Download - Rez Um at Roman a Pop a Ioan Gabriel
1
UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA” SIBIU
Facultatea de Ştiinţe Economice
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
FISCALITATEA, PARAFISCALITATEA ŞI EFECTELE LOR ECONOMICO-SOCIALE ÎN ROMÂNIA
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Elena DRĂGOESCU Doctorand: Ioan Gabriel POPA
Sibiu 2011
2
CUPRINS INTRODUCERE........................................................................................................................................ 1 CAPITOLUL I FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND FISCALITATEA ŞI PARAFISCALITATEA ÎN ROMÂNIA...................................................................................................................................................20
1.1. Elemente definitorii ale fiscalităţii şi parafiscalităţii.................................................................... 20 1.1.1. Fiscalitatea de la „fisc” se trage............................................................................................... 21 1.1.2. Natura obligaţiilor băneşti către stat - element delimitativ a fiscalităţii şi parafiscalităţii...22
1.1.2.1. Obligaţiile băneşti către stat – semnificaţii şi conţinut............................................22 1.1.2.2. Oligaţiile băneşti silite, definitive şi fără contraprestaţie
din partea statului – esenţa fiscalităţii propriu-zise......................................... ......23 1.1.2.3. Obligaţii baneşti definitive, cu şi fără contraprestaţie din partea statului – esenţa parafiscalităţii.................................................... 24 1.1.3. Instituţiile de stat care circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea în România......................26
1.1.3.1. Instituţii de stat comune fiscalităţii şi parafiscalităţii........................................... ....27 1.1.3.2. Instituţii de stat specifice parafiscalităţii............................................................... ....29
1.1.4. Sistemul fiscal – cadrul conceptual şi delimitativ al fiscalităţii şi parafiscalităţii............... 30 1.1.5. Necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii în economia României..................................... ......31 1.1.6. Presiunea fiscală — măsura fiscalităţii şi parafiscalităţii................................................. .....33 1.1.7. Fiscalismul – fiscalitate şi parafiscalitate excesivă.................................................................34 1.2. Impozitele - fundamentul fiscalităţii propriu-zise..........................................................................35 1.2.1. Denotaţia conceptului de „impozit”.........................................................................................35 1.2.2. Structura impozitelor şi locul lor în practica românească........................................................39
1.2.2.1. Impozitele după incidenţa lor......................................................................................40 1.2.2.2. Impozitele după obiectul lor..................................................................................... ..41 1.2.2.3. Impozitele după bugetul pe care îl alimentează........................................................ 43
1.2.3. Aşezarea şi perceperea impozitelor şi impactul asupra cuantumului lor........................ ....44 1.3. Parafiscalitatea – complementaritatea fiscalităţii......................................................................... 48 1.3.1. Taxele „parafiscale”- plăţi către stat, care stabileşte cuantumul lor
în funcţie de politica sa fiscală.................................................................................................48 1.3.1.1. Semnificaţia conceptului de taxă „parafiscală”.......................................................48 1.3.1.2. Stuctura taxelor parafiscale şi locul lor în practica românească............................52 1.3.2. Contribuţiile obligatorii pentru asigurări şi protecţie socială – fundamentul parafiscalităţii.57 1.3.2.1. Denotaţia conceptului de contribuţie socială obligatorie.........................................57 1.3.2.2. Structura contribuţilor sociale obligatorii şi locul lor în practica românească... ..59 1.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale................................................................................... .....68 1.4.1. Concluzii.....................................................................................................................................68 1.4.2. Opinii personale.........................................................................................................................69 1.4.3. Contribuţii personale..................................................................................................................70
3
CAPITOLUL II EFECTE ECONOMICO-SOCIALE ALE FISCALITĂŢII ŞI PARAFISCALITĂŢII ÎN PRACTICA ROMÂNEASCĂ..................................................................................................................72 2.1. Cauze generatoare de efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii...................... 72 2.1.1. Consideraţii preliminare.......................................................................................................... .72 2.1.2. Cauze principale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii............................................................... ....74 2.2. Efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii.............................................................83 2.2.1. Generalităţi..................................................................................................................................83 2.2.2. Efecte economice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii..................................................................86 2.2.3. Efecte sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii......................................................................107 2.3. Măsuri şi soluţii pentru înlăturarea efectelor economico-sociale negative ale fiscalităţii şi
parafiscalităţii.....................................................................................................................................111 2.3.1. Măsurile şi soluţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.......................................111 2.3.2. Măsuri şi soluţii de reducere a sarcinii fiscale şi parafiscale................................................114 2.3.3. Măsuri de îmbunătăţire a colectării arieratelor...................................................................116 2.3.4. Măsuri de diminuare a corupţiei.............................................................................................118 2.3.5. Măsuri de politică economică şi socială................................................................................120 2.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................123 2.4.1. Concluzii...................................................................................................................................123 2.4.2. Opinii........................................................................................................................................124 2.4.3. Contribuţii personale................................................................................................................125 CAPITOLUL III ANALIZA DINAMICII PRESIUNII FISCALE ŞI PARAFISCALE DIN ROMÂNIA ŞI POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE ALE ACESTORA (2006-2010)............................................. 129 3.1. Aspecte teoretice ale analizei presiunii fiscale şi parafiscale......................................................130 3.1.1. Conţinutul semantic al „analizei”..................................................................................... .....130 3.1.2. Semnificaţia sintagmei „analiza presiunii fiscale şi parafiscale”.........................................131 3.2. Indicatori de apreciere a presiunii fiscale şi parafiscale……………………...…….….……132 3.2.1. Nivelele la care se pot aprecia presiunea fiscală şi parafiscală..................................... .....132 3.2.2. Limitele presiunii fiscale şi parafiscale şi impactul negativ al nerespectării optimului fiscal..............................................................................................134
3.3. Particularităţile analizei dinamicii cantitative şi structurale a presiunii fiscale şi parafiscale…………….…..………………………………………..……138 3.4. Analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale şi parafiscale...................................................140 3.4.1. Analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale...................................................................141 3.4.2. Analiza dinamicii cantitative a presiunii parafiscale............................................................144
4
3.5. Analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale şi parafiscale..................................................147 3.5.1. Analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale..................................................................147 3.5.2. Analiza dinamicii structurale a presiunii parafiscale...........................................................153 3.6. Posibilităţi de diminuare a presiunii fiscale şi parafiscale.........................................................164 3.6.1. Perfecţionarea sistemului fiscal..............................................................................................165 3.6.2. Redimensionarea cheltuielilor publice .................................................................................168 3.6.3. Creşterea produsului intern brut.............................................................................................171 3.6.4. Alte posibilităţi de diminuare a presiunii fiscale şi parafiscale............................................172 3.7. Concluzii, opinii şi contribuţii personale......................................................................................175 3.7.1. Concluzii..................................................................................................................................175 3.7.2. Opinii ......................................................................................................................................176 3.7.3. Contribuţii personale................................................................................................................177 CAPITOLUL IV FISCALITATEA ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.................................................................................................................181 4.1. Acquis-ul comunitar privind fiscalitatea în Uniunea Europeană.............................................181 4.1.1. Cuprinsul „acquis-ului comunitar”.......................................................................................182 4.1.2. Prevederile acquis-ului comunitar privind fiscalitatea..........................................................183
4.1.2.1. Prevederi privind impozitarea directă....................................................................184 4.1.2.2. Prevederi privind impozitarea indirectă................................................................186 4.1.2.3. Prevederi privind eliminarea dublei impozitări......................................................187 4.2. Transpunerea acquis-ului comunitar privind fiscalitatea şi implicaţiile sale în România.188 4.2.1. Transpunerea acquis-ului comunitar privind impozitarea directă........................................190
4.2.1.1. Regimul fiscal în cazul fuziunilor, divizărilor şi transferul activelor şi schimburilor de valori între companii ..........................................................190
4.2.1.2. Regimul fiscal aplicabil societăţilor mamă şi filialelor lor....................................191 4.2.1.3. Regimul fiscal al plăţilor din dobânzi şi de redevenţe............................................191 4.2.2. Transpunerea acquis-ului comunitar privind impozitarea indirectă....................................193 4.2.2.1. Regimul fiscal aplicabil TVA...................................................................................193 4.2.2.2. Regimul fiscal aplicabil accizelor...........................................................................196 4.2.2.3. Regimul fiscal aplicabil taxelor vamale.................................................................199 4.2.3. Cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocă pentru înlăturarea efectelor negative ale
implementării acquis-ului comunitar în practica românească..........................................203 4.3. Dinamica comparativă a intensităţii fiscalităţii din România şi U.E., pe structura veniturilor (2000-2009)..............................................................................................206 4.3.1. Dinamica comparativă a presiunii fiscale şi parafiscale.......................................................207 4.3.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele directe...................................208
5
4.3.2.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele pe profit................209 4.3.2.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate impozitele pe venit......................210
4.3.3. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de impozitele indirecte................................211 4.3.3.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de TVA.........................................212 4.3.3.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de accize......................................213 4.3.3.3. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de taxele vamale..........................215 4.3.4. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile sociale obligatorii..............216 4.3.4.1. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile angajatorilor....217 4.3.4.2. Dinamica comparativă a presiunii exercitate de contribuţiile asiguraţilor......218 4.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................220 4.4.1. Concluzii..................................................................................................................................220 4.4.2. Opinii.......................................................................................................................................223 4.4.3. Contribuţii personale...............................................................................................................223 CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA FISCALITATEA, PARAFISCALITATEA ŞI EFECTELE LOR ECONOMICO-SOCIALE, LA NIVELUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE: ELECTROPLAST SA, ROMARI & S.A.S. SRL, ANDANA PAN SRL, TRIARI SRL, PROSERV SRL……………………………………………………….……..…...225 5.1. Obiectivele vizate în cadrul studiului.............................................................................................225 5.2. Analiza dinamicii cantitative şi structurale a presiunii fiscale şi parafiscale (2006-2010)....228 5.2.1. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ELECTROPLAST SA............................228 5.2.2. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL………………..234 5.2.3. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. ANDANA PAN SRL……………...…....240 5.2.4. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. TRIARI SRL…………...………......…...245 5.2.5. Analiza presiunii fiscale şi parafiscale la S.C. PROSERV SRL………...…………....…251 5.3. Efectele economico-sociale identificate pe baza analizei presiunii fiscale şi parafiscale......257 5.4. Concluzii, opinii şi contribuţii personale.......................................................................................259 5.4.1. Concluzii.................................................................................................................................259
5.4.2. Opinii......................................................................................................................................261 5.4.3. Contribuţii personale..............................................................................................................261 SINTEZA CONCLUZIILOR, OPINIILOR ŞI CONTRIBUŢIILOR PERSONALE……264 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………..………………………..286 LISTA ABREVIERILOR ……………………………………………..…………………......294 LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI FIGURILOR ………………………………...295 ANEXE…………...…………………………………………………………........…………....302
6
Fiscalitatea şi parafiscalitatea în ultimele decenii au devenit pe de o parte, obiect de
studiu al ştiinţelor economice, iar pe de altă parte, obiect de dispute între specialiştii din
domeniul finanţelor.
Fiscalitatea şi parafiscalitatea influenţează toate sectoarele economice ale statelor, fiind
folosite de cele mai multe ori, ca pârghii economice sau financiare, prin intermediul prelevărilor
fiscale şi parafiscale, în vederea stimulării unor activităţi economice sau pentru descurajarea
altora.
Trebuie să recunoaştem că fiscalitatea şi parafiscalitatea au cunoscut o dezvoltare
importantă în ultimele decenii, odată cu dezvoltarea economică a ţărilor, devenind chiar domenii
prioritare, ca parte componentă a politicii fiscale a statelor. Noi am pornit această cercetare de la
premisa că fiscalitatea şi parafiscalitatea sunt fenomene economice şi sociale care influenţează,
prin modul în care sunt gândite şi aplicate, atât contribuabilii cât şi economia naţională în
anasamblul ei. De aceea, noi considerăm că prin studierea efectelor generate de cauzele acestora
putem să oferim măsuri şi soluţii pentru diminuarea efectelor negative şi pentru dezvoltarea lor
ulterioară. Dar, am avut şi un mare semn de întrebare legat de faptul că, deşi majoritatea
specialiştilor recunosc importanţa fiscalităţii şi parafiscalităţii în societatea românească,
rezultatele aşteptate nu sunt tocmai pe măsură, iar prin realizarea prezentei cercetări am încercat
să găsim răspunsul la această întrebare.
