Download - Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
-
8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
1/5
Craiova Medical ă Vol 9, Nr3 , 2007
Studiu clinicRolul testelor imunologice în depistarea şi
profilaxia sifilisuluiLUCICA ROŞU(1), IRINA STOICESCU(2), O. ZLATIAN(3), SEVASTIANA
BRAN(4), M. K ATRAMADOS(3), LORENA STEFAN(3)
(1)Prof. Univ. Dr., Disciplina Microbiologie, UMF Craiova,
(2)Prof. Univ. Dr., Disciplina Microbiologie,
UMF Craiova,(3),
Laborator de Analize Medicale, Spitalul Clinic de Urgenţă, Craiova,(4)
CRCTS Craiova
The role of immunological investigations in detection and prophylaxisof syphilis
REZUMAT Sifilisul reprezintă cea mai importantă boală venerică, ce afectează mai ales persoaneletinere. Nedepistat la timp evoluează grav, cu apariţiaunor leziuni viscerale importante. Apariţia lui la gravide,afectează dezvoltarea f ătului intrauterfin sau poate avea
urmări grave în evoluţia postnatală a acestuia.Investigaţiile serologice “de screening” în masapopulaţiei cu ocazia anumitor evenimente, ex.:căsătorie, angajare, stare de graviditate, înscriere laexamene, donare de sânge etc., sau cu prilejulinternărilor în spital pentru diferite afecţiuni, pot depistapersoanele infectate „aparent sănătoase” sau pot stabilistadiile evolutive ale sifilisului şi chiar supravegheaeficienţa tratamentului. Lucrarea evidenţiază morbiditatea crescută prin sifilis, îndeosebi la bărbaţi,pacienţii având vârsta cuprinsă între 20-40 ani,provenind îndeosebi din mediul urban. Sifilisul a fostdepistat îndeosebi la persoanele necăsătorite, f ăr ă ocupaţie, care nu au putut identifica sursa de infectare,majoritatea aflându-se în stadiile 2 şi 3 de evoluţie abolii. Investigaţiile de laborator specifice sunt absolutnecesare pentru depistarea persoanelor seropozitivesifilis, tratarea acestora, unei profilaxii specifice eficienteprin programe prevenţionale naţionale, promovareaunui mod sănătos de viaţă şi folosirea mijloacelor deprotecţie individuală.
CUVINTE CHEIE sifilis, teste imunologice,diagnostic, profilaxie.
ABSTRACT Syphilis (lues) is the most importantvenereal disease, which affects predominantly theyoung. If it is not detected in time, it can have a seriousevolution, with important visceral lesions. If it appearsin pregnant women, it can affect the intrauterine
development of the fetus or can have importantconsequences in postnatal evolution. The detection of“apparently healthy” infected persons, the establishingof evolution stage or the treatment monitoring can beaccomplished by “screening” investigations of thegeneral population, with different occasions: marriage,employment, pregnancy, exams, blood donation,hospitalization etc. The present paper shows theincreased morbidity by syphilis, especially in men, inpatients between 20-40 years of age, and from theurban media. The syphilis was detected especially inunmarried persons, jobless, which often can not identifythe source, most of them being detected in stages 2and 3 of the disease. The specific laboratory assays areabsolutely necessary in order to detect the persons withserology positive for syphilis, monitoring the treatmentand prophylaxis by national prevention programs,promotion of a healthy way of life and using theindividual protection methods against sexuallytransmitted diseases.
KEY WORDS syphilis, immunological tests,diagnosis, prophylaxis
Introducere
Sifilisul este cea mai gravă şi cea maiimportantă boală venerică în plină ascensiune cu
implicaţii sociale grave. Nediagnosticată la timpsau incorect tratată boala are consecinţecatastrofale asupra vieţii individului, dar şi asupra
produsului de concepţie. Sifilisul este r ăspândit petot globul şi nici o for ţă din lume nu poate stăviliextinderea sa, chiar şi în ţările dezvoltate care
posedă o mai bună organizare a asistenţeimedicale şi a mijloacelor preventive.
