v „CIII]III" Ziar ANUL II. Cluj 20 Ianuarie 1924. Nr. 3.
Redacţia
Administraţia Cluj Reg. Maria 14
TELEFON 124
Librăria Anca Huf, Piaţa Unirii 32
3 • - - .. i c-
ZIAR SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT
Abonament : Pe an an Lei 100-Pe V« an „ 80'-Pe ] / 4 an „ 4 0 -Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 — Pe Vi an „ 160 — Pe V4 an w 80 w
Anunţurile se pri-mese după tarif.
Un exemplar 3 Lei.
Manuscrisele nu se înapoiază.
-Proprietar Alexandru Anca. II Bl e r a p l a r 4 Lei.
Români inconştienţi Este vorba de românii, cari
şa zicem.din inconştienţă alimentează propaganda antiromânească. S 'ar fi putut intitula articolul chiar şi „Români nepatriotici*, ori „Români „antiromâni" etc. dar titlul ^Români inconştienţi" este mai potrivit, deoarece românii cari alimentează propaganda duşmană, au pot ii în primul rând, decât inconştienţi, devenind „coadele de tppor" ale unor interese streine. Intre aceştia sunt şi românii, cari din interese personale contribue la îmbogăţirea streinilor în schimbul unor mici retribuţii de mem-•ri în consiliile de administraţie ale întreprinderilor streinilor, cari S folosesc drept unelte. Dar mai păcătoşi sunt românii, cari sub masca politicialismului din interes de propagandă de partid, în parlament şi în ziare, fac declamaţii dăunătoare prestigiului ţărei, avân-du-se în vedere, că aceste declaraţii duşmanii noştri le folosesc pentru a-şi sprigini propaganda aubversivă defavorabilă ţărei şi aeamului nostru. Astfel de declaraţii am avut să înrăgistrăm în ultimul timp, în care se susţinea, Că drepturile minorităţilor nu se respectă în România. Pi in astfel de declaraţii apoi unguri caută •ă-şi sprigine propaganda contra României, arătând L'gei Naţiunilor, că chiar şi vestiţi politiciani români recunosc, că minorităţile, Intre cari în primul rând ungurii, «unt prigoniţi în România, deşi •u-i nici vorbă de aceasta.
Declaraţiile, pe cari unii politiciani români, tot inconştienţi de menirea lor, le fac ziarelor minoritare în chestii pur româneşti, de asemenea constituesc o jignire adusă intereselor române, avân-du-se în vedere, că aceste chestii aparfin exclusiv neamului nostru cum chtsifile unei familii aparţin discuţiei familiei din chestie. Deci de ce să amestecăm streinii în treburile neamului nostru, atunci, când orice amestec strein numai dăunător ne poate fi intereselor.
Românii în tot cazul pretind mai muîtă conştientă delà politi-cianii lor, cari au pretenţia de-a conduce frânele României.
Mai puţină inconştienţă deci jçi mai multă raţiune reală şi folositoare intereselor neamului şi ţărei noastre.
V. /. Moldovan
V i z i t a miniştrilor în A r d e a l
Săptămâna t recuţ i au vizitat separat Ardealul miniştri I. C. Bratianu, Al.
Lepădaţii şi subsecretarul de stat dl Tătărescn. — Decorarea
unor episcopi ardeleni.
Ardealul a început să devină de o mare importanţă pentru po-liticianii români, încât toţi caută să-i câştige simpatia. Abea este săptămână, în care să nu ne viziteze vreun politician distins ori ministru.
Săptămâna trecută ne-au vizitat trei miniştri : dnii 1. C. Bratianu, Al. Lepădatu şi Tătărescu.
DI I. C. Bratianu a venit să ; vadă cum merg treburile adminis-I trative ardelene, dl Al. Lepădatu • pentru a rezolvi diferite probleme ' şcolare şi bisericeşti, iar dl Tă
tărescu, pentru a soluţiona câteva chestii administrative.
Dl Al. Lepădatu, cu ocazia vizitei întreprinse a adus totodată şi decoraţiile oferite de M. S. Regei a episcopilor Ciorogariu şi Frenţiu din Oradea-Mare şi Ni-colae Ivan din Cluj, pe cari decoraţii le-a dat episcopilor între ceremoniile cuvenite, având în vedere meritele acestor episcopi, dintre caii episcopul gr. or. Ciorogariu din Oradea-Mare timp de 4 0 ani ca director al seminarului din Arad, ca publicist şi ca militant în viaţa noastră culturală şi naţională, d desvoltat foarte frumoasă activitate. Merite destul de mari au însă pe acest ten.n şi episcopii Frenţiu din Oradea-Mare, Ivan din Cluj şi alţi episcopi şi preoţi români prdeleni.
99 L i g a naţiunilor „Reprezentanţii" minorităţilor din România se enervează, că „Liga Naţiuniloiu nu le ia în considerare mistificaţule. Închidere unur şcoli minoritare în România s'a / â . ui pe baze
legale, constatându-se ilegalităţi.
Uni pretinşi reprezentanţi ai minorităţilor din România şi în special ziarele neromâne, zi de zi caută să demonstreze, că mi • norităţ le ar fi persecutate în România, cu toatecă
nici în ţările lor nu le-a fost mai
bine, decât în Româia. Reprezentanţii aceştia pretinşi
ai minorităţilor din România, evident, prin înscenarea unor nemulţumiri,
caută să dea material ire-dentiştilor pentru a se servi de el în propaganda, care se face contra integrităţii României.
Observând însă, că streinătatea, în special »Liga Naţiunilor" nu dă nici o importanţă' mistf'caţ'ilor acestora, în presa neromână susţin, că reprezentanţii L'g> i Naţ'u-nilor, venind pentru a studia ches
tiile la faţa locului,
n'au veit să considere întemeiate doleanţele minorităţilor, găsindu-le ne-justtficate.
L)in acest motiv presa neromână delà noi susţine desiluzionată, că „Liga Naţiunilor" n'are nici un rost, avându-se în vedere, că nici chestia şcolilor neromâne închise n'a rezolvit-o după placul interesaţilor, adică a minorităţilor din chestie.
