cotidianului „Adevărul” de a nu amesteca ziarul în campanie. Şi nu
doar fiindcă lumea era saturată de politic, dar şi pentru a nu
contribui la transformarea bătăliei politice într-un război al undelor,
cum se zicea înainte ca McLuhan să vorbească de media. Iar tirajul
cotidianului „Adevărul” din timpul campaniei electorale şi de după
aceasta stă mărturie că decizia patronatului a fost înţeleaptă. În
practica României zilelor noastre, constat cu regret că, pentru foarte
mulţi făcători de media, nu contează realitatea, ci doar ceea ce se
spune, ori se scrie, despre ea! Astfel, paradoxal, aceşti jurnalişti
procedează aidoma acelor parlamentari care, adesea, hotărăsc cu
votul unei majorităţi de conjunctură şi profund interesată care este
adevărul şi care este dreptatea!
Probabil este inutil să amintesc modul în care s-au comportat
în această ultimă campanie electorală posturile de televiziune cu
acoperire naţională „Antena 3”şi „Realitatea TV”. De aceea, sunt de
înţeles pierderile de „încredere” suferite de aceste posturi în
ultimele luni.
La mine în Teleorman, la prima vedere, lucrurile par a fi fost mai
echilibrate. În realitate nu a fost aşa. Totuşi, din două televiziuni
regionale, „Media Sud TV” şi „Media ATV”, prima a fost pro-Băsescu,
iar cealaltă pro-Geoană.
- 64 -
De asemenea, cele patru ziare cu apariţie cotidiană –
„MARA”, „Informaţia Teleormanului”, „Teleormanul” şi „Gazeta
de Teleorman” – s-au „aliniat” două cu Băsescu şi două cu Geoană.
Şi aşa mai departe…
Fireşte, şi la noi, ca peste tot în lume, jurnaliştii pot avea simpatii
politice şi, desigur, opinii. Alinierea la un partid, chiar şi fără a fi
membru formal, le pune însă în discuţie obiectivitatea, dacă nu chiar
dreptul de a-şi practica în continuare meseria, cel puţin pe perioada
alinierii. Este arhicunoscut de-acum cazul jurnalistului român Traian
Radu Ungureanu, care înscriindu-se în PD-L a devenit ulterior
parlamentar european pe lista acestui partid. Oricât a protestat el,
astăzi nimeni nu-i mai dă credit ca jurnalist, deşi este vorba,
indiscutabil, de un jurnalist talentat, cu o bogată şi prestigioasă
experienţă. Faptul că acum deţine informaţii la care nu avea acces
înainte nu-l ajută cu nimic. TRU, cum îl alintă prietenii, face parte
dintre puţinii, adevăraţii şi, mai ales, oneştii jurnalişti care şi-au
asumat în mod public alinierea la un partid. Cei mai mulţi nu o fac
însă şi preferă un concubinaj ascuns şi vinovat, între obiectivitate şi
partizanat. „Je suis payé pour le savoir”, spune francezul.
Am o cunoştinţă care acum vreo douăzeci de ani publica un fel
de comentarii politice, pe care mai târziu le-a strâns într-o carte. Nu
erau pamflete, ci un fel de analize, mai mult sau mai puţin inspirate.
Sau, cel puţin, aşa îşi închipuia el. Se socotea mai degrabă politolog
decât jurnalist. Când a intrat în politică, prin anul 1992 parcă, a
renunţat la rubrică fără să-i ceară cineva acest lucru. Caracterul şi
- 65 -
educaţia sa i-au spus că nu mai poate pretinde în acelaşi timp şi la
statutul de jurnalist imparţial. Personal, nu cred că a greşit.
Nu trebuie să se înţeleagă de aici că eu aş sugera ori, mai rău, aş
interzice cuiva un anume comportament. Departe de mine acest gând,
mai ales că eu ştiu bine că încă de pe la începutul anilor 6́0, pe
zidurile universităţilor occidentale, s-a scris cu litere de-o şchioapă:
„Este interzis să interzici!” De atunci, cu câteva excepţii, democraţia
şi-a însuşit acest concept. De aceea spun încă o dată că, în această
materie, nu e nevoie de lege. Totul este chestie de educaţie!
Domnul Ioan Sbîrciu:
Declaraţia politică se intitulează ,,Salvaţi cinematografele din
România!”.
Cultura a devenit o competenţă comunitară în cadrul Tratatului
de la Maastricht din 1992. În prezent exisă un număr mare de
iniţiative şi programe ale Uniunii Europene prin intermediul cărora
este promovată cultura, menţionând aici domeniul muzicii, al filmului,
al dansului, al tradiţiilor, al artei şi al altor elemente culturale.
Filmul are un rol deosebit de important în dezvoltarea şi
formarea omului, fiind un instrument cu valoare culturală,
educaţională, recreativă şi, totodată, un factor civilizator. De-a lungul
timpului arta cinematografică a devenit o componentă care a
contribuit la dezvoltarea culturii şi educaţiei prin prisma proiectelor de
producţie (filme, drame, documentare, animaţie şi noi tehnici media).
În urmă cu 20 de ani, în România, cozile la casele de bilete ale
cinematografelor erau interminabile. În prezent, situaţia
cinematografelor de stat din ţară unde diferitele segmente de
- 66 -
populaţie mai pot urmări un film este deplorabilă. Un exemplu
edificator este inclusiv situaţia celor trei cinematografe din
municipiul Bistriţa („Dacia”, „Bulevard” şi „Tineretului”). Aceeaşi
problemă există şi la Cluj-Napoca (Cinematograful „Republica”).
Am convingerea că această situaţie nu este expusă pentru prima
dată în cadrul acestui for naţional. Consider că reglementarea acestei
situaţii este necesară în contextul dezvoltării culturii prin filme.
Lipsa unei viziuni în acest sector, lipsa unor investiţii extrem
de necesare în secolul informaticii au condus la situaţia de astăzi.
Potrivit Legii nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind
cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006
pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind
cinematografia, s-a dispus trecerea sălilor de spectacol aflate în
domeniul privat al stratului şi în administrarea RADEF, împreună cu
terenurile şi bunurile mobile aferente, în domeniul public al unităţilor
administrative teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale.
Având în vedere nerespectarea legii şi tergiversarea măsurilor
de preluare a sălilor de spectacol de către primării, este necesară
adoptarea unei proceduri de urgenţă a unui act normativ care să
reglementeze această situaţie, precum şi stabilirea unor forme de
sprijin financiar pentru modernizarea lor.
Domnul Iulian Urban:
Marţi, 9 februarie 2010, pe rolul Comisiei juridice, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări din Senat este îngrămădeală.
- 67 -
Îngrămădeală pentru a face bine românilor supraîndatoraţi la bănci,
ameninţaţi de bănci cu executarea silită, cu lăsarea pe drumuri.
Românii aşteaptă înfriguraţi Legea falimentului personal, iar unii
parlamentari, mânaţi de interese politice meschine de partid, au tras
sforile ca românul sufocat de bănci să nu aibă o lege vitală într-un
an de criză, atunci când ar fi avut mai mult nevoie de ea.
Aşadar, de ce nu au încă românii o lege a falimentului
personal? PNL ştie de ce! Şi vreau să acuz modul în care jocurile
dintre PSD şi PNL din Parlament au făcut posibil pur şi simplu ca
această lege să treneze. Asta ca să mai zică cineva că în Senat legile
şi adoptarea lor nu au ritm puţin mai ridicat decât al melcului. Să
mai zică cineva că nu este bine când leafa merge, timpul trece.
Concret, un grup de senatori PD-L, în frunte cu subsemnatul, a
depus în august 2009 (înregistrat cu 01.09.2009) la Biroul
Permanent din Senat acest proiect de lege vital, care se numeşte
Legea falimentului personal.
Naiv fiind, am citit Regulamentul Senatului şi, pentru că am
fost conştient că românii au nevoie de protecţie ca să nu îşi piardă
casele în 2010, am cerut în octombrie 2009 şi dezbaterea legii în
procedură de urgenţă. Plenul Senatului a aprobat cererea mea, care
însă s-a dovedit a fi doar o hârtiuţă ce poate fi folosită în loc de sul
de igienizare a dosului!
De ce? Pentru că în Biroul Permanent al Senatului PSD şi PNL
şi-au dat mâna împotriva românilor. Însă la ce mod? Fără să conteze
aşteptările românilor, pentru că ar fi putut să sprijine proiectul meu
de lege şi al colegilor mei, au făcut tot ce se poate ca dezbaterea
- 68 -
acestuia să fie întârziată şi au luat fix acelaşi proiect de lege şi l-au
promovat sub semnătura onor deputatului PNL Eugen Nicolăescu.
Domnul deputat înregistrează la Biroul Permanent al Senatului
proiectul de lege paralel privind insolvenţa persoanelor fizice la data
de 22 octombrie 2009. Adică cu mult după ce eu cerusem aprobarea
procedurii de urgenţă.
Domnul deputat Nicolăescu nu a cerut plenului Senatului
procedura de urgenţă, însă ce credeţi? Pur şi simplu proiectul de
lege al PD-L şi proiectul de lege al PNL se vor dezbate în aceiaşi zi,
la 9 februarie 2010.
Vă daţi seama că această chestiune ruşinoasă a făcut posibil ca
să se piardă 6 luni de zile, timp în care această lege a falimentului
personal putea fi adoptată şi pusă la îndemâna românilor, doar pentru
că PNL a dorit să îşi aroge proiectul de lege? În vreme ce românii
aşteaptă protecţia legii, sforarii politici de dugheană din Senat au făcut
tot ce se poate ca să tragă de timp suficient de mult astfel încât
proiectul de lege al PNL susţinut de PSD să ajungă din urmă proiectul
de lege al PD-L. O competiţie ilogică şi absurdă, făcută în dauna
românilor şi a intereselor lor. Poate că asta s-a şi dorit până la urmă.
Şi nu pot să nu remarc faptul că Guvernul a pus umărul la
această stare de lucruri, în condiţiile în care nu a dat un punct de
vedere la acest proiect de lege vreme de cinci luni de zile!
Păi, aşa ne manifestăm grija faţă de alegători? Vă mulţumesc.
Domnul Dumitru Oprea:
Declaraţia politică se intitulează ,,PSD şi democratizarea prin
DNA”.
- 69 -
Domnule preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Stimaţi invitaţi,
Imediat după alegerile prezidenţiale, principalele partide din
România au intrat în frenezia clarificărilor interne. Se poate spune
că este un lucru salutar, mai ales după ultimul an, în care fiecare
formaţiune politică s-a concentrat exclusiv pe câştigarea cursei
electorale pentru Cotroceni. Desigur, discuţiile din PNL şi PD-L
sunt cunoscute de oricine, sensul lor fiind dat de un efort continuu
de democratizare. Dar dacă din acest punct de vedere perspectivele
sunt optimiste pentru democraţi şi liberali, nu acelaşi lucru se poate
spune şi despre social-democraţi.
Zbaterile pesediste din aceste zile fac impresia unei întoarceri la
timpuri ce speram a fi apuse. Sunt câţiva ani de când domnul Geoană
a preluat puterea în acest partid, printr-o lovitură spectaculoasă
împotriva lui Adrian Năstase şi Ion Iliescu. Venea cu pretenţii
reformiste, cu un discurs zgomotos şi plin de promisiuni generoase.
Era vorba de diminuarea influenţei dinozaurilor politici şi a baronilor
locali, de îndepărtarea oamenilor cu probleme penale grave.
Însă, imediat după aceea, activul PSD a început rotirea
cadrelor şi noua conducere s-a mulţumit să-şi conserve propria
putere prin intermediul aceloraşi mecanisme. Aceasta a fost de altfel
şi oferta electorală pentru cetăţeni – un partid-mamut în care
politicile publice erau stabilite de personaje dintre cele mai
discutabile. Mai mult, pretinsul mare reformist al partidului a arătat
el însuşi conexiuni oculte dintre cele mai sumbre, spulberând orice
iluzie de moralitate.
- 70 -
Astfel, după eşecul ruşinos la prezidenţiale şi faimosul episod
violet, domnul Geoană este nevoit să-şi pună în joc mandatul de şef
al PSD.
Desigur, problemele interne ale altui partid nu sunt, în mod
normal, o preocupare a celor din afara sa. Totuşi, fiind cea mai mare
formaţiune de opoziţie, PSD a devenit un motiv serios de îngrijorare
prin prisma ultimelor evenimente. Lupta pentru putere se dă între
exact aceleaşi forţe ca în trecut. Personaje compromise aproape
iremediabil candidează acum, se pare cu serioase şanse de succes,
pentru preluarea conducerii. Mesajul lor public nici nu mai lasă loc
de iluzii de această dată. Nicio vorbă despre democratizare sau
reforme. Doar promisiuni pentru revenirea la putere a aceluiaşi
mamut politic ştiut de 20 de ani. Iar în mijlocul acestor jocuri dure
regăsim aceeaşi figură străveche, neclintită de niciun val de
schimbare – eternul Ion Iliescu.
Politica în general, iar cea din România cu atât mai mult, este
plină de surprize. Guvernările se pot schimba în mod neaşteptat, alte
partide sau alianţe ajungând la conducerea ţării. Este posibil ca în
viitor, dacă PSD nu se destramă între timp, să revină la putere.
De aceea, avem dreptul legitim să ne întrebăm: ce s-ar
întâmpla oare cu acea guvernare, pe mâinile cui ar intra ea? Îşi
închipuie cineva un Executiv condus de un domn speriat de
vrăjitoare sau unul care să-şi ţină şedinţele în biroul procurorilor?
Din această cauză, îmi exprim speranţa că marea masă a
membrilor PSD va înţelege că întoarcerea către un trecut cenuşiu
este o mare eroare şi că nevoia găsirii unei formule responsabile de
- 71 -
conducere este vitală. Astfel, opoziţia de stânga ar avea şansa unei
democratizări normale, şi nu a uneia făcute cu ajutorul DNA.
Vă mulţumesc.
Domnul Petru Başa:
Declaraţia politică este intitulată ,,Siguranţa pe internet”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Declaraţia mea politică vine în contextul în care în 9 februarie se
va desfăşura „Ziua Siguranţei pe Internet 2010” – „Safer Internet Day
2010”, eveniment de anvergură europeană, care are loc anual sub
egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network,
în cadrul programului „Safer Internet Plus” al Comisiei Europene.
În România, cu această ocazie se organizează şi o competiţie
cu tema „Cum te văd ceilalţi pe Internet? Gândeşte înainte să
postezi!”, având ca scop principal conştientizarea de către copii şi
tineri, dar şi de către părinţi, a consecinţelor asociate postării datelor
personale pe Internet.
Copiii şi adolescenţii sunt printre cei mai mari consumatori de
internet şi adoră chat-ul online sau messenger-ul. Deşi am fi tentaţi
să o facem, nu-i putem pretinde copilului să nu intre deloc pe net.
Însă, în afara informaţiilor interesante şi a multitudinii de jocuri
captivante pentru copii, internetul este plin şi de informaţii
inadecvate şi de pericole, iar copiii pot fi expuşi intenţiilor
răuvoitoare ale unor persoane.
Dragi colegi, pornind de la această idee, consider că sfera
preocupărilor în acest sens, al conştientizării tinerilor asupra
- 72 -
pericolelor la care se expun prin divulgarea datelor cu caracter
personal, trebuie extinsă chiar şi în programa sau în preocupările
şcolare, prin organizarea, spre exemplu, în cadrul orelor de
dirigenţie a unor lecţii privind acest aspect.
Doamnelor şi domnilor, internetul a devenit accesibil unui
public larg şi în România. Astăzi, internetul şi noile mijloace de
comunicare în masă fac parte din viaţa cotidiană a copiilor şi
adolescenţilor. De multe ori, noi, adulţii, nu suntem la curent cu
modul în care copiii noştri utilizează aceste tehnologii şi cu
pericolele la care se expun. De multe ori, copiii folosesc internetul
mai mult decât noi, părinţii lor; în acelaşi timp, ei sunt mai
vulnerabili şi pot cădea cu uşurinţă victime ale utilizatorilor de
internet cu rele intenţii. Problema folosirii în siguranţă a internetului
de către copii cred că trebuie să genereze o atenţie deosebită a
noastră, a celor adulţi.
În ultimii ani, abuzurile online asupra copiilor au crescut cu
16% (Internet Watch Foundation). 74% dintre tinerii cu vârste
cuprinse între 12 şi 15 ani folosesc internetul cel puţin trei ore pe zi.
În fiecare an apar pe internet 500 000 de imagini pornografice noi –
pornografie infantilă (Interpol).
Copiii sunt expuşi unor riscuri multiple în momentul în care
accesează internetul: hărţuirea, abuzul, pornografia infantilă,
intimidarea (prin e-mailuri, fotografii şi filme abuzive), incitarea la
violenţă, rasism, anorexie, sinucidere.
Aceasta nu înseamnă că trebuie să interzicem accesul copiilor
noştri la internet, însă consideră că, pe lângă părinţi, şi şcoala are un
- 73 -
rol esenţial în informarea copiilor asupra pericolelor la care se pot
expune.
În 2008, eurodeputata Roberta Angelilli a propus Programul
pentru un internet mai sigur, care beneficiază de un buget de 55 de
milioane de euro, pentru perioada 2009 – 2013, şi care urmăreşte:
- sensibilizarea copiilor la problemele ce pot apărea pe
internet;
- iniţiativele de autoreglementare în acest domeniu, etichetarea
site-urilor „sigure” pentru copii;
- crearea unor puncte naţionale de contact pentru raportarea
conţinuturilor ilegale online şi a comportamentelor nocive;
- promovarea sistemelor de blocare şi filtrare;
- consolidarea cooperării între autorităţile naţionale pentru
anihilarea infractorilor de pe internet.
Aceste prevederi ale programului implementate şi în plan
naţional ne-ar garanta o mai mare siguranţă a accesării internetului
de către tineri. Siguranţa pe internet în rândul tinerilor poate fi
promovată prin informare, dezvoltarea unor instrumente tehnologice
noi, schimbul de experienţă şi implicarea furnizorilor. Este
importantă şi semnalarea abuzurilor către poliţie sau cei implicaţi în
combaterea comportamentului agresiv pe internet.
Totodată, cred că am putea solicita CNA-ului să transmită o
recomandare radiodifuzorilor privind desfăşurarea unei campanii de
informare a tinerilor asupra pericolelor la care se expun prin
divulgarea datelor personale pe diferite site-uri de internet.
- 74 -
Dragi colegi, consider că noi, adulţii, suntem răspunzători atât de
educarea, cât şi de siguranţa tinerilor noştri şi, totodată, încerc să
urmez dictonul „mai bine previi decât să tratezi”.
Vă mulţumesc.
Domnul Gheorghe David:
Declaraţia politică se intitulează ,,Argumente în favoarea
susţinerii educaţiei artistice”.
România trebuie să continue să susţină învăţământul
vocaţional de artă de performanţă, însă acesta se confruntă la ora
actuală cu diferite probleme.
Astfel, la şcolile vocaţionale (în special la muzică) nu se pot
încadra numai profesori titulari, întrucât, pentru anumite instrumente,
nu se poate constitui o normă întreagă, nefiind cereri pe piaţa muncii,
pentru orchestrele Filarmonicii sau ale Operei, decât temporare
(exemplu: tubă, trombon, corn englez, contrabas etc.).
În sensul celor prezentate, mi s-au părut foarte sugestive
afirmaţiile doamnei director al Colegiului Naţional de Artă ,,Ion
Vidu” din Timişoara, doamna Speranţa Cătană: „Faptul că şcoala
noastră are cel mai mare număr de profesori din judeţ, titulari,
suplinitori sau profesori asociaţi, se datorează cadrului legislativ,
care obligă la respectarea unei programe specifice. Rezultatele ei se
afirmă în contextul cultural şi european, care ne înconjoară. Este
şcoala care aduce cele mai multe premii la nivel judeţean şi
reprezintă un adevărat «creuzet» de valori.”
Personalităţi extrem de cunoscute ca Marius Ţeicu, Titus
Muntean, Bujorel Hoinici, Ana Pacatiuş, Luminiţa Jucu, Carmen
- 75 -
Popovici, Mariana Laichici, Corina Belcea, Virgil Ianţu, Zoli Toth
sau Robert Magheţ (Sistem), Ramona Racoviceanu alcătuiesc o
salbă de nume (şi sunt numai câteva) dintre cele care s-au format pe
băncile acestei şcoli şi dau viaţă culturii autohtone.
Prim-balerinele Operelor din Bucureşti (Bianca Fota, Adina
Tudor) sau Constanţa (Laima Costa) sunt absolvente ale aceluiaşi
colegiu, de ,,coregrafie” (ca şi întreg corpul de balet al Operei din
Timişoara), iar Victoria Răileanu şi Eugen Jebeleanu de la secţia
teatru au fost selectaţi şi au jucat în rolurile principale din ,,seriale”
realizate la Bucureşti – ,,Pro Media”, fiind încă elevi în clasa a
XII-a la Colegiul Naţional de Artă ,,Ion Vidu” din Timişoara.
Trebuie să fim de acord că, în fiecare decizie importantă cu
impact definitoriu pentru un domeniu sau altul, părerea specialiştilor
este esenţială.
În consecinţă, trebuie să acceptăm consultarea specialiştilor, pentru
găsirea soluţiilor responsabile, în sensul stopării reducerilor de norme
din şcolile vocaţionale, pentru optimizarea sistemului de formare şi
promovare a valorilor locale şi naţionale, cu prevederi speciale privind
desfăşurarea şi administrarea învăţământului artistic vocaţional.
Domnul Sorin-Constantin Lazăr:
Declaraţia politică este intitulată ,,O decizie care nu a rezolvat
nimic”.
Sfârşitul lunii ianuarie a adus cinci zile de ger cumplit la Iaşi.
În perioada 22 – 27 ianuarie, temperaturile înregistrate în judeţul şi
municipiul Iaşi au trecut în fiecare noapte de minus 20 de grade.
- 76 -
Meteorologii avertizează că şi luna februarie poate consemna zile la
fel de geroase.
Potrivit unei decizii a Ministerului Sănătăţii, toate persoanele
care suferă de frig din cauza gerului trebuie să fie internate în spital
dacă au nevoie de îngrijiri medicale. Aşa se face că, în cele cinci zile
de ger cumplit, zeci de persoane din municipiul şi judeţul Iaşi şi-au
găsit adăpost în spitalele ieşene. Cele mai multe persoane au fost
aduse direct din stradă, în şoc hipotermic, cu grave degerături la
mâini şi la picioare.
Foarte multe cazuri de acest fel au fost înregistrate mai ales la
Spitalul „Sfântul Spiridon” din centrul Iaşiului, unde medicii s-au
grăbit să acorde primul ajutor. Numai că, în timp, a rezultat o
situaţie bizară. Pentru că majoritatea celor internaţi reprezintă de
fapt persoane fără adăpost, odată externaţi, aceşti oameni se
confruntă cu aceeaşi situaţie. Adică, în momentul în care frigul
revine, ei sunt din nou la un pas de moarte. Dacă sunt găsiţi la timp,
ei pot fi încă o dată internaţi. Dar dacă nu se întâmplă acest lucru?
Se ştie că gerul a făcut deja o groază de victime.
Nici Ministerul Sănătăţii nu a specificat în decizia sa ce se
întâmplă în continuare cu aceşti pacienţi culeşi din stradă, dar nici
spitalele nu au soluţii pentru această problemă extrem de delicată. În
acest moment, în sistemul medical, nu sunt condiţii prea bune nici
măcar pentru românii care au asigurare medicală.
Vă mulţumesc.
Domnul Şerban Constantin Valeca:
Declaraţia politică se intitulează ,,Guvernul «taxă»”.
- 77 -
Doamnelor şi domnilor senatori,
Deşi n-ar trebui să ne mai mire nimic din ceea ce face actualul
Guvern, recunosc cinstit că uneori sunt mirat de unele acţiuni ale
Executivului. Chiar dacă am considerat mereu că Guvernul Boc nu
prea are habar despre ce trebuie să facă pentru a scoate ţara din
criză, nu pot să nu remarc consecvenţa şi ingeniozitatea
guvernanţilor în ceea ce priveşte aplicarea de noi taxe şi impozite.
Din punctul de vedere al domnilor din Guvern, lucrurile par a fi
foarte simple: „Avem nevoie de bani? Mai punem un bir.”
De ce să-şi bată capul domnii guvernanţi să încerce să crească
veniturile şi să creeze locuri de muncă? Ei ştiu doar două lucruri:
disponibilizări şi noi taxe.
În ambele cazuri, totul se face după ureche, fără a se baza pe
un studiu. Aşa se întâmplă, de exemplu, şi cu taxa pe fast-food.
Guvernanţii şi-au propus să mai stoarcă nişte bani de la populaţie (şi
nu de la marile companii) şi au inventat respectiva taxă, pe care au
îmbrăcat-o frumos în motivul nobil că doresc să ne protejeze
sănătatea.
De fapt, introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea
cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste
36 000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria
alimentară, după cum susţin patronatele din domeniu.
Suma pe care Ministerul Sănătăţii doreşte să o încaseze prin
introducerea acestei taxe este în jurul a unui miliard de euro, în
condiţiile în care în anul 2008 cifra de afaceri a întregii industrii
alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009 aceasta a
- 78 -
scăzut la 10 miliarde, incluzând vinul, berea, apele minerale şi
importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de
circa 8 miliarde de euro. Aşadar, Guvernul vrea ca la o cifra de
afaceri de 8 miliarde de euro să încaseze o taxa de un miliard.
Putem să ne imaginăm foarte uşor cum se va reflecta această
intenţie a guvernanţilor în preţul majorităţii alimentelor.
Pe de altă parte, Guvernul nu spune, cum ar fi corect, despre
iniţierea în paralel a unei campanii prin care să se explice populaţiei
efectul nociv al alimentaţiei de tip fast-food asupra sănătăţii, arătând
pe baza unor analize de laborator acele alimente ce conţin substanţe
dăunătoare pentru organism.
Iată aşadar că ni se demonstrează pentru a nu ştiu câta oară că
Guvernul „taxă” care ne conduce nu are nicio bună intenţie în ceea
ce ne priveşte. Actualii guvernanţi nu se gândesc cum să-i protejeze
pe oameni şi cum să facă să le fie mai bine. Ei se gândesc cum să
facă să ia cât mai mult din şi aşa puţinii bani pe care populaţia îi are.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Cordoş:
Declaraţia politică este intitulată ,,Scutul antirachetă în România
sau «Războiul din Troia modernă şi mirmidonii lui Ahile»”.
Oare la ce te duce cu gândul ideea de scut? La bătălii
importante din istoria omenirii, la filme cu efecte moderne realizate
pe calculator cum a fost „Troia”, film în care soldaţii disciplinaţi ai
lui Ahile, mirmidonii, făceau din scuturile lor unite strategic o
minicitadelă de neînvins.
- 79 -
Am recurs, cu voia dumneavoastră, la această scurtă
introducere şi incursiune în lumea filmului pentru a ajunge la
evenimentul cel mai important al acestui an, după cum se
prefigurează, şi anume anunţul făcut de preşedintele Băsescu despre
găzduirea de către ţara noastră „a unor elemente ale scutului
antirachetă american”.
Până aici, nimic de zis. Ştirea a făcut senzaţie joi, 4 februarie,
în urma deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Şi spun că a
făcut senzaţie pentru că ne-a luat pe toţi pe nepregătite. O decizie de
o asemenea importantă cred eu că merită o dezbatere publică, dacă
nu chiar un referendum naţional.
Oare ar fi fost chiar atât de rău să fie consultat acest popor pus
să-şi dea cu părerea în probleme care devin brusc cele mai
importante în plină campanie electorală, merita să nu fie consultat
tocmai acum, când este vorba despre nişte costuri împovărătoare, ca
să nu mai vorbim despre riscuri, şi când ar fi trebuit să cântărească
şi avantajele, şi dezavantajele acestei decizii?
O să spuneţi că sunt cârcotaş, că nu văd pădurea de copaci.
Sunt doar prudent. Şi mă uit şi eu în ograda vecinilor. Adică la
Cehia şi Polonia, care, spre deosebire de noi, nu s-au grăbit.
Autorităţile de la Praga şi cele de la Varşovia au solicitat Casei
Albe garanţii suplimentare de securitate în schimbul acceptului final
pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă. Cehii au pus
condiţii pentru suportarea cheltuielilor de infrastructură de către
partea americană pentru instalarea staţiei radar. Polonezii au avut o
discuţie cu americanii, pentru că şi la ei au existat nişte costuri
- 80 -
importante, şi au vorbit despre resurse suplimentare de modernizare
a armatei poloneze, au adus în discuţie problema vizelor pentru
polonezi pentru teritoriul american.
„Trebuie să existe avantaje de ambele părţi, dincolo de obligaţia
de solidaritate transatlantică”, a declarat preşedintele PSD, Mircea
Geoană, la o emisiune televizată. În opinia liderului social-democrat,
CSAT şi Preşedintele României ar fi trebuit să recurgă la „o minimă
informare a opiniei publice şi la o discuţie cu liderii politici”, înainte
să facă anunţul respectiv punându-ne în faţa faptului împlinit.
Eu înţeleg, stimaţi colegi, graba preşedintelui Băsescu de a-şi
contabiliza în palmaresul politic un alt punct strategic important,
alături de cei 9 000 de km pătraţi cu care „a rotunjit” ţara, în opinia
Domniei Sale, în urma câştigării procesului României de la Haga.
Mai mult ca sigur, la fiecare bilanţ tip „raportul către ţară”,
preşedintele Băsescu va menţiona ca pe un succes personal
instalarea scutului antirachetă în România.
Un alt fapt surprinzător este acela că nu am discutat înainte de
luarea deciziei la nivel naţional şi cu partenerii noştri din UE şi
NATO. Este adevărat că nu aveam obligaţia consultării, dar aveam,
cel puţin la nivel diplomatic, datoria de a-i informa şi pe ceilalţi.
Deşi oficialii români susţin că ţara noastră nu va fi obligată să
plătească echipamentele militare care vor fi transferate pe teritoriul
românesc, echipamente a căror valoare se ridică la peste câteva
miliarde de dolari, nu există la nivel oficial niciun angajament al
americanilor în acest sens.
- 81 -
Mai mult decât atât, reacţia oficialilor ruşi este pe măsura
aşteptărilor, adică tăioasă şi deloc pacifistă. Mai ales că şi declaraţia
preşedintelui Traian Băsescu, de joi – „Noul sistem nu este îndreptat
împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări.” –, este destul de
sensibilă din punct de vedere conotativ, chiar şi la o minimă analiză
gramaticală. Când spui „alte ameninţări” şi pomeneşti Rusia înainte,
înseamnă că implicit o consideri şi pe ea tot „o ameninţare”.
Cine vă face temele prost, domnule preşedinte?
Săraca limbă română masacrată în cancelariile prezidenţiale ne
poate aduce chiar şi un război pe cap. Mai ales că maica Rusia nu
doarme, preşedintele Dimitri Medvedev a aprobat noua doctrină
militară a ţării, care permite atacuri militare preventive împotriva
potenţialilor agresori. În noua doctrină militară a Rusiei, una dintre
ameninţările externe este „crearea şi instalarea de sisteme
antirachetă care subminează stabilitatea globală”, potrivit
cotidianului „New York Times”.
Nimic de zis, odată cu noii noştri prieteni americani ne vedem
uneori în situaţia de a le importa şi inamicii. „L’ami de mon ami est
mon ami.” Şi reversul încearcă să devină posibil.
Aici trebuie să fim atenţi şi să menajăm susceptibilităţile
ruşilor. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a
declarat că Moscova speră că partea americană va explica Rusiei
planurile sale de desfăşurare a elementelor scutului antirachetă în
România. „Pornim de la faptul că există o înţelegere – înţelegerea
dintre cei doi preşedinţi – şi că ea a început să fie transpusă în viaţă,
astfel încât primul pas să fie o analiză comună a ameninţărilor şi
- 82 -
riscurilor unor atacuri cu rachetă”, a spus Lavrov într-o conferinţă
de presă ţinută la Berlin.
Din fericire, decizia, care înseamnă amplasarea în România a
unor sisteme de interceptare antirachetă, trebuie ratificată de
Parlament. Dacă pe fond problema scutului antirachetă este totuşi o
chestiune pozitivă, în contextul strângerii relaţiilor cu America, o
chestiune de încredere, de sprijin reciproc, cu multe avantaje, cred
totuşi că Preşedintele României şi ministrul apărării naţionale ar
trebui să mai pună la punct unele detalii deloc nesemnificative şi
apoi să meargă cu decizia, luată la rece, în Parlament.
Domnul Gheorghe-Pavel Bălan:
Declaraţia politică se intitulează ,,Un cutremur social ameninţă
liniştea populaţiei: noua lege a pensiilor”.
Dacă preşedintele Băsescu nu ar fi avut un sfetnic pe măsura
marelui premier Emil Boc, atunci cu siguranţă l-ar fi inventat. Cred
că nu există om care să anunţe cu o voce mai egală, mai fără
intonaţie orice eveniment bun sau rău, precum o face premierul-
flaşnetă sau premierul portavoce al preşedintelui.
„Proiectul noii legi a pensiilor ar putea fi înaintat
Parlamentului chiar luna aceasta, pentru a putea fi adoptat în această
sesiune parlamentară”, a anunţat, marţea trecută, pe acelaşi ton
neutru, premierul nostru de serviciu. El nu a uitat să adauge şi o
notă de speranţă sau mai bine zis să-şi adauge încă o temă veşnic
nerezolvată pe masa de lucru: „Trebuie să găsim cea mai bună
formulă, din punct de vedere financiar, pentru ca pensiile să poată fi
plătite în continuare în România.”
- 83 -
Cine ştie să ghicească printre rânduri intuieşte faptul că
această din urmă frază nu este deloc întâmplătoare. E ca şi cum un
singur om, evident, în afară de Preşedinte, trudeşte pentru binele
poporului. Adică ne mai face şi nerecunoscători!
Cum s-ar spune: „Vedeţi, eu muncesc aici şi nu am somn
pentru ca să vă pun pe masă o lege a pensiilor foarte bună, care să
egalizeze tot ce mişcă în ţara asta şi de abia am timp să găsesc şi
cele mai nimerite strategii ca să ieşim cu toţii din impas şi să plătim
în continuare pensiile actuale!”
Ei, de ce vă aduce aminte fraza asta? Nu de ceea ce anunţa, pe
un ton sumbru, domnul preşedinte Băsescu înainte de a fi reales? Că
nu mai sunt bani pentru nimic, nici pentru salarii, nici pentru pensii?
O altă găselniţă a Guvernului, mică, aşa cum poate fi o idee în
vremuri de criză, este şi aceea că nu se va putea indexa în acest an cu
rata inflaţiei decât pensia socială minimă, de 350 de lei, şi eventual să
se majoreze cele mai mici pensii prin intermediul unui Fond de
iniţiativă socială. Fond care nu se ştie cum va fi identificat şi de către
cine. Ne spune tot din adâncul reflecţiilor sale optimiste premierul.
„La acest moment România îşi permite să indexeze cu rata
inflaţiei doar pensia socială minimă”, a spus Boc. Dar, una caldă,
una rece, nu a uitat să ne aducă în contrapartidă personajul nostru.
„Semnele sunt îmbucurătoare. Prezentăm credibilitate internaţională
pentru mediul de afaceri internaţional, pentru atrageri de investiţii
străine”, a trâmbiţat omul zilei, care începe să amintească suspect de
mult de oamenii-flaşnetă care anunţau altădată pe străzile Capitalei
toate ştirile zilei: de la înfiorătoarea crimă din strada Pacientiei până
- 84 -
la găsirea căţelului, pierdut cu două săptămâni în urmă, al madamei
Piscupescu.
Acest nou Farfuridi a făcut un maraton al declaraţiilor de
marţi, adăugând că, după discuţiile cu reprezentanţii asociaţiilor de
pensionari privind proiectul de lege al sistemului unitar de pensii, o
decizie în privinţa unei eventuale majorări a celorlalte pensii, altele
decât pensia socială minimă, va fi luată de-abia în luna aprilie.
Cum s-ar spune, până în aprilie, pensionarii trebuie să se
hrănească precum cămila în deşert, din proviziile acumulate peste
vară. Şi iarna continuă, la fel de lungă şi grea. Norocul domnului
Boc este acela că sărmanii pensionari, de mult ce au strâns cureaua
încă de când erau calici ca salariaţi, îşi permit să reziste la vremuri
grele, de calicie guvernamentală şi când sunt lăsaţi la vatră.
Îmi amintesc de un fapt inedit care s-a întâmplat pe scara
blocului în care locuiesc, o întâmplare cu efect de parabolă, pe care
simt nevoia să v-o împărtăşesc şi dumneavoastră.
Un institut de sondare a opiniei publice şi-a trimis oamenii pe
teren să afle cum îşi drămuiesc pensionarii coşul zilnic şi dacă le
ajung banii de pensie.
Domnul Gheorghe Popescu, administrator al unui bloc din
Capitală, a răspuns cel mai bine, în opinia vizitatorului său, având aşa
un simţ al economiei, încât a câştigat până şi un premiu de la firma în
cauză. Deloc copleşit de vicisitudinile vieţii, el a reuşit să explice, cu
creionul pe hârtie, că îi mai şi rămân bani din pensie după ce cumpără
cele necesare traiului. Ba mai mult, a spus că nu găseşte nicio vină
- 85 -
statului că nu îi dă o pensie mai mare, pentru că e doar vina lui, a lui
nea Gheorghe, că nu a învăţat mai mult la vremea lui.
De ce v-am povestit acest lucru? Pentru că acest om este
exponenţial pentru categoria tuturor acestor oameni care „ştiu
dureros ce e suta de lei”, pentru că trăind în umilinţă atâţia ani, atât
ca salariat, cât şi ca pensionar, s-a gândit resemnat că este doar vina
lui că are o pensie atât de mică. Ca şi cum cei cu studii, medicii sau
profesorii, au pensii pe măsura efortului intelectual!!!
Cam la fel cum a gândit soldatul român din filmul „A 25-a
oră”, după romanul omonim al lui Virgil Gheorghiu, când s-a întors
de pe front şi şi-a găsit soţia însărcinată cu copilul unui ocupant rus.
Că o fi doar vina lui că nu a fost acasă la timp.
Domnul Paul Ichim:
Declaraţia politică este intitulată ,,Realităţile istoriei
contemporane româneşti şi consecinţele lor”.
Am luat în studiu ce s-a întâmplat în luna februarie.
Februarie provine din latinescul februaris, -aris, semnificând
purificarea, curăţirea, ritual care se face încă de la 1502.
Doar zăpada de afară care acoperă mizeria caută, măcar ea, să
purifice ceva, deoarece orice referire la evenimentele consemnate de
istoria contemporană din România nu are nicio legătură cu sensul
descris mai sus.
Astfel:
- În 07.02.1987 un decret al Consiliului de Stat impune măsuri
pentru raţionalizarea consumului de gaze naturale şi de energie
electrică, fiind menţionate şi măsurile punitive pentru depăşirea
- 86 -
consumurilor stabilite pentru populaţie, consumuri de altfel
insuficiente. Atunci se consuma în industria energofagă, însă pentru
că toţi munceam, dar şi tremuram în case, nu se consuma şomaj.
- La trei ani diferenţă, în 8.02.1990, Consiliul FSN emite
Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor
categorii de salariaţi. Deja industria era privită ca un morman de fiare
vechi şi se încerca ascunderea unei eventuale închideri a unităţilor,
precum şi apariţia şomajului sub masca pensionării anticipate.
- În 8.02.1991, Parlamentul adoptă o nouă lege a salarizării,
Legea nr. 14/1991, care a stat la baza dezechilibrării tuturor
criteriilor şi reperelor de ierarhizare a muncii până în ziua de azi.
Astăzi voi vorbi doar despre primul aspect consemnat,
respectiv măsura privind raţionalizarea consumului de gaze şi
energie electrică, stabilită în anul 1987.
Nu vă ascund faptul că voi aborda şi celelalte două aspecte, cât
de curând, mai ales că se pare că sunt forţat de realitate să le analizez.
Ce legătură ar fi între raţionalizarea din 1987 şi timpurile
prezente?
Aparent niciuna, fiindcă atunci vorbeam despre un comunism
barbar, iar acum vorbim despre o democraţie bezmetică. Atunci
raţionalizarea se stabilea prin decret, acum însă e autoimpusă şi asta
înseamnă pentru unii democraţie.
EON a cerut majorarea preţului la gaze cu 15%, iar Electrica a
cerut majorarea preţului la electricitate cu 12% de la 01.01.2010.
ANRE a fost de acord cu o creştere de 4,2% la preţul
curentului electric, iar în ceea ce priveşte preţul la gaze acesta s-a
promis că v-a rămâne neschimbat până la 01.04.2010.
- 87 -
Consumul excesiv de gaze, determinat de frigul din ultimul
timp, a determinat o creştere a importului de gaze, preţul din import
fiind mai mare decât cel din producţia internă.
Uniunea Europeană face presiuni asupra României pentru
alinierea preţului la gaze naturale, astfel încât nu putem şti cât vom
putea păstra acest preţ.
De altfel, ministrul secretar de stat din Ministerul Finanţelor
Publice spunea că va fi necesară o creştere a preţurilor la gaze, dar
şi la energie electrică, fapt consemnat de presă încă de săptămâna
trecută. În deplin consens, descriind coerenţa actualului Guvern,
şeful ANRE a ieşit şi a dezminţit de urgenţă această informaţie.
Nu doresc să comentez contrazicerile în declaraţii oficiale,
deoarece sunt mult prea obişnuit, din păcate, cu ele şi nu mai
prezintă o excepţie. Consider însă că este cinic să vorbeşti despre
scumpiri în plină iarnă deosebit de grea, fără o documentare
prealabilă extrem de bine făcută şi într-o conjunctură economică
extrem de nefavorabilă.
Populaţia activă din România scade pe zi ce trece, una dintre
statistici vorbind despre 300 de disponibilizaţi zilnic, la care se
adaugă cei mai bine de 700 000 de şomeri deja avuţi în evidenţă.
Eurostat consemna în anul 2008 că 23% dintre români trăiesc
la limita sărăciei, iar asta în anul în care înregistram o creştere
economică spectaculoasă, cu şomaj scăzut şi rezerve financiare
acceptabile. Cei mai ameninţaţi de sărăcie sunt bătrânii şi copiii,
dintre cei trecuţi de 65 de ani 69% trăind la limita subzistenţei.
- 88 -
În concluzie, la populaţia activă la care salariile scad sau în cel
mai bun caz rămân la acelaşi nivel, la şomerii care devin pe zi ce
trece tot mai mulţi, la bătrânii cu pensii mai mici de jumătate din
salariul mediu pe economie, ce folos că există gaze şi curent electric
când ei oricum nu şi le vor putea permite?
Şi atunci, ce diferenţă este între paranoia unui decret-lege de
raţionalizare dat de comunişti şi autoraţionalizarea democratică din
zilele noastre?
Ar fi demn de reţinut şi faptul că în 21.01.2010, la Madrid,
Comisia Europeană a lansat anul european de luptă împotriva
sărăciei şi excluziunii sociale. Acest fapt se datorează unei realităţi
crude în care 80 de milioane de europeni, adică 17% din populaţia
totală a Europei, trăiesc în prezent sub pragul de sărăcie.
România se află pe locul doi în Uniunea Europeană, după
Letonia, privind riscul de sărăcie.
Tot în acest clasament, Bulgaria se află pe locul trei, urmată de
Grecia, Spania şi Lituania.
În acest sens, fiecare stat a elaborat un plan propriu de luptă
împotriva sărăciei. Să fiu cinstit, chiar nu cred că România ar avea
la ora actuală o strategie în acest sens.
Despre pensionari, şomeri şi viitori şomeri, dar mai ales despre
inedita reformă a învăţământului românesc, în episoadele următoare.
Domnul Sorin-Serioja Chivu:
Declaraţia politică este intitulată ,,Moartea în doze de aparentă
fericire”.
- 89 -
Raymond Carter despre consumul de droguri: „nu este decât o
sinucidere în mai multe etape: un fel de sinucidere în serial”.
Omenirea a cunoscut dintotdeauna diferite modalităţi de a-şi
uita problemele pentru a cunoaşte, chiar dacă temporar, perioade de
uitare în care tot ce este dificil devine fără importanţă. Iar una dintre
principalele modalităţi a fost consumul de substanţe sau plante
halucinogene cu efect rapid şi direct asupra sistemului nervos.
Modernitatea le-a numit droguri, fie că sunt considerate uşoare
sau nu. Dar ceea ce în trecut era rudimentar şi cunoscut în cercuri
strâmte, acum a escaladat într-un adevărat flagel, devenit una din
cauzele majore ale mortalităţii pe glob.
Iar când plantele halucinogene s-au dovedit a fi insuficiente
s-au creat în mod artificial substanţe atât de nocive şi degradante
pentru om, încât cu greu se mai poate controla ceva – aşa-numitele
„droguri grele”.
În aceste momente, România se confruntă cu un val de
probleme create de consumul diferitelor plante halucinogene care nu
au intrat sub incidenţa legii împotriva traficului şi consumului ilicit
de droguri, dar care se dovedesc a fi extrem de periculoase,
provocând îmbolnăviri sau chiar moartea celor care le-au consumat,
principalele victime fiind adolescenţii.
Sursa acestor „elixiruri” dătătoare de moarte: magazinele de
vise, o denumire deloc întâmplătoare, dar cu nişte conotaţii total
diferite de ceea ce numele lor vrea să sugereze, acestor magazine
potrivindu-li-se mai bine denumirea de „magazine de păcăleală,
iluzii şi coşmar”.
- 90 -
Argumentele pro în acest caz? Faptul că ţări europene au
reglementat legal consumul de droguri uşoare.
Dar ceea ce militanţii „uită” este că aceste ţări au un nivel diferit
de cultură, de educaţie şi legi clar definite. România nu îşi poate
permite în acest moment să se joace cu viaţa oamenilor şi să lase la
voia întâmplării un aspect care din an în an devine mai primejdios.
Românii nu au încă educaţia a ceea ce un drog înseamnă, aşa cum
legea este încă ambiguă şi săracă în acest domeniu.
Până în prezent, în legislaţia românească există câteva norme
juridice exacte care reglementează infracţiunile de trafic de droguri,
administraţia ilicită a acestora, precum şi traficul de precursori şi de
substanţe toxice necesare fabricării de droguri (Legea nr. 143/2000).
Pentru a putea lua orice măsură, de orice fel, asupra acestui
flagel, este necesară mai întâi definirea corectă a conceptului de
drog – indiferent că este caracterizat de plante halucinogene sau
substanţe chimice, de denumirea de „uşor” sau „greu”.
Articolul 1 din Legea privind combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri, Legea nr. 143/2000, prevede
următoarele: „substanţe aflate sub control naţional – drogurile şi
precursorii înscrişi în tabelele-anexă nr. I – IV care fac parte integrantă
din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă
a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin
radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestei dintr-un
tabel în altul, la propunerea ministrului sănătăţii;”
Aşadar, nu se poate ajunge însă la modificări legislative fără
consultarea specialiştilor Ministerului Sănătăţii, care sunt primii care
- 91 -
pot identifica şi clasifica aceste substanţe pentru ca ele să fie trecute
pe lista interziselor, în colaborare cu Agenţia Antidrog.
De aceea, orice discuţii cu un caracter hotărâtor, privind
evenimentele din ultimele zile, nu pot fi decât speculaţii. Tocmai
acesta este şi motivul pentru care salut iniţiativa hotărâtă a
premierului Boc, care a cerut Ministerului Sănătăţii să finalizeze în
regim de urgenţă până miercuri, 10 februarie, actul normativ privind
interzicerea consumului de plante halucinogene, fără a mai aştepta
avizul Comisiei Europene, căci, aşa cum spune şi premierul, „o viaţă
este mai importantă decât un aviz”.
Totuşi, orice reglementare legislativă va trebui să aibă în
vedere şi legislaţia europeană, în condiţiile în care ţara noastră face
parte din Uniunea Europeană şi este necesară ralierea la legile sale.
Dar, dincolo de aspectele legislative, avem responsabilitatea de
a fi într-o continuă relaţie cu societatea civilă şi de a participa la
protecţia cetăţenilor prin educarea lor cu privire la acest pericol, care
naşte victime în primul rând dintr-o insuficientă informare asupra
riscurilor şi dintr-un grad scăzut de cultură vizavi de ceea ce un drog
reprezintă.
Numai o relaţie constantă şi bine organizată între Executiv,
Legislativ şi societatea civilă va permite, în primul rând,
conştientizarea asupra a ceea ce un drog înseamnă: educarea,
formarea şi legiferarea unei forme de moarte ce poate să fie
îndepărtată uşor.
Este timpul ca în şcoli să se vorbească mai mult despre
„moartea sub forma panaceului fericirii”, este timpul ca noi, adulţii,
- 92 -
să avem mai multă grijă de visele copiilor noştri, în aşa fel încât
fericirea să nu mai fie căutată într-o mână de plante care o promit.
Este timpul să fim conştienţi că din ce în ce mai mulţi cetăţeni
apelează la droguri, că sunt locuri în care ele se comercializează şi
se folosesc fără a fi luată nicio măsură.
Aşa cum este timpul să eliminăm lacunele asupra unor subiecte
cum este acesta al consumării drogurilor şi să nu ne mai prefacem că
ele nu există, deşi zi de zi apar şi mai multe semnale în acest sens.
Îi invit pe toţi cei care au putere de decizie şi pe toţi cei care
reprezintă modele în societatea română să se unească şi să declare
război plantelor care, sub ochii noştri, ne ucid copiii.
Domnul Sorin-Serioja Chivu:
Declaraţia politică se intitulează ,,«Interesul naţional» –
politica omniprezentului”.
„Interesul naţional derivă din identitatea naţională. Trebuie să
ştim cine suntem înainte de a ne şti interesele.” (Samuel Huntington)
România traversează de o perioadă destul de lungă deja o
etapă dificilă nu numai din punct de vedere economic, dar şi politic,
prin numeroasele destabilizări aduse actualei guvernări de către
opoziţia aflată acum şi ea în diferite mişcări de transformare.
La sfârşitul sesiunii trecute, am adus în atenţia dumneavoastră
importanţa interesului naţional, care ar trebui să fie pentru noi toţi
principala preocupare. Fie că am fost susţinut sau nu, eu mi-am
păstrat dezideratul, pe care nu îl voi abandona, indiferent de câte
critici mi se aduc sau cât ar fi de greu.
- 93 -
În orice ţară, interesul naţional ar trebui să fie cel care
primează în faţa intereselor de grup sau personale. Să nu uităm,
dragi colegi, că am fost aleşi de către popor şi pentru popor.
A venit timpul ca politica românească să se reinventeze şi să
capete o nouă linie. Aceea în care omul politic să fie capabil de
sacrificiu şi de uitare de sine.
Prea multă vreme aceste noţiuni au existat doar la nivel formal
sau demagogic. După 20 de ani de democraţie, a venit timpul ca
principiile acestea să fie respectate şi aplicate.
Astfel, eu vă reamintesc jurământul de credinţă făcut în faţa
dumneavoastră. Acela de a apăra şi aplica interesul naţional,
asigurându-vă că acesta va prima în întreaga mea activitate
legislativă din noua sesiune, şi nu numai.
În calitate de om politic cu experienţă, sunt de părere că ţara
noastră nu poate evolua dacă noi, cei direct responsabili pentru
soarta ei, nu suntem primii care nu solidarizăm la interesul naţional.
Acest apel înseamnă în primul rând conştientizarea statutului
nostru şi apoi aplicarea întocmai a jurământului pe care fiecare
dintre noi l-a făcut.
Să nu uităm că de fiecare dată cetăţenii ne acuză că noi,
politicienii, avem în vedere interesele proprii, uitându-le pe cele
care îi privesc pe ei.
Interesul naţional are multe valenţe, în funcţie de condiţiile
unui anumit moment, dar un lucru este cert. Întotdeauna el trebuie
să primeze.
- 94 -
A urmări interesul naţional nu presupune nici o lume paşnică sau
armonioasă, dar el permite fiecăruia dintre noi să ne definim
prerogativele în termen de putere, permiţându-ne să evaluăm realist
problemele statului şi să diferenţiem faptele politice de cele nonpolitice.
A aplica şi a urma interesul naţional este sinonim cu asigurarea
supravieţuirii şi siguranţei oricărui stat.
Acesta este motivul pentru care toţi ar trebui să facem din
interesul naţional instrumentul principal de acţiune în delimitarea
nevoilor şi identităţii statale.
Nu poţi urma interesele specifice atât timp cât cel naţional nu
este definit şi urmat.
De aceea, vă rog, stimaţi colegi, ca atunci când vorbim de acest
concept să lăsăm deoparte apartenenţele şi ideologiile şi să fim
conştienţi că, dincolo de orice alte diferenţe, atunci când vine vorba de
interesul naţional, tot ce ne desparte acum este necesar să dispară.
*
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Stimaţi colegi, trecem la punctul 2 din ordinea de zi...
Domnul senator Igaş. Procedură. Şi domnul senator Frâncu tot
pe procedură. Vă rog, domnule senator.
Domnul Traian-Constantin Igaş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mai mult pentru
stenogramă, că, la nivelul grupului, am depus un document la Biroul
permanent al Senatului, doar că în stenogramă nu se regăseşte.
Domnul senator Prodan Tiberiu-Aurelian îl înlocuieşte în
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală pe
- 95 -
domnul senator Gheorghe David. Am vrut să fac acest anunţ mai
mult pentru stenogramă, deoarece, v-am spus, documentul se află la
Biroul permanent. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Am luat notă de această informare din partea
Grupului parlamentar al PD-L.
Domnul senator Frâncu.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Un anunţ similar vrea să facă şi Grupului parlamentar al PNL
din Senat. Noi anunţăm, tot pentru stenogramă, că doamna senator
Minerva Boitan trece la Comisia pentru muncă şi protecţie socială
în locul domnului senator Vasile Nedelcu, fiind desemnată şi ca
vicepreşedintă a comisiei. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Domnilor senatori Igaş şi Frâncu, pentru a putea îndeplini, din
punct de vedere regulamentar, aceste înlocuiri este nevoie de un vot
al plenului.
De aceea, supun votului dumneavoastră – cu vot deschis, nu
cred că sunt complicaţii – propunerea făcută de liderul Grupului
parlamentar al PD-L de înlocuire în Comisia pentru agricultură,
silvicultură şi dezvoltare rurală.
Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abţine?
De asemenea, supun votului dumneavoastră modificarea
propusă de Grupul parlamentar al PNL, prin vocea domnului
senator Emilian Frâncu, privind trecerea doamnei senator Minerva
Boitan la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în locul
domnului senator Vasile Nedelcu.
- 96 -
Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abţine?
Cele două modificări au fost aprobate de plenul Senatului
României.
*
Iertaţi-mă, colegii m-au anunţat că la începutul şedinţei nu au
fost aprobate de către plen programul de lucru şi ordinea de zi de
astăzi.
După cum aveţi în mape, ordinea de zi de astăzi este cea
obişnuită pentru o zi de luni: declaraţii politice, proiecte de lege,
vot final şi, de la ora 18.00, transmisie directă radiodifuzată -
sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri.
Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vot deschis. Cine este
împotrivă? Cine se abţine? Vă mulţumesc. Ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru. Avem un program de lucru care
includepartea legislativă până la epuizarea acestui punct, apoi
întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă rog să votaţi. Vot deschis.
Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abţine? Vă
mulţumesc. S-a aprobat programul de lucru.
Domnul senator Chivu. Vă rog, domnule senator. Procedură?
Domnul Sorin-Serioja Chivu (din sală):
Un anunţ.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Un anunţ.
Domnul Sorin-Serioja Chivu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Distinşi colegi, conform Regulamentului, trebuie să anunţăm
componenţa Grupului de senatori mixt…(Râsete, discuţii),care este
- 97 -
compus din opt membri, respectiv: Iordănescu Anghel, Câmpanu
Liviu, Mărcuţianu Ovidius, Măgureanu Cezar-Mircea, Laurenţiu
Chirvăsuţă, Sorin-Serioja Chivu, Nedelcu Vasile, Grosu Corneliu. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoştinţă conducerea
acestui grup:
Lider de grup: Câmpanu Liviu;
Vicelider: Chivu Sorin-Serioja;
Vicelider: Măgureanu Cezar-Mircea;
Secretar: Mărcuţianu Ovidius.
(Din sala): Grup de senatori mixt? (Râsete, discuţii)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Să înţeleg că titulatura pe care doriţi să o
folosiţi în plen este de Grup independent mixt? Bun. Rog ca la
Biroul permanent de mâine să clarificăm şi titulatura, ca să nu existe
confuzii în adresare.
Am luat notă de această informare din partea senatorilor
independenţi.
*
Punctul 2 din ordinea de zi. Aprobarea procedurii de urgenţă
pentru un număr masiv de iniţiative legislative. Vă reamintesc faptul
că domnul ministru Iliescu este aici reprezentând Guvernul. De
asemenea, vreau să vă amintesc o cutumă pe care am folosit-o în
sesiunile precedente. Când există iniţiatorul sau iniţiatorii care susţin
un proiect de lege, plenul se va pronunţa asupra acelui proiect. În
condiţiile în care aceştia lipsesc, considerăm că nu s-au reunit
condiţiile necesare pentru a putea să procedăm la un vot în plen.
- 98 -
Aveţi în faţă un număr important de proiecte de lege:
- Proiectul de lege – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
Domnule ministru Iliescu, vă rog să ne prezentaţi punctul de
vedere al Guvernului. Microfonul 10.
Domnul Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului
pentru Relaţia cu Parlamentul:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori.
Vin în faţa dumneavoastră pentru a susţine necesitatea
aprobării procedurii de urgenţă pentru o lege extrem de importantă,
o lege despre care sunt convins că dumneavoastră aveţi suficiente
informaţii – o să adaug şi eu câteva – şi care face parte din acel
pachet negociat de Guvernul României cu Fondul Monetar
Internaţional, având ca termen de finalizare a dezbaterilor
parlamentare data de 31 martie 2010.
Realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare mai mici
presupune modificarea considerabilă a procesului bugetar, precum şi
reforme ale politicilor de venituri şi cheltuieli, o componentă a
acestei strategii fiind chiar legea despre care vorbeam, Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare.
Legea aduce cinci lucruri importante, despre care aş vrea să
vorbesc foarte pe scurt.
În primul rând, stabileşte proceduri îmbunătăţite de elaborare a
bugetelor multianuale; în al doilea rând, stabileşte limite privind
rectificările bugetare efectuate în cursul unui an; în al treilea rând,
prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale, cheltuielile de
- 99 -
personal şi deficitul bugetar; în al patrulea rând, creează un consiliu
fiscal care să asigure o analiză independentă şi de specialitate a
prognozelor macroeconomice şi bugetare şi, nu în ultimul rând,
creează cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi altor
obligaţii colaterale.
Fac precizarea că într-o dezbatere în procedură de urgenţă,
proiectul guvernamental va fi discutat în paralel cu cele două
iniţiative legislative aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC şi Grupului parlamentar al PD-L.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Cred că nu există niciun fel de discuţie. Este o lege extrem de
importantă. Practic, în Biroul permanent al Senatului am decis să
avem o discuţie simultană cu privire la acest proiect de lege
important. Două grupuri parlamentare au iniţiat proiecte de lege,
Guvernul, după consultarea Comisiei Europene şi a Băncii
Mondiale, are câteva elemente de noutate, convenite cu partenerii
noştri internaţionali.
De aceea, vă supun votului – electronic, de această dată –
propunerea ca acest proiect de lege să fie dezbătut în procedură de
urgenţă.
Vă rog să votaţi.
Cu 51 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi o abţinere,
majoritatea senatorilor au aprobat dezbaterea în procedură de
urgenţă a acestui proiect de lege.
- 100 -
Mulţumim domnului Iliescu pentru precizarea punctului de
vedere al Guvernului.
- Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru
desfăşurarea în condiţii de legalitate a alegerilor locale,
parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale, precum şi a
referendumului.
Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu.
- Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea
nr. 46/2008 privind Codul Silvic.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
Eu le parcurg extrem de rapid, pentru a putea fi sigur că
nu creăm vreo dificultate colegilor care au iniţiat astfel de proiecte
de lege.
- Propunerea legislativă privind modificarea părţii introductive
a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei
fizice şi sportului nr. 69/2000.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat pentru colectarea, sortarea, etichetarea,
depozitarea şi valorificarea în stare proaspătă sau pentru procesare a
legumelor şi fructelor.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat pentru transferul Pieţei de Gros S.A.
- 101 -
Bucureşti şi a centrelor de colectare a legumelor şi fructelor către
formele asociative ale producătorilor.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat pentru producerea de legume
proaspete în spaţii protejate.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor pentru colectarea, procesarea, stocarea şi
valorificarea laptelui sub forma produselor procesate.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Comisiei
Europene (CE) nr. 1857/2006 de aplicare a art. 87 şi 88 din Tratatul
ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii din
domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 70/2001.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
Acest subiect va reveni oricum pe agenda noastră datorită
specificului acestui tip de legislaţie.
- Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
Propunerea legislativă privind „Declararea zonei de amplasare
a monumentelor istorice din nordul Olteniei ca obiectiv de interes
naţional”.
- 102 -
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind sistemul unitar de pensii
publice.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
Probabil că proiectul nou de lege va permite o discuţie cu
privire la această temă.
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor.
Sunt prezenţi iniţiatorii? Nu.
- Propunerea legislativă privind regimul infrastructurii
reţelelor de comunicaţii electronice.
Nu sunt prezenţi iniţiatorii.
- Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Comisiei
Europene (CE) nr. 1857/2006 de aplicare a art. 87 şi 88 din Tratatul
ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii din
domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 70/2001.
Am avut această temă mai devreme. Nu sunt prezenţi
iniţiatorii.
- Propunerea legislativă pentru aprobarea cadrului general de
acordare a ajutoarelor de stat producătorilor agricoli, în
conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de
stat în sectorul agricol şi forestier 2007 – 2013.
Nu sunt prezenţi iniţiatorii.
- 103 -
- Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea
Legii nr. 491/2003 a plantelor medicinale şi aromatice.
Nu sunt prezenţi iniţiatorii.
- Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din
Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali.
Probabil că nu mai este de actualitate. Nu sunt prezenţi
iniţiatorii.
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi
unele măsuri privind realizarea locuinţelor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(Discuţii la masa prezidiului)
Îmi cer scuze. Domnul vicepreşedinte Pereş ne roagă să revenim
la a treia propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru
completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic.
Vă rog să reveniţi la prima pagină a ordinii de zi. Domnul
vicepreşedinte Pereş, ca iniţiator, ne propune să aprobăm ca această
propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgenţă.
Microfonul 2, domnule senator Pereş.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze încă o
dată pentru neatenţia mea.
- 104 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nicio problemă.
Domnul Alexandru Pereş:
Vreau să spun că este o propunere legislativă care revine, de
fapt, în plenul Senatului. Noi am aprobat în luna noiembrie această
propunere legislativă. La Camera decizională, Camera Deputaţilor, a
primit mai puţine voturi decât trebuia, fiind o propunere legislativă
care are caracter de lege organică.
Am revenit cu această propunere. Venim din nou în Senat, o să
susţinem la momentul respectiv, dar dorim şi din acest punct de
vedere procedura de urgenţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Vă supun votului propunerea ca această iniţiativă legislativă să
fie dezbătută în procedură de urgenţă.
Vă rog să votaţi.
Cu 56 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 2 abţineri, această
iniţiativă legislativă va fi dezbătută în procedură de urgenţă.
Pentru a încerca să optimizăm puţin lucrările noastre, aş dori
să întreb dacă există, pentru restul listei de proiecte aflate pe agenda
noastră de astăzi, iniţiatori pentru a susţine, în persoană, pentru a
putea să uşurăm munca colegilor noştri.
Vă rog, domnule senator, microfonul 2.
Domnul Sorin Fodoreanu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 105 -
Este vorba chiar de ultima propunere legislativă, Propunerea
legislativă privind reglementarea unor aspecte financiare ale
Programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul
Suceava”.
Nu o mai susţin, pentru că este tardiv şi deja am depus o cerere
de retragere la Biroul permanent.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult. Vom trata separat proiectele care sunt
propuse a fi retrase.
Domnule senator Laurenţiu-Florian Coca, vă rog, microfonul 4.
Domnul Laurenţiu-Florian Coca:
Este o iniţiativă legislativă de modificare a Legii minelor
nr. 85/2003.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă puteţi să ne indicaţi pe ce pagină şi la ce punct, ca să ne
putem îndrepta atenţia asupra acelei propuneri legislative. Legea
nr. 106/2008?
(Discuţii în sală)
Domnul senator Laurenţiu-Florian Coca ne indică Propunerea
legislativă pentru completarea Legii nr. 106/2008 privind
exproprierea pentru cauze de utilitate publică a terenurilor necesare
lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.
Aceasta este iniţiativa. Iniţiatorul fiind prezent în sală, supun
votului propunerea ca această iniţiativă legislativă să fie dezbătută
în procedură de urgenţă.
- 106 -
Vă rog să votaţi.
Cu 44 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 12 abţineri, şi
această iniţiativă legislativă va fi dezbătută în procedură de urgenţă.
Înţeleg că nu mai sunt alţi iniţiatori doritori să susţină
respectivele propuneri legislative.
*
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea solicitării de
retragere a unor iniţiative legislative.
Avem două astfel de iniţiative legislative:
- Propunerea legislativă privind Camerele de comerţ şi
industrie din România.
Vă supun votului propunerea de retragere a acestei iniţiative.
Vă rog să votaţi.
Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere,
solicitarea de retragere a iniţiativei legislative a fost aprobată de
plenul Senatului.
- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea
nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde
personalului propriu locuinţe de serviciu pe care acestea le au în
administrare.
Vă propun votului propunerea de retragere a acestei iniţiative
legislative.
Vă rog să votaţi.
Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere,
solicitarea de retragere a iniţiativei legislative a fost aprobată.
- 107 -
*
Stimaţi colegi, mi-a fost semnalat faptul că la punctul
precedent de pe ordinea de zi, o iniţiativă legislativă similară,
privind Legea responsabilităţii fiscale, va trebui să fie dezbătută tot
în procedură de urgenţă, pentru a avea toate cele trei iniţiative
dezbătute în acelaşi timp.
Este vorba de pagina 2, Propunerea legislativă – Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare (L81/02.02.2010).
Deci este vorba de iniţiativa Grupului parlamentar al PD-L cu
privire la răspunderea fiscală.
Vă supun votului aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă
şi pentru această propunere legislativă, pentru a finaliza complet
discuţia cu privire la acest proiect de lege foarte important.
Vă rog să votaţi.
Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, această
iniţiativă legislativă va fi dezbătută în procedură de urgenţă.
*
La punctul 4 din ordinea de zi avem nota privind transmiterea
unei iniţiative legislative Camerei Deputaţilor.
În conformitate cu prevederile art. 36 lit. (e) din Regulamentul
Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări şi ca urmare a hotărârii plenului Senatului se
transmite către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată,
următoarea iniţiativă legislativă:
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001.
- 108 -
Vă supun la vot această soluţie propusă de Comisia juridică,
de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi aprobată de Senat.
Vă rog să votaţi.
Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri,
această iniţiativă legislativă va fi transmisă Camerei Deputaţilor, ca
primă Cameră sesizată.
*
La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 315/2004
privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi
completările ulterioare.
Cu privire la procedura de vot, raportul comisiei a fost unul de
respingere. Este lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă supun votului raportul de respingere cu privire la această
propunere legislativă.
Vă rog să votaţi.
(Domnul senator Traian-Constantin Igaş solicită cuvântul.)
Domnul senator Igaş.
Domnul Traian-Constantin Igaş:
Domnule preşedinte,
Vă mulţumesc frumos.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România şi
modificările şi completările ulterioare este o iniţiativă a colegilor
UDMR. Noi am analizat-o mai mult, practic, astăzi, în şedinţa de
grup, şi am constatat că ar fi bine să o retrimitem la comisie pentru a
- 109 -
depune şi noi, ca grup, mai multe amendamente pe această
iniţiativă legislativă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Este şi punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR?
Da.
Considerăm atunci propunerea domnului senator Igaş, ca fiind
una care întruneşte şi punctul dumneavoastră de vedere.
Vă rog, domnule senator Corlăţean, Grupul parlamentar al
Alianţei Politice PSD+PC.
Microfonul 3, vă rog.
Domnul Titus Corlăţean:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Mai mult o întrebare adresată, eventual, comisiei sesizate în
fond, văd că termenul de adoptare tacită este 10 februarie a.c., şi
întrebarea mea este dacă timpul necesar pentru a retransmite la
comisie pentru dezbatere amendamente ne permite să venim în
timp util cu o nouă versiune.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Până la urmă, va trebui să vedem dacă plenul Senatului decide
retransmiterea la comisie. Sunt convins că, mâine, la Biroul
permanent, comisia se va putea, eventual, pronunţa cu privire la
termenul, cel puţin din punct de vedere formal, timp ar fi, dacă
- 110 -
există nevoie de timp suplimentar, sunt convins că la nivelul
comisiei se va avansa către Biroul permanent o cerere de dilatare a
timpului necesar.
Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la
comisie pentru eventuale modificări şi retransmiterea ei către plen.
Cu 62 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a
aprobat retrimiterea la comisie, dar cu mare atenţie, fiind vorba de
un termen de aprobare tacită, să încercaţi să vă încadraţi în
termenele regulamentare.
*
La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996.
Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este de respingere a
acestei propuneri legislative. Legea are caracter de lege ordinară,
Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Sunt intervenţii cu privire la această propunere legislativă?
Domnule preşedinte Petru Filip, doriţi să interveniţi pe acest
subiect sau rămâneţi pe punctul de vedere iniţial?
Şi comisia îşi menţine punctul de vedere iniţial.
Mai sunt intervenţii?
Vă rog, domnule senator Gunthner.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Trebuie să vă spun că această iniţiativă, practic, se referă la
nişte acte, documentaţii private care au fost preluate în mod abuziv
- 111 -
de către arhivele naţionale. Eu nu pot să cred că astăzi, când toate
imobilele, tot ce a fost, practic, preluat în mod abuziv, în Senatul
României să existe persoane care să aibă rezerve pentru ca
documente care au fost preluate în mod abuziv să poată să fie redate
proprietarilor iniţiali.
Eu cred că este o chestiune de bun-simţ şi, repet, nu cred că
cineva poate vota ca aceste acte preluate de regimul comunist, în
mod abuziv, să rămână în proprietatea statului, să nu fie retrocedate
proprietarilor iniţiali.
De aceea eu propun să aprobăm această iniţiativă care, practic,
adaugă trei cuvine la Legea Arhivelor Naţionale, şi anume ca actele,
acele documentaţii să poată fi redate proprietarilor iniţiali, actele
care au fost în custodie, până aici este legea, şi se adaugă, practic,
atât: „cele preluate în mod abuziv”.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator Gunthner.
Vă rog, domnule senator Gheorghe Bîrlea, aveţi cuvântul.
microfonul 2, vă rog.
Domnul Gheorghe Bîrlea:
Dacă vă mai amintiţi, noi am discutat o iniţiativă legislativă
asemănătoare cu cea pe care o avem supusă analizei. E vorba de
fondul de documente al Bibliotecii Academiei, solicitat pentru
restituire la Academia Română. După discuţia în plen, aşa cum vă
amintiţi, în pofida votului negativ de la comisie, plenul a hotărât că
Biblioteca Academiei este îndrituită să-şi recupereze fondul amintit.
- 112 -
În cazul de faţă, sunt câteva chestiuni care trebuie mai bine
precizate. Vă amintim că fondul Bibliotecii Academiei a fost preluat
printr-o hotărâre a Comitetului Central prin 1977. Aici sunt
invocate două decrete din 1971 şi 1974.
În Legea Arhivelor Naţionale, în art. 19, se precizează foarte
riguros că, odată intrat în fondurile arhivelor naţionale, orice
publicaţie, orice fond arhivistic nu mai poate fi restituit.
Deci este un articol prohibitiv din acest punct de vedere.
Sigur că principiul restituirii trebuie să se regăsească şi aici,
dar alte elemente de ordin practic cred că trebuie clarificate. E vorba
de conţinutul noţiunii de preluare abuzivă, cu titlu, pentru a nu
produce o agresivitate excesivă asupra fondurilor arhivelor
naţionale şi a dezorganiza munca unor cercetători care a fost foarte
serios făcută în ultimele două decenii şi, după cum bine ştiţi cu toţii,
chiar la nivelul acestei instituţii, există la ora actuală suficiente
condiţii pentru a răspunde solicitărilor celor interesaţi pentru accesul
la fonduri. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Lucrurile sunt destul de simple din punct de vedere
procedural. Suntem sesizaţi cu un raport de respingere din partea
comisiei.
Punctul de vedere al Guvernului a fost, de asemenea, negativ.
Doamna secretar de stat, vă menţineţi acest punct de vedere?
Microfonul 9, vă rog.
- 113 -
Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul
Administraţiei şi Internelor:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ne menţinem punctul de vedere negativ formulat de Guvern,
pentru considerentele invocate în cuprinsul acestuia. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Luăm notă de intervenţia domnului senator Günthner, dar
modalitatea de a putea tranşa acest subiect este votul asupra raportului.
Dacă votul asupra raportului va fi respingere, automat şi
iniţiativa este respinsă.
Dacă votul este diferit, automat se va relua conversaţia şi
eventualele precizări pot fi rezolvate ulterior.
Supun votului raportul de respingere, conform celor indicate
de reprezentaţii noştri şi ai Guvernului.
Vă rog să votaţi.
Vot pe raportul de respingere.
Cu 56 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 5 abţineri,
raportul de respingere a fost aprobat.
Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă de
plenul Senatului.
Vă mulţumesc.
*
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
- 114 -
Suntem într-o situaţie similară.
Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară,
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă rog, domnule preşedinte Petru Filip, punctul de vedere al
comisiei.
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia a analizat propunerea legislativă care, de fapt,
reaşează planurile de urbanism general sub formă de secţiuni şi
modalitatea de schimbare a lor, mai repede decât abordarea în întreg
a planului de urbanism general.
Comisia a analizat şi a dat un raport de respingere în
unanimitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnule secretar de stat Tanczos Barna, punctul de
vedere al Guvernului.
Domnul Barna Tanczos – secretar de stat în Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În ceea ce priveşte propunerea legislativă pentru modificarea
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu
modificările şi completările ulterioare, trebuie să vă precizez că
punctul de vedere al Guvernului este unul de respingere, având în
- 115 -
vedere că toate cele patru propuneri cuprinse în proiectul de lege
sunt inaplicabile în forma propusă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog. Microfonul 2.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedint.
Stimaţi colegi,
Singur, iniţiativa distinsului nostru coleg porneşte de la o
problemă reală întâmpinată de autorităţile locale, şi anume sumele
imense şi termenele de execuţie foarte lungi pentru planurile
urbanistice, dar se fac nişte confuzii, într-adevăr, se doreşte să se
elaboreze pud-urile pe aceleaşi secţiuni ca şi planul naţional de
amenajare a teritoriului or problemele se pun cu totul altfel, la alt
nivel, în planul naţional de amenajare a teritoriului, oraşele, practic,
a marca nişte puncte.
Foarte mulţi dintre dumneavoastră, ţin minte că anul trecut am
aprobat secţiunea de turism care, practic, era o enumerare a
localităţilor cu potenţial turistic, pe când la nivel de plan urbanistic
general, problemele care se pun sunt de regim de înălţime, de
procent de ocupare a teritoriului, de vecinătăţi, de însorire, sunt cu
totul alte probleme şi din acest punct de vedere cade această
asimilare, iar, pe de altă parte, în România, din păcate, problema
care se punea în legislatura trecută era că planurile de urbanism se
modificau cu prea mare uşurinţă, pentru că dânsul doreşte, cu
- 116 -
această elaborare pe secţiuni, să se faciliteze practic modificarea
planului urbanistic or ştim că există varianta cu planurile urbanistice
zonale care modifică planurile urbanistice generale pe anumite zone,
or elaborarea pe secţiuni ar complica numai această problemă.
Deci există o modalitate facilă de a modifica aceste planuri
urbanistice şi de aceea cred că este normal ca să respingem această
iniţiativă legislativă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Mai sunt şi alte intervenţii? Nu mai sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, conform
celor prezentate de colegii noştri.
Vă rog să votaţi.
Cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere,
raportul de respingere a fost adoptat.
Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
*
La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Din partea iniţiatorilor se doreşte?
Comisia? Vă rog, domnule preşedinte Petru Filip, aveţi
cuvântul.
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 117 -
Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere. De
fapt, propunerea legislativă doreşte o reglementare expresă a
modului în care se trec bunuri din patrimoniul administraţiilor
publice locale – şi mă refer la comune, oraşe, municipii – în cel al
consiliilor judeţene.
Până acum am fost sesizaţi, în primul rând, cu trecerea acestor
active, a acestor bunuri din domeniul public al statului în cel al
unităţilor administrativ-teritoriale.
Am luat şi am analizat această propunere legislativă în comisie
şi am ajuns la concluzia că actualul cadru legislativ soluţionează de
fapt aceste propuneri legislative cuprinse în această propunere de
modificare a Legii privind proprietatea publică, respectiv Legea
nr. 213/1998.
Considerăm că actuala formă prin care prin hotărârea
Guvernului, respectiv prin publicarea în Monitorul Oficial a acestor
transferuri de la unităţile administrativ-teritoriale locale, oraşe,
comune, la cel al judeţului, acoperă cadrul legislativ în totalitate.
Mai mult decât atât, sunt foarte multe lucruri, la ora actuală, de
soluţionat, privind patrimoniul public al judeţelor şi al unităţilor
administrative.
Ca urmare, am elaborat acest raport de respingere, în
unanimitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, doamna secretar de stat Irina Alexe, aveţi cuvântul.
- 118 -
Doamna Irina Alexe:
Domnule preşedinte, suntem de acord cu respingerea
propunerii legislative. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc şi eu.
Mai sunt intervenţii?
Domnul senator Tiberiu Günthner, urmat de domnul senator
Bălan.
Domnul Günthner Tiberiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Sigur, o iniţiativă similară am avut în ordinea de zi, anul
trecut, din partea colegilor senatori şi deputaţi din PSD, iar acum
avem o iniţiativă similară din partea colegilor din PD-L.
Eu cred că este o iniţiativă de bun-simţ. Este vorba ca
transferul proprietăţilor de la autorităţile locale către cele judeţene
să se facă cu acordul celor două consilii, locale şi, respectiv,
judeţene. Nu văd de ce ar trebui să se facă prin hotărâre de Guvern
acest transfer. Eu cred că este o chestiune de bun-simţ care merită să
fie promovată, mai ales, repet, a fost o iniţiativă şi din partea
colegilor din PSD, acum din partea colegilor din PD-L.
Mi se pare o iniţiativă absolut de bun-simţ ca să-şi dea acordul
consiliul care predă către cel care preia. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Pavel Bălan, din partea Grupului parlamentar
al PSD+PC. Microfonul 3.
- 119 -
Domnul Gheorghe-Pavel Bălan:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Într-adevăr, a mai fost o propunere legislativă cu foarte multe
asemănări cu cea prezentată şi, din păcate, cu aceeaşi poziţie a
Guvernului, de respingere a acestei iniţiative.
Aş vrea să întreb reprezentanta Guvernului, care vorbeşte
foarte des despre descentralizare şi autonomie locală, dacă aceste
fapte chiar se doresc, având în vedere că prin această iniţiativă cei
din administraţia publică locală şi judeţeană doresc numai atestarea
dreptului de proprietate. Cred că este firesc să facem acest minim de
descentralizare şi atestarea să se facă la nivelul consiliului judeţean,
dorinţa dânşilor fiind generată, de fapt, de perioada de timp foarte
mare din momentul propunerii şi până la publicarea în Monitorul
Oficial. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Doamna secretar de stat, vă rog.
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş dori să răspund la ambele întrebări.
Se face, de fapt, o confuzie între transferul dreptului de proprietate
între unităţile administrativ-teritoriale, care şi la acest moment este
posibil pe baza legislaţiei în vigoare, adică Legea nr. 213/1998,
respectiv Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Deci
transferul se face prin hotărâre a consiliului local, nu Guvernul face
transferul între unităţile administrativ-teritoriale. La Guvern ajung doar
- 120 -
hotărârile de atestare a domeniului public al unităţilor administrativ-
teritoriale pe procedura care este prevăzută în Legea nr. 213/1998.
Acum, prin această propunere legislativă, nu se aduce o soluţie
unitară, în sensul că atestarea pentru domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale, adică al comunelor, oraşelor, municipiilor,
ar putea să se realizeze prin hotărârea consiliului judeţean, dar
atestarea bunurilor din domeniul public judeţean cine o face? Deci
sunt mai multe chestiuni care nu sunt reglementate şi nici clarificate
în această propunere legislativă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Mai sunt alte comentarii?
Subiectul rămâne, în continuare, un subiect complex. Eu cred
că dacă din partea unor grupuri parlamentare revine această
problemă, există o anumită sensibilitate, şi, în mod evident, nu cred
că, în acest moment, putem să ne aplecăm mai în profunzime, dar
sunt convins că această temă va reveni în dezbaterea publică,
inclusiv în spaţiul deciziilor guvernamentale şi parlamentare.
În condiţiile în care nu mai sunt alte intervenţii, supun votului
raportul de respingere a acestei propuneri legislative.
Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.
Cu 55 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 2 abţineri,
raportul nu a întrunit numărul minim necesar de voturi, fiind vorba
de o lege organică.
- 121 -
Supun votului, în continuare, în condiţii, repet, de lege
organică, propunerea legislativă.
Vă rog să vă pronunţaţi prin vot cu privire la această
propunere legislativă.
Vă rog să votaţi.
Cu 8 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă şi 2 abţineri,
propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi
pentru a putea fi adoptată.
Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să
vegheze, inclusiv la Grupul parlamentar al UDMR, existând o
prezenţă mai mare în sală decât ceea ce vedem pe ecran, fiind vorba
de legi organice în continuare, rog liderii grupurilor să-şi mobilizeze
colegii şi colegele pentru a putea avea numărul necesar de colegi
pentru a ne pronunţa.
*
Punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.
Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este raport de
respingere. Domnul preşedinte Greblă îmi confirmă menţinerea acestui
punct de vedere. Este o lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.
Supun dezbaterii plenului Senatului această propunere
legislativă, în condiţiile în care există dorinţa de a susţine cu
argumente pro sau contra aceste puncte de vedere.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări –
domnul senator Greblă este aici, cu noi – îşi menţine raportul… A,
raportul nu a fost discutat.
- 122 -
Vă rog. Microfonul 7.
Domnul senator Coca Laurenţiu. Microfonul 6.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Pe scurt, în această iniţiativă legislativă era vorba că, de multe
ori, în momentul când ai nevoie de declaraţiile vecinilor, dacă
aceştia îţi ocupă abuziv o parte din …
Este vorba de altă lege.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu, nu, este vorba de modificarea Legii nr. 18/1991.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
… de obligaţia de a-l cultiva.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule preşedinte Greblă, vă rog. Microfonul 7.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Nu avem nici iniţiatori, nu avem nici reprezentanţi ai
Guvernului pe banca ministerială, dar vreau să vă spun că această
propunere legislativă este rodul preocupării unor colegi deputaţi şi
senatori ca terenurile cu destinaţie agricolă să poată fi şi muncite
corespunzător. Din păcate calea pe care au ales-o pentru finalitatea
bună urmărită a fost să reglementeze din nou o situaţie pe care o
avem reglementată prin Legea nr. 18/1991, dar nu este respectată şi
aplicartă ei în practică.
Din acest punct de vedere Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări, cu avizele corespunzătoare de la
- 123 -
celelalte comisii, inclusiv al Guvernului, a considerat necesar să vă
supună spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a
propunerii legislative, cu menţiunea că Senatul este prima Cameră
sesizată, iar legea face parte din categoria celor organice.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator Gheorghe David, vă rog. Microfonul central.
Domnul Gheorghe David:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
De fapt, este o propunere legislativă care are partea juridică
însă din punct de vedere tehnic ar trebui să fi fost la Comisia pentru
agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Sigur că a fost dat un
aviz, cred.
Ce urmăreşte, de fapt, această propunere legislativă? Pe de o
parte, cultivarea terenurilor agricole în ţara noastră. E o discuţie de
multă vreme. Nu ar fi rău, ar fi foarte bine să putem cultiva toate
aceste terenuri, mai ales că ele nu numai că nu ne aduc beneficii, dar
România este considerată ca ţara cu cel mai mare grad de
îmburuienare din Europa. Este o problemă pe care trebuie să o avem
în atenţie nu numai noi, dar să-i ajutăm şi pe specialiştii din această
ţară, ca să putem găsi o soluţie.
Pe de altă parte, are în vedere protecţia solului şi acest lucru
este foarte bun şi important pentru România. Ceea ce se propune
aici să se execute, lucrările solului, printr-o metodă agrotehnică,
de-a lungul curbelor de nivel este, de asemenea, foarte important.
Numai că, la ora actuală, parcelele care sunt, solurile sunt foarte
- 124 -
mici, fărâmiţate şi chiar sunt pe o direcţie cu latura pe verticală, şi
nu pe orizontală, motiv pentru care această metodă este foarte greu
de realizat în foarte multe situaţii. Deci, din punct de vedere tehnic,
această propunere legislativă nu se poate să fie favorabilă.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul senator Günthner Tiberiu. Rog şi reprezentanţii
Guvernului, dacă binevoiesc să dea atenţia cuvenită Senatului…
Domnul Günthner Tiberiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Sigur, este o propunere de bun-simţ ca terenurile să fie cultivate,
dar mă întreb dacă nu putem să le oferim piaţă de desfacere, cum
putem obliga deţinătorii de terenuri să cultive terenurile şi, până la
urmă, eventual, să rămână cu produsele în depozit.
Cred că pentru a-i obliga trebuie să le asigurăm piaţă de
desfacere. Ştiu că în Occident există ţări unde se plăteşte
deţinătorilor de terenuri special ca să nu le cultive pentru că nu
există piaţă pentru ele.
Deci fără a asigura piaţa de desfacere, nu cred că stă în
picioare o asemenea propunere. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul senator Corlăţean. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlăţean:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 125 -
Stimate colege, stimaţi colegi,
Fără să am pretenţia că sunt un specialist în acest domeniu,
departe de mine, trebuie să constat că este vorba de un subiect
extrem de important şi de actualitate şi pentru România. Din acest
punct de vedere, eu aş vrea să salut prezenţa Guvernului şi a
reprezentanţilor săi la această dezbatere importantă, în baza a ceea
ce domnul prim-ministru Emil Boc ne-a promis, mai zilele trecute,
dându-ne asigurări ferme cu privire la reprezentarea Guvernului şi,
din această perspectivă, aş fi foarte interesat să aflu părerea
reprezentantului Guvernului pe care cred că-l văd sau cred că nu, nu
ştiu dacă-l văd foarte bine, să avem punctul de vedere al Guvernului
cu privire la această propunere legislativă.
Mulţumesc. Nu aştept, neapărat, un răspuns, având în vedere
circumstanţele. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Este o aluzie destul de străvezie. Adresez rugămintea
membrilor Guvernului, care sunt prezenţi ca senatori, să transmită
această rugăminte către primul-ministru, pentru o corectă
reprezentare a Executivului la şedinţele noastre de plen.
În consecinţă, punctele de vedere fiind exprimate, supun
votului raportul de respingere a acestei propuneri legislative.
Vă rog să votaţi. Este lege organică.
64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere.
Ca atare, neîntrunind votul majorităţii, necesar pentru
propuneri legislative de natură organică, supun la vot propunerea
legislativă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.
- 126 -
Cu 5 voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, nici
propunerea legislativă nu a întrunit numărul minim necesar de
voturi.
*
Punctul 10 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind
înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi
Reglementare în Comunicaţii.
Este un subiect vechi şi actual, în acelaşi timp.
Vă reamintesc faptul că în şedinţele noastre din 9 noiembrie şi
8 decembrie 2009 am supus votului atât proiectul de lege pentru
aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, cât şi proiectul de
lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Fiind
lege organică, nu s-a reuşit întrunirea numărului minim necesar de
voturi.
Suntem Cameră decizională. Este un subiect de importanţă
deosebită şi în relaţia cu Bruxelles-ul, şi în relaţia cu un sector de
activitate economică deosebit de important. De aceea aş dori să
solicit tuturor celor care sunt prezenţi puţină atenţie cu privire la
acest subiect care este în atenţia noastră de mult prea multă vreme şi
să încercăm să ne pronunţăm pentru a putea să avem o decizie clară
cu privire la acest proiect de lege.
Vă reamintesc faptul că este o lege organică şi că reluăm votul
asupra acestui proiect de lege cu care am fost sesizaţi în două
rânduri deja.
- 127 -
De aceea, îi rog pe toţi colegii, inclusiv pe membrii
Guvernului care sunt prezenţi, să acorde atenţie acestui subiect,
inclusiv pe colegii care au relaţie cu comunităţile româneşti din
străinătate şi cu delegaţia moldovenească aflată la Bucureşti, să ne
pronunţăm cu privire la acest proiect de lege.
Vă rog să votaţi.
55 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi nicio abţinere …
În condiţiile respective, supun votului dumneavoastră varianta
opusă.
Din sală: Listă pentru liderii de grupuri parlamentare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Grupul parlamentar al UDMR solicită listă pentru toţi liderii
de grupuri parlamentare.
În condiţiile votului pe care l-aţi exercitat, supun votului
dumneavoastră varianta opusă, respingerea ordonanţei de urgenţă a
Guvernului, transformarea proiectului de lege privind aprobarea
acestui proiect de lege într-un proiect de respingere. Vă rog să
votaţi.
Înainte de a vă pronunţa votul, am senzaţia că nu a existat o
suficient de clară înţelegere. Deci în varianta contrară, pentru a
putea să exercitaţi un vot împotriva respingerii acestui proiect de
lege, votul este împotrivă. De aceea, vă rog să vă pronunţaţi încă o
dată cu privire la acest proiect de lege, pentru a putea fi clarificat.
Vă rog să votaţi.
Cu 23 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă şi nicio
abţinere, nici această formulă nu a funcţionat.
- 128 -
Am o solicitare după acest vot neconcludent a treia oară, am o
solicitare către liderii de grupuri parlamentare. Vă rog să aveţi o
întâlnire, poate înainte de Biroul permanent de mâine. Este un
subiect care, de data aceasta, ţine de o obligaţie europeană a ţării
noastre şi am rugămintea să aveţi acest dialog pentru a putea ca
mâine, la Biroul permanent, să încercăm să reprogramăm şi să
existe puţin mai multă claritate din punct de vedere al acestui
subiect. Rog viceliderii Grupului parlamentar al PSD să aibă această
conversaţie pentru a putea să avansăm. Este un subiect care este
deja restant pe agenda noastră de obligaţii externe.
*
La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009
privind desfiinţarea Cancelariei prim-ministrului şi stabilirea unor
măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.
Este tot reluare de vot. A fost adoptat tacit de Camera
Deputaţilor. A fost dezbătut în şedinţele noastre de plen din 17 iunie,
7 septembrie, 9 noiembrie, 8 decembrie 2009. Fiind vorba de lege
organică, nu a întrunit numărul necesar de voturi.
În aceste condiţii, fiind lege organică, iar Senatul fiind Cameră
decizională, vă propun reluarea votului asupra acestui Proiect de
lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 27/2009. Vă reamintesc că avem nevoie de 69 de voturi
minimum pentru a aproba o astfel de ordonanţă. Vă rog să votaţi.
Cu 51 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi o abţinere,
proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.
- 129 -
Supun votului dumneavoastră transformarea acestui proiect de
lege în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a
Guvernului. Vă rog să votaţi.
Cu 29 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi nicio
abţinere, nici această variantă nu a întrunit numărul minim necesar
de voturi.
Şi pe acest subiect rog liderii de grupuri parlamentare să se
consulte. Nu mai ştiu dacă există în acest moment acel grad de
actualitate care a făcut această temă mult mai sensibilă din punct de
vedere politic.
Vă rog să vă consultaţi pentru a putea să avem un punct de
vedere cu privire şi la acest subiect.
*
La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008
pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei „Colegiul
Naţional de Afaceri Interne”.
Este vorba de o situaţie similară cu privire la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 cu privire la funcţionarea
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Fundaţia
„Colegiul Naţional de Afaceri Interne”.
Vă reamintesc faptul că a fost adoptat tacit de Camera
Deputaţilor. În şedinţe succesive am supus la vot această ordonanţă
de urgenţă şi proiectul de lege. Legea este organică, iar Senatul este
Cameră decizională.
- 130 -
Vă propun să reluăm votul şi cu privire la acest proiect de
lege. Vă rog să votaţi.
Cu 69 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 2 abţineri,
proiectul de lege a fost adoptat. (Aplauze în sală)
*
La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008
privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind
organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din
domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a
Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”.
Este o temă la care am fost sesizaţi de Preşedintele României
cu solicitare de reexaminare. Vă reamintesc că raportul comisiei
este de respingere a cererii de reexaminare transmisă de Preşedintele
României. Senatul este primă Cameră sesizată. Este o lege organică
pentru care vă solicit să reluăm votul. Vă reamintesc faptul că avem
în faţa noastră raportul de respingere care este supus votului
plenului Senatului României. Vă rog să votaţi.
Cine este în favoarea respingerii?
Cu 29 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi 2 abţineri,
raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Supun votului dumneavoastră cererea Preşedintelui României
cu privire la reexaminarea acestui proiect de lege. Vă rog să votaţi.
49 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.
Nu a fost întrunit numărul necesar de voturi.
- 131 -
Îi rog pe liderii de grupuri parlamentare să se consulte şi pe
acest subiect. Suntem primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor
fiind Cameră decizională privind acest subiect.
Rog staff-ul parlamentar să verifice dacă informaţia pe care o
am în mapă cu privire la faptul că Senatul este primă Cameră
sesizată este corectă.
Doamna Doina Silistru, secretar de şedinţă (de la tribună):
Este corectă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog să verificăm pentru o discuţie în Biroul permanent cu
privire la calea de urmat referitor la acest proiect de lege.
*
Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă
pentru modificarea şi completarea alin. (1) şi (2) ale art. 8 din
Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.
Vă reamintesc faptul că a fost dezbătută în şedinţa plenului din
data de 3 februarie 2010. Raportul comisiei este de admitere, cu
amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din
categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu
amendamentele admise. Vă rog să votaţi.
Cu 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere,
raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă cu
amendamentele aprobate. Vă rog să votaţi.
- 132 -
Cu 71 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri,
propunerea legislativă a fost adoptată.
Va fi transmisă Camerei Deputaţilor.
*
La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.
Este o propunere legislativă care a fost dezbătută în şedinţa
plenului Senatului din data de 3 februarie 2010. Raportul comisiei
este de admitere, fără amendamente. Propunerea legislativă face
parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră
sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi propunerea
legislativă, fiind vorba de un raport fără amendamente. Vă rog să
votaţi.
Cu 28 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 3 abţineri,
raportul şi propunerea legislativă nu au întrunit votul majorităţii
senatorilor.
*
La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Am discutat această propunere legislativă pe data de 3
februarie 2010. Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu
un amendament admis. Propunerea legislativă face parte din
categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
- 133 -
Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor, cu
amendamentul admis. Vă rog să votaţi.
Cu 71 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abţinere, raportul
comisiilor, cu un amendament, a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog
să votaţi.
Cu 72 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri,
propunerea legislativă a fost adoptată.
*
La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea
creşterii copilului.
Este situaţie similară. Propunerea legislativă a fost dezbătută
în data de 3 februarie 2010 în plenul Senatului. Raportul comisiei
este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria
legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog
să votaţi.
Cu 67 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi nicio abţinere,
raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog
să votaţi.
Cu 13 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă şi 2 abţineri,
propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi.
- 134 -
*
La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 211/2007
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2006
privind Inspecţia Socială.
Avem un raport de respingere, propunerea legislativă are
caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Cu 71 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere,
raportul de respingere a fost adoptat, iar, implicit, propunerea
legislativă a rost respinsă.
*
La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi abrogarea art. II din
Legea nr. 261/2008.
Această propunere legislativă a fost dezbătută de Senat la data
de 3 februarie 2010. Are raport comun de respingere, caracter de
lege organică şi suntem prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
- 135 -
Cu 73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri,
raportul de respingere a fost adoptat, iar, implicit, propunerea
legislativă a fost respinsă.
*
La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă privind promovarea producerii de energie din surse
regenerabile şi pentru încurajarea economisirii resurselor energetice.
Această propunere legislativă a fost dezbătută în plenul
Senatului pe data de 3 februarie 2010.
Raportul comisiei este de respingere. Este o propunere legislativă
cu caracter de lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri,
raportul de respingere a fost adoptat, şi, implicit, propunerea
legislativă a fost respinsă.
*
La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al
României nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
Dezbaterea asupra acestei propuneri legislative a avut loc pe
data de 3 februarie 2010. Avem un raport de respingere cu
amendamente respinse, iar propunerea legislativă are caracter de
lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.
- 136 -
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
Cu 75 de voturi pentru niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul
a fost adoptat şi, implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.
Stimaţi colegi,
Cu aceasta am epuizat partea de legiferare de astăzi.
Doresc să adresez rugămintea domnului senator Alexandru
Pereş, vicepreşedinte al Senatului, să preia conducerea şedinţei
pentru partea de întrebări-interpelări, vă reamintesc, radiodifuzate,
în condiţiile în care eu şi domnul vicepreşedinte Teodor-Viorel
Meleşcanu suntem angajaţi într-o acţiune de reprezentare a
Senatului României.
Urmează două sau trei minute de pauză, după care vom intra
în secţiunea de întrebări-interpelări. Rog şi pe reprezentanţii
Guvernului să revină la masa Executivului. Vă mulţumesc.
(Pauză)
* (După pauză)
(Conducerea şedinţei plenului Senatului este preluată de
domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului).
Domnul Alexandru Pereş: Stimaţi colegi,
Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe.
Vă propun să trecem la ultima parte a şedinţei noastre de
astăzi, întrebări şi interpelări adresate reprezentanţilor Executivului
şi, de asemenea, răspunsuri din partea Executivului la întrebările şi
la interpelările depuse de domnii senatori în săptămânile trecute.
- 137 -
Înainte de a da cuvântul colegilor noştri senatori vreau să vă
reamintesc, conform Regulamentului, că Grupului parlamentar al PD-
L pentru întrebări şi interpelări îi sunt repartizate 11 minute, Grupului
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC îi sunt repartizate 10 minute,
Grupului parlamentar al PNL îi sunt repartizate 6 minute, Grupului
parlamentar al UDMR îi sunt repartizate 3 minute, iar Grupul
parlamentar al senatorilor independenţi are la dispoziţie 3 minute. Am
rugămintea să încercaţi să vă încadraţi în aceşti timpi, pentru ca toţi
colegii senatori să-şi susţină întrebările şi interpelările, având în
vedere şi faptul că şedinţa noastră de astăzi este radiodifuzată.
Dau cuvântul domnului senator Dorel Jurcan – Grupul
parlamentar al PD-L. Urmează domnul senator Şerban Valeca –
Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
Domnul Dorel Jurcan:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Mihail Dumitru,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Interpelarea are drept subiect: Acordarea subvenţiilor conform
Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 295/2007.
În urma audienţelor susţinute la sediul cabinetului senatorial
am fost sesizat în următoarea problemă: Conform Ordinului
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 295/2007 subvenţiile
se acordă fermierilor cu peste trei capete bovine, care să aibă peste 6
luni, aflate în baza de date întocmită până la 31 ianuarie 2008. Cei
care au dobândit peste trei bovine după această dată nu mai au
- 138 -
dreptul la subvenţie. Astfel, fermierii care până la 31 ianuarie 2008
aveau minim trei bovine şi care, după această dată, le-au vândut iau
subvenţiile de la stat, iar cei care le-au dobândit după această dată
nu primesc nici măcar un leu. Numai în judeţul Vâlcea se
înregistrează peste 500 de cazuri. Data de referinţă amintită nu mai
reflectă realitatea, iar crescătorii de animale nu sunt stimulaţi în
vederea creşterii efectivului de bovine din gospodărie.
Stimate domnule ministru,
În concluzie, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu
privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care
dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator pentru operativitate.
Având în vedere că domnul senator Şerban Valeca nu mai
susţine întrebările adresate prim-ministrului şi ministrului
administraţiei şi internelor, dau cuvântul doamnei senator Doina
Silistru. Urmează domnul senator Emilian Frâncu – Grupul
parlamentar al PNL.
Aveţi cuvântul doamna senator.
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Am două întrebări.
Prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán,
ministrul sănătăţii.
Domnule ministru,
- 139 -
O serie de produse medicamentoase sunt puse în vânzare pe
piaţa românească fără controlul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului, iar altele, netestate suficient, sunt autorizate ca
suplimente alimentare. Printre aceste produse se numără şi pastilele
de slăbit, din ce în ce mai prezente pe piaţa românească, unele dintre
acestea conţinând amfetamine şi substanţe hepato-toxice.
Domnule ministru,
În acest sens, vă rog să-mi spuneţi, domnule ministru, ce
măsuri are în vedere Ministerul Sănătăţii pentru a asigura siguranţa
populaţiei, astfel încât pe piaţa românească să nu se mai
comercializeze produse medicamentoase sau naturiste neconforme
normelor în vigoare, iar avizul ministerului să fie o garanţie pentru
puritatea şi eficienţa produsului.
Solicit răspuns scris.
A doua întrebare este adresată domului Sebastian Teodor
Gheorghe Vlădescu, ministrul finanţelor publice.
Domnule ministru,
În prezent, între instituţii precum agenţiile judeţene pentru
prestaţii sociale, direcţiile finanţelor publice şi direcţiile de
trezorerie, funcţionează încă un sistem de plăţi destul de greoi, după
un model perimat şi care dovedeşte o lipsă de eficacitate şi coerenţă.
Deşi se prevede ca Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale să
treacă de la actualele aplicaţii informatice la noul sistem
informaţional integrat, deja creat, în ceea ce priveşte includerea şi
procesarea prestaţiilor în sistem nu se observă nicio îmbunătăţire.
În continuare se pierde foarte mult timp pentru deplasarea unor
- 140 -
persoane între aceste instituţii, iar, pentru că programul de întocmire
nu permite emiterea documentelor de plată decât cu data curentă, în
cazul unor erori în cadrul sistemului informatic actual, se ajunge la
pierderea respectivelor plăţi autorizate.
Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi comunicaţi,
domnule ministru, ce măsuri poate lua ministerul pe care îl
conduceţi în vederea eficientizării sistemului de plăţi informatizat şi
în cât timp preconizaţi a fi complet implementat.
Solicit răspuns scris. Mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, doamna senator.
Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu.
Domnul senator Sorin-Serioja Chivu este în sală? Nu este.
Vă rog, domnule senator.
Se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea, din partea
Grupului parlamentar al PD-L.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Prima întrebare este adresată domnului Radu Berceanu,
ministrul transporturilor şi infrastructurii.
Obiectul întrebării: Distrugerea drumului DN 7 Piteşti –
Râmnicu-Vâlcea.
Domnule ministru, DN 7, principala cale de acces dintre
municipiile Piteşti şi Râmnicu-Vâlcea, a suferit în această iarnă o
distrugere aproape completă. Prima cauză, deşi neoficială, este
- 141 -
folosirea unei cantităţi prea mari de sare pentru porţiunea respectivă
de drum. Pe lângă craterele uriaşe care îngreunează înaintarea
tuturor autovehiculelor, o porţiune de acostament de aproximativ 15
m s-a prăbuşit la începutul lunii ianuarie afectând glisierele de
protecţie care despart cele două sensuri de mers.
Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule
ministru, să-mi comunicaţi:
1. Intenţionaţi să demaraţi o anchetă pentru aflarea celor
vinovaţi de deteriorarea drumului, mai ales că acesta a fost de
curând reabilitat?
2. Se are în vedere reabilitarea de urgenţă a acestui tronson?
Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în
scris. Pot să o citesc şi pe a doua?
Domnul Alexandru Pereş:
Dacă este întrebare, da. Dacă este interpelare, nu.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu: A doua întrebare este adresată domnului Teodor Baconschi,
ministrul afacerilor externe.
Obiectul: Situaţia elevilor care învaţă în şcolile din Italia.
Domnule ministru, săptămâna trecută presa naţională a relatat
despre cazul unei fetiţe de 13 ani, rezidentă împreună cu familia ei
în Italia, la Solesino, Padova, care s-a aruncat de la etajul II al casei
în care locuia pentru că, citez: „duhnea a româncă”.
Fetiţa era supusă unor presiuni puternice din partea colegilor ei
de la şcoală, dar şi a unor profesori care se purtau urât cu ea, o
respingeau pentru că, citez iar: „este româncă şi nu are haine de
firmă”.
- 142 -
Din câte se pare, acesta nu este un caz izolat. Şi alţi copii
români din Italia fiind jigniţi de colegi, conform preşedintelui
organizaţiei „Alianza Romena A.S.A.R” Adrian Teodorescu.
Având în vedere cele menţionate, aş dori să-mi precizaţi,
domnule ministru, dacă:
1. Ministerul Afacerilor Externe are, la ora actuală, evidenţa
exactă a elevilor români, rezidenţi sau cu burse de studiu, înscrişi în
şcolile italiene şi, evident, dacă puteţi comunica numărul acestora.
2. Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziţia cetăţenilor
români, rezidenţi sau plecaţi la studii în Italia, o direcţie de informaţii
la care să se semnaleze astfel de cazuri pentru a se putea interveni?
3. Ce măsuri are în vedere ministerul pe care îl conduceţi
pentru a limita numărul de cazuri asemănătoare cu cel menţionat
mai sus ?
Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş: Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea.
Se pregăteşte domnul senator Petru Başa. Este în sală? Da.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Dumitru Oprea: Întrebarea este adresată domnului prof. dr. ing. Ioan
Dumitrache, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior.
Obiectul şi motivarea întrebării: Revistele naţionale,
recunoscute internaţional, sunt fără valoare pentru instituţiile
româneşti de evaluare.
- 143 -
În prezent, sunt reviste româneşti cotate ISEI sau indexate în
baze de date internaţionale, cu factori de impact care, în România,
pe baza criteriilor stabilite, nu sunt încadrate în clasificarea A sau
B+ din motive ce depăşesc uneori puterea de înţelegere: nu au trei
ani vechime, nu au fost transmise prin curier privat, nu mai este
valabilă evaluarea pe baza link-ului la baza de date indexată şi aşa
mai departe.
În aceste condiţii, domnule preşedinte, vă rugăm să ne comunicaţi:
1. Strategia pe care o aveţi în vedere pentru modificarea
sistemului de evaluare şi cotare a revistelor româneşti recunoscute
internaţional, adaptând setul de criterii la dinamica domeniului de
cercetare şi valorizare a rezultatelor din România.
2. Adaptarea indicatorului IC6 la tendinţele actuale de
valorificare a rezultatelor cercetării şi de publicare în reviste
naţionale şi internaţionale cotate ISI sau indexate în baze de date
internaţionale cu factori de impact.
Solicit răspuns în scris.
Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Petru Başa, întrebare adresată
Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
Se pregăteşte domnul senator Gheorghe David.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Petru Başa: Domnule preşedinte, interpelarea mea este adresată
Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, domnului
ministru Şeitan.
- 144 -
Obiectul interpelării: Solicitarea anulării Adresei nr. 875/GB/
09.02.2006, emisă de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei
Sociale.
În speţă, este vorba de un reprezentant al Colegiului meu
parlamentar, domnul Frâncu Liviu domiciliat în Târnăveni, judeţul
Mureş, care a făcut mai multe demersuri, unele dintre acestea la
cabinetul parlamentar Başa Petru, unele mai vechi, chiar şi la fostul
minister, în vederea anulării acestei adrese privind aplicarea
Decretului-Lege nr. 118/1990, coroborat cu prevederile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999.
Justificarea petiţionarului este legată de faptul că, prin
Legea nr. 568/2001 pentru completarea şi aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de
luptător în rezistenţa anticomunistă, persoanelor condamnate pentru
infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor
împotriva cărora au fost dispuse măsuri administrative abuzive,
conform pct. 8, „La art. 3 după lit. e) se introduce lit. f) cu
următorul cuprins: exmatricularea din şcoli, licee şi facultăţi”.
Prin Legea nr. 568/2001 categoria sus-menţionată face parte
integrantă şi se încadrează, la fel ca celelalte 5 categorii, beneficiind
de aceleaşi drepturi, fără discriminare.
În adresa la care dumnealui face referire, ministerul dispune
acordarea drepturilor prevăzute la art. 6 tuturor celor şase categorii
de persoane, dar, în acelaşi timp, dispune acordarea drepturilor
prevăzute la art. 2 numai pentru cinci categorii, anulând acest drept
pentru cei prevăzuţi la art. 3 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a
- 145 -
Guvernului nr. 214/1999 modificată şi completată. E un pic
complicat, dar...
În aceste condiţii, vă solicităm a ne preciza, în scris, dacă
adresa nr. 875/GB/09.02.2006 emisă de minister poate fi anulată,
în condiţiile în care este considerată discriminatorie de către
petiţionarul sus-amintit.
Cu deosebită consideraţie, senator Başa Petru. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Gheorghe David.
Urmează ultimul senator la sesiunea întrebări, domnul senator
Vasile Pintilie.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Gheorghe David:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Întrebarea mea este adresată prim-ministrului Emil Boc.
Domnule prim-ministru, conform legislaţiei în vigoare,
respectiv Legea nr. 84/1995, studiul disciplinelor de specialitate se
realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Aceste prevederi sunt valabile pentru şcolile vocaţionale, în
special la muzică, unde activitatea nu se desfăşoară în exclusivitate
cu întreaga clasă, deoarece aceste şcoli sunt concepute pe clase,
grupe şi individual. Din aceste considerente, costul per elev, per
preşcolar, per an, este mult mai mare comparativ cu şcolile normale,
motiv pentru care solicit o mărire cu 50% a coeficientului de
- 146 -
diferenţiere pentru învăţământul primar vocaţional, gimnazial
vocaţional şi liceal de artă şi muzică, conform celor prevăzute în
anexa 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1618 din 23.12.2009.
De asemenea, cred că ar fi necesară o reevaluare naţională a
acestor şcoli, în funcţie de performanţa realizată în ultimii ani,
întrucât unele dintre ele, probabil, nu-şi justifică în prezent
activitatea. În acest fel, s-ar mări oportunitatea selecţiei candidaţilor
şi s-ar micşora costurile la scară naţională pentru profesorii de
specialitate.
Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.
Domnule preşedinte, mai am o întrebare. O pot prezenta?
Domnul Alexandru Pereş:
Dacă este întrebare, da.
Domnul Gheorghe David:
Da. Este întrebare. Vă mulţumesc.
Este o întrebare adresată domnului ministru Daniel Petru
Funeriu, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Domnule ministru, ca urmare a Programului Naţional de
Proiecte Pilot pentru promovarea integrării şcolare profesionale şi
sociale a copiilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale în
comunitatea românească, propus de Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Secretariatul de stat pentru
Persoanele cu Handicap, în cooperare cu UNESCO şi reprezentanţa
specială a UNICEF în România, în judeţul Timiş, începând cu anul
1990, au fost dezvoltate programe de sprijin în mai multe şcoli-
pilot, iniţial trei unităţi.
- 147 -
De-a lungul anilor, acest program a fost extins şi în alte şcoli.
Procesul incluziunii şcolare implică conlucrarea unor echipe de
specialişti care includ: cadre didactice de sprijin, învăţători,
profesori de sprijin itineranţi, profesori logopezi şi profesori-
consilieri. Aceste cadre didactice au fost parţial asimilate de către
Consiliul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Centrul
Logopedic Interşcolar şi Centrele Şcolare pentru Educaţie Incluzivă.
Un număr de 10 învăţători, profesori de sprijin itineranţi
titulari au rămas angajaţi ai şcolilor incluzive, având în acest
moment un statut incert, plata acestora nefiind susţinută nici de
Consiliul local Timişoara, nici de Consiliul judeţean Timiş.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 art. 6 „finanţarea
învăţământului special şi special integrat se face din bugetele
judeţelor”. La nivelul judeţului Timiş, statisticile preluate de la
Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, indică un număr de
1539 de copii care au certificat de orientare şcolară cu cerinţe
educaţionale speciale. Din statisticile Inspectoratului Şcolar Timiş
un număr de 632 de copii/elevi cu cerinţe educaţionale speciale,
beneficiază de servicii de sprijin.
Ca urmare, se poate observa un deficit de servicii de sprijin
pentru această categorie de copii, respectiv elevi, deci şi de personal
didactic care să ofere aceste servicii. La nivelul judeţului sunt
semnalate sesizări ale părinţilor care solicită dreptul de sprijin în
învăţare pentru copiii lor.
- 148 -
Domnule ministru, o soluţie viabilă în acest sens ar fi
preluarea acestor posturi de către Centrele Şcolare pentru Educaţie
Incluzivă, existente la nivelul judeţului, al căror ordonator terţiar de
credit este chiar Consiliul judeţean Timiş.
Vă rog să-mi comunicaţi, dacă aceasta este soluţia optimă, şi
să transmiteţi în teritoriu răspunsul corect la problemele solicitate
pentru a clarifica această situaţie.
Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc.
Ultimul senator care prezintă întrebarea verbal este domnul
senator Vasile Pintilie, PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Vasile Pintilie:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Întrebarea mea se adresează domnului Sebastian Vlădescu
ministrul finanţelor publice.
Obiectul întrebării: Evidenţierea măsurilor pentru diminuarea
evaziunii fiscale.
Una din metodele frecvente şi la vedere folosite de evazionişti
este procurarea de documente fiscale în alb, respectiv facturi şi
chitanţe, care, ulterior, se completează şi se operează în
contabilităţile firmelor diminuând în acest fel profitul şi, mai
departe, impozitul pe profit şi TVA-ul datorat statului. Aceste
documente se vând la vedere, pe marginea arterelor rutiere de ieşire
şi intrare în Bucureşti.
- 149 -
Domnule ministru, vă rog să-mi transmiteţi un punct de vedere
asupra situaţie sus-menţionate şi dacă s-au luat măsuri specifice
pentru destructurarea acestor reţele de infractori.
Solicit răspuns scris la problemele ridicate.
Cu deosebită consideraţie, senator PD-L, Vasile Pintilie.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Vă informez, stimaţi colegi, că mai erau înscrişi 12 colegi
senatori pentru a susţine întrebările, şi anume: doamna senator
Anca-Daniela Boagiu şi domnii senatori: Ioan Sbârciu, Gabriel
Mutu din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Ilie
Sârbu, Şerban Valeca, Avram Crăciun din partea Grupului
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, Dan Radu Ruşanu, Paul
Ichim şi Luca Raymond din partea Grupului parlamentar al PNL,
domnul senator Tiberiu Bokor de la Grupul parlamentar al UDMR,
şi domnul senator Sorin-Serioja Chivu de la Grupului parlamentar
mixt.
Aceste întrebări au fost depuse în scris, fiind înaintate
miniştrilor şi ministerelor vizate pentru a putea primi răspunsuri.
Doamna Mihaela Popa (din sală):
Şi eu!
Domnul Alexandru Pereş:
Cu regret, dar poate la interpelări. Deocamdată suntem la
întrebări. Trecem secţiunea de interpelări.
Îl invit la microfon pe domnul senator Dorel Jurcan pentru a-şi
susţine interpelarea.
- 150 -
Urmează domnul senator Viorel Arcaş, de la Grupul
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Dorel Jurcan:
Întrebarea mea este adresată doamnei preşedinte a Autorităţii
Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, doamna Dumitrean
Crinuţa Nicoleta, şi are drept subiect sesizarea doamnei Zguroiu
Ana din municipiul Râmnicu-Vâlcea.
În calitate de senator, cu ocazia audienţelor la biroul
senatorial, am primit o sesizare din partea doamnei Zguroiu Ana.
Aceasta reclamă că, deşi este posesoarea Dispoziţiei nr. 2799/2005,
emisă de Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea, prin care este
îndreptăţită să primească despăgubiri pentru un imobil din strada
Republicii nr. 20, până în prezent nu a primit echivalentul pentru
acesta. Menţionez că ultima comunicare referitoare la acest subiect
a sosit din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii
în data de 10.09.2007, cu precizarea că a fost selectat dosarul
Domniei Sale, înregistrat cu nr. 1685/CC/2005, în şedinţa Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea transmiterii
către un evaluator autorizat.
Date fiind cele precizate, vă rog, doamna preşedinte, să-mi
comunicaţi care este stadiul acestui dosar, solicitat de doamna
Zguroiu Ana, şi care sunt motivele acestei întârzieri foarte mari.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc, domnule senator.
- 151 -
Domnule senator Viorel Arcaş, la microfonul central, vă rog.
Se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu – Grupul
parlamentar al PNL.
Aveţi cuvântul.
Domnul Viorel Arcaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc şi
are ca temă: Cum îşi va plăti statul datoriile către firmele private?
Domnule prim-ministru,
Mă întreb, adeseori, cât de liniştit puteţi dormi noaptea, când
ştiţi câţi oameni sunt condamnaţi în fiecare zi la şomaj şi la sărăcie.
Dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, dormiţi liniştit,
vă anunţ că eu am insomnii grave, pentru că în fiecare zi mă
întâlnesc cu oameni nevoiaşi, care se uită la mine cu o privire goală
şi tristă, obosiţi până şi să mai spere, din păcate, domnule prim-
ministru, pentru că în România de astăzi valorile au devenit ghiulele
grele, atârnate de gât, aceşti oameni au muncit cinstit la viaţa lor
şi-au făcut treaba cu corectitudine şi au dat ce a fost mai bun în ei.
Cu siguranţă, dacă învăţau la timp cum să pună capul jos în faţa
puterii portocalii, acum ar fi fost la masa celor bogaţi.
În rândul celor despre care vă vorbesc există o categorie şi mai
defavorizată: este vorba despre cei care au contractat lucrări de la stat,
de la diferite ministere – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii etc. – le-au
executat cu bună-credinţă, dar statul român a uitat să-i mai plătească.
- 152 -
Mai mult, pe munca şi pe banii lor, statul român i-a adus în stare de
faliment, i-a făcut să-şi închidă porţile şi să îngroaşe rândurile
şomerilor.
Vă întreb, domnule prim-ministru: ce vină le aduceţi firmelor
care şi-au îndeplinit riguros obligaţiile din contractele de lucrări
publice, de nu le achitaţi facturile? Ştiţi că, din cauza faptului că
ministerele refuză să achite aceste facturi, sute de firme nu mai pot
să-şi plătească angajaţii, sunt pe punctul să fie executate de bănci şi
să-şi închidă activitatea?
Solicit să-mi prezentaţi, domnule prim-ministru, strategia
Guvernului dumneavoastră cu privire la plata prestatorilor de lucrări
publice care şi-au îndeplinit obligaţiile, menţionându-mi care sunt
perioadele de timp în care veţi achita aceste datorii către agenţii
economici.
De asemenea, vă solicit să-mi prezentaţi şi o listă detaliată, pe
fiecare minister în parte, cu numărul prestatorilor de lucrări publice
neplătiţi, valoarea totală a datoriilor pe care le aveţi de achitat şi
durata de timp de când aceste creanţe sunt certe, lichide şi exigibile.
Solicit răspuns scris.
Mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu.
Se pregăteşte domnul senator Cezar-Mircea Măgureanu –
Grupul senatorilor independenţi.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
- 153 -
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Interpelarea mea este adresată domnului Attila Cseke,
ministrul sănătăţii.
Interpelarea se referă la efectele negative ale introducerii taxei
aşa-zise „fast-food” asupra pieţei muncii.
Domnule ministru,
Începând cu luna martie a.c., persoanele juridice care produc,
importă sau prepară alimente nerecomandate, de tip fast-food,
patiserie, cofetărie, snacksuri, chipsuri sau băuturi răcoritoare sunt
nevoite să plătească o taxă lunară suplimentară, care urmează să
intre în veniturile Ministerului Sănătăţii.
Deşi descurajarea consumului alimentelor nesănătoase este un
obiectiv nobil, introducerea taxei ar putea avea efecte negative
majore asupra preţurilor produselor şi angajaţilor din acest sector.
Potrivit preşedintelui Romalimenta, Sorin Minea, şi
preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară,
Dragoş Frumosu, taxa aceasta ar putea duce la creşterea preţurilor
alimentelor de acest tip cu peste 20% şi la disponibilizarea a peste
36 000 de salariaţi, aproape 18% din personalul acestei industrii
alimentare.
Luând în considerare cele menţionate mai sus, vă rog să-mi
comunicaţi, domnule ministru, estimările realizate de minister cu
privire la efectele negative ale introducerii acestei taxe.
Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.
Vă mulţumesc.
- 154 -
Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfonul central pe domnul senator Cezar-Mircea
Măgureanu.
Se pregăteşte doamna senator Mihaela Popa, Grupul
parlamentar al PD-L.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Cezar-Mircea Măgureanu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Blaga,
Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi are ca obiect activitatea
Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu.
Domnule ministru,
Numărul tot mai mare de sesizări primite la biroul senatorial
din partea cetăţenilor, având ca obiect modul în care poliţiştii din
cadrul IPJ Giurgiu desfăşoară anchetele privind accidentele rutiere
mă determină să vă adresez această interpelare, în speranţa că
implicarea dumneavoastră va reuşi să spulbere neîncrederea
cetăţenilor în probitatea profesională a unor lucrători din ministerul
pe care îl conduceţi.
Pentru exemplificare, vă aduc în atenţie cazul doamnei Stanciu
Mariana, din Giurgiu, care, pe data de 19.06.2009, a fost accidentată
de un autoturism pe trecerea de pietoni, accident în urma căruia a
avut nevoie de o intervenţie chirurgicală şi 24 de zile de îngrijiri
medicale. Cu toate acestea, nici până acum cercetările nu au fost
încheiate, lucru ce împiedică victima să-şi ceară dreptul în instanţă.
- 155 -
Mai mult, trenarea finalizării acestui dosar creează suspiciunea că ar
avea drept cauză faptul că autorul accidentului este fiul unui poliţist
din cadrul IPJ Giurgiu.
Având în vedere această situaţie, vă rog să dispuneţi o
verificare a tuturor dosarelor aflate în cercetarea Inspectoratului de
Poliţie Judeţean Giurgiu, deoarece există multe sesizări în legătură
cu modul de cercetare a unor cauze.
Vă adresez, alăturat, sesizarea şi documentele depuse de
doamna Stanciu Maria. Mulţumesc.
Solicit răspunsul în scris.
Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc, domnule senator.
O invit pe doamna senator Mihaela Popa la microfonul central.
Se pregăteşte domnul senator Laurenţiu-Florian Coca.
Aveţi cuvântul, doamna senator.
Doamna Mihaela Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea o adresez domnului ministru al educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului Daniel Funeriu. Ea se referă la
abandonul şcolar.
După cum se ştie, România se situează pe locul trei în Europa în
ceea ce priveşte rata abandonului şcolar, situaţia devenind de-a dreptul
dramatică în mediul rural, pierderile înregistrate reprezentând 22%
dintre elevii care au finalizat învăţământul gimnazial.
- 156 -
În acest moment, avem un învăţământ „fracturat” la 14 – 15 ani,
când elevii îşi părăsesc şcoala în care au învăţat până la clasa a VIII-a,
pentru a-şi continua studiile la liceu.
Pentru elevii din mediul rural, situaţia este dramatică: îşi
părăsesc localitatea şi familia pentru a merge la liceu, la oraş. Astfel,
apar probleme cu naveta, locuinţa, hrana zilnică, toate presupunând
costuri inaccesibile majorităţii familiilor din mediul rural. Aceasta
este explicaţia abandonului şcolar masiv, înregistrat în ţara noastră,
care a ajuns la mai mult de 20%. Familiile nu-şi pot permite
continuarea studiilor copiilor lor la oraş din cauza sărăciei.
Propunerile de proiect Miclea, pe care le susţin, au în vedere
desfăşurarea învăţământului obligatoriu de 10 ani în intervalul 6 – 16
ani, în aceeaşi şcoală, în aceeaşi localitate, în sânul familiei.
Considerând acest aspect şi având în vedere că, la acest
moment, este nevoie de o nouă lege a educaţiei, pentru a fi corect
fundamentate principiile privind egalitatea de şanse şi
nediscriminarea, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi dacă
învăţământul românesc, la ora actuală, are la bază studii de impact
şi de fezabilitate referitoare la resursele financiare, umane, materiale
şi resursele de spaţiu necesare pentru a implementa varianta Miclea.
Vă rog să-mi prezentaţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Laurenţiu-Florian Coca
şi se pregăteşte domnul senator Mario Ovidiu Oprea – Grupul
parlamentar al PNL.
- 157 -
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Laurenţiu-Florian Coca:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Interpelarea este adresată domnului Sebastian Vlădescu,
ministrul finanţelor publice.
Domnule ministru,
Obiectul interpelării mele vizează politica şi măsurile Guvernului
României şi ale Ministerului Finanţelor Publice privind reluarea
creditării agenţilor economici care activează în economia reală.
După cum se ştie, în 2009 şi în prima lună din acest an, a avut
loc şi s-a vorbit despre o „îngheţare” a creditării agenţilor
economici, mai ales a celor cu capital românesc. Ca o explicaţie a
acestui blocaj, s-a spus că, aproape în totalitate, disponibilul
băncilor comerciale pentru împrumut este adunat de Guvern pentru
a-şi finanţa cheltuielile bugetare curente, în lipsa veniturilor
bugetare, şi că băncile ar fi mai interesate să împrumute Guvernul
decât agenţii economici.
S-a mai spus şi că, pe fondul crizei, cererea de credite din partea
agenţilor economici este redusă, dar această reducere, dacă este
adevărată, se explică mai degrabă prin politica băncilor de creştere a
dobânzilor decât prin dezinteresul sau reţinerea firmelor comerciale.
La vremea deciziei privind contractarea împrumutului de la
Fondul Monetar Internaţional, s-au făcut afirmaţii, la nivelul celor
mai autorizate autorităţi ale statului, că banii împrumutaţi vor merge
la Banca Naţională, pentru ca aceasta să lase mai mulţi bani băncilor
comerciale, iar acestea să crediteze economia românească.
- 158 -
Nu ştim în ce măsură băncile s-au ţinut de această promisiune.
Se ştie că în anul 2009, când cetăţenii României, instituţiile publice
şi agenţii economici au înregistrat însemnate pierderi de venituri şi
alte sacrificii, singurele care au făcut excepţie sunt băncile care
acţionează în ţara noastră şi care au făcut, păstrând proporţiile, cele
mai mari profituri dintre toate băncile din Europa.
Pentru a nu mai lungi această prezentare, vă rog, domnule
ministru, să ne oferiţi o explicaţie asupra dimensiunii
împrumuturilor Guvernului în anul 2009 şi a celor care se vor
contracta în anul 2010, precum şi asupra politicii şi a acţiunii
Guvernului de încurajare a creditării, cu deosebire a creditului către
agenţii din agricultură: ferme agricole, procesatorii de produse
agricole autohtone, de servicii pentru agricultură sau legate de
relansarea acestui sector.
În lipsa unei acţiuni hotărâte şi bine ţintite a Guvernului şi a
unei noi politici de „dezgheţ” a creditării agenţilor economici,
suntem în măsură să credem că mult-sperata reluare a creşterii
economice nu va avea loc prea devreme. Mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea.
Se pregăteşte domnul senator Gheorghe David – Grupul
parlamentar al PD-L.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Mario Ovidiu Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 159 -
Domnule preşedinte, am o interpelare adresată domnului
ministru Daniel Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
Obiectul interpelării mele este menţinerea Şcolii nr. 1
„Obedeanu”, din municipiul Craiova.
Şcoala nr. 1 „Obedeanu” este cea mai veche unitate de
învăţământ din municipiul Craiova şi chiar din întreaga Oltenie, ea
reprezentând un edificiu cultural de patrimoniu al judeţului Dolj.
În urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 114/2009, Şcoala „Obedeanu” îşi va pierde personalitatea
juridică, urmând a fi încorporată Şcolii nr. 12 „Decebal”. Funcţiile
de director, director adjunct, secretar, contabil, dar şi personalul
auxiliar al Şcolii „Obedeanu” vor dispărea.
Motivaţia desfiinţării şcolii este dată de faptul că, în ultimii
ani, au fost tot mai puţini elevi înscrişi aici. Acest lucru nu poate
însă să determine autorităţile să ia această decizie prin care dispare
cel mai important element al emblemei învăţământului doljean,
ştergându-se cu buretele nu mai puţin de 235 de ani de istorie.
În consecinţă, domnule ministru, în numele comunităţii locale
şi în numele mai multor parlamentari de Dolj, reprezentând întregul
spectru politic, cu mult respect, vă solicit să găsiţi o soluţie
echitabilă, care să permită ca Şcoala „Obedeanu” să-şi păstreze
numele şi personalitatea juridică, astfel încât să funcţioneze în
continuare, în numele prestigiului de care se bucură de atâţia ani.
Solicit răspunsul în scris.
Vă mulţumesc.
- 160 -
Domnul Alexandru Pereş:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
Urmează domnul senator Gheorghe David – Grupul
parlamentar al PD-L.
Se pregăteşte domnul senator Adrian Ţuţuianu – Grupul
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnul Gheorghe David:
Vă mulţumesc.
Interpelarea mea este adresată tot Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnului ministru Daniel Petru
Funeriu.
Domnule ministru,
Ca urmare a mai multor discuţii avute în ultimul timp cu cadre
didactice din învăţământul preuniversitar, părinţi şi autorităţi locale
din judeţul Timiş, vă supun atenţiei mai multe probleme care nu au
putut fi soluţionate până în prezent, referitoare la aplicarea Hotărârii
de Guvern nr. 1618/2009 şi a Ordinului ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului nr. 3064 din 25.01.2010.
În acest context, vă rog, în regim de urgenţă, să ne clarificaţi
aceste probleme, ridicate de către părinţi, de către profesori şi de
către autorităţile locale, astfel încât cele două acte normative să
poată fi aplicate corect şi unitar pentru întreaga ţară.
Nu am să mai citesc cele 20 de puncte, de probleme ridicate, ci
am să le depun pentru a fi înainte ministerului.
- 161 -
În final, doar aş vrea să fac precizarea că am convingerea că,
împreună cu sprijinul dumneavoastră, vom găsi o soluţionare
optimă şi urgentă a problemelor prezentate.
Solicit răspuns scris.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Are cuvântul domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Marcu, tot din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea mea este adresată domnului ministru Adriean
Videanu, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri.
Obiectul interpelării constituie o revenire şi o solicitare de
clarificare a situaţiei Sucursalei Electrocentrale Doiceşti, judeţul
Dâmboviţa, din structura S.C. Termoelectrica S.A.
Stimate domnule ministru,
La data de 11 mai 2009, v-am adresat o interpelare pe tema
sensibilă şi dureroasă a situaţiei în care se află Termocentrala
Doiceşti, până mai ieri o unitate etalon pentru judeţul Dâmboviţa.
Din păcate, nici până acum, salariaţii societăţii nu ştiu care va
fi soarta acesteia, temându-se că vor rămâne fără un loc de muncă.
În precedenta interpelare, am detaliat problemele care au dus
termocentrala în situaţia critică în care se află, motiv pentru care nu
- 162 -
o se revin asupra acestor date. Recentul proces de reorganizare a
sistemului energetic nu le dă – se pare – prea multe speranţe
angajaţilor şi aceasta pentru că Termocentrala de la Doiceşti nu se
regăseşte momentan în niciuna dintre cele două companii energetice
naţionale, ceea ce face ca, în rândul salariaţilor, să se creeze o stare
alarmantă de tensiune.
Faţă de situaţia expusă, vă rog, domnule ministru, să-mi
precizaţi:
1. Care este strategia Ministerului Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri în privinţa sucursalei Electrocentrale Doiceşti,
judeţul Dâmboviţa, din structura S.C. Termoelectrica S.A.?
2. Dacă aveţi în vedere includerea Termocentralei Doiceşti în
strategia energetică din cadrul Programului de reorganizare a
sectorului de producere, împreună cu celelalte termocentrale din
subordinea ministerului economiei?
3. Care este stadiul de realizare a studiului de fezabilitate
finanţat printr-un grant de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) şi care sunt soluţiile oferite de acest studiu de
fezabilitate?
4. În sfârşit, care sunt soluţiile de viitor pentru Termocentrala
de la Doiceşti?
Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc. Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Marcu, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
- 163 -
Se pregăteşte domnul senator Valer Marian, tot din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC .
Vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Gheorghe Marcu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea este adresată doamnei Crinuţa Nicoleta Dumitrean,
preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Obiectul interpelării îl reprezintă urgentarea plăţii despăgubirilor
şi compensaţiilor către cetăţenii români, pentru bunurile proprietate
ale acestora sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de
Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării
Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate.
Doamna preşedinte,
Mai mulţi cetăţeni din judeţul Botoşani mi-au solicitat lămuriri
privind modul defectuos de aplicare a Legii nr. 290 din 27 iunie
2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor
români pentru bunurile proprietate ale acestora sechestrate, reţinute
sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca
urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între
România şi Puterile Aliate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
Consider că dreptul de proprietate este cel care stă la baza
democraţiei şi a economiei de piaţă şi că, după 20 de ani de regim
democratic, în România nu pot fi tratate cu indiferenţă solicitările
unor cetăţeni care au fost privaţi de dreptul de proprietate şi de
uzufructul proprietăţilor lor, drepturi pe care Constituţia astăzi le
garantează.
- 164 -
În acest context, vă rog, doamna preşedinte, ca în urma unei
analize să-mi comunicaţi următoarele date:
- Până în prezent, câte dosare au fost puse în plată pentru
cetăţenii din judeţul Botoşani?
- Numărul de dosare complete şi aprobate pentru a fi puse în
plată pentru cetăţeni din judeţul Botoşani?
- Care este numărul estimat de dosare care vor fi puse în plată
în anul 2010 pentru cetăţeni din judeţul Botoşani?
- Când estimaţi că se vor finaliza operaţiunile de analizare şi
punere în plată a solicitărilor depuse de cetăţenii din judeţul Botoşani,
având în vedere şi prevederile art. 10 din Legea nr. 290/2003?
Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Valer Marian şi se pregăteşte
domnul senator Alexandru Cordoş.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Valer Marian:
Interpelarea mea este adresată domnului ministru al
agriculturii şi dezvoltării rurale Mihail Dumitru şi are ca obiect
testarea în România a unui fungicid pe bază de initium.
În presa naţională, au apărut recent informaţii conform cărora
România va fi prima ţară din lume care va folosi pe scară largă un
nou tip de pesticide pe bază de initium, o substanţă chimică extrem
de controversată care ar putea spori frecvenţa cancerului de colon şi
a altor boli grave, într-o proporţie ridicată.
- 165 -
Produs de o firmă germană, noul produs va fi folosit, începând
de anul acesta, în ţara noastră, pentru stropitul viilor, sub denumirea
de „Enervin”, şi pentru stropitul culturilor de cartofi, roşii, castraveţi
şi ceapă, sub denumirea de „Zampro”.
Din pagina oficială a firmei producătoare, reiese că noul
fungicid trebuia să fie testat prima dată în ţări din America Latină,
dar România le-a luat-o înainte ca şi cobai.
Potrivit unor specialişti, noul fungicid este o substanţă
periculoasă care ar putea afecta sănătatea a milioane de oameni,
întrucât un miligram de initium ingerat are nevoie de un an ca să se
elimine din organism şi poate creşte incidenţa cancerului de colon
cu până la 65%.
Având în vedere aceste aspecte alarmante, vă solicit să-mi
comunicaţi cine şi în ce condiţii a aprobat importarea şi testarea în
România a fungicidului pe bază de initium, dacă au fost consultaţi
specialişti cu privire la efectele acestuia şi care sunt concluziilor lor,
precum şi dacă a fost informată opinia publică asupra posibilelor
consecinţe negative.
Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnul senator Alexandru Cordoş, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, şi, rectific,
ultimul vorbitor va fi domnul senator Titus-Liviu Paşca, din partea
Grupului parlamentar al PNL.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
- 166 -
Domnul Alexandru Cordoş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Funeriu,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Obiectul interpelării: Comasarea şcolilor din învăţământul
preuniversitar.
Stimate domnule ministru,
În ultima vreme, la nivelul judeţului Cluj, şi bănuiesc că şi în
celelalte judeţe este exact aceeaşi situaţie, s-au organizat întâlniri
între Inspectoratul Şcolar Judeţean, instituţia prefectului şi primari
din judeţ pentru a veni cu soluţii privind şcolile care urmează să fie
închise, din cauza unor decizii, din păcate, cel puţin, discutabile.
În momentul în care se ia o astfel de decizie, consider că ar
trebui să existe un proiect care să cuprindă toate detaliile. Este
foarte greu ca de la minister să vină înspre inspectoratele şcolare
judeţene sarcina „de a scăpa” de câteva sute de profesori, fără a se
da soluţii atât pentru aceşti profesori, cât şi pentru copiii care vor
trebui să meargă câţiva kilometri în plus, fără a li se asigura un
mijloc de transport.
La aceste probleme, primarii nu au o soluţie, din moment ce
nu au primit maşini care să-i ajute cu transportul copiilor.
Ceea ce vreau să obţin din demersul meu este ca prin această
soluţie de comasare a şcolilor să nu contribuim la renunţarea la
şcoală a mai multor copii din mediul rural, în condiţiile în care,
oricum, din motive financiare, procentul celor care renunţă la
continuarea studiilor este din ce în ce mai mare.
- 167 -
Criteriile luate în calcul la nivelul fiecărui judeţ sunt
discutabile pentru că, deşi ştim că acestea trebuie să fie, în primul
rând, criterii de eficienţă, sunt cazuri în care se propune comasarea
unei şcoli cu 200 de elevi, şcolari, care, aşa cum vă spuneam mai
sus, nu au acces la un mijloc de transport şi, probabil, peste 50%
dintre aceştia vor renunţa la şcoală.
Eu consider că obligaţia noastră este de a asigura şanse egale
de acces la educaţie pentru copiii, dar şi să respectăm un act de
învăţământ de calitate.
Sper ca obiectivul principal al acestor comasări să nu fie doar
reducerea cheltuielilor de la buget, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor
de învăţământ în mediul rural.
Având în vedere cele menţionate, vă rog, domnule ministru, să
clarificaţi, cât mai curând posibil, următoarele aspecte:
1. Există un set de criterii clare care trebuie avute în vedere
pentru ca acest proces de comasare să continue şi să aibă o finalitate
benefică atât pentru profesori, cât şi pentru copii?
2. Obiectivul ministerului pe care dumneavoastră îl
reprezentaţi este doar reducerea cheltuielilor de la buget, fără a ţine
cont de calitatea învăţământului preuniversitar din mediul rural?
3. Există posibilitatea ca locaţiile care urmează să rămână fără
şcoli să primească maşini pentru transportul elevilor în acest an?
Vă mulţumesc.
Solicit răspuns scris şi oral.
Cu deosebită consideraţie, senator Alexandru Cordoş.
- 168 -
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Liviu-Titus Paşca, din partea
Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Liviu-Titus Paşca:
Am o interpelare adresată domnului ministru Laszlo Borbely,
Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Obiectul interpelării: Problemele de mediu ale judeţului
Maramureş.
Rezultatele măsurătorilor publicate în Ghidul aplicaţiilor privind
managementul şi utilizarea resurselor de sol, protecţia mediului şi
dezvoltare rurală atestă faptul că solurile din Depresiunea Baia Mare
sunt puternic poluate cu metale grele: cupru – 175 mg, admis 100
mg/kg, prag de intervenţie 100 mg/kg; zinc – 288 mg/kg, aproape de
pragul de alertă de 300 mg/kg; cadmiu – 4,06 mg/kg, prag de alertă 3,
prag de intervenţie 5.
După cum se cunoaşte, metalele grele răspândite de poluatori
sunt acumulate de sol şi apoi sunt transferate în plante. Din analiza
plantelor din Depresiunea Baia Mare rezultă că vegetaţia conţine
metale grele în exces. Cupru, de trei ori mai mult, faţă de limita
admisă, plumb de cinci ori peste nivelul normal, cadmiu de patru ori.
Vă reamintesc totodată faptul că, în anul 2006, a avut loc
Conferinţa Naţională pentru Ştiinţa Solului, ocazie cu care s-a
efectuat o aplicaţie asupra solului din Maramureş, efectuată de cei
200 pedelogi români, împreună cu cei din alte ţări europene şi din
Japonia, care au constatat gradul ridicat de poluare în această zonă.
- 169 -
Dat fiind faptul că poluarea cu metale grele afectează nu doar
solul şi plantele, ci, în egală măsură, animalele şi omul, durata
medie de viaţă din România fiind mai mică în această regiune, vă
rog, domnule ministru, să ne informaţi:
1. Dacă aveţi date concrete privind situaţia mediului în
Maramureş?
2. Care sunt posibilităţile reale pentru scăderea gradului de
poluare în acest judeţ?
3. Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi în vederea
limitării poluării în judeţul Maramureş?
Vă solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Aici încheiem şi secţiunea interpelări.
Vă aduc la cunoştinţă că 14 colegi senatori, şi anume, domnul
senator Iulian Urban, domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator
Ilie Sârbu, doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, domnul senator
Şerban Valeca, domnul senator Avram Crăciun, doamna senator Elena
Mitrea, domnul senator Paul Ichim, domnul senator Cornel Popa,
domnul senator Teodor-Viorel Meleşcanu, domnul senator Dan Radu
Ruşanu, domnul senator Marius Petre Nicoară şi domnul senator
Sorin-Serioja Chivu au depus interpelări în scris la secretariatul
şedinţei, urmând a fi transmise Guvernului pentru a primi răspunsuri
din partea ministerelor cărora le-au fost adresate aceste.
Trecem la ultima secţiune – răspunsuri din partea Executivului
la întrebările şi interpelările formulate de către colegii senatori.
- 170 -
Îl invit pe domnul secretar de stat Anton Marin să răspundă la
o interpelare adresată de către domnul senator Alexandru Cordoş.
Microfonul 10, vă rog.
Domnul Anton Marin – secretar de stat în Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Contractul de construire a autostrăzii Braşov – Borş, încheiat
cu firma Bechtel, este finanţat în conformitate cu bugetul de venituri
şi cheltuieli aprobat de Guvernul României, iar programul lucrărilor
de execuţie a construcţiei de autostradă este structurat, potrivit
bugetului aprobat, prevederilor contractuale şi legislaţiei în vigoare.
În ceea ce priveşte cercetarea cauzelor accidentelor de muncă
şi a decesului celor doi muncitori, precum şi sancţionarea celor care
se fac vinovaţi de încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, acestea
sunt în atribuţiile autorităţilor competente în domeniu, nefiind în
sarcina Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Responsabilitatea asigurării securităţii sănătăţii în muncă,
conform prevederilor legale şi contractuale, evaluarea riscurilor,
planul de prevenire şi protecţie, instruirea lucrătorilor, dotarea cu
echipamente de protecţie a muncii revine angajatorului, respectiv
antreprenorului general Bechtel Internaţional.
Precizăm că reducerea bugetului alocat nu a avut nicio
influenţă negativă, în sensul dispunerii nerespectării legislaţiei în
vigoare. Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
- 171 -
Vă rog, domnule senator Cordoş, sunteţi mulţumit de
răspunsul primit.
Microfonul 3, vă rog.
Domnul Alexandru Cordoş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte,
Domnule secretar de stat,
Răspunsul este, evident, tot unul birocratic, dar legal şi vă
mulţumesc pentru el.
Eu speram să văd şi o preocupare ca, probabil, pe viitor, în
atenţia ministerului şi a companiei, să existe un mai mare interes
pentru ca în contractele încheiate să fie stipulate poate mai multe
elemente care să ducă la eliminarea acestor neajunsuri.
Vă mulţumesc.
Domnul Alexandru Pereş:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Cred că ceea ce aţi spus dumneavoastră aici este perfect
valabil şi îl rog pe domnul secretar de stat să preia, pe cât posibil,
aceste idei care vinde la colegii senatori şi să vedem dacă este
posibil, aşa cum şi spunea, în actualele contracte şi în viitoarele
contracte, să fie şi stipulate aceste lucruri, pentru că se întâmplă.
Într-adevăr, sunt situaţii în care oamenii ne întreabă şi nu avem
niciun răspuns viabil.
Vă rog mult şi vă mulţumesc.
Vă mai informez că au primit răspunsuri în scris la întrebări
sau interpelări domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului
parlamentar al PDL, domnul senator Gheorghe Pop, din partea
- 172 -
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul senator
Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC şi doamna senator Elena Mitrea, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Am epuizat ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.
În consecinţă, încheiem aici şedinţa plenului Senatului de
astăzi, 8 februarie a.c. şi vă mulţumesc pentru răbdare, inclusiv
staffului Senatului.
Ne revedem în şedinţă de plen, miercuri, 10 februarie a.c., la
ora 9.00.
Şedinţa s-a încheiat la ora 18.55.