07 - preventia si depistarea cancerului
TRANSCRIPT
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
1/40
PREVENTIE SI DEPISTARE
IN CANCER
Catedra de oncologie,
Facultatea de medicina - UMF Carol Davila
2008-2009
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
2/40
Cancerul este o cauza importanta
de decese la nivel mondial
In Europa:
- 3 milioane de cazuri noi /an
- 2 milioane de decese/ an
- 6 milioane de bolnavi cu cancer care traiesc
- 24-27% din totalul deceselor la barbati
- 21-28% din totalul deceselor la femei
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
3/40
Cancerul este o cauza importanta
de decese la nivel mondial La nivel mondial: in 2002
- 10,9 milioane cazuri noi
- 24,6 milioane de oameni traiesc cu cancere
- 6,7 milioane de decese prin cancere
In 2020:
- 16 milioane de cazuri noi
( + 50%)Pot fi salvate :
- 2 milioane de vieti in 2020
- 6,5 milioane de vieti in 2040
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
4/40
Localizari frecvente
San la femei
Prostata si plaman la barbati
Colon si rect la ambele sexe Cancerul pulmonar- cea mai ridicata
mortalitate
Europa: rata supravietuirii la 5 ani apacientilor cu cancer: 30-60%.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
5/40
Lupta impotriva cancerului sedesfasoara la doua nivele
Impotriva dobandirii cancerului (preventie) Impotriva decesului prin cancer
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
6/40
NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER
Preventia primaraconsta in controlul cauzelor sifactorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti )avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.
Preventia secundara consta in tratamentul starilorprecanceroase, identificate prin actiuni de depistare sauprin diagnostic precoce.
Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice,reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
7/40
DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE
Depistareaeste descoperirea unui cancer inainte de
aparitia semnelor clinice ale bolii.- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care
separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot
suferi de boala.
Diagnosticul precoceeste identificarea primelor semneclinice de boala prin autoexamen sau examen medical
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
8/40
PREVENTIA PRIMARA:Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global PerspectiveWCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research
Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului
Consum moderat de alcool.
Evitarea expunerii excesive la soare. Respectarea masurilor de protectie a muncii in
activitatea profesionala.
Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar anticanceros
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
9/40
Fumatul
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
10/40
Fumatul si cancerul
35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cuvarste intre 35-69 ani in tarile dezvoltate
16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30%
din cei care mor prin cancer sunt fumatori
In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lumeeste de asteptat sa fi fost produs de fumat.
Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele princancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului,faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si veziciibiliare.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
11/40
FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control
Conventia- cadru privind controlul fumatului
Mai 2003:
192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii
40 tari au ratificat tratatul Tratatul a devenit, formal, o lege internationala
Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au
ratificat.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
12/40
ALIMENTATIA
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
13/40
Substante carcinogene din alimente
Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumatesau arse;
Aflatoxine in alune
Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume
Acetaldehida in bauturile alcoolice
Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajitesau coapte
In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni,ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente,dar sarace in fructe si legume.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
14/40
Alimentatia si cancerul
Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.
Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dietainadecvata.
Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi preveniteprintr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prinmentinerea unei greutati corporale optime.
Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poatepreveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.
Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructepot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
15/40
Modalitati de reducere a incidentei
cancerului prin dieta si stil de viataPromovate de ESMO,ASCO si UICC:
Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.
Mentinerea greutatii corporeale: se se va evita atatsubponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limitacresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.
Activitate fizica zilnica moderata:30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
60 minute 5 zile /saptamana pentru copii siadolescenti).
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
16/40
Rezumatul recomandarilor dietetice (2)
Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale,leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multeportii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica
minima. Se va limita consumul de zahar rafinat. Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este
recomandat; daca totusi se consuma se va limita lamaxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei(o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)
Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate sifolosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate simirodenii.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
17/40
Rezumatul recomandarilor dietetice (3)
Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelorperisabile.
Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a
altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora inalimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lornecorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta seaplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).
Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea.
Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional:carne si peste preparate la gratar direct in foc, carneconservata si afumata.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
18/40
ALCOOL
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
19/40
ALCOOLUL SI CANCERUL
Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si
cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala,
faringe, laringe, esofag)
Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si
cancerul hapatic.
Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si
rectal.
Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre
consumu de alcool si cancerul vezicii urinare. Nu a fost
demenstrata nici o legatura ci cancerul gastric,
pancreatic, prostatic si renal.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
20/40
PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
21/40
CE ESTE DEPISTAREA ?