Minorităţile evident, nu vreau să-şi amintească deloc, că
şcolile minoritare, cari s'au închis, au eliberat o mulţime de diplome falşe şi din acest motiv au fost îuchise.
Dl. dr. Anghelescu, ministrul nostru de instrucţiune publică de altfel a lămurit destul de clar în parlament această chestie, însă reprezentanţilor minorităţilor ambiţioşi întrucât din motive personale, nu Ie este favorabilă, să poftească la „Adevărul", „Dimineaţa", „Presa", „Lupta", „Mântuirea" şi alte ?iare streine intereselor române. Aceste din interesa materiale desigur le va sprigini mistificaţiile îndreptate contra României.
Românii ]n_ America Un savant român i.preciat de savanţii mnericani. — Părerea unei comisii americane de experţi despre radioterapia profundă aplcată la cancer
de dr. Leucupa.
Dintre românii ajunşi în streină-tate, foarte mulţi ne Uc renume nea-muhii, prin iscusinţa lor. Astfel în ultimul timp am avut să mai înregistrăm un nou succes al unui român, a
j doctorului Traian Leucuţa, care ne face renume ţârei prin iscusinţa sa.
Doctorul Leucuţa şi-a terminat studiile medicale la Cluj, Pesta, şi Lu-sanne şi luandu-şi diploma, a făcut mari servicii cauzei româneşti, având un frumos rol în mişcările pornite pentru desrobirea Ardealului. După terminarea acestor mişcări Leucuţa a plecat la Paris, în 1919, trimis ca bursier, împreună cu alţii, ca să-şi cpm-plecteze studiile. După un an, ieşind ca primul premiat delà Facultatea din Paris, a plecat la Londra, iar din Londra în America.
Sosit în America la congresul internaţional al radiologilor, în urma aprecierei profesorilor din Paris şi Londra, nu mai e necunoscut.
Astfel mai multe instituţii îi făcu oferte măgulitoare, încât se stabTleşte în America, ocupând un post oferit de spitalul H<rper din Detroit şi în scurt timp ajunge şeful secţiei d e radioterapie profundă a acestui spital, unde apoi şi-a dtsvoitat ştiinţele, devenind savant d e radioterapie profundă.
Leucuţa este fiul unei preotese văduve din Banat.
Apropierea ungarilor de SBCcesorü ÄBStro-Kngarid „Pesti Hirlap" caută propagatori pentru
clica Horthy. — Un apel car i e s .
„Pesti Hirlap" într'un articol recent accentuiază nectsitatea unei convenţii amicale în primul rând] pe teren literar, artistic şi ziaristic, insistând, ca scriitorii, artiştii şi ziariştii maghiari să facă uit apel colectiv către cei românii cehoslovaci şi jugosfavi pentru pregătirea unei înţelegeri cu ungurii. In articol se accentuiază, că
întrucât s'ar putea realiza vr&o apropiere a senito- [ rilor, artiştilor şi ziariştilor unguri de cei români, cehoslovaci şi jugoslavi, s'ar putea continua pregătirea acestei înţelegeri şi pe terenul social-politic, informând lumea asupra situaţiei adevărate a Ungariei prinţf o propagandă intensivă.
Oricare popor vecin Ungariei* este g 3 t a pentru realizarea unei înţelegeri sincere cu ungurii, a-vând în vedere, că o asemenea înţelegere numai favorabilă poate fi pentru pacea lumei. In sinceritatea poporului maghiar crede oricare popor, cu care trăesc ungurii împreună, dar
în sinceritatea conducăto-rilor unguri nu prea are nimenea încredere, in special aceia, cari le cunosc duplicitatea şi făţărnicia.
Din acest motiv apelul colectiv al scriitorilor, ziariştilor şi artiştilor unguri, cari voesc să se adreseze celor români, cehoslovaci şi jugoslavi pentru propagarea înţelegerii reciproce,
nu va putea înregistra nici [ un rezultat, decât ta elementele streine intereselor acestor popoare,
regimul elicei Horthy-Bethlen-Ap-ponyi neurmănnd prin această „înţelegere", decât
creiarea unui baze pentru aşi continuă în linişte uneltirile personale subversive în ţările vecine Ungariei.
Aceasta se evidenţiază clar şi în articolul d n chestie, în care „Pesti Hírlap" înţelege necesitatea îuţelfgerei dm chestie „informând lumea asupra situaţiei adevărate a Ungariei printr'o propagandă intensivă."
Presa, Adevărul, Dimineaţa Lupta, Mântuirea şi alte ziare prt tinse a fi române, desigur vor adera cu tot sufletul la ideia ziarului „P sti H í r l a p " , d^câ ungurii le vor recompensa. Dar nu mult t m p ! Deocamdată atât!
;Nf.; 3 .
Constituirea baroului ^ avocaţial Cluj
Inföturarea* rieînfeiîegerUor. Ne
cesitatea srofidârîjtitei românilor.
' ^ á alegerea «ie balotaj a bar mu*xi\ -avocâ|iai Glii), retrăgâadu-şi caíidídatüradi dr. iAurel Isacu, a itíst pröcíamat ales decan dr. Ion Suciii fost preşedinte a! Comisiei lie imif.care. V -j Prin această soluţie s'a crezut
revoltată chest'a alegerei comitetului baroului avocaţial în Cluj, care chestie a preocupat timp in-delung'it foarte intensiv cercurile juriştilor, între certuri, sciziuni şi lupte vehemente. ! i Chestia însă se prezintă altfel. Opoziţia fracţiune! dr. Isacu j-etrăgându se delà candidatura (decanatului dr. Isacu, nu prea yoeş te să recunoască pe dl. dr. Şuciu, ca decan al baroului, cu loa tecă toţi juriştii sunt convinşi, £ă în èarou ar trebui să se evidenţieze odată pentru totdeauna solidaritatea juriştilor, în special a celor români.
Decanul proclamat ales al baroului, dl. dr. Suciu, de altfel împreună cu fracţiunea sa, consideră tranşată chestia problemei alegerei baroului, încât şi-a evidenţiat şi programul accentuând necesitatea desvoltărei baroului şi solidaritate! juriştilor în special români, pentru a contribui cât se poate de intensiv la întărirea caracterului românesc al acestui oraş.
Departe de a sprigini vre-o fracţiune, ziarul nostru accentuiază, că solidaritatea românilor ar trebui să se manifeste mai insistent, pentru a contrabalansa acţiunile neromàne menite să ne submineze solidaritatea naţională.
Din acest punct de vedere suntem de părerea, că neînţelegerile ar trebui să se înlăture din toate acţiunile române, în interesul neamului şi ţărei.
Deocamdată atât!
O r g a n i z a r e a l e g i o n a r i l o r români
înfiinţarea Buneii voluntarilor români in Cluj. — Pilda legionarilor cehoslovaci
şi iugoslavi.
! Foştii voluntari români, cari luptând în cadrele armatei austro-ungare, au devenit prizonieri în diferite {ari, s'au organizat în l e g i u n i naţio nale contra austro-ungarilor, şidupă ce şi-au realizat idealul de a ş i constitui ţări independente, au început să se organizeze în aceste ţări naţionale şi 'din punct de vedere economico-fi-hanciar. Legionarii c e h i şi jugo-slavi, cari au contribuit foarte mult la desmembrarea Austro-Ungariei, şi-au constituit bănci etc. pentru a-şi putea continua mai intensiv lupta naţională favoarea asîgurărei independenţei naţionale a statelor proprii.
L' gionarii cehoslovaci în acest fccop au primit 75 milioane coroane tthi 'S 'ovace subv nţie de la statul o h o -SIOVHC, încât organizaţia legionarilor C<h*>sl<>vaci azi au ^jins să fie cea
!mti puternică organizaţie naţională a Ci h iStoVficilor,
Pilda legionarilor cehoslovaci şi jugoshvi a inspirat îufiinţirea unei asemenea organizaţii şi în România, Jegouarii români consti>uindu şi de asemenea o oigHnizaţie finan« i iră in *R nnânia sub numele „B>nca Vo'un-jtanler". Adunarea de <onstitu>re a bănci a avut loc în 15 Ianuarie a. c.
în Cluj, prezidată de dl dr Victor Deleu. ,.-, Di dr. Victor Deleu, în discursul d-sale de deschidere a accentuat, că guvernul român a promis* pentru înfiinţarea băncii un sprijin de 8—10 milioane lei, çare suină rezuliă din economizarea, pe care legionarii români o realizase în Sber ia şi szi £e găseşte depusă Ia Ministerul de finanţe a! României.
Au mai vorbit dnii dr.Petru Meteş, fost prefect în Cluj, dr. Sim-ion Gocan, director general în O a d e a - M a r e , dr. Vaier. Pop, advocat în Cluj, Vasile Oávadá, fost şef de resort şi alţii, ae-centâund importanţa organizărei foştilor voluntari, după ale căror vo biri s'a deciarat înfiinţată „Banca Voluntarilor", alegâîidu se următorii membri în direcţiune: losif.Alban, directorul Băncii Agrare, dr. Vaier Pop,
'avocat, Nicolae Turcu, Auiel Esca, director la filiala cluiană a Băncii Mar-morosen Blank & C o , Ştefan Boeru, directorul s o c i e t ă ţ i i de asigurare „Prima Ardeleana", dr. Dumitru Cosma, medic in Oradea Mare, Petru Ncmo-ianu, fost prefect, Ovidiu Cernea, Ştefan Buzc-a, Minai Moldovan şi dr. Titu Tnf. Cenzori au fost aleşi dnii : dr. Voi cu N ţescu, avocat în Braşov, dr. Bi l t^r Ioan, primar în Afba-Iulia, loan Căprar, funcţionar tu Cluj, {javril»,' Laureaii şi dr. Aurel Neguş.
Capitalul Băncii deocamdată s'a stabilit la 3 milioane lei, care sumă s'a şi semnat, urmând, ca acest capital să se urce treptat la 10 milioane iei.
„Banca Voluntarilor" sre menirea să-servească exclusiv interesele mate-
1 I riale ale foştilor voluntari, fara deo-! stbire de p;ut'd.
* S t a t i s t i c a a r d e l e a n ă Eşuarea mîstificaţiilar neromâne. C o n t r a b a l a n s a r e a
acţiunilor a n t i r o m a n e . Ungurii în special, exagerează
mereu numărul ungurilor din România, declarând ca aici sunt peste două milioane. Pentru a evidenţia realitatea, n'avem decât să ne referim ia datele statistice, adunate în anul 1920, în care an pe teritoriile alipite de către Ungaria Ia România, în e s t e n s i u n e de 1C2 2 0 0 km. 3 erau 5 ,114 .124 locuitori dintre cari
ramăni 2,930/20, unguri 1,305 757, nemţi 539.427, sârbi 181340,' şi 157.484 alte naţionalităţi.
Populaţia în Ardeal Banat deci este în proporţia de 5 8 % română, iar în proporţia de 4 2 % neromână.
Faţă de aceste date,
statistica maghiară eve-denţia în acest teritor în 1910, socotmdu-i unguri şi pe evrei etc., cart vorbeau ungureşte 2,821.720 • români, 1,661.746 unguri,
556 311 nemţi, şi 208.145 alte naţiuni.
Este foarte interesant, că din populaţia evidenţiată în statistică 751 5 4 6 locuitori sunt orăşeni şi 4 ,392 5 7 8 rurali. D.ntre
români locucsc la safe 2,748.442 şi numai 181.678 în oraşe.
pe când din populaţia minoritară locuesc în oraşe unguri 9 7 5 3 5 6 , în sate 330 .397 ; nemţi în oraşe 105.664, în sate 4 3 3 763 ; evrei în oraşe 91 .113 , în sate 9 0 2 2 7 ; alte naţionalităţi în oraşe 12.694, în sate 144 790 .
Populaţia, comparând statistica din 1910 cu cea dm 1920, a scăzut c u 134 3 9 8 locuitori, dintre eari tot unguri, repatiiindu-se în Ungaria. Atâta descreştere evidenţiază stat stica, cu toatecă a-ceastâ descreştere este mai mare, a v â n d u - s e în vedere, că
că au plecat cu mult mai mulţi unguri în Ungaria, dar au venit foarte mulţi evrei, cari se prezintă ca unguri, etc.
P i n t r e locuitorii noştri 3 mii 8 0 5 2 1 8 se ocupă cu agricultura, 6 1 . 1 7 8 cu industria şi 21 9 9 0 cu comerţul. Dintre aceştia
comercianţi români sunt 5 803, industriaşi români 15 207, în majoritate lucrători.
Populaţia aceasta din 1120 a
crescut în favoarea românilor, re-patriindu-se mai mulţi unguri şi aducându-se în administraţie mai mulţi români din vechiul Regat.
Comerţul şi industria cari stăpânesc de fapt jinan-ţele, respective bogăţiile ţării după cum vedem sunt aproape in întregine în mâna streinilor. Această situaţie defavorabilă
românilor, evident trebue schimbată, introducând în comerţ şi industrie cât de mulţi români, pentru a putea fi stăpânii adevăraţi ai României şi din punct de vedere economico-financiar, nu nuntii din punctul de vedere al harţei.
U n v i s s u b l i m . Un suflet trist înmormântez
în doruri ideale rătăcind plângând :
E viaţa 'ii care mă 'ntristez în vsele-mi fatale mistuit de gând.
Dar nu plâng după nimenea în jdea mea divină de p istiu de mort :
La ce - a ş m*i plâ"ge 'n viaţa mea ce m ' amâg t haină jalea să i-o port ?
Voi trec** c a şi u n străin din viaţa-mi solitară c a şi-un om de rând :
Căci a m avut u n vis sublim în soart-a mea amară c a să cânt plângâ îd
V. Delacara.
M i c a Antantă, în conferinţa care a avut loc zilele aceste la Be l grad, a contribuit foarte mult la s a n a -r e a diferitelor diverginţe, cari existau intre unele state. Astfel a contribuit ş> la soluţionarea chestiei Fiume, c a r e constituia între Jugoslavia şi italia u n motiv serios de neînţelegeri. Toate a -ctste neinţelegeii s 'au aplanat, Jugoslavia fiind aplicată a recunoaşte dreptul Italiei asupra oraşului F i u m e L a conferinţă s'a desbSxut şi chestia recunoaşteri i Sovittelor ruseşti, urmând, ca diferitele state să urmeze tratative în acest sens c u reprezentanţii Sovietelor In eh ştia împrumutului u n gar M i c a Antantă a pretins garanţii S'Ifici' nte şi control sever permanent în U gtria, având în ve 1ère duplicitatea conducătorilor unguri, iar convenţia militară franco-n hos'ovacă urmează a fi dtshätntä în patte de către fiecire stat interesat, fiind acceptată la conferinţa numai în prindpiu.
jYiaghiarizarca românilor In Cehul Silvaniei rtjmânii citesc ziare ungureşti.
— Influenta neromâna. —
In multe rânduri ne-au ocupat cu chestia propagandei necesare íntrödü-cerei limbei rojmâne; în ..multe centre ardelene, avându-se în vedere, că d-vem români, cari şi azi, dppă 5 ani delà un re, vorbesc exclus v ungureşte, în loc sà-şi dea silinţa să vor*-bească şt citească mai mult româneşte. Constatările noastre ni-le justifică a-cuma şi depozitarii de ziare. Z .ele aceste am pnmit o scrisoare delà un depozitar din Cehul Silvaniei. In a-ceastă scrisoare depozitarul amintit, cu numele Martui Hary, ne atrage atenţia să i reducem exemparele din za r , avându-se în vedere, eâ românii na ci tesc ziare româneşti, încât astfel de z a r e cumpără mai mult nero-mânii.
Cazul acesta este foarte trist, evl-denţând domnilor din Cthul-Silvaniei un certificat r ă u de tot în privinţa limbei române. Lumea ştie foarte bmç, că românii din Şmileu-Siivaniei nţ* sunt analfabeţi, decât din punct dô vedere românesc.
Prietinii politicei contelui Tisza, ai contelui negru Apponyi şi ai elicei Horty-Bethieu în regiunea frontierei româno-ungare au mare influenţă şt acestei se daforeste, cä români inconştiente se fac coadete de topor ale rămăşiţelor foştilor noştri asupritori.
Ne mirăm, ca autorităţile nu Iau dispoziţii pentru a-i deştepta pe românii în special delà frontieră, amin-tindu-le, câ nu mai sunt în Ungaria elicei Apponyi, unde le era luşine s i vorceascâ în limba „valahă", tocmaL ca şi „pogănicilor* maramureşeni din ceata M h'cifj Peler, etc.
Tot astfel ar trebui înghimpaţi niţel şi polit cianii români, cari ii influenţează pe români să citească z are neromâne prin faptul, că ş/ fac auto~ reclame în ele prin djertte „interwe-vun" de tabără, nnustecând în politica noitstră naţională elemente neromâne, despre cari ştiu, că ne sunt duşmănoase. Deocamdată atât!
Megrí a r n s r i c a n i „America", ziar r o m â ' n e s . c
american, ocupându-se într'un număr recent cu chestia originei negrilor americani, susţine, ca în anut 1619 au fost duş' în America primii negri în număr de 20 dia Africa şi că aceşti negri în decurs de 170 ani s'au spont la 7 0 0 000 . Ziarul indcat mai aminteşte, că albii vânau în Africa după nt gri pentru a-i face sclavi şi a^î duce în America la muncă brută. Afirmaţiile ziarului „America" nu par a corespunde adevărului, a-vându-se în vedere, că negri americani nu sunt, decât nişte rămăşiţe ale poporului evreu, care a pornit din Africa înainte de scufundarea continentului „Atlantis* în „Marea Atlantică". Aceştia, după scufundarea continentului „Atlantis" neputândn-se reîntoarce în Egipt, au rămas în America; trăind o viaţă primitivă, aproape animalică, în arşiţa soarelui, care le-a ars neagră pielea, moştenind, apoi aceaslă culoare succes v.