Sifilisul este considerat ca boală a mariloraglomeraţii urbane, apărând în special la
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-25 ani, cu o preponderenţă netă masculină. În unele ţări
europene se observă o creştere a morbidităţii prinsifilis la adolescenţi şi tineri. Investigaţiile de
laborator permit depistarea persoanelor infectatecu Treponema pallidum, unele “aparent
sănătoase”, stabilirea diagnosticului clinic desifilis şi a stadiului evolutiv, dart şi a eficienţeitratamentului.
Material şi metodă
Lucrarea a fost efectuată pe un număr de 2561subiecţi repartizaţi în două grupuri: lot a şi lot b.
Lotul a a fost alcătuit din 2108 persoane cuvârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, prezentate
pentru donare de sânge la Centrul de Recoltare,Conservare şi Transfuzie a Sângelui Craiova în
perioada 1.01.-31.12.2003.Lotul b format din 453 persoane având vârsta
cuprinsă între 15- 45 ani, spitalizate cu suspiciune
Prof. Univ. Dr Lucica Roşu, Disciplina Microbiologie, UMF Craiova 231
-
8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
2/5
Lucica Roşu şi colab: Rolul testelor imunologice în depistarea şi profilaxia sifilisului
de sifilis în clinica dermatovenerologică dinCraiova în perioada 1.01.2002-1.04.2004.
Metodologia de lucru a fost complexă, bazată pe: examen clinic general şi local şi examene paraclinice bazate pe analize de laborator utilizândmetode moderne cu mare specificitate şifiabilitate. Astfel, s-a urmărit decelarea în sângele
periferic a anticorpilor specifici apăruţi în urmaacţiunii unor antigene treponemice asuprasistemului imun al organismului gazdă. Testeleserologice utilizate au fost: VDRL (VeneralDiseases Research Laboratories), RPR-Carbon (Rapid Plasma Reagin), RBW (Reacţia Bordet -Wassermann), TPHA (Treponema pallidumHemagglutination Assay) cu trusa TPHA-
Nosticon, ELISA (Enzyme Linked ImmunoSorbent Assay) cu trusa Trepanostika - TP.
Rezultate şi discuţii
Studiul de faţă prin rezultatele obţinute relevă necesitatea efectuării anumitor analize de
screening în masa populaţiei pentru depistarea bolilor cu transmitere pe calea raporturilorsexuale, tratarea lor şi efectuarea profilaxieicorespunzătoare.
Astfel, în urma efectuării testelor serologice pentru depistarea sifilisului s-au obţinut rezultateîngrijor ătoare redate în următoarele tabele şifiguri.
Nr. total de persoanetestate
Testarea anticorpilor anti Treponema pallidum (VDRL, TPHA)Grupa devârstă
(ani)
Totalpersoane
%
B FBSero+
BSero-
FSero+
FSero-
TOTALSero+
20-24 521 387 134 7 380 2 132 9 (20%)
25-34 593 341 252 13 328 4 248 17 (43,4%)
35-44 554 278 276 5 273 5 271 10 (23,5%)
45-54 369 193 176 2 191 2 174 4 (9,4%)
55-64 71 36 35 2 34 0 35 2 (4,7%)
1235(59%)
873(41%)
29(69%)
120613(31%)
860 42
TOTAL2108(100%)
Total testaţi: 2108 Total persoane seropozitive lues 42 (2%)
Tabel 1. Repartizarea donatorilor testaţ i pentru infec ţ ia cu Treponema pallidum după grupa de vârst ă şisex
Se constată că incidenţa sifilisului printredonatori a fost de 2% (Fig. 1) predominând la
bărbaţi 69% (figura 2).
2%
98%
pozitiv negativ
Fig. 1 Incidenta sifilisului la donatori
6 9 %
b a r b a t i
3 1 % f e m e i
Fig. 2 Reparti ţ ia procentual ă a donatorilorseropozitivi lues în functie de sex
Ţinând seama de grupa de vârstă, se poateobserva că la donatori sifilisul a fost prezent în
procent de 40% la grupa de vârstă 25-34 ani urmat
232
-
8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
3/5
Craiova Medical ă Vol 9, Nr3 , 2007
de o incidenţă cu valoare 24% la grupa 35-44 anişi 21% la grupa 20-24 ani.
21,4%
40,5%
24 %
9,5%
4,6 %
%
20-24
an i
25-34
ani
35-44
ani
45-54
ani
55-64
ani
Fig. 3 Distribu ţ ia cazurilor de sifilis la donatori după grupa de vârst ă
Investigaţiile serologice efectuate la cei pacienţii spitalizaţi în ClinicaDermatovenerologică din Craiova de-a lungulcelor doi ani au confirmat diagnosticul de sifilis
permiţând medicului curant instituirea terapieicorespunzătoare, prevenind astfel apariţiacomplicaţiilor. Din figura 4 se poate observa că incidenţa sifilisului este crescută în mediul urban(61%), aglomeraţiile urbane fiind un factor
favorizant în apariţia bolii.
61%
urban
39%
rural
Figura 4. Incidenţ a sifilisului la persoanelespitalizate în func ţ ie de mediul de provenienţă
Ţinând cont de sexul persoanelor seropozitivelues, se constată că boala este mai frecventă la
bărbaţi (57%) comparativ cu femeile (43%), aşacum reiese din figura 5.
femei
43%
barbati
57%
Figura 5. Repartizarea persoanelor spitalizate cusifilis în func ţ ie de sex.
Investigând persoanele în funcţie de stareacivilă se observă un procent ridicat al infecţiei lacei necăsătoriţi (37%) şi concubini (30%), un
procent destul de ridicat este prezent la ceicăsătoriţi, explicat prin existenţa relaţiilor
extraconjugale aşa cum a reieşit din anchetaepidemiologică (figura 6).
37%
26%
30%
3%
4%
0% 10% 20% 30% 40%
necasatoriti
casatori ti
concubini
divortati
vaduvi
Figura 6. Repartizarea pacienţ ilor cu sifilis după starea civil ă.
Devalorizarea căsătoriei şi a noţiunii defamilie, existenţa relaţiilor extraconjugale şi a
partenerilor multipli sunt factori favorizanţi ai bolii.
Ţinând seama de grupa de vârstă afectată, seconstată o incidenţă mare a sifilisului la
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-29 ani
(45%), urmate de grupa de vârstă 30-39 ani (22%)şi 15-19 ani (16%) aşa cum reiese din figura 7.
Se constată o incidenţă crescută la persoaneletinere active sexual datorită libertinajului sexualexagerat, uşurinţei extraordinare a contractăriiraporturilor sexuale şi lipsei de educaţie sanitar ă.
Analizând ocupaţia pacienţilor cu sifilis dintabelul 2 se observă o incidenţă crescută (191cazuri – 42%) la cei care nu au ocupaţie (şomeri,
prostituate, proxeneţi, etc.). Pe locul II se situează cu un procent de 18% muncitorii care desf ăşoar ă activităţi vreme îndelungată departe de familie(şoferi de cursă lungă, petrolişti marini,reprezentanţi comerciali în localităţi îndepărtate
233
-
8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
4/5
Lucica Roşu şi colab: Rolul testelor imunologice în depistarea şi profilaxia sifilisului
sau în str ăinătate) sau cei care fac navetism zilnicsau să ptămânal.
0%
1%1%
15%
45%
22%
9%
4% 3%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
%
< 1 an 1-9ani 10-14ani 15-19ani 20-29ani 30-39ani 40-49ani 50-59ani > 60ani
Grupa de vârsta
Figura 7. Repartizarea pacienţ ilor cu sifilis după grupa de vârst ă.
Ocupaţia
234
Număr (%)
Elevi 12 (4%)
Studenţi 3 (1%)
Funcţionari de stat 4 (1%)
Intelectuali 3 (1%)
Muncitori 60 (23%)
Şoferi, marinari,aviatori, feroviari 13 (5%)
Vânzători, ospătari 11 (4%)Patroni,
întreprinzătoriparticulari 1 (1%)
Poliţişti 6 (2%)
Militari 2 (1%)
Casnice 31 (12%)
Pensionari 20 (7%)
Turişti 5 (2%)Făr ă ocupaţie:şomeri, prostituate 91 (35%)
TOTAL 262 (100%)
Tabelul 2. Repartizarea persoanelor spitalizate culues după ocupaţ ie
În funcţie de stadiul evolutiv al bolii la care aufost depistaţi bolnavii de sifilis, din tabelul 3 seconstată că în 51% cazuri stadiul a fost latentrecent, stadiul secundar 35% cazuri şi stadiul
primar seropozitiv doar 10% cazuri.Se observă deci că depistarea este realizată
întâmplător (cu prilejul internării în spital sau aunor controale de rutină), sau în urma unui controlsistematic (prenupţial, prenatal, la angajare, etc.)
şi unde nu se poate preciza vechimeacontaminării. Dacă are o vechime mai mică de doiani, este vorba de un sifilis latent recent, iar dacă depăşeşte doi ani este un sifilis latent tardiv.Stadiul de sifilis secundar este depistat prinleziunile cutaneo-mucoase, afecţiunile viscerale şiinvestigaţiile serologice.
Forma clinică Număr cazuri
(%)
Sifilis I seronegativ 3 (1%)
Sifilis I seropozitiv 47 (10%)
Sifilis secundar 158 (35%)
Sifilis latent recent 234 (51%)
Sifilis latent tardiv 11 (3%)
TOTAL 453 (100%)
Tabelul 3. Repartizarea persoanelor spitalizate culues după forma clinic ă
Prin examinarea clinică şi investigaţiile paraclinice efectuate la persoanele luate în studius-a constatat că sifilisul a fost asociat şi cu alteafecţiuni cu etiologie infecţioasă, virală,
parazitar ă, micotică (de ex. condilomatoză,trichomoniază, gonoree, candidoză, pediculoză)
aşa cum reiese din figura 8.
8
6
5
3
2
2
1
1
sifilis+trichomoniaza+gonoree
sifilis+condilomatoza+gonoree
sifilis+Tinea cruris
sifilis+trichomoniaza
sifilis+gonoree
sifilis+scabie
sifilis+candidoza
sifilis+condilomatoza
Figura 8. Boli asociate sifilisului.
-
8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea
5/5
Craiova Medical ă Vol 9, Nr3 , 2007
În perioada actuală se observă o incidenţă încontinuă creştere a morbidităţii prin sifilis, boală r ăspândită pe tot globul. Ea nu poate fi stă pânită înextindere nici prin politică, credinţă, grad decultur ă nici prin nivelul de trai sau statutul socialal individului. Există mari deosebiri înmorbiditatea prin sifilis între localităţile mari şi
cele mici, fiind boala marilor aglomeraţii urbane.În funcţie de sex există o netă preponderenţă masculină, aşa cum reiese şi din studiul nostru,grupele de vârstă cele mai afectate fiind celeactive sexual. Literatura de specialitatemenţionează ca factor important în creştereamorbidităţii prin sifilis, homosexualitatea. O
problemă pe care o ridică sifilisul la homosexualieste asocierea lui frecventă cu infecţia HIV,transmisă uşor pe cale homosexuală. În cazulacestei asociaţii tabloul clinic al sifilisului semodifică. Astfel, apare sifilisul malign precoce, cudezvoltarea neuroluesului în câteva luni. Deobicei, neuroluesul apare la cazurile de sifilisnetratat, după un interval de 10-15 ani. În cazulasocierii sifilis-infecţie HIV, neuroluesul îmbracă forme clinice particulare: neurosifilis meningo-vascular cu paralizie generală progresivă.Deoarece reacţiile serologice pentru sifilis la
bolnavii cu HIV pozitiv şi mai ales la cei cuSIDA, sunt negative, diagnosticarea sifilisuluiîntâmpină dificultăţi. De aceea s-a impus ca la toţi
bolnavii cu sifilis şi HIV pozitiv să se analizeze
LCR şi în cazul existenţei unor modificări, bolnavul să fie obligatoriu tratat ca un sifilisnervos. Din toate aceste motive OMS recomandă ca la toţi bolnavii cu sifilis să se facă şi testele
pentru HIV.O altă problemă care o ridică sifilisul este
prezenţa infecţiei la femeia gravidă, care netratată, poate avorta, poate naşte prematur f ăt viu sau mortsau transmite boala la produsul de concepţie prin
placentă, perinatal sau prin ală ptare. Sifilisulcongenital poate fi precoce sau tardiv cu evoluţienefastă a copilului.
De aceea un diagnostic de laborator corect(microbiologic şi imunologic) poate ajuta mediculcurant în stabilirea stadiului de infectivitate şistabilirea unei terapii eficiente. Alegerea tipului deanalize serologice se face în funcţie desensibilitatea şi specificitatea acestora.
Concluzii
1. Investigaţiile imunologice “de screening”efectuate în masa populaţiei au rolimportant în depistarea persoanelor cuinfecţii venerice, aflate în faze incipientesau cronice, cu simptomatologie redusă,
unele chiar “aparent sănătoase” care potvehicula agenţi infecţioşi cu ocaziaraporturilor sexuale.
2. Testele serologice sunt absolut necesare pentru depistarea persoanelor seropozitivelues cu ocazia investigaţilorepidemiologice, a spitalizărilor, donare desânge, angajare, căsătorie, controlulgravidelor, etc.
3. S-a constatat o morbiditate crescută prinsifilis la persoane domiciliate în mediulurban, de sex masculin, tinere, necăsătorite
şi f ăr ă ocupaţie.4. Investigaţiile imunologice au permisstabilirea persoanelor cu sifilis în stadiullatent recent , stadiul secundar şi stadiul
primar seropozitiv.5. Este absolut necesar ă investigaţia de
laborator specifică pentru depistarea persoanelor cu sifilis, tratarea acestora şiefectuarea unor profilaxii eficiente prin
programe prevenţionale naţionale.
Bibliografie1. Bucur Gh., Giurcăneanu C. – (2000) Boli transmise
pe cale sexuală, Ed. Celsius, Bucureşti2. Bucur Gh., Giurcăneanu C., Gheorghe Letiţia –
(2002) Implicaţiile infecţiilor venerice în patologiagenerală, Ed. Celsius, Bucureşti
3. Buiuc D., Neguţ M. – (1999) Tratat de microbiologieclinică, Ed. Medicală, Bucureşti
4. Rebedea Ileana – (2000) Boli infecţioase,Ed.Medicală, Bucureşti
5. Roşu Lucica – (2002) Microbiologie medicală –Bacteriologie. Note de curs, Ed. Medicală Universitar ă, Craiova
6. Roşu Lucica, Irina Stoicescu, L.S. Enache, ElenaLuminiţa Dincă – (2002) Bolile virale cu transmiteresexuală mereu în actualitate, Medicina modernă,
vol. IX, nr. 9, p. 453-4587. Stoicescu Irina – (1998) Curs de Dermato-
Venerologie pentru studenţii medicinişti, EdituraSitech, Craiova
8. Stoicescu Irina – (2000) Curs de Dermato-Venerologie, Editura Sitech, Craiova
9. Ţolea I. – (2000) Dermatologie Clinică, Ed. ScrisulRomânesc, Craiova
10.
Adresa pentru coresponden ţă: Prof. Univ. Dr Lucica Roşu, Disciplina Microbiologie, UMF Craiova
235