Depistare = screening = triaj
Tipuri de depistare: Depistare in masa= act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatiipentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
Depistare individuala(oportunista)- orientata de
factori de risc- se limiteaza la pacientii care se adreseaza mediculuipentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
22/40
Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program dedepistare:
Boala - grava dar curabila Prevalenta inalta in stadiu preclinic
Istoria naturala a bolii este cunoscuta
Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boaladeclarata
Testul de diagnostic: -sensibil si specific- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)
Diagnostic si tratament:- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea
mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestareaevidenta a bolii
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
23/40
PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE
Clinice:autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)
Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentrucancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate
Radiologice: mamografia
Metode endoscopice: eficacitate mare; acceptabilitate mica Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutival bolii
Examenele citologice:- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologiccervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
24/40
EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII
DE DEPISTARE
Dificil de facut un raport cost/ eficienta
Mamografia a redus cu 37% mortalitateaprin cancer mamar
Citologia cervico-vaginala a redus cu 90%
mortalitatea prin cancer de col uterin
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
25/40
ATITUDINI PRACTICEDE PREVENTIE SI DEPISTARE
IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALECANCERELOR
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
26/40
Screening - pentru care cancere?
Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterinsi colo-rectal este bine documentata.
Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de
prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reducenumarul deceselor produse prin cancere cu acestelocalizari.
Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul
pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA)poate reduce incidenta cu pana la 90%.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
27/40
Cancerul mamar
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
28/40
Cancerul mamar
Nu este clara posibilitatea preventiei
primare.
ScreeningMamografie
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
29/40
Cancerul mamar
Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie decancer mamar
- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiticorespunzator
Mamografia poate arata:
- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau
palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului
Indicatii: Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.
Reduce mortalitatea cu 30-35%
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
30/40
Cancerul mamar
Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
- caracteristicile anatomice ale gl. mamare seschimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala saualti hormoni).
Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cuorice modificare aparuta la nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
31/40
Cancerul de col uterin
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
32/40
Cancerul de col uterin
Cauze si preventie primara:-activitate sexuala precoce
- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectiecu virusuti cu transmitere sexuala)
- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- humanpapillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauzacresterea anormala a celulelor din endocervix;actioneaza impreuna cu alti factori)
In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilorprecanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenirea cancerului cervical.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
33/40
Cancerul de col uterin
Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celuleleanormale de la nivelul colului si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelulcolului si fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate lamicroscop pentru detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51% Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
34/40
Clasificarea Papanicolaou originala
Clasa Descriere
I Fara celule anormale
II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate
III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru
maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru malignitate
V Citologie concludenta pentru malignitate
Papanicolaou, 1954
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
35/40
Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin
Papanicolaouclass system World HealthOrganization CIN Bethesda System
Class I In limite normale
Class II Modificari celulere
benigne; ASC
Class III Displazie usoaraDisplazie moderata
Displazie severa
CIN 1
CIN 2
SIL de grad scazut
CIN 3 SIL de grad inalt
Class IV Carcinom in situ CIN 3
Class V Carcinommicroinvaziv
Carcinoma invaziv
Carcinom
invaziv
Carcinom invaziv
Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous
intraepithelial lesionsFrom Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
36/40
Cancerul de col uterin
Daca toate femeile ar efectua regulat teste
Babes-Papanicolaou si control clinic genital ,
cele mai multe stari premaligne ar putea fi
depistate precoce si vindecate conservator; Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala
activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
37/40
Cancerul colo-rectal
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
38/40
Testul sangerarilor oculte in
scaun Screening in masa bine organizat
La fiecare 2 ani in populatia asimptomaticapeste 50 de ani , fara risc familial
Indepartarea polipilor identificati cu ocaziascreeningului previne cancerul colorectal
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
39/40
Factori de risc pentru cancercolo-rectal
Varsta > 50 ani
Polipi colonici
Colita ulcerativa
Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume
si fructe
Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre
Fumatul Istoric familial de cancer colo-rectal
-
7/30/2019 07 - Preventia Si Depistarea Cancerului
40/40
Preventia cancerului colo-rectal
Cancerul colo-rectal este cancerul carepoate fi prevenit in cea mai mare
masura prin dieta si stil de viata.
66%-75% din cazuri pot fi evitate prin
dieta si stilul de viata recomandat