— C o n g r e s u l f a x e s t , cure urma să oibe ioc în Bucureşti în 19 şi 20 lanuane a. c. s'a ari'anat, ne fiind în tură toţi conducătorii fascişti. Data nouă a congiewlui urmează să fie sta~ biută pentru mai târziu, când vor participa şi delegaţii din Cluj.
!
.Nr. 3. C L U J U L a 3
upţia conştiinţei naţionale In j u r u l mişcări'nr a n t i s e m i t e ş i f a s c i s t e . —
O afirrr aceasta pentru că îmi adiic aminte de timpul, neutralitate! când aceiaşi conştiinţîanaţipnală, care erupe astăzi yijeffoasă; erupsese şi atunci mai puternică şi m si ameninţătoare.
Tontă ţara deja un capăt la altul, urlă cu dtsnădejde cerând războiul
iiHiera jfn angrenajul linei iormi-le Supte ~, Ţoată.ţara aceasta, delà apät, }ht pitiri esté antrenată îni^o lâiot̂ rè crâncenă* Un uragan de întâlnit cu un altul de patriotism până ia şovinism «'au încleştat in-formidabilă deslănţulre. de patimi
l^eTiergii /pş-oparie trosnesc ulti r
zăgazuri ale unèi umiliri de vea-îoăbuşiie îa adâncurile sufletului
stui neam — şi • din dosul lor ţâs-:e ca o lavă nestăpenitâ şi ame-ătoare, dorul neogoiat de libertate e dreptate. Toata drojdia suferin-
ir şi a umilinţelor de veacuri, raită până la fund cere astăzi sufie-li îi! care a fost încarcerată răzbu-è şi dreptate. ' Tot ce este cinstit astăzi în sufle-neamului acesta, tot veninul ce, vea-ile aii îngrămădit Iii el, răscolit, tinde soarele, lumina şi übertaten lui. Neamul întreg se cutremură astăzi wea să-şi scuture jugul sclaviei al umiiinţii, care de-atâka secole o ere fără să cfâşnească. Această descărcare sufletească a imului, este cea mai bună dovadă conştiinţa naţională a poporului roll a fost şi va fi totdeauna ultima jvinabtla rezervă a vitalităţii noastre. Dacă toată superficialitatea neamu-ar putrezi în rele apoi această ştiinţă naţională, care numai acolo, iră.jn apropierea gliei şi/dincoace praşe în sufletele t m e r e , ar fi a-î, care să asigure cu îndârjire veş-a poporului român. E* bine, c ind ;a şi demnitatea ţârii şi a neamului ! îngmunchiată prin îndrâsneala I margini a străinilor de îOdte nea-ri!e şi de toate credinţele, când a-
ftte Mie hrăpăreţe şi murdare s'au wstit ca lăcustele pe viaţa şi suni românului, calcându-Ie 'n picioare, rdârindu le şi să.ăiuiri iu-le de vlagă,
vreaţt să dea semnalul de alarmă, cum vă puteţi închipui că acea
ervă Invincibila a neamului, consta naţională de acolo de unde este, va erupe cu o nepotolită furie şi o nestăpânită dar justificată ură şi ar brutalitate Glasul conştiinţei naţionale călcată ijcioare, bt t jowntă şi ameninţată cu erea, nu poate fi înâbuţtî cu vigo-Icgii şi nici cu celule tuturor oc-
ţpr dm ţ ară. De acolo din adâncul ocnelor ia radia mat puternică şi mai cucerire, în contra tuturor puterilor ce se í deslânţui în contra ei şi cu întâr-re poate, dar cu siguranţă înlr'o lia zi işi va sărbători tr umful. In a acestei conştiinţi naţionale in erup-intetbâra adveisă străinul de toate
imurile şi de toate credinţele, înţol i t de tot ce este putred şi pes-înţial în ţ i ra aceasta, întovărăşit de itidele politice hrănite şi prin urmare Cerite de finanţele jidoveşti. Priviţi esa delà Bucureşti, priviţi din această cşă mai ales ziarele „Adevărul", Un neaţa", „Lupta", .Presa" şi „Aura" cet ţde în frecare zi şi nu se poate nu găsiţi un singur număr, în care im f ie o nouă palmă sau o nouă insă scuipată cu cinism şi neobră-ce în tot ce este lomânesc, fie ins-iţie fie autoritate fie persoană.- — asupra acestor două
•oparte sufletul şi conştiinţi naţio-là a neamului, şi de'cedlaiià parie, nul conrupătorde suflete şi pusd ria inilor sunt reprezentanţii orJinei buce es te -*- guvernul. Nu sunt în stare să mă îndoesc CT, de tabăra în care sui eteşte 6 înregimentat dl Ionel BiaiLnu.
pentru întregirea neamului. Guvernului Brătianu, căci tot el
era atunci, i se zvârleau în faţă de prin toate culturile ţârii veninul urei şi toţi îl acuzau că ar fi — trădător de neam „fricos0 şi „vândut strein lor". Doi ani de zile, sfinxul delà Fiorica a fast isbit în obraz cu cele mai sângeroase insulte şi acuzaţii. Doi ani de zile a suferit toate acestea şi a tăcut. In timp ce toată ţara îl atacă, în timp ce cele mai dureroase acuzaţii i s e aducea acest Ionel B'ătianu — tăcând şi suferind totul — pregătea războiul pretins de conştiinţa naţională şi fixa în 1915 pe harta Europei graniţele României-Mari din 1918.
Nu mulţi ştiu intimităţile nevoilor ţăi ii ca el, şi nu mulţi în timpul celor doi ani de neutrelitate au suferit mai mult şi au dorit mai mult unirea neamului ca el. A suferit doi ani, a mers până acolo încât ca s a ş i poată pregăti armata şi să poată prinde momentul o-portun în care să deciare războiul, a scos armata şi a pus mitralierele pe străzile Bucureştilor şi Iaşilor ca să înăbuşe mişcările războinice ale conştiinţei naţionale. Aşa cereau nevoile ţării şi pentru ele a primit sacrificiul maştei de a lupta doi ani de zile contra acestei conştiinţii naţionale in erupţie dar care clocotea în el mai intens dar mai înfundat decât în oricare aitul.
Iată de ce am încredere în atitudini a d-!ui Brătianu, f*ţă de manifestările recente ale conştiinţei naţionale şi iată de ce nâdăjduesc în triumful fm^l fii acestei conştiinţi. Alfa.
U n d e suntem. . .? Noi credem că ne afiăm toţi
în România, indeferent că suntem chiar în provincia Ardeal. Puţin ne împoartă numirea de provincie, ne interesează numai faptul că muiţi din ţara actesta, nici azi nu şi dau seamă, că se află pe pământul României democratice care dă egde drepturi cetăţenilor ei, dar nu admite nimănui să propage lucruri de o ideologie străină şi chiar subversivă fundamentului democratic pe Care se razemă aceasta ţară. Sunt mulţi şi azi în tara aceasta, cari nu voesc a recunoaşte nouile cadre impuse prin suveranitatea acestei ţâri, ci şi azi — aflându-se aproape de frontieră sau făcând vizite dese în ţ?ra vecină — au tupeul să desfidă autoritatea acestei suveranităţi şi încă în modul cel mai obraznic şi revoltător, . iotă faptul: Ministerul Comunicaţiilor are la Cluj un oficiu i-xterior unde se. poartă a-gendele Cf. particulare. Direcţiunea aflând într'a sa e v i d e n ţ ă că un cineva numit U j f a i u s i N i e o I a u (M ik lps ) din Pomi judeţului Sâtmar are cale ferate industiială şi are de a plăti către stat o sumă o r e ş c a n v a , numai decât l a şi provocat, pentru achitarea datoriei. Adn s-iti.l a primit somaţia, dar a retrimis o oficiului emi-
tciberë — î tent cu observaţia râ el nu este Uj-famişi Nxolau ci Méltóságos lovag Ü/fatust Mklos (ailica E x o lei ţa Cavaler Ujialusi Mklos , ) Unde suntem? Dl Ujfaiusi este oare în ţara Aponiană feu.ială sau în România democratica? Crede că legea care a anulat titurüe magnaţilor nu-l va ajunge? S - înşeală! Pretindem chiar autorităţilor în
drept să dea pe acest imbecil peste frontieră.' unde va putea înţelege că nu poate insulta după bun placul lui.
Iată loialitatea noastră cum dă anse la insulte, iată cum cresc cojîc-nele celor adoptaţi din cultura Apo-niană. G P-
I n f e rmaţ iun i — Dl. I. C. Brătianu, după
cum se afirma, era să cedeze departamentul internelor în favoarea dlui Inculeţ, dar acest svon pare iluzoriu, dl I. C. Brătianu menţinând şi pe mai departe acest departament.
— Primăria drn Cluj-a fost somată în special de către noi, la insistenţa mai multor români, să-şi acorde lucrările etc. din cât se poate românilor, spriginind interesele Naţionale ale românilor, cari singuri sunt garantă pentru integritatea şi siguranţa ţărei noastre. Chestiile publicate în acest sens în ziarul nostru, acuma se vor lua în discuţie de către consiliul comunal şi sperăm, ca consiliul acesta, va decide în sensul dorit de români^în interesul naţional şi vit A al neamului şi ţării noastre.
— Dl Popovicî, prefectul pol f iei Cluj f ind chemat provizorat in direct unea generală la Bucureşti, s'au ivit diferite svonun, cari ţintesc înlocuirea d sale, dupé cum am mai aminti, s\iu făcut char şi comb.naţii în acest sens, lan-sânda se svonuri, că dl Popovicî ar fi transferat la Arad în locul dlut Gr ta, care ar veni la Cluj, apoi, că ar fi transferat la Petroşani, ar în locul d sale la Cluj s'au inventat alţi pretendent . Toate aceste ştiri însă nu sunt, decât simple svonun, nehotărân-du-se încă nimic în chestia înlocuirei d lin Popov cm, a cărui plecare o re-grttă toţ românii de b ne, fnná un om foaie c nstit, care a pus mai presus de toate întotdeauna interesele neamuln şi ţăiii, înţelegândn-ş perfect de b ne menirea şi autor ia.
— Repr zentanţii confesiunilor neromâne întruniţi în Cluj, au crezut necesar în rcptţite rânduri să protesteze contra dispoziţiilor şcolare luate de către autorităţile noastre în sensul, ca să fie controlate de către reprezentanţi statului român îu privinţi învăţământului conftsonal, la al câiei control statul are tot dreptul.
— Comuna Potroşani a fost declarata oraş, avându-t se in vedere desvoltarea, care-i urcă ni-veiuî ia al unui centru minier.
— Tariful poştal s'a dublalt, excepţionând telegramele, la cari se va percepe îu plus câte un leu de fiecare bucată, pe lângă taxa obişnuită.
— Funcţionarii p r imăie i Cluj, ca şi în alte localităţi, au primit gratifi-caţie de anul nou un plus de lefuri.
— La Fabr i ca de Tutun cooperativa de consum din Cluj s'au constatat defráudari de milioane, încât pan rutul a fost nevoit să sechestreze averea a 12 membri din direcţiune şi comitetui de cen-sori, în majoritate neromâni.
— La apelul I. P. S. S M tropo'i-tul Vasile Suciu al. Alb-i-lulu i şi Făgăraşului, lansat pentru f jutorarea şcolilor Bajnlui, foarte mulţi români se grab sc să râ-pundă cu donaţiuni, ptiiuu iijntcrar^a şcolilor române.
— „ N e w - Y o r k Vor ld" unul dintre cele nii.i niari ziare americană, a avut de înregistrat zilele acestea moartea editor-şt fredac-torulut său F rank I, C o o b b . Coubb a murit în e ta te de 5 4 ani.
— Sindicatul P re se i Române din Ardeal , după cum am amintit, organizează Sâmbătă un festival în cadrele unui bal ' mascat la „Hotel Central" cu ocazia adunatei generale a z :ariştifor români din Ardeal. Faţă de bătui şi adunarea presei române ardelene se manifestă foarte mare interes.
Toţi locuitorii trtbue, să-şi procure legitimaţie cu fotografie.
Conforrfi dispoziţiunit Minlsférí de interne, cu începerea anului acesta, toţi locuitorii din întreagă România, vor trebui să-şi procure delà poliţie o legitimaţie cu fotografie. In Cluj s'a şi început distribuirea acestor legitimaţii. Cei născuţi în Cluj, vor prezenta estrasul de naştere, iar streinii un bilet de identitate Bărbaţii vor arăta şi certificatul militar. Mai trebue prezentat şi biletul de identitate cel vechi. Noua leg timaţie va fi valabilă pe trei ani, şi trebue înoită în fiecare an. Taxa pentru o legitimaţie nouă e 13 lei, iar a unei înoiri 10 lei.
La legitimaţie se va alătura o fotografie. Cetăţenii supuşi streini nu vor primi 1< gitim3ţie, ci numai un certificat oficios prin care adevereşte că respectivul are locuinţă insinuată ' în Cluj. Taxa acestuia este 5 lei.
Poliţia va face stricte razii, şi cine nu dispune de această legitimaţie cu fotografie, va fi tratat conform ordinului referitor la aceasta.
— Foştii voluntari români au a-ranjft în 16 ianuarie în Oradea-Mare o serată dansantă cu mare succes.
— Mersul căilor ferate după cum am amintit in num rul trecut, a fost mod f cai, reducâddu-se acceleratele p£ inia Bucureşti-Oradea-Mare în defavoarea publicului călător, încât am fost nevo ţi să desaprobăm mod>f carea făcută, insist ~.nd pentru restabilirea vet hiului mers al trenurilor. Astfel Of bucurie întegstrăm restublirea vechiUj lui mers al trenurilor, reîntroducân-du se in circulate şi acceleratele, cari au fost transformate in exprese pr.n mod ftcarea pripită a mersului C. F. R,
— Pol ţia din Cluj a primit un denunţ, că in Str. Clemenceau Nr. 2, s'au furat delà fabrica de clopote, unele lucruri în valoare de peste 10 000 lei. Delà acest denunţ au trecut dejd câteva săptămâni, dar poliţia n'a făcut nimic pentru cercetarea cazului, ba nici nu a căutat să se informeze în această chestie. Dacă toate chestiile aşa se tranşează ia poliţie, atunci evident, siguranţa avutului public şi particular a devenit iluzorie, tot în acel loc de atunci s'a întâmplat un nou furt. Pretindem însă, ca poliţia să-şi facă datoria !
— Protopopul Dăian din Cluj este învinuit, câ cu ocazia Bobo'.ezei a evitat să meargă cu crucea pe la toţi românii, căutând să se evidenf'eze numai pe la persoane mai marcante. Astfel a evitat să meargă cu crucea şi pe la oficiul circumscripţiei l-a, care este vis-a vis de d-sa, cu toatecă acolo mai sunt şi a te oficii. Asemenea doleanţe se manifestă şi fală de protopopiaiul gr-or. din Cluj.
Prnn-redaetur responsabil : V. /. Moldovan.
— „Clujul" grata t îl primeşte ori-cine, care ne tnm te zece abonamente. CiVţi ş răspândiţi acest z ar adtvdat românesc, costând exemplarul 3 Lei, iar abonamentul îu ţară pe I an 160, pe 1I2 an 80, iar pe 7 * on 40, in strei-nătute eximplaiul 4 Lei, iar iqona-mentul pe 1 un 320, pe V» on 160, iar ne */4 nn 80 Lei
B r o n z şi Aramă roşie r ă m ă ş ţ e , c u m p ă r ori c e c a n t i t ă ţ i . P l ă t e s c b ine o f e r t e la Li b r ă r i a A n c a C u j , P i a ţ a Unirii.
C L U J U L Nr. 3, Pagina 4 Telefon 124.
M a r e deposit de O r n a t e bisericeşti, librărie şi t ipograf
A l e x a n d r u A n c a , 1 8 7 0 înainte s u c c e s o r i i l u i E f r a i m Andrásofszky.
şi mai n a l t e diplome Birouri le: CLUJ, Pia(a Unirii 32 şi Reg. Maria 14. Fabrica C Victoriei 36
Unica fabiicâ in (ară, care pregăteşte clopote patenii.it d ; prima c a u u t e dupa vechiul recept Andrásofszky, care a fost premiat cu medaiede a>giut si mai < üp lome la d i fe i te expoziţii Durabilitatea tunului armonia şi exactitatea pregătirii să garantează pe mai mulţi ani. — înainte de a face comandă ori nude, cereţ i i
1 maţiuni şi ofeite de preturi delà fabrica noastră Veniţi, Vedeţi şi vă convingeţi :
Preţ curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vestminte preoţeşti) constatatoare din :
1 Félon, l Epitrafir, 2 Aere , 2 Mânecuţe, 1 brâu, I Acoperitor de sf. potir, în diferite motive şi colori din dam a st de mătase în calităţi deosebite cu preţui de 800U-2200O Lei.
P r a p o r i : fci diferite culori 110 cm. lat 160 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe pânză chipul după dorinţa DV. are 3—4 tăieturi cu poso-aan t auriu sau argintiu preţul unui prapor delà 2000— 6000 Lei fără rtjdă.
Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori se trimit numai contra 50 Lei anticipativ.
CoSare , Beretă, Brâuri, P l a s t r o a n e . Bere tă (camilafeă, potcap) Rom. cat. din kiott negru „ 2 2 0 — Bere ta de caşmir negru gr. cat. — — — — — „ 220 — Colar de pânză „Leo" — — — — — — — „ 5 0 ' — Colar de cauciuc — — — — — — _ _ n 4fv— Biâu (unguium) violet moiree sau mătase — — — „ 1 2 0 0 - -Btâu (eingiilum) negru moiree sau niâtase — — — „ 1200 1 — Brâu (cmguum) mgru de lână — — — — — B 450*— Plastron ( C h e m i s e t t ) Nr. 3 . 21 cm. klott net^d — — „ 120 — Plastron Chemisette) Nr. 2. 15 cm. kiott neted — - „ 90 — Plastrcn Nr. 3. cu încreţituri fine — — — — — „ 150*—
La comandă să se dea numărul şt lărgimea cotarului plas-tronului şi a beretei. Din colare numai 6 bucăţi să trimit.
T o a t e preţurile sunt rezervate şi pentru slreinătate dublu
•A
• • • •
• •
• •
•
R e c v i s i t e bisericeşti : 1. 1 Cădelniţă din bronz argintată — — — — - Lei 2. Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă din bronz argintat , 3. I Candelă din bronz argintată — — — — „ 4 1 Chivot din bronz argintat cu trei turnuri — „ 5. 1 Cruce de masă din bronz argintată cu Htistos
în email 28 cm. — — — — — — — — . „ 6. 1 Cruce de masă (28 cm.) din bronz argintaiă cu
Hristos in r e h f aurit— — •— — — — 7. 1 Cruce de mână din bronz argintată cu Hristos
în email — — — — — 8. 3 Cuti ' de aluminium pentru ostie — — r — T
9. 1 ( ăldăruşe cu aspergil (stropitor) bronz argintat 10. 1 Cănită cu tavă pentru spălarea manilor
(b'onz aigmtnt) — — — — — — — 11. Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci la botez
(i"»n>nz argintat) — — — — — — — — . 12. 2 Vase de sticlă cu tavă de bronz argintat (la
pr scoinidie) — — — _ _ — __ — , r
13. 1 Potir cu tâer (patină) (bronz aurit) neted - — r
14. Disc e i taipă şi steluţă (bronz aurit) -— — „ 15. 1 Cutie cu trei vase pentru o!eu şi mir la botez
(bronz aurit) I. C. O — — — — — — r
16. 1 Cutie de bronz aurit cu capac pentru sf. Oşîie la bolnavi - — — — — — — — —
17. Ciborium ("bronz aurit) — — • - — — - — „ 18. Monstranţă (bronz aurt) rom. kath. — — — „
Banii se trimit înainte, comandele se efectuesc în 3— 4săptămăi Toa te preţurile sunt rezervate şi rentru stremătate dubiu.
1 » 4! 9(
m
9!
1/ 12(
S!
9Í
Al 281 101
15(
I0< 28( 45(
Tipărituri pentru parohiile greco-orientale .
1. Budgete bisericeşti . . 2. » şcolare 3. Chitanţe 4. Cartea de evidenţa 5. Contul cap. active 6. „ , pasive 7. Consemnarea averilor bisericeşti şi şcolare 8. » de darea cultului . . . . 9. Date statistice model A şcolar . . . ' . .
10. , . , B 11. , , . A şi B . . . . 12. Estras de botez 13. » » cununie 14. . „ morţi 15. . din protoc. paroh , 16. Inventare bisericeşti 17. Jurnal de cassă 18. „ , manipulaţie. 19. Protocol de exibite mare 20. » , . mic . . . . . . . 21. , , familie . . . 22. Raţiociniu bis 23. , şcol 24. Specificaţia cununaţilor
à. 2 — 2 0 - Lei m 2 — 2 0 —
n - 5 0 5 — n 4 — 4 0 —
m 4 . — 4 0 — m ;. » 4 — 4 0 — »
4 — 4 0 — n » 4 — 4 0 — m 0 4 — 4 U — m 0 i — 40— m V 4 — 40-— 0 0 1 — 10 — » n 1 — 1 0 — •
1 — 1 0 — • n 2 - 2 0 — • ' m 3 — 3 0 - 0 »» 4 — 4 0 — il n 3 - 3 0 — i* »i 4 — 4 0 — i» »1 4 — 4 0 — i* st 4 — 4 0 — i» n 4 — 4 0 — »i il 4 — 4 0 - M il 2 — Z0.- il
• • • • 4 • î
Tipărituri pentru parohiile greco-caîo l iee . 1. Act de vestire 10 buc. 2 Atestat de trecere „ „ 3. Conspect statistic model A „ „ 4 . „ . a B . . . . . „ „ 5. » n » C » » 6. » „ » D ' ' m n 7. Contract de bună învoire la câsăt , „ 8. Conspect despre dare , » 9. „ . păduri » ' ,
10. . . bani . . . v . . , 11. » . naturali „ » 12. Contract de bucate m . 13. Corpuri de raţiuni . » 14. Conspectul arânzilor » B
15. . chiriilor , , 16. „ păs niior „ , 17. „ venitelor din realităţi , , 18. » . Pâdun . . . . . . . . . , 19. CoMe de anunţare . 20 Conspectul taxelor pentru fond de asig , , 21. . . încasate „ 22. Extras matr. de botezaţi » , 23. . , . cununaţi , 24 . » „ . morţi , , 25. Foaia Familiară dublă „ , 26 Inventar de avere » , 27. Inform, despre preoţii deficienţi , » 28. „ repau-aţi . . . . . . . . , , 29. Protocol matr. de b tezaţi cu 10 coaie . . . . . , , 30. » » , cununaţilor , , 3 ' . . . morţi 32 Protocolul vizita iumi canonice „ „ 33. „ agL-ndelor „ „ 34. Tar>le de rei^rtiţiuni „ .,
à 1— tO — , 1— 10 — „ I - 1 0 -„ I - J 0 - -. I — !0 — » 2 - 2 0 -, 150 1 5 -. 3 — 30 — » 3 — 3*1 — „ 2 - 2 0 -„ 2 — 2 0 -. I — 10 — , 8 - 80- -, 1 - 1 0 -, i — 1 0 -» 1 — l(r— , 1 — 10 — , I — Hl^-. 2 - 20 -» 2 — 20 -, I-5U 15- -. 1 - I0-— » f— 10— » I — 10 — . 4 — 4 0 -» 2 - 20-— , 2 — 2 0 — , 2 - - 2U — . 3 - 30 -. 3 - 30--Í-, 3 — 30 — „ l - 2 0 — „ 2 — 2 0 -„ 2 — 20-—
La comandă din tipărituri se trimit numai câte 2 5 buc. Şi numai acelea se trimit pentru care sost-sc banii înainte plus port
Toate fireturile sunt rezervate si pentru streinătate dublu.