Fiscalitatea şi parafiscalitatea în România s-au dezvoltat continuu, odată cu dezvoltarea
societăţii omeneşti. În ultimii ani, au devenit subiecte de actualitate şi de dezbateri publice între
specialişti, datorită efectelor negative pe care le au. Aceste efecte negative s-au agravat pe
fondul crizei economico-financiare mondiale, care a impus statelor să-şi regândească mixul de
politici economico-sociale, în scopul găsirii de soluţii privind creşterea veniturilor sau/şi
diminuarea cheltuielilor acestora. Din punct de vedere al cercetării, lucrările publicate în acest
domeniu sunt relativ recente, realizate, la rândul lor, tot în perioada de generalizare a efectelor
negative ale fiscalităţii şi parafiscalităţii excesive. Însă, cele mai multe studii se opresc doar la
identificarea presiunii exercitate de impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii, ca
modalităţi de exprimare a fiscalităţii şi parafiscalităţii, la identificarea cauzelor posibile
generatoare de fiscalism, fără a se opri însă la interpetarea efectelor negative şi identificarea unor
măsuri sau soluţii concrete de diminuare a acestora.
În contextul integrării României în Uniunea Europeană au fost realizate cercetări
amănunţite în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a României, din punct de vedere economic şi
social, pentru identificarea influenţelor determinate de armonizarea şi coordonarea fiscală şi
7
pentru relevarea sectoarelor şi activităţilor care, prin dezvoltarea lor, pot aduce România la un
nivel comparativ egal cu cel al statelor europene. Modul în care sunt atinse obiectivele
economice şi sociale ale României, prin utilizarea impozitelor, taxelor parafiscale şi
contribuţiilor sociale obligatorii, ne arată în fapt influenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii.
Problema identificată de noi în cercetarea acestui vast domeniu al fiscalităţii, într-un sens
larg, este aceea a cunoaşterii insuficiente a formelor sub care o întâlnim astăzi: fiscalitatea
propriu-zisă şi parafiscalitatea.
Pornind de la această problemă, am formulat scopul cercetării, acela de a identifica
fiscalitatea, parafiscalitatea şi efectele lor economico-sociale, în contextul integrării României
în Uniunea Europeană.
Pentru atingerea acestui scop, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective
specifice:
identificarea conţinutului economic, necesităţii şi structurii fiscalităţii şi
parafiscalităţii în practica românească ;
reliefarea efectelor economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii şi a măsurilor
şi soluţiilor de diminuarea a efectelor negative cu impact asupra contribuabililor, statului şi
economiei în ansamblu;
analiza presiunii fiscale şi parafiscale exercitate de impozite, taxe parafiscale şi
contribuţii sociale obligatorii, precum şi identificarea posibilităţilor de diminuare a nivelului lor ;
evaluarea stării generale a fiscalităţii româneşti, privită ca o activitate economică
specifică;
identificarea acquis-ului comunitar privind fiscalitatea în Uniunea Europeană;
stabilirea stadiului transpunerii acquis-ului comunitar privind fiscalitatea şi
parafiscalitatea, în România şi implicaţiile lui;
identificarea nivelului presiunii fiscale şi parafiscale din România, comparativ cu cel
din Uniunea Europeană pe baza analizei presiunii exercitate de impozite şi contribuţii sociale
obligatorii;
analiza presiunii fiscale şi parafiscale la nivelul agenţilor economici şi efectele
acesteia.
Cercetarea a fost realizată pe baza unui plan de cercetare, care a cuprins scopul cercetării,
obiectivele specifice ale acesteia şi activităţile stabilite a fi îndeplinite pentru atingerea
obiectivelor prezentate anterior.
Pentru realizarea activităţilor am utilizat procedee specifice analizei (observarea,
raţionamentul, comparaţia) şi sintezei (clasificarea şi gruparea). Rezultatele cercetării sunt
8
prezentate cu ajutorul tabelelor şi graficelor.
Informaţiile necesare realizării cercetării au fost preluate din lucrări de specialitate (cărţi,
studii şi lucrări, cursuri, articole) din domeniul fiscalităţii şi parafiscalităţii, al economiei politice
şi al analizei, din ţară şi din străinătate, de actualitate. Am utilizat şi informaţii din lucrări de
referinţă din domeniile amintite, care, chiar dacă au fost publicate cu 10, 20 de ani în urmă
constituie încă puncte de reper în demararea unei cercetări la nivelul conceptelor folosite. Pe
lângă acestea am apelat la resursele oferite de internet: biblioteci digitale, baze de date cu studii
şi lucrări de specialitate din domeniile studiate.
Informaţiile concrete, statistice privind fiscalitatea şi parafiscalitatea au fost preluate din
raportările Institutului Naţional de Statistică, Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale Uniunii
Europene.
Pe parcursul cercetării am întâmpinat şi dificultăţi cum ar fi:
existenţa unor discrepanţe majore între informaţiile publice privind execuţia bugetară
furnizată de Institutul Naţional de Statistică şi cele oferite de Ministerul Finanţelor Publice;
modul în care sunt prezentate informaţiile ce au stat la baza analizelor desfăşurate, nu
este un mod analitic, fiind foarte greu să identifici locul impozitelor şi taxelor parafiscale în
bugetul de stat şi în bugetul centralizat al unităţilor administrativ teritoriale;
semantica terminologiei utilizată în literatura de specialitate denotă sensuri şi
semnificaţii diferite pentru acelaşi termen sau sensuri şi semnificaţii asemănătoare pentru
termeni diferiţi;
informaţile furnizate de baza de date a Uniunii Europene, Eurostat, se actualizeză la
intervale mari de timp, ceea ce determină uneori posibilitatea apariţiei unor date neactualizate şi
chiar eronate;
gruparea informaţiilor cu privire la impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale
obligatorii în Bugetul general consolidat, pe baza clasificaţiei bugetare, îngreunează realizarea
de comparaţii în timp cu alte ţări europene, având în vedere că acestea au alt sitem de raporare
(ESA95);
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului furnizează informaţii parţiale cu privire la
situaţiile financiare anuale depuse de agenţii economici şi numai pentru patru ani, ceea ce
îngreunează comparaţia unor date în timp.
Lucrarea prin care prezentăm rezultatele cercetării a fost structurată pe 5 capitole, fiecare
reprezetând rezultatul unei activităţi din planul de cercetare.
Primul capitol al tezei tratează „Fundamente teoretice privind fiscalitatea şi
9
parafiscalitatea în România”.
Fundamentele teoretice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii reprezintă baza teoretică pe care
se întemeiează această activitate, condiţiile generale în care aceasta se desfăşoară şi se referă
la:
aspecte etimologice ale termenului de „fisc” (include etimologia cuvântului „fisc”,
semnificaţia noţiunii, dimensiunile conceptuale privind „fiscul”);
esenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii;
instituţiile de stat care circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea(include instituţiile
de stat comune fiscalităţii şi parafiscalităţii, dar şi instituţiile de stat specifice parafisclităţii);
sistemul fiscal (include cadrul conceptual şi delimitativ al fiscalităţii şi
parafiscalităţii);
necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii în economia României;
presiunea fiscală – măsura fiscalităţii şi parafiscalităţii;
fiscalismul - practicarea unei fiscalităţi şi parafiscalităţi excesive;
impozitele – funadamentul fiscalităţii propriu-zise (include denotaţia conceptului,
structura impozitelor şi locul lor în practica românească, aşezarea şi peceperea impozitelor);
parafiscalitatea – complementaritatea fiscalităţii (include denotaţia conceptelor de
taxe parafiscale şi de contribuţii sociale obligatorii, precum şi structura şi locul acestora în
practică românească).
Fiscul – ca instituţie de stat care stabileşte şi încasează contribuțiile către stat , se referă la
organele sau aparatul statului, care stabileşte şi încasează toate obligaţiile pecuniare sau băneşti,
instituite prin lege, precum şi preluarea sumelor de bani reprezentând aceste plăţi obligatorii de
la contribuabili, în visteria statului, pe baza actelor administrative emise (declaraţii fiscale sau
decizii de impunere). Fiscul - ca instituţie de stat care-i urmărește pe cei care nu și-au plătit în
termen contribuţiile către stat, semnifică faptul că această instituţie de stat urmăreşte
contribuabilii plătitori, persoane fizice sau juridice, îi supraveghează şi îi îndrumă permanent, în
vederea achitării la timp şi integral a obligaţiilor ce le revin, ceea ce se realizează cu ajutorul
unui aparat specializat denumit aparat fiscal.
Fiscalitatea, are o sferă foarte largă incluzând ansamblul practicilor referitoare la
obligaţiile băneşti, la dispoziţia statului, în vederea constituirii de venituri, în scopul acoperirii
cheltuielilor publice.
Parafiscalitatea ar însemna juxtapunerea unor obligaţii băneşti peste altele sau, mai precis,
alăturarea unor obligaţii băneşti către stat, celor deja existente, tradiţionale, cu caracter fiscal sau
nefiscal, în sarcina contribuabililor.
10
Considerăm că esenţa fiscalităţii este totalitatea obligaţiilor băneşti către stat, ale
persoanelor fizice şi juridice, adică totalitatea obligaţiilor băneşti silite, definitive, cu şi fără
contraprestaţie şi are două sensuri: un sens restrâns şi un sens larg.
În sens restrâns sau propriu-zis, fiscalitatea reprezintă totalitatea obligaţiilor băneşti ale
persoanelor fizice sau juridice către stat, fără contraprestaţie din partea statului. Aceste obligaţii
băneştii silite, definitive şi fără contraprestaţie circumscriu fiscalitatea propriu-zisă sau în sens
restrâns.
În cadrul fiscalităţii, obligaţiile băneşti definitive, cu şi fără contraprestaţie din partea
statului definesc parafiscalitatea.
Fiscalitatea propriu-zisă împreună cu parafiscalitatea formează fiscalitatea globală sau în
sens larg.
Aparatul fiscal este format din instituţii de stat specializate, care circumscriu fiscalitatea şi
parafiscalitatea. Unele instituţiile specializate circumscriu fiscalitatea şi parafiscalitatea
(Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Financiară),
iar altele circumscriu numai parafiscalitatea (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
Agenţia Naţională pentu Ocuparea Forţei de Muncă; Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de
Asigurări Sociale; Casa Naţională de Asigurări de Sănătate).
În literatura de specialitate, de factură modernă, necesitatea fiscalităţii şi parafiscalităţii
este asociată cu teoriile despre stat, ca rezultat al contractului social (stat-cetăţeni), dreptul de a
institui impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii fiind un atribut recunoscut
statului de către cetăţeni, prin însăşi contractul social care a dat naştere statului.
Fiscalismul reprezintă acea povară fiscală sau presiunea fiscală şi parafiscală exagerată ce
apasă asupra contribuabililor, persoane fizice şi juridice. Această presiune suplimentară provine
din creşterea exagerată a fiscalităţii globale pe mai multe căi şi anume, creşterea cotelor de
impunere a impozitelor, taxelor parafiscale şi contribuţiilor sociale obligatorii, creşterea
numărului de impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii şi mărirea sau lărgirea
bazei de impunere.
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din venitul sau averea persoanelor
fizice sau juridice, la dispoziţia statului, pentru acoperirea cheltuielilor sale. Această prelevare se
face în mod silit, fără contraprestaţie şi cu titlu nerambursabil. Trăsăturile caracteristice ale
impozitelor se referă la:
caracterul obligatoriu al plăţii impozitului;
faptul că sunt prelevări fără echivalent sau contraprestaţie imediată;
mărimea impozitelor care depinde de capacitatea contributivă a fiecărui
11
contribuabil;
dubla calitate de resursă, pentru acoperirea cheltuielilor publice şi, în acelaşi timp,
de pârghie fiscală utilizată de stat.
În ce priveşte impozitele, după obiectul acestora, două dintre ele sunt cu incidenţă directă
(impozitele pe venit şi pe avere) şi în intenţia legiuitorului, plătitorul şi suportatorul sunt una şi
aceeaşi persoană. În schimb, impozitele pe cheltuieli (consum) au incidenţă indirectă, chiar
legiuitorul reglementând ca vânzătorul – plătitor să transfere impozitul plătit asupra
consumatorilor, care sunt suportatorii. Impozitele pe venit şi pe avere suportă mai bine principiul
echităţii fiscale, căci impozitarea se face după puterea contributivă şi adesea, după situaţia
personală a contribuabilului. În schimb, în cazul impozitelor pe cheltuieli, care au caracter
regresiv, echitatea fiscală este departe de a se manifesta, căci la acelaşi consum, mărimea
impozitelor plătite este inversă proporţională cu venitul sau averea contribuabilului.
Am demonstrat, pe baza calculelor efectuate, că progresivitatea pe tranşe este mai
echitabilă decât progresivitatea simplă, cu condiţia de a fi stabilite cât mai multe tranşe. Deşi
comparativ cu cotele proporţionale, cele progresive sunt mai echitabile, totuşi, cotele progresive
simple prezintă inconvenientul că suma impozitului creşte brusc pentru bazele impozabile al
căror nivel se situează la limita imediat superioară unei tranşe, fiind supuse în totalitate unei cote
progresive crescute. Comparând impozitul de plată calculat pe cele două tipuri de cote
progresive, este evident caracterul just, echitabil al cotelor progresive în tranşe, comparativ cu
cele simple. Cotele progresive fac posibilă realizarea într-o mai mare măsură a echităţii fiscale
datorită progresivităţii cotelor.
Taxele parafiscale sunt sume datorate, în schimbul prestării de servicii pe care le
efectuează instituţiile publice şi de obicei, nivelul lor este superior costului acestor servicii,
situaţie în care diferenţele respective nu reprezintă altceva decât veritabile elemente de impozite.
Contribuţiile sociale obligatorii reprezintă acele părţi prelevate din veniturile
contribuabililor, persoane fizice sau juridice, instituite prin lege, în scopul de susţinere şi
realizare a sistemului de asigurări şi protecţie socială.
Se poate afirma că, din punct de vedere al contraprestaţiei, contribuţia asiguraţilor se
aseamănă cu taxele parafiscale, care sunt tot plăţi pentru servicii cu caracter neindustrial, preţul
serviciului de care beneficiază aceştia nefiind echivalent cu valoarea serviciului prestat. În cazul
contribuţiilor angajatorilor, natura economică a contribuţiei sociale obligatorii este alta. În acest
caz, statul obligă angajatorul să verse partea sa de contribuţie pentru angajaţii săi, deci pentru
terţe persoane, care beneficiază de avantajele contribuţiei. Este clar că, în acest caz, statul
urmăreşte ca angajatorii să participe la menţinerea intactă a capacităţii de muncă a salariţilor.
12
Din acest punct de vedere, contribuţiile sociale plătite de angajatori seamănă întru-totul cu
impozitele. Ele se depersonalizează, devenind venituri ale bugetului asigurărilor sociale,
asigurărilor de şomaj, asigurărilor de sănătate, ale căror destinaţii pe beneficiari n-au nici o
legătură cu participanţii de la care provin.
Am ajuns în acest fel la concluzia că, fiscalitatea şi parafiscalitatea în România, prin
impozite, taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii în exces, pot influenţa întrega
activitate economică, cu consecinţe uneori dramatice.
Din acest punct al cercetării am abordat tema celui de al doilea capitol al lucrării, intitulat
„Efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii în practica românească”.
Într-un proces interactiv cauzal, în categoria căruia se încadrează fiscalitatea şi
parafiscalitatea, acţiunea conjugată a unui complex de factori poate determina mai multe efecte.
Adesea intervine aleatorul, ceea ce, până la urmă, impune diferenţierea unor cazuri în care
aceleaşi cauze determină efecte diferite în funcţie de condiţiile existente. Din aceste motive,
cauzele şi efectele fiscalităţii şi parafiscalităţii din România ar trebui să se refere la:
cauze generatoare de efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii (
conţine conceptul de cauză a fiscalităţii şi parafiscalităţii şi principalele cauze ale acestora);
efecte economico-sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii (conţine sintagma „efecte
economico-sociale” şi efectele economice şi efectele sociale ale fiscalităţi şi parafiscalităţii);
măsurile şi soluţiile pentru înlăturarea efectelor negative ale fiscalităţii şi
parafiscalităţii.
Cauzele principale identificate de noi sunt:
1. politica economică: cuprinzând politica fiscală, bugeteră, dar şi politica monetară şi de
credit.
2. politica socială: în materie de opţiune socială, fiscalitatea şi parafiscalitatea depind de
alegerea între impozitele reale de tip obiectiv şi impozitele personale sau subiective şi între
tipurile de contribuţii sociale obligatorii. Pentru aprecierea performanţelor lor, acestea trebuie
analizate din punct de vedere al randamentului fiscal şi al echităţii fiscale.
3. evaziunea fiscală: se repercutează direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale şi parafiscale
(în sensul micşorării), conduce la distorsiuni în mecanismul pieţei şi poate contribui la inechităţi
(mărirea lor) sociale datorate „accesului” şi „înclinaţiei” diferite la evaziunea fiscală din partea
contribuabililor. Ea este în acelaşi timp cauză şi efect a fiscalităţii şi parafiscalităţii. În opinia
noastră, este cauză a fiscalităţii şi parafiscalităţii deoarece are un impact negativ asupra
eficienţei obligaţiilor băneşti către stat, reducându-le randamentul şi determinând astfel
diminuarea veniturilor fiscale şi parafiscale. În acelaşi timp este şi efect al fiscalităţii şi
13
parafiscalităţii deoarece este determinată de o presiune ridicată sau chiar de o fiscalitate şi
parafiscalitate excesivă (fiscalism), ceea ce determină ascunderea sau nedeclarea materiei
impozabile, adică încurajează munca la negru, găsirea unor alte metode şi procedee de protejare
în faţa excesului de fiscalitate.
4. instabilitatea legislativă: desele modificări aduse legislaţiei fiscale generează „dezordine”
în fiscalitatea şi parafiscalitatea românească, cu consecinţe asupra îndeplinirii la timp şi în
cuantumul exact, de către contribuabili, a obligaţiilor băneşti. Aceştia au învăţat că este posibil
să-şi amâne pe termen mai lung sau mai scurt achitarea obligaţiilor băneşti către stat. Acest
obicei s-a transformat într-o adevărată practică de evaziune fiscală.
5. crizele economico-financiare internaţionale: au influenţat de-a lungul existenţei umane
evoluţia economică a statelor lumii. Actuala criză financiară şi economică are un efect puternic
asupra finanţelor publice, în sensul că, reducerea activităţii economice a condus la scăderea
veniturilor bugetare, la creşterea deficitelor şi la majorarea datoriei publice. În plus, sprijinul
acordat băncilor cu probleme în principalele ţări industrializate, concretizat în pomparea de
lichidităţi în sistem, dar şi în preluarea unor active incerte, se va răsfrânge în final tot asupra
datoriei publice.
Efectele economico-sociale se referă la acele fapte sau consecinţe care rezultă dintr-o
acţiune (cauze) a fiscalităţii şi parafiscalităţii, care determină mutaţii ample în economie şi în
societate, la nivelul membrilor ei.
Am identificat unele efecte economice ale fiscalităţii şi parafiscalităţii cum sunt:
1. Diminuarea veniturilor statului şi ale contribuabililor : atunci când vorbim despre
diminuarea veniturilor trebuie să avem în vedere atât diminuarea veniturilor statului, cât şi
diminuarea veniturilor contribuabililor, deoarece determină ample mutaţii la nivelul economiei
naţionale. Am identificat scăderea veniturilor bugetului de stat şi a bugetelor: de asigurări de
sănătate, de asigurări de şomaj, de asigurări sociale de stat, în anii 2009 şi 2010 (deficite), care
au fost completate prin transferuri de la bugetul de stat.
Diminuarea veniturilor contribuabililor pe calea fiscalităţii şi parafiscalităţii îi determină în
primul rând să consume şi să economisească mai puţin. Aceste aspecte nu fac altceva decât să
influenţeze tot sectorul economic, obligând agenţii economici să producă mai puţin sau pe
stocuri şi lanţul efectelor poate continua. Am identificat diminuarea accentuată a salariului
mediu net pe economie începând cu luna martie a anului 2010, când avea o valoare de 1.509 lei
şi până la sfârşitul anului. Cea mai drastică scădere poate fi observată în lunile iulie – august
2010, pe fondul diminuării salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi a creşterii cotei de TVA la
24%.
14
2. Arieratele – efect al fiscalismului excesiv: constau în obligaţiile financiare ajunse la
scadenţă şi neachitate (30 de zile), înregistrate de către regiile autonome şi de către alte societăţi,
sau chiar de către stat. Astfel, am constatat că la sfârşitul anului 2008 pierderile agenţilor
economici practic s-au dublat, ajungând la 42,9 mld. lei, ceea ce reprezintă o pondere de 8,5%
din PIB, comparativ cu cele înregistrate în anul 2007 (5,2% din PIB). Volumul arieratelor au
determinat blocaje financiare cu efecte în economie. Din cauza blocării fluxurilor financiare,
precum şi a altor factori ce au acţionat în economia reală, s-a deteriorat grav echilibrul financiar
al agenţilor economici, fiind afectate rentabilitatea şi eficienţa activităţii acestora, ceea ce a
condus la o rată a profitabilităţii destul de redusă.
Apreciem că arieratele reprezintă un obstacol în economie şi mai ales în asigurarea
stabilităţii şi eficienţei macroeconomice. Ele sunt o piedică în asigurarea flexibilităţii
întreprinderii faţă de dinamica cererii agregate şi prin intermediul deficitului fiscal, una din
principalele cauze ale dezechilibrelor din economie, cu repercursiune în diminuarea resurselor
de dezvoltare.
3 . Creşterea fenomenului corupţiei
Explicaţii posibile privind relaţia negativă dintre corupţie şi diminuarea colectării
veniturilor se referă la următoarele aspecte:
dacă cei care colectează veniturile fiscale şi parafiscale sunt implicaţi în practici
corupte;
dacă fenomenul corupţiei poate acţiona indirect la reducerea bazei de impunere sau a
nivelului întregii activităţi economice, adică corupţia scade baza de impozitare prin reducerea
sectorului formal, şi conduce la scăderi ale PIB-ului sau la încetinirea creşterii economice, deci
se reduce baza de impozitare la nivelul întregii societăţi.
Indicele de percepţie al corupţiei în România, de 3,7 (foarte redus), arată că în ţara noastră
nivelul de percepţie al fenomenului de corupţie este foarte ridicat şi că instituţiile publice par
compromise. Deşi avem instituţii specializate în intervenţia, sancţionarea - prin mijloace penale,
controlul administrativ şi cu rol preventiv (D.N.A.), totuşi, dosarele de mare corupţie trimise în
instanţă nu au fost soluţionate. Acest lucru denotă instabilitate legislativă şi proceduri judiciare
lungi şi neperformante.
4. Frânarea dezvoltării economiei
La nivel de stat, diminuarea resurselor bugetare pe seama fiscalităţii şi parafiscalităţii
excesive va determina o diminuare a forţei financiare de care are nevoie pentru sprijinirea
dezvoltării economiei în direcţia stabilită. Pentru a încuraja realizarea de investiţii productive,
15
care să determine o creştere a economiei naţionale de către agenţii economici, statul trebuie să
diminueze sarcinile fiscale şi parafiscale şi să acorde facilităţi fiscale.
La nivel de salariat, veniturile ce rămân la dispoziţia contribuabililor se utilizează pentru
consum personal şi pentru acumulare. Cu cât acest venit disponibil este mai mic cu atât scade
dorinţa de a munci ceea ce ar avea ca rezultat scăderea producţiei.
Prin existenţa fiscalităţii şi parafiscalităţii în exces se poate încuraja munca „la negru", se
vor influenţa în mod defavorabil calculele de optimizare a dezvoltării economice atunci când ne
referim la „invizibilitatea" veniturilor obţinute din activităţi economice desfăşurate „la negru”
Am identificat scăderea investiţiilor străine în 2009 la 3,5 mld euro. Numărul falimentelor
înregistrate în 2010 a crescut cu 18% faţă de 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de
insolvenţă. Am constatat că firmele cele mai afectate au fost cele care au făcut comerţ cu
ridicata, comerţ cu amănuntul (confirmându-se astfel persistenţa dificultăţilor de ordin financiar
cu care se confruntă firmele din aceste sectoare, din cauza orientării accelerate a pieţei de
consum către hypermarketuri şi retaileri) şi cele din construcţii.
5. Creşterea preţurilor şi inflaţiei
Creşterea generalizată şi cumulativă a preţurilor determină inflaţie şi scăderea puterii de
cumpărare a banilor. Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic şi totodată o componentă a
politicilor guvernamentale. Conform Institutului Naţional de Statistică, inflaţia anuală în anul
2010 a fost de 7,96%. Inflaţia conduce la creşterea randamentului sistemului fiscal, dar unele
impozite pot fi utilizate pentru reducerea cererii excedentare, prin intermediul unor politici
antiinflaţioniste. Modificarea cotelor de impozitare generează efecte asupra nivelului preţurilor.
Creşterea nivelului cotelor pentru reducerea cererii inflaţioniste poate stimula o „inflaţie prin
impozit”. Practicarea unor cote diferite şi existenţa bunurilor substituibile generează modificarea
structurii consumului şi atenuarea reducerii lui. Efectele se transmit asupra agenţilor economici
şi implicit asupra populaţiei.
6. Dezvoltarea economiei subterane
Economia subterană reprezintă ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu
încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce
nu pot fi controlate de stat. Creşterea economiei subterane are ca principale efecte negative
descreşterea sau micşorarea ratei de creştere a economiei formale. Din analiza realizată, am
constatat că, în anul 2009, România avea o economie subterană ce depăşea 36% din PIB, iar în
anul 2010 acest procent scade, ajungând la o pondere de 30,2% din PIB, fiind devansată la acest
capitol doar de Bulgaria (32,9%).
Orice impozit sau contribuţie socială obligatorie neplătite de unul sau mai mulţi
16
contribuabili implică, în ipoteza menţinerii sau creşterii cheltuielilor publice, o creştere a
obligaţiilor băneşti către stat plătite de alţii.
Unul din principalele efecte negative ale acesteia îl reprezintă modul în care economia
subterană poate afecta sănătatea fiscală a unui stat.
7. Paradisurile fiscale – modalitate de ocolire a fiscalismului
În urma analizei efectuate, am constat că în perioada 2000-2008, din România au ieşit, sub
formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. După media anuală, de 3,6 miliarde de
dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, conform unui studiu al Global Financial
Integrity.
Reţeta mutării sediului într-o zonă cu taxe scăzute e valabilă şi pentru IMM-uri, şi pentru -
PFA-uri, chiar şi pentru cei cu salarii de peste 1.000 de euro pe lună, dar se potriveşte şi pentru
giganţi de talia Rompetrol (compania era înregistrată în Olanda, dar era deţinută de o firmă
elveţiană).
8. Creşterea şomajului
În România, fiscalitatea şi parafiscalitatea, prin nivelul lor foarte ridicat, mai ales a
costurilor cu forţa de muncă legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale (între 32,65% şi
37,65%, în 2011, numai în sarcina angajatorului), determină asupra statului mai multe efecte:
diminuează veniturile bugetului general consolidat, prin faptul că agenţii economici, ca
răspuns la fiscalitatea şi parafiscalitatea excesivă, preferă să diminueze fondul de salarii sau să
apeleze la concedieri, ceea ce duce la impozite şi contribuţii sociale obligatorii mai mici la buget.
creşte cheltuielile bugetului general consolidat, prin faptul că şomajul presupune
translatarea sarcinii fiscale şi parafiscale de la agenţii economici pe umerii statului, prin plata
indemnizaţiei de şomaj, adică presiune crescută pe bugetul asigurărilor de şomaj şi implicit a
bugetului de stat care în ultimii ani a susţinut şi acest buget deficitar.
Pe baza datelor statistice am evidenţiat faptul că, rata şomajului are valoarea cea mai
scăzută de 4% în anul 2008, pe fondul creşterii economice ce rezultă din valoarea indicatorilor
macroeconomici, pentru ca apoi să înceapă să crească la 6,3% în 2009 şi la 7,58% în anul 2010,
pe fondul deteriorării economiei naţionale, afectată de criza financiară mondială şi amplificată
ulterior de măsurile de austeritate luate de Guvern.
Am identificat efectele sociale ale fiscalităţii şi parafiscalităţii constând în:
1. Scăderea standardului de viaţă
Diminuarea veniturilor bugetare datorită unei fiscalităţii şi parfiscalităţi mari va obliga
statul în a lua măsuri de diminuare sau chiar de eliminare a unor subvenţii sau facilităţi fiscale,
ceea ce va avea ca efect social negativ, diminuarea standardului de viaţă a contribuabililor ce
17
aveau realmente nevoie de asemenea sprijin din partea statului. Totodată, statul se găseşte în
imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de cei care au muncit şi au contribuit la formarea
fondurilor bugetului asigurărilor sociale de stat, adică a pensionarilor.
La nivelul contribuabilului, existenţa unei fiscalităţi şi parafiscalităţi excesive nu face
altceva decât să scoată din buzunarul acestuia mai mulţi bani (pentru plata impozitelor, taxelor
parafiscale şi contribuţiilor sociale obligatorii) şi să îl pună în situaţia de a renunţa la anumite
obiceiuri şi de a trăi la limita subzistenţei. Această stare de fapt, menţinută pe perioadă
îndelungată generează sărăcirea populaţiei în ansamblu şi implicit a economiei naţionale.
Am constatat că ponderea românilor care trăiesc în sărăcie absolută a crescut de la 5,7% în 2008
la 7,4% în 2009, respectiv la 1,6 milioane de persoane, copiii fiind cei mai afectaţi. Sărăcia creşte
într-un ritm mai alert: în zonele urbane cu 40%, iar în mediul rural cu 30%. Aşadar, sărăcia
rămâne concentrată în cadrul grupurilor vulnerabile, în special în zonele rurale, unde trăiesc 75%
din cei săraci.
2. Inechitate socială
Nedreptatea socială (inechitatea socială) rezultă din trei direcţii: politica socială a
guvernelor, diferenţe de venituri (posibilităţi financiare) şi comportament fiscal.
Politica socială a guvernelor se manifestă prin programe de asistenţă socială, asigurări şi
protecţie socială, având ca suport material veniturile bugetului general consolidat. Orice
diminuare a acestui buget înseamnă reduceri de ajutoare, salarii, pensii, indemnizaţii care vor
genera o mulţime de comentarii şi scandaluri, deoarece graniţa dintre ajutor social şi drept
câştigat este foarte subţire, de aici şi certurile despre „ceea ce mi se cuvine“.
Diferenţele de venituri provin din renumerarea muncii, în funcţie de exigenţele societăţii
cu privire la studii, calificări, specializări, statut şi cerinţele pieţei muncii (cerinţele pieţei muncii
diferă de la perioadă la perioadă şi de la o societate la alta).
Comportamentul fiscal are în vedere educaţia fiscală şi civică a contribuabililor, adică
modul cum fiecare contribuabil cunoaşte legile fiscale şi îşi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din
acestea. Astfel, contribuabilii oneşti, plătind datoriile fiscale îşi diminuează veniturile disponibile
pentru consum şi pentru acumulare, în timp ce, ceilalţi nu plătesc şi veniturile lor nu sunt afectate
de impozite, taxe parafiscale sau contribuţii sociale obligatorii, ca atare dispun de mai multe
resurse decât contribuabilul cinstit, rezultând astfel o inechitate socială dar şi un standard de
viaţă mai bun pentru cel care „fuge" de plata obligaţiilor băneşti către stat.
Am evidenţiat măsurile şi soluţiile pentru înlăturarea efectelor economico-sociale negative
ale fiscalităţi şi parafiscalităţii.
În opinia nostră, aspectele privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale trebuie să
18
vizeze: îmbunătăţirea controlului fiscal şi a urmăririi plăţii obligaţiilor băneşti către stat - având
ca scop detectarea şi luarea măsurilor corespunzătoare împotriva celor care nu-şi respectă
obligaţiile băneşti către stat, prin elaborarea unor criterii de selectare şi programare a controlului
fiscal şi controlarea cu prioritate a marilor contribuabili; creşterea calităţii controlului - printr-o
formare solidă a inspectorilor într-un cadru organizat; asigurarea stabilităţii personalului - printr-
o motivare financiară corespunzătoare; perfecţionarea sistemului fiscal.
Prelevările obligatorii, în funcţie de diversitatea lor, pot fi utilizate pentru influenţarea
comportamentelor economice ale populaţiei şi ale întreprinderilor şi pentru a contribui la
realizarea unor obiective sociale şi mai ales, în vederea reducerii disparităţilor (inegalităţilor)
între venituri şi avere. Reducerea acestora nu se poate realiza decât pe baza echităţii fiscale,
adică a repartiţiei sarcinii fiscale între contribuabili şi reprezintă elementul fundamental al
oricărui sistem fiscal. De aceea propunem:
diminuarea cotelor la TVA şi accize, mai ales la alimentele de bază, deoarece scăderea
puterii de cumpărare determină scăderea nivelului de trai a populaţiei (deziderat constituţional
al statului), scăderea consumului şi circuitul continuă.
reintroducerea sistemului de impunere prin cote progresive pe tranşe, deoarece numai
aşa se poate acţiona direct asupra veniturilor disponibile ale populaţiei, măsurile putînd fi
orientate către contribuabilii cu venituri mai ridicate. Bineînţeles că acest sistem presupune şi
utilizarea regimurilor de deduceri fiscal, care pot facilita, pe seama reducerilor acordate,
translatarea unora dintre sarcinile statului către aceştia.
diminuarea cotelor contribuţiilor obligatorii de asigurări sociale de stat cu cel puţin cinci
puncte procentuale.
Reducerea arieratelor către Bugetul general consolidate este un criteriu de performanţă şi
se poate realiza prin: continuarea publicării pe internet a datornicilor; îmbunătăţirea
managementului cheltuielilor sectorului public; creşterea capacităţii de administrare fiscală;
corelarea sistemului de evidenţă analitică pe plătitori; demararea şi monitorizarea noilor
proceduri de stingere a arieratelor înregistrate de unităţile de stat din sectorul feroviar şi
energetic, care au acumulat cele mai mari datorii către Bugetul general consolidat; sancţionarea
datornicilor; acţiuni de executare silită cât şi proceduri de insolvabilitate pentru atragerea
răspunderii solidare.
În scopul accelerării reformei în administraţia publică centrală şi locală, precum şi a
stopării corupţiei în rândul funcţionarilor publici, considerăm că trebuie adoptate următoarele
măsuri:
Completarea şi armonizarea cadrului legislativ prin adoptarea legii salarizării
19
funcţionarilor publici;
Restructurarea de fond a Corpului Funcţionarilor Publici;
Selecţia riguroasă a funcţionarilor publici;
Profesionalizarea şi pregătirea funcţionarilor publici. Schimbarea de fond a relaţiei
cetăţean – funcţionar public;
Corelarea salariilor cu responsabilităţile funcţionarilor publici;
Actualizarea planurilor sectoriale de acţiune împotriva corupţiei.
Măsurile de diminuare a efectelor negative ale fiscalităţii şi parafiscalităţii presupun un
mix de politici economice şi sociale. Am identificat pe baza Strategiei fiscal-bugetară a
Guvernului pe perioada 2011-2013, următoarele măsuri şi obiective legate de politica
economico-socială, constând în:
a) politica fiscală:
asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu;
îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice
îmbunătăţirea eficienţei şi responsabilităţii modului de utilizare a resurselor publice
combaterea evaziunii fiscale, precum şi a oricăror alte forme de evitare a declarării şi
plăţii obligaţiilor fiscale;
creşterea eficienţei şi dinamicii colectării,
stimularea conformării voluntare la îndeplinirea obligaţiilor fiscale
claritate, coeziune şi corelare în elaborarea legislaţiei fiscale
b) politica bugetară:
raţionalizarea şi restructurarea sistemului de cheltuieli publice
îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi a managementului cheltuielilor şi asigurarea unei
mai bune transparenţe pentru a se evita reapariţia arieratelor
eficientizarea programelor de asistenţă socială
c) politica în domeniul ocupării forţei de muncă:
echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.
creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii.
întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la
dezvoltarea
d) politica în domeniul asigurărilor şi protecţiei sociale:
îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate;
aprobarea unei proceduri de încadrare în grade de invaliditate;
20
simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice
recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale.
Am ajuns la concluzia că fiscalitatea şi parafiscalitatea au cauze generatoare de efecte
economico-sociale multiple, în lanţ, creând un cerc vicios ce afectează deopotrivă întreaga
economie naţională, statul, agenţii economici şi fiecare individ în parte. Pentru înlăturarea
efectelor economico-sociale este necesară cuantificarea intensităţii fiscalităţii şi
parafiscalităţii, precum şi luarea unor măsuri ferme şi găsirea unor soluţii viabile.
De aceea, în capitolul al treilea, intitulat „Analiza dinamicii presiunii fiscale şi
parafiscale din România şi posibilităţi de diminuare ale acestora (2006-2010)”, am identificat
presiunea fiscală şi parafiscală şi am analizat dinamica cantitativă şi structurală a presiunii
fiscale globale.
La realizarea analizei presiunii fiscale din România am avut în vedere următoarele aspecte:
stabilirea tipului de analiză - derivă din caracteristicile specifice fiecărui fenomen sau
proces economico-financiar. Noi am ales ca analiză a presiunii fiscale şi parafiscale o combinaţie
de tipuri de analize şi anume analiza dinamicii cantitative şi structurale la nivel macroeconomic
sursele de informaţii privind determinarea presiunii fiscale şi parafiscale: Institutul
Naţional de Statistică şi Ministerul Finanţelor Publice;
procedeele de analiză care vor fi utilizate în acest caz, al analizei presiunii fiscale şi
parafiscale sunt de două feluri: procedee pentru analiza de ansamblu şi pe structură şi procedee
de corelaţie;
instrumentele de calcul (indicatori) ale presiunii fiscale şi parafiscale
În aceste condiţii, am considerat necesară analiza presiunii fiscale şi parafiscale din
România pe două direcţii:
analiza dinamicii cantitative a presiunii fiscale şi parafiscale;
analiza dinamicii structurale a presiunii fiscale şi parafiscale.
Am constatat că, presiunea fiscală globală are un trend descrescător în perioada analizată.
Presiunea fiscală globală scade de la 28,19% în 2006 la 27,09% în 2010. Evoluţia ratei fiscalităţii
globale este influenţată invers proporţional de PIB în perioada 2006-2008, adică PIB creşte de la
344.650,6 mil.lei în 2006 la 514.654 mil.lei în 2008(vârf istoric) şi direct proporţional în 2009
când PIB a scăzut la 491.273,7 mil.lei.
Am constatat că , rata fiscalităţii în sens strict a înregistrat următoarele valori:
rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetului general consolidat scade de la
18,13% în 2006 la 17,63% în 2007, apoi creşte în 2008 la 17,67%, după care scade la 17,02% în
2009 şi creşte la 17,49% în 2010;
21
rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetului de stat scade de la 10,99% în
2006 la 10,76% în 2007, apoi creşte în 2008 la 11,37%, după care scade la 9,78% în 2009 şi
creşte la 11% în 2010;
rata fiscalităţii în sens strict calculată la nivelul bugetele locale scade de la 7,1% în 2006
la 6,87% în 2007, apoi scde în 2008 la 6,3%, după care creşte uşor la 7,24% în 2009 şi scade la
6,49% în 2010;
Aceste rate sunt influenţate de nivelurile pe care le au impozitele dar mai ales de nivelul
PIB, care în perioada analizată are o evoluţie de la 344.650,6 mil.lei în 2006 la 514.654 mil.lei în
2008, după care scade la 491.273,7 mil.lei în 2009 şi creşte la 511.581 mil.lei în 2010.
Am constatat că rata parafiscalităţii la nivelul bugetului general consolidat este de
9,91%, în medie, în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă, de involuţie de la 10,06% în
2006 la 9,6% în 2010. Cea mai mare influenţă în acestă rată o are rata bugetului asigurărilor
sociale de stat în proporţie de 62% şi rata bugetului asigurărilor de sănătate cu o pondere de
28%. Rata parafiscalităţii la nivelul bugetului general consolidat descompune în următoarele
rate:
rata parafiscalităţii la nivelul bugetului de stat este de 0,39%, în medie, în perioada
analizată şi are o dinamică oscilantă de evoluţie de la 0,32% în 2006 la 0,40% în 2010, cu un
maxim în 2007 de 0,51%.
rata parafiscalităţii la nivelul bugetelor locale este de 0,15%, în medie, în perioada
analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 0,22% în 2006 la 0,12% în 2010, cu un
minim în 2008 de 0,11%.
rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6,16%, în
medie, în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de evoluţie de la 5,86% în 2006 la 6,22%
în 2010, cu un maxim în 2009 de 6,73%.
rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor de sănătate este de 2,79%, în medie,
în perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 3,02% în 2006 la 2,57% în
2010.
rata parafiscalităţii la nivelul bugetului asigurărilor de şomaj este de 0,43%, în medie, în
perioada analizată şi are o dinamică oscilantă de involuţie de la 0,64% în 2006 la 0,26% în 2010.
Funcţionalitatea sistemului fiscal în sensul utilizării lui pentru diminuarea presiunii fiscale
şi parafiscale este determinată de: structura impozitelor, taxelor parafiscale şi contribuţiilor
sociale obligatorii; modul de reglementare şi aplicare a legislaţiei fiscale; mărimea şi eficienţa
aparatului fiscal; mărimea evaziunii fiscale şi tradiţia acestei, etc.
Cu siguranţă că diminuarea cheltuielilor publice nu se poate realiza decât printr-un mix de
22
politici publice dar acest lucru ţine nu numai de voinţa guvernului ci de putinţa lui. Având în
vedere aspectele enunţate considerăm că diminuarea cheltuielilor publice prin redimensionarea
lor se poate realiza prin : reducerea birocraţiei publice sau eficientizarea ei; implemntarea de
politici publice - care să încurajeze producerea de bunuri şi servicii publice, subvenţionarea şi
susţinerea activităţii economice, subvenţionarea venitului; renunţarea la unele servicii
exclusiviste a statului, de exemplu de sănătate, apă canal, care pot face obiectul administrării
private; privatizarea unor sectoare publice, caz în care are loc un transfer de responsabilitate de
la stat căte sectorul particular; reducerea numărului de beneficiari ai unor servicii sociale;
restructurarea administrativă a sectorului bugetar; utilizarea unor tehnici îmbunătăţite de
management public; reducerea subvenţiilor.
Dacă ne referim la posibilitatea de creştere economică în România, iată câteva măsuri ce
ar putea duce la creştere economică: crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economică în
domeniul dezvoltarii IMM-urilor - măsura principală ar trebui să fie crearea de facilităţi de
creditare subvenţionată pentru IMM-uri, prin contribuţia comună a băncilor şi a sectorului
public; sprijinirea investiţilor diminuarea evaziunii fiscale. regândirea politicile fiscale.
În concluzie presiunea fiscală şi parafiscală în România are un nivel ridicat determinat
de diferiţi factori, mai ales de factori proprii sistemului fiscal românesc (legislaţie, modul de
aşezare şi percepere pentru fiecare categorie de obligaţii băneşti către stat, etc) şi necesită
identificarea de posibilităţi de diminuarea a nivelului acestora.
Pentru aprecierea nivelului de aliniere a legislaţiei româneşti, în materie fiscală, la
exigenţele UE, în al patrulea capitol intitulat „Fiscalitatea în contextul integrării României
în Uniunea Europeană” am identificat acquis-ului comunitar privind fiscalitatea, transpunerea
acestuia în practica românească şi realizarea unei analize comparative în legătură cu nivelul
presiunii fiscale şi parafiscale din România şi Uniunea Europeană.
Asumarea de către statele membre a unor poziţii comune în raport cu anumite politici
fiscale poate fi realizată printr-o acţiune de coordonare şi influenţare din partea Uniunii
Europene, care se poate realiza prin:
armonizarea fiscală, Uniunea Europeană adoptând reglementări comune care devin
aplicabile în toate statele membre;
identificarea obstacolelor în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, forţei de muncă şi
capitalului, determinate de anumite prevederi şi practici fiscale dintr-un stat membru şi altul,
care se recomandă a fi înlăturate;
implementarea de programe şi sisteme de schimb de informaţii între statele membre pentru
combaterea fraudelor fiscale.
23
În materie de impozitare directă, rolul principal în modul de aşezare, în general, aparţine
statelor membre, prin coordonare fiscală (înlăturarea obstacolelor ce apar în circulaţia liberă a
produselor, forţei de muncă şi capitalurilor în practicile şi prevederile fiscale ale statelor
membre), iar pentru excepţii se apelează la consilierea statelor membre de către UE. Atunci
când problemele exced legislaţia naţională, UE, prin instituţiile pe care le are la dispoziţie,
apelează la emiterea de directive europene şi de comunicări sau propune apelarea la
jurisprudenţa sa.
În legătură cu acquis-ul în domeniul impozitării indirecte putem conchide că:
impozitele indirecte, fiind legate direct de tranzacţiile comerciale cu produse şi servicii
necesită o politică fiscală comunitară prudentă ce presupune armonizarea lor;
adoptarea principiului destinaţiei sau acolo unde are loc consumul, pentru TVA şi accize,
în contextual eliminării controlului fiscal la frontiere între statele membre, a complicat
administrarea acestor impozite şi a mărit oportunităţile de fraudă fiscală;
UE a armonizat baza de impunere pentru TVA, dar nu a reuşit să armonizeze şi cotele de
TVA. În prezent există obligaţia unei cote minime de 15% şi recomandarea ca statele membre să
nu stabilească cote care să depăşească limita minimă cu mai mult de 10 p.p. Există şi cote de
impunere, maxim două, cu caracter opţional pentru anumite bunuri şi servicii;
UE consideră că armonizarea TVA trebuie să ducă la final la trecerea de la principiul
destinaţiei la cel al originii, în vederea simplificării administrării acesteia ceea ce ar impune şi
unificarea cotelor de TVA pentru a nu distorsiona alocarea resurselor;
Armonizarea accizelor vizează baza de impozitare, cotele de accize şi mişcarea produselor
purtătoare de accize în interiorul UE, deoarece obligaţia de plată este suspendată până în
momentul eliberării acestor produse în consum.
Transpunerea acquisului comunitar privind impozitarea directă, s-a realizat integral prin
patru directive europene ce au fost preluate integral în Codul fiscal. Pentru celelalte categorii de
impozite directe, indiferent că ne referim la cele prelevate la bugetul de stat sau bugetele locale,
intră în sarcina României ca stat suveran. Cu alte cuvinte se apelează la asistenţa mutuală între
state aşa cum este prevăzută în Directiva 77/799CEE privind asistenţa reciprocă între autorităţile
competente din statele membre în privinţa impozitării directe.
Transpunerea acquisului comunitar privind impozitarea indirectă, s-a realizat astfel:
până la aderare la 01 ianuarie 2007 România transpune toate directive comunitare în
materie de TVA.
începând cu anul 2007 România se obligă să crească nivelul accizelor, mai puţin cel pentru
care a obţinut amânări, prin hotărâri de guvern. Acest lucru se realizeză pe baza unui calendar
24
stabilit cu UE până la sfârşitul anului 2010.
alinierea legislaţiei vamale la acquis-ul comunitar s-a efectuat prin adoptarea Codului
Vamal al României (Legea nr.141/1997) continuând cu adoptarea Regulamentului de aplicare a
Codului Vamal al României (Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001), regulament prin care s-a
creat cadrul legal de punere în aplicare a Tarifului Vamal Integrat Român (TARIR) şi a
principiilor tranzitului comun.
În Codul de procedură fiscală, există două modalităţi de acordare a asistenţei în
recuperarea creanţelor, astfel:
asistenţa în recuperarea într-un alt stat membru a unei creanţe stabilite în România;
asistenţa în recuperarea în Romania a creanţelor stabilite în alte state membre ale Uniunii
Europene.
Dimensiunea cooperărării administrative a României, cu statele membre privind
impozitarea indirectă, cuprinde şi schimbul de informaţii cu ţările comunitare, în legătură cu
practicile administrative, identificarea diferitelor tipuri de fraudă sau fenomene de evaziune
fiscală şi dezvoltarea unor metode de prevenire, detectare şi investigare bazate pe analiza
riscului.
Armonizarea legislaţiei privind asistenţa reciprocă în domeniul impozitelor directe s-a
realizat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe
capital încheiate de România cu stale membre ale UE şi prin cooperarea administrativă între
administraţiile fiscale din statele membre.
În urma anlizei dinamicii comparative a intensităţii fiscalităţii şi parafiscalităţii în România
şi UE, în perioada 2000-2009, am constatat că presiunea globală în România se găseşte mult sub
media UE, cu peste 8 p.p., în general, ajungând chiar şi la 9,2 p.p. în 2004 şi la 9 p.p. în 2008.
Dinamica ratei fiscalităţii globale este de involuţie de la 30,2% în 2000 la 27,1% în 2009. De aici
putem trage concluzia că presiune fiscală globală în România este mult mai mică decât în
multe state din UE. Dacă raportăm acest lucru la numărul contribuabililor ne dăm seama de
nivelul veniturilor constituite. În anul 2009 România ocupă locul 27 în UE în ce priveşte
presiunea exercitată de veniturile globale.
Presiunea exercitată de impozitele directe în România, în perioada 2000-2009, se găseşte
mult sub media UE cu peste 5 p.p., în general, ajungând chiar la 5,9 p.p. în 2002 şi 2006 şi la 6,4
p.p. în 2005. Dinamica ratei este de involuţie de la 7% în 2000 la 6,5% în 2009. De aici putem
trage concluzia că presiunea exercitată de impozitele directe în România este mult mai mică
decât în multe state din UE. În anul 2009 România ocupă locul 26 în UE în ce priveşte
presiunea fiscală exercitată de acestea.
25
Presiunea exercitată de impozitele indirecte în România, în perioada 2000-2009, se găseşte
sub media UE cu 1,7 p.p., în general, ajungând chiar şi la 2,2 p.p în 2004. Dinamica ratei ne
arată o constanţă a nivelului acesteia în perioada analizată. De aici putem trage concluzia că
presiunea exercitată de impozitele indirecte, în România, este mult mai mică decât în multe
state din UE. În anul 2009 România ocupă locul 22 în UE în ce priveşte presiunea exercitată
de impozitele indirecte.
Presiunea exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în România, în perioada 2000-
2006, se găseşte sub media UE cu 1 p.p., în medie. Nivelul ratei contribuţiilor sociale obligatorii
involuează de la 11% în 2000 la 9% în 2009. Mai observăm şi faptul că ecartul dintre rata în
România şi cea din UE, s-a mărit constant de la 0,1 p.p. în 2000 la 1,9 p.p. în 2004 şi 1,7 p.p. în
2009, în favoarea mediei din UE. De aici putem trage concluzia că presiune exercitată de
contribuţiile sociale obligatorii, în România, este mai mică decât în multe state din UE. În
anul 2009 România ocupă locul 19 în UE în ce priveşte presiunea exercitată de veniturile din
contribuţii sociale obligatorii.
În ultimul capitol intitulat „Studiu de caz cu privire la fiscalitatea, parafiscalitatea şi
efectele lor economico-sociale, la nivelul societăţilor comerciale: ELECTROPLAST SA,
ROMARI & S.A.S. SRL, ANDANA PAN SRL, TRIARI SRL, PROSERV SRL”, am avut în
vedere realizarea analizei presiunii fiscale şi parafiscale la agenţi economici şi identificarea
efectelor economico-sociale.
În cadrul studiului de caz, la nivelul societăţilor comerciale selectate pe baza criteriilor amintite în acest capitol, am realizat următoarele: Am analizat presiunea fiscală şi parafiscală a agenţilor economici pe care i-am selectat.
Analiza s-a desfăşurat pe două direcţii, pe fiecare societate comercială în parte şi pe fiecare
formă identificată a presiunii fiscale globale. Cele două direcţii sunt:
analiza dinamici cantitative: are semnificaţia de metodă de cercetare a presiunii fiscale
şi parafiscale, în mişcare şi are ca scop determinarea volumului obligaţiilor băneşti (impozite,
taxe parafiscale şi contribuţii obligatorii pe care le plăteşte agentul economic către bugetul
general consolidat), care apasă asupra contribuabilului.
analiza dinamii structurale: are semnificaţia de metodă de cercetare a presiunii fiscale
şi parafiscale, în mişcare şi pe structura ei, şi are ca scop determinarea proporţiilor din impozite,
taxe parafiscale şi contribuţii sociale obligatorii care apasă asupra contribuabilului, precum şi
cauzele care au determinat apariţia şi dinamica lor.
Am identificat cauzele şi efectele presiunii fiscale şi parafiscal asupra numărului de
salariaţi, asupra cifrei de afaceri şi asupra totalului obligaţiilor de plată. Pentru realizarea
26
obiectivelor pe care ni le-am propus, am avut în vedere următoarele aspecte:
identificarea agenţilor economici care plătesc cel puţin un impozit direct şi unul
indirect. În acest caz, am considerat că impozitul pe venitul persoanelor juridice şi TVA sunt cele
mai relevante impozite din punct de vedere al incidenţei lor.
impozitele să se întindă pe parcursul unei perioade de cinci ani şi anume 2006-2010
(acest aspect este îndeplinit la toate societăţi comerciale);
identificarea agenţilor economici plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor în
scopul comparării acestui impozit cu cel pe profit, calculat la alte societăţi comerciale.
identificarea agenţilor economici plătitori de contribuţii sociale obligatorii, în funcţie de
bugetul la care se prelevă acestea. Contribuţiile sociale obligatorii să se întindă pe parcursul unei
perioade de cinci ani şi anume 2006-2010. (acest aspect este îndeplinit la toate societăţi
comerciale);
identificarea acelor agenţi economici care au condiţii de muncă diferite şi riscuri de
muncă asigurate diferit.
identificarea unor agenţi economici cu mărimi diferite ale cifrei de afaceri şi un număr
diferit de salariaţi. Din acest punct de vedere am identificat, conform Ordonanţei Guvernului nr.
27/2006, criteriile de clasificare ale întreprinderilor după mărime, după cifra de afaceri şi după
numărul de salariaţi. Astfel am încadrat societăţile comerciale în:
a) microîntreprinderi ( între 0-9 salariaţi şi cifră de afaceri până la 2 mil.€) TRIARI SRL
ŞI PROSERV SRL;
b) întreprinderi mici ( între 10-49 salariaţi şi cifră de afaceri până la 10 mil. € )
ROMARI & S.A.S. SRL;
c) întreprinderi mijlocii (între 50-249 salariaţi şi cifră de afaceri până la 43 mil. € )
ANDANA PAN SRL;
d)întreprinderi mari(peste 249 salariaţi şi cifră de afaceri de peste 43 mil. € )
ELECTROPLAST SA.
sursele de documentare utilizate au fost situaţiile financiare anuale şi declaraţiile fiscale
privind plata contribuţiilor sociale obligatorii de către societăţilor comerciale colectate de la
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia naţională de Administrare Fiscală şi din
cercetările proprii.
Am identificat efectele majore ale fiscalităţii şi parafiscalităţii:
efectul de venit: este efectul comun observat la toate societăţile comerciale vizate. La
creşterea presiunii fiscale şi parafiscale modificările sunt în lanţ. Acestea şi-au diminuat
veniturile, astfel s-a diminuat baza de impunere având ca rezultat diminuarea obligaţiilor băneşti
27
către stat. Diminuarea veniturilor afectează stabilitatea economică a firmelor, acestea
reacţionând prin trecerea în şomaj a personalului propriu, concomitent cu diminuarea fondului de
salarii pentru ce-i care au rămas, chiar dacă avem cazuri în care firmele şi-au păstrat salariaţi şi
au mărit fondul de salarii.
efectul de anunţ: se referă la reacţia societăţilor la modificările legislative şi la
propaganda intensă prin mass-media asupra aşa numitei crize economico-financiară mondială. În
timp ce societatea ELECTROPLAST S.A. şi-a diminuat personalul, având ca efect diminuarea
veniturilor începând cu trimestrul III al anului 2008, celelalte societăţi şi-au păstrat personalul şi
au profitat de „beneficiile” crizei s-au chiar au făcut anagajări cu sacrificarea veniturilor.
Microîntreprinderile au reacţionat cel mai bine, în sensul că au aşteptat să apară în 2009 efectele
crizei şi după aceea au reacţionat la diminuarea veniturilor prin diminuarea fondului de salarii.
În opinia noastră, în ce priveşte presiunea fiscală la cele două microîntreprinderi, în
perioada 2006-2010, este mai mare decât la societăţile comerciale plătitoare de impozit pe profit,
datorită mecanismului de calcul a impozitului pe venitul întreprinderilor, unde, pe de o parte, se
utilizează cote diferite în această perioadă – cu valori de la 2% la 3%, iar pe de altă parte,
veniturile impozabile se identifică de cele mai multe ori cu cifra de afaceri.
Finalul tezei de doctorat cuprinde sinteza concluziilor si opiniilor rezultate din analiza
problematicii abordate în demersul nostru, cu evidenţierea contribuţiilor personale pe care am
încercat să le aducem în lumina dezvoltării fiscalităţii şi parafiscalităţii din ţara noastră, fără
pretenţia că ele să fi fost în totalitate epuizate, atât din punct de vedere teoretic cât si practic.
Concluzionăm că ne-am atins obiectivele propuse în cercetarea fiscalităţii şi
parafiscalităţii pe parcursul celor cinci capitole, dar suntem convinşi, că orice demers
ştiinţific, ca şi teza noastră de doctorat este perfectibil. Apreciem însă, că se constituie ca o
bază reală şi de valoare spre noi începuturi, pentru continuarea cercetării ştiinţifice.
28
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Lucrări de specialitate
1. Alvin Hansen, (1941), Fiscal and Busssines Cicles, New York;
2. Alexandru Felicia, (2002), Fiscalitatea şi preţuri în economia de piaţă, Bucureşti, Editura
Economică;
3. Băileşteanu Gheorghe, (1998), Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Timişoara, Editura
Mirton;
4. Balteş Nicolae, (2010), Analiză şi Diagnostic financiar, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian
Blaga";
5. Balteş Nicolae(2003), Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Universităţii
„Lucian Blaga";
6. Beltrame Pierre şi Lucien Mehl, (1990), Techniques, Politiques et Institutions Fiscales
Comparees, 2-e edition, Paris, EdituraPresses Universitaires de France, PUF;
7. Brachet Bernard,(1979) Manuel de droit fiscal, Paris;
8. Bîrle V., (2006), Echitatea Fiscală, Bucureşti, Ed.Teora;
9. Bîrle V., (2005), Frauda Fiscală, Bucureşti, Ed.Teora;
10. Beju V., (2002), Metode şi tehnici fiscale, Tg. Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;
11. Beju V., (2003), Asigurări şi Protecţie Socială, Târgul Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;
12. Beleanu P. şi colectivul, (2007), Finanţele publice ale României, Bucureşti, Editura
Economică;
13. Bistriceanu G. D., (2006) Mică enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.I
Bucureşti, Editura Universitară;
14. Bistriceanu G..D., (2006), Mică Enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.II,
Bucureşti, Editura Universitară;
15. Bistriceanu G. D.(2006), Mică enciclopedie de Finanţe, Monedă, Asigurări, Vol.III,
Bucureşti, Editura Universitară;
16. Bistriceanu G. D., (1981), Lexicon de Finanţe-Credit, Contabilitate şi Informatică,vol. 1,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
17. Bistriceanu G.D., Adochiţei, Mihai N., Negrea E., (2002) Finanţele agenţilor economici,
Bucureşti, Editura Economică;
18. Bran Paul, (1997), Finanţele întreprinderii, Bucureşti, Editura Economică
19. Braşoveanu Obreja Laura,(2007), Impactul politicii fiscale asupra creşterii economice,
29
Bucureşti, Ed.ASE;
20. Braşoveanu I.V., (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale
UE, Bucureşti, Ed.ASE;
21. Brezeanu Petre şi colectivul, (2005), Fiscalitatea Europeană, Bucureşti, Editura Economică;
22. Brezeanu Petre, (2007), Macrofinaţe, Bucureşti, Editura Meteor Press;
23. Brezeanu Petre, (2009), Fiscalitate. Concepte,teorii, politici şi abordări practice, Bucureşti,
Editura Wolters Kluwer;
24. Brown C.V., Jakson P.M., (1982), Public Sector Econormcs, Oxford, Editura Basil
Blackwell;
25. Căinap Ioan, (1985), Analiza activităţii mcroeconomice şi financiare, Cluj Napoca, Editura
Dacia;
26. Chirică Lefter (coordonator), (2002), Finanţe publice, contabilitate bugetară şi de
trezorerie, Vol. I, Bucureşti, Editura Economică;
27. Clement Elisabeta, Pierre Kahn, (2000), Filosovia de la A la Z, Bucureşti, Editura All
Educaţional
28. Comăniciu Carmen, (2010), Orientări în Labirintul Fiscal, Sibiu, Editura Universităţii
„Lucian.Blaga”
29. Comăniciu C., Modovan I. şi Popovici M.,( 2010), Sistemul fiscal românesc, Sibiu, Editura
Alma Mater;
30. Condor I., Stancu R., (2002), Drept Fiscal şi Financiar Român, Bucureşti, Editura
Fundaţia România de mâine;
31. Corduneanu C., (1998), Sistemul fiscal în Ştiinţa finanţelor, Bucureşti, Editura Codecs;
32. Costică Elena,(2002), Politica Monetară, Bucureşti, Ed.ASE
33. Cristea Horia, Ştefănescu Nicolae, (2003), Finanţele întreprinderii, Bucureşti, Editura
CECCAR;
34. Denuel Francois,( 1967), Finances publiques, Librairie Dalloz, Paris;
35. Drosu-Şaguna Dan, ( 2001), Tratat de drept financiar şi Fiscal, Bucureşti, Editura All
Beck;
36. Drosu Şaguna Dan, Tutungiu Mihaela, (1995), Evaziunea fiscală, Bucureşti, Editura Oscar
Print;
37. Drosu-Şaguna Dan, (1994), Drept Financiar şi Fiscal, Bucureşti, Editura Oscar Print;
38. Denuel Francois, (1967), Financespubliques, Paris, EdituraLibrairie Dalloz;
39. Drăgoescu Elena, (2008), Inginerie financiară, Tîrgu-Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;
40. Drăgoescu Elena, (2007), Piaţa valutară şi operaţiuni specifice, Tîrgu-Mureş, Editura
30
Dimitrie Cantemir;
41. Drăgoescu Elena, (2007), Finanţe internaţionale, Tîrgu-Mureş, Editura Dimitrie Cantemir
42. Drăgoescu Elena, (2006) Finanţe Publice, Târgul Mureş, Editura Dimitrie Cantemir;
43. Drăgoescu Elena(2004) Bursele de mărfuri - pieţe de negociere a titlurilor derivate, Editura
Risoprint, ClujNapoca;
44. Drăgoescu Elena (2003) Bursele de mărfuri - organizare şi funcţionare, Editura Risoprint,
ClujNapoca;
45. Drăgoescu Elena, (2000) Finanţe. Finanţe Publice, Târgul Mureş, Editura Dimitrie
Cantemir;
46. Drăgoescu Elena(2000) Fondul Monetar Internaţional, Editura „Dimitrie Cantemir" Tg.
Mureş;
47. Drăgoescu Elena (2000)- Relaţii valutare financiare şi de credit internaţional,
Editura„Dimitrie Cantemir", Tg. Mureş ;
48. Duverger Maurice,(1978), Finances Publiques, Paris, Presses Universitaires de France;
49. Florea Cristina Gabriela,(2009), Analiza economico-financiară. Teorie şi studii de caz,
Cluj-Napoca, Editura Nevali;
50. Gaston Jeze, (1922), Cours de science des finances et de legislation financiere francaise,
Paris, Editura Iveme;
51. Gaudement P.M. şi Molinier J., (1997) Finances publiques. Budget/ Tresor, tome II,
Fiscalite, 6eme edition, Montchrestien,E.J.A., Paris;
52. Gheorghiu Alexandru, (1982), Analiza activităţii economice a întreprinderilor, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică;
53. Geiger Norbert, (2003), Globarisierung, Integration und effiziente Finanzpolitik in Europa,
Zur Aufgabenwerteilung zwischen den Europăischen Union und den EU - Mitgliedstaaten
aus allokativer Sicht, Frankfurt am Main, Peter Lang GmbH, Europăischer Verlag der
Wissenschaften;
54. Gilbert Alfredo, (2002), Scienza delle finanze e diritto tributario, Torino, Editura Lattes;
55. Gondor Mihaela, (2006), Finanţe, Tîrgu-Mureş, Editura Universitatea „Petru Maior”;
56. Hoanţă Nicolaie, (2011), Evaziunea Fiscală, Bucureşti, Editura C.H. Beck;
57. Hoanţă Nicolaie, (2002), Gestiunea financiară a întreprinderii, Sibiu, Editura Alma Mater;
51. Lăcriţa-Grigorie N.(2007), Fiscalitatea Firmei,Bucureşti, Editura Economică;
52. Lăcriţa-Grigorie N.(2006), Fiscalitatea Practică, Bucureşti, Editura Economică;
53. Marin G. şi Puiu A., (1993), Dicţionar de Relaţii Economice Internaţionale, Bucureşti,
Editura Enciclopedică;
31
54. Martinez-Vasquez Jorge şi colectivul, (2004) Coruruption, fiscal policy and fiscal
management, USAID;
55. Minea M.Ş. şi Costaş C.F., (2006), Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III,
Bucureşti, Editura Rosetti;
56. Moldovan Iosif, (2010), Finanţe publice şi legislaţie incidentă, Sibiu, Editura Tehno Media;
57. Moldovan Iosif, (2008), Finanţe publice şi Dezvoltare Regională, Sibiu, Editura
Universităţii „Lucian Blaga”
58. Moldovan Iosif, (2003), Finanţe publice, Sibiu, Editura Alma Mater;
59. Niculescu Maria, (2005), Diagnostic global strategic: volumul I: diagnostic financiar,
Bucureşti, Editura Economică;
60. Nistor Ioan, Stâneanu Gheorghe, Bojan Daniela, (2005), Finanţele firmei, Cluj Napoca,
Editura Risoprint;
61. Petria Nicolae, (2003), Monedă, credit, bănci, burse, Sibiu, Editura „Alma Mater";
62. Popa I.G. şi colectivul, (2009), Curs de economie politică, Sibiu, Editura AFT „N.
Bălcescu”;
63. Popescu D, Mărginean S., ş.a, (2000), Economie politică, Sibiu, EdituraAlma Mater;
64. Stancu Ion, (1997), Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor, Analiza
şi gestiunea financiară, Bucureşti, Editura Economică
65. Stâneanu Gheorghe, Florea Cristina Gabriela, (2004), Finanţele firmei, Cluj Napoca,
Editura Dacia
66. Stâneanu Gheorghe, (2006), Instituţii financiare internaţionale contemporane, Cluj Napoca,
Editura Risoprint
67. Stoica Victor, Deaconu Petre, (2003), Bani şi credit. Banii. Teoriile monetare.
Administrarea banilor şi politica monetară, Bucureşti, Editura Economică
68. Stroe Radu, Armeanu Dan, (2004), Finanţe, Bucureşti, Editura Academiei de Studii
Economice
69. Talpoş I., (1996), Finanţele României, Timişoara, Editura Sedona;
70. Talpoş Ioan, (2004), Gestiunea financiară a agenţilor economici, Timişoara, Editura Mirton;
71. Trotabas Luis şi J.M. Cotteret, (1969), Finances Publique, Librairie, Dalloz, Paris, IIIeme
edition;
72. Tufan C.I., Ştefan V., (2001), Asigurările sociale de sănătate, Bucureşti, Editura Lumina
Lex;
73. Tulai C.I,(1985) Teorie şi practică financiară. Ghid alfabetic, Cluj-Napoca, Editura Dacia;
74. Tulai C. I., (2003), Finanţele publice şi Fiscalitatea, Cluj Napoca, Editura Cartea Cărţii de
32
Ştiinţă;
75. Ungureanu M.A. şi colectivul,(2007), Finaţe Publice, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys;
76. Ungureanu M.A.(coordonator),(2003), Finaţe Publice, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Independenţa Economică;
77. Văcărel Iulian. şi colectivul, (2002), Finanţe Publice, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A.;
73. Văcărel Iulian, (2001), Politici fiscale şi bugetare în România - 1990-2000, Bucureşti,
Editura Expert;
74. Văcărel Iulian, Finanţe şi colectivul, (2002), Finanţele publice, Bucureşti, Editura Didactică
şi pedagogică;
75. Văcărel Iulian. (coordonator) şi colectivul, (2007), Finanţe Publice, EdituraaIV-a, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică;
76. Vintilă Georgeta, (2004), Metode şi tehnici fiscale, Bucureşti, Editura Economică;
77. Zaharia Vasile, (2002), Finanţe publice, Cluj Napoa, Editura George Bariţiu
II. Studii şi articole
78. Braşoveanu Iulian, Braşoveanu Laura, Păun Cristian, (2007), „Problema arieratelor în
România”, Lucrările Colocviului financiar-monetar, Editura Centru de informare şi
Documentare Economică, Bucureşti;
79. Comisia Europenă,( 2010), „ Taxation trends in the European Union ";
80. Ghizdeanu Ion, (2010), Evoluţia şi structura arieratelor, Revista Finanţelor Publice,
Numărul 3;
81. Klitgaard şi Maclean-Abaroa, (2000), Paris, Corrupt Cities. A practical Guide to Cure and
Prevention, Institute for Contemporary Studies, Washigton D.C.;
82. Niculescu Gabriel Tiţă, (2006), Impozitul pe venitul nerezidenţilor, publicat în Revista
Curierul fiscal, nr.12;
83. Popa Ioan-Gabriel, (2010), Economic and Social Taxation Effects of in Romania – General
Consequences Causes, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XVI-a Conferinţe
internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House,
pp. 104-108
84. Popa Gabriel,( 2009), Principiile impunerii şi importanţa respectării lor pentru fiscalitate,
Anuar Nr. 8, 2008-2009, EdituraAcademiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu,;
85. Popa Gabriel, (2004), Presiunea fiscală, problema actuală a fiscalităţii, în volumul
33
Eficienţă şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu;
86. Popa Gabriel, (2004), Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţele
actuale ale reformei fiscale în UE, Anuar nr. 3, 2003-2004, Editura AFT „Nicolae
Bălcescu” Sibiu;
87. Popa Gabriel, Evaziunea fiscală frauduloasă – problemă actuală a fiscalităţii în România,
în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul
fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004;
88. Răboacă G., (2000), Procese şi tendinţe în sfera ocupării şi şomajului, Centru de Informare
şi Documentare, Bucureşti;
89. Raportul Consiliului Fiscal din martie 2011;
90. Salin Pierre, (1985), L'arbitraire fiscal, Ed.Laffont;
91. Schneider, F., (2007) , “Shadow Economies and Corruption All Over the World: New
Estimates for 145 Countries”, Economics Journal, July 24;
92. Socol Cristian şi Radu Soviani, (2010), Experienţe ale ajustărilor fiscale largi în UE. Cazul
României, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII No. 12(553);
93. România Liberă, (2006) , Articolul „ 200 de taxe parafiscale";
94. Talpoş Ioan şi Avram Alexandru, (2011), Consideraţii cu privire la mixul de politici fiscale
anticriză în România, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII No. 1(554);
95. Uniunea Europeană, (2010), VAT Rates Applied in the Member States of the European
Union,;
96. Vass Andreea (2010)., Economia subterană are şi consecinţe pozitive?, Revista „Tribuna
Economică”, nr. 51-52;
97. World Bank, (1997) Helping Countries Combat Corruption. The Role of the World Bank.
PREM Notes Public Sector, Washington DC, The World Bank;
III. Dicţionare
98. Ceauşu Iulian, (2000), Dicţionar encilopedic managerial, Vol. I, Bucureşti, Editura
Academică de Management;
99. Florescu Constantin, Mâlcomete Petre, Pop N. Alexandru, (2003), Marketing. Dicţionar
Explicativ, Bucureşti, Editura Economică;
100. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, (1998), Dicţionarul Explicativ al Limbii Române,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic;
101. Jessua Claude, Labrousse Christian, Vitry Daniel, Gaumont Damien, (2006), Dicţionar de
Ştiinţe Economice, Bucureşti, Editura Arc;
34
102. Maneca Constant, Marcu Florin, (1986), Dicţionar de Neologisme, Bucureşti, Editura
Academiei;
103. Marcu Florin, (2000), Marele Dicţionar de Neologisme, Bucureşti, Editura Saeculum;
104. Niţă Constantin, Popescu Marius, (1999), Dicţionar de marketing şi de afaceri, Bucureşti,
Editura Economică;
105. Oxford University Press, (1998), The New Oxford Dictionary of English, New York,
Oxford University Press Inc.;
106. Sava Sorica (coordonator pentru ediţia în limba română), (1999), Dicţionar Macmillan de
economie modernă, Bucureşti, Editura Codecs;
107. Seche Luiza, Seche Mircea, Preda Irina, (1989), Dicţionar de Sinonime, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică;
108. Webster Merriam, (1996), Dictionary of Law, Merriam – Webster Inc..
IV. Legislaţie
1. XXX, Legea nr.146/1997- privind taxele judiciare de timbru modificată(Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997) şi completată prin O.U.G. nr. 51/2008
publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008; O.U.G. nr. 75/2008 publicata in MOF nr. 462 din
20/06/2008; O.U.G. nr. 212/2008 publicata in MOF nr. 837 din 12/12/2008; Legea nr.
76/2009 publicata in MOF nr. 231 din 08/04/2009;
2. XXX, Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000;
3. XXX, Hotărîrea de Guvern nr. 1367 din 20 decembrie 2000 - privind constituirea şi
funcţionarea grupului de lucru pentru studierea concordanţei dispoziţiilor şi principiilor
Constituţiei României cu acquisul comunitar, în perspectiva aderării României la Uniunea
Europeană, publicată în Monitorul Oficial Nr. 30 din 17 ianuarie 2001;
4. XXX, Legea 500/2002- privind finanţele publice, Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 / 13
august 2002;
5. XXX, Legea 76/2002- privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, publicată în M.O., partea I nr.103 din 6 februarie 2002;
6. XXX, Legea 429/2003- privind revizuirea constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al
României 758/29.10.2003
7. XXX, Legea 571/2003, Codul Fiscal al României, cu modficările şi completările ulterioare,
publicat în Monotorul Oficial al României nr. 927/23.12.2003
8. XXX, Legea nr.95/ 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monotorul
Oficial al României nr.372/28 aprilie 2006;
35
9. XXX, Ordonanţa Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.
346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 88 din 31/01/2006;
10. XXX, Hotărîrea de Guvern nr. 533 din 30 mai 2007 -privind organizarea şi funcţionarea
Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial nr. 405/18 iun. 2007;
11. XXX, Legea nr. 276/2009, privind aprobarea Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.
212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbre, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009.
12. XXX, Hotărâre de Guvern nr. 34 din 22/ 2009, privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Finanţelor Publice, Monitorul Oficial nr. 52 din 28 ianuarie 2009;
13. XXX, H.G. nr. 110 din 18 februarie 2009- privind organizarea si funcţionarea Autorităţii
Naţionale a Vamilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 127 din 2 martie 2009
14. XXX, OUG nr. 118/2010 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
50/2008 penţru insţiţuirea ţaxei pe poluare pentru auţovehicule, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 888, din 30 decembrie 2010.
15. XXX, Legea 263/2010- privind pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 2010.
16. XXX, Legea nr.145 din 24 iulie 1997- privind asigurărilor sociale de sănătate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 178/31 iul. 1997
V. Bibliotecă electronică 1. www.anaf.ro 2. www.bloombiz.ro 3. www .old.cotidianul.ro 4. www.customs.ro 5. www.dexonline.ro 6. www.ec.europa.eu 7. www.economictimes.ro 8. www.euractiv.ro 9. www.eurostat.com 10. www.insse.ro 11. www.listafirme.ro 12. www.mfinanţe.ro 13. www.mie.ro 14. www.onrc.ro 15. www.ziare.com 16. www.wikipedia.ro
36
LISTĂ DE ABREVIERI
1. al -aliniat 2. ANAF- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 3. ANOF - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 4. ANV - Autoritatea Naţională a Vămilor 5. art - articol 6. BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 7. CE – Comunităţile Europene 8. CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 9. COM - Commission of the European Communities 10. Consiliul – Consiliul Uniunii Europene 11. D – directivă europeană 12. DEX – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române 13. DGFP – Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice 14. Editura- Editura 15. GF – Garda Financiară 16. HG – hotărâre de guvern 17. IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii 18. JAI - Justiţia şi Afacerile Interne 19. Lg - lege 20. MFP – Ministerul Finanţelor Publice 21. N - normă 22. OG – ordonanţă de guvern 23. OMFP – ordin al ministrului finanţelor publice 24. OUG – ordonanţă de urgenţă a guvernului 25. PIB - Produsul Intern Brut 26. PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună 27. p.p. – puncte procentuale 28. SUA – Statele Unite ale Americii 29. TVA – taxa pe valoarea adăugată 30. UE – Uniunea Europeană 31. www – world wide web, reţea calculatoare
37
LISTA TABELELOR, FIGURILOR ŞI GRAFICELOR
LISTA TABELELOR
Număr tabel
TITLUL TABELULUI Pag.
1. Locul impozitelor pe venitul persoanelor fizice şi juridice în totalul resurselor fiscale, în ţări din UE, în anul 2010
42
2. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii totale, în 2008, în unele ţări europene 68 3. Situaţia arieratelor Bugetului general consolidat, în perioada 2004-2010 91 4. Situaţia arieratelor agenţilor economici, în perioada 2004-2010 92 5. Rata fiscalităţii în sens strict (fără eliminarea transferurilor), în perioada 2006-2010 141 6. Rata fiscalităţii în sens strict (cu eliminarea transferurilor), în perioada 2006-2010 142 7. Rata parafiscalităţii Bugetului General Consolidat, în perioada 2006-2010 144 8. Rata impozitelor directe şi indirecte ale bugetului de stat, în perioada 2006-2010 147 9. Rata impozitelor directe în bugetul de stat, pe categorii în perioada 2006-2010 148 10. Rata impozitului pe profit şi pe salarii, în perioada 2006-2010 150 11. Rata impozitelor indirecte, pe categorii, în perioada 2006-2010 151 12. Rata impozitelor în bugetele locale, în perioada 2006-2010 152 13. Rata taxelor parafiscale în bugetul de stat, în perioada 2006-2010 153 14. Rata taxelor parafiscale în bugetele locale, în perioada 2006-2010 154 15. Rata contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în perioada 2006-2010 155 16. Rata contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat,
în perioada 2006-2010 157
17. Rata parafiscalităţii contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de sănătate, în perioada 2006-2010
159
18. Rata parafiscalităţii contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 2006-2010
162
19. Cotele de impunere a TVA pentru ţările Uniunii Europene în 2010 195 20. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ELECTROPLAST SA 228 21. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 234 22. Ratele fiscalităţii globale la S.C. ANDANA PAN SRL 240 23. Ratele fiscalităţii globale la S.C. TRIARI SRL 246 24. Ratele fiscalităţii globale la S.C. PROSERV SRL 251
38
LISTA GRAFICELOR
Număr grafic
TITLUL GRAFICULUI Pag.
1. Impozite directe şi indirecte, în totalul resurselor fiscale din România, în anul 2000 40 2. Impozite directe şi indirecte, în totalul resurselor fiscale din România, în anul 2010 40 3. Structura impozitelor pe venit în practica românească, în anul 2000 41 4. Structura impozitelor pe venit în practica românească, în anul 2010 42 5. Ponderea impozitelor, după obiectul impunerii, în totalul resurselor fiscale, în anul
2010 43
6. Ponderea impozitelor pe bugete, în totalul resurselor fiscale, în anul 2010 44 7. Ponderea taxelor parafiscale, după natura serviciului taxat, în totalul resurselor
parafiscale 55
8. Ponderea taxelor parafiscale, după destinaţia lor, în totalul resurselor parafiscale, în anul 2010
56
9. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale obligatorii, angajat şi angajator, în perioada 2006- 2011
61
10. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale pentru accidente şi boli profesionale, în perioada 2006- 2011
61
11. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor sociale în total resurse parafiscale, în anul 2010
62
12. Evoluţia cotelor contribuţiilor sociale de asigurări de sănătate, în perioada 2006- 2010 63 13. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor de sănătate în
total resurse parafiscale, în anul 2010 63
14. Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări de şomaj, perioada 2006- 2011 64 15. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii ale Bugetului asigurărilor de şomaj în
total resurse parafiscale, în anul 2010 65
16. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în totalul resurselor parafiscale, în anul 2010
65
17. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii în total resurse parafiscale, în anul 2000 67 18. Ponderea contribuţiilor sociale obligatorii în total resurse parafiscale, în anul 2010 67 19. Evoluţia impozitelor în bugetul de stat, în perioada 2006-2010 87 20. Evoluţia contribuţiilor sociale obligatorii, pe bugete, în perioada 2006-2010 87 21. Evoluţia salariului mediu net pe economie, în anul 2010 89 22. Variaţia salariului mediu net pe economie faţă de perioada similară a anului 2009 (%) 89 23. Investiţii străine 96 24. Top 10 industrii din punct de vedere al numărului de falimente la 31.12.2010 97 25. Evoluţia inflaţiei şi a preţurilor de consum, în perioada 2006-2010 100 26. Estimarea ponderii economiei subterane în PIB, în anul 2010 102
39
27. Rata şomajului (%) 107 28. Curba lui Laffer 136 29. Dinamica cantitativă a presiunii fiscale, în funcţie de rata fiscalităţii în
sens strict, în perioada 2006-2010 142
30. Dinamica cantitativă a presiunii fiscale propriu-zise, în funcţie de rata fiscalităţii în sens strict (consolidată), în perioada 2006-2010
143
31. Dinamica cantitativă a ratei parafiscalităţii, a Bugetului general consolidat şi a componentelor sale, în perioada 2006- 2010
145
32. Dinamica presiunii fiscale globale în perioada 2006-2010 146 33. Dinamica structurală a presiunii fiscale, în funcţie de rata impozitelor directe şi
indirecte, în perioada 2006-2010 148
34. Dinamica structurală a presiunii fiscale execitată de impozitele directe, în perioada 2006-2010
149
35. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de impozitele pe profit şi pe salarii, în perioada 2006-2010
150
36. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de TVA, accize şi taxe vamale, în perioada 2006-2010
151
37. Dinamica structurală a presiunii fiscale exercitată de impozitele pe proprietate, în perioada 2006-2010
152
38. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii,în perioada 2006- 2010
156
39. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada 2006- 2010
158
40. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a angajatorilor (bugetului asigurărilor sociale de stat), în perioada 2006- 2010
158
41. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a asiguraţilor (bugetul asigurărilor sociale de stat), în perioada 2006- 2010
159
42. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de sănătate, în perioada 2006- 2010
160
43. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale angajatorilor (bugetul asigurărilor de sănătate), în perioada 2006- 2010
161
44. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale asiguraţilor (bugetul asigurărilor de sănătate), în perioada 2006- 2010
161
45. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii în bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 2006- 2010
163
46. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale angajatorilor (bugetul asigurărilor de şomaj), în perioada 2006- 2010
163
47. Dinamica structurală a presiunii parafiscale a contribuţiilor sociale obligatorii ale asiguraţilor (bugetul asigurărilor de şomaj), în perioada 2006- 2010
164
40
48. Nivelul cotelor accizelor la ţigarete în UE, în anul 2009 198 49. Nivelul cotelor la benzină şi motorină în UE 199 50. Dinamica presiunii fiscale exercitate de veniturile fiscale din România comparativ
cu media UE, în perioada 2000-2009 208
51. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele directe în România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
209
52. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele pe profit din România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
210
53. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele pe venit în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
211
54. Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitele indirecte în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
212
55. Dinamica presiunii fiscale exercitate de TVA în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
213
56. Dinamica presiunii fiscale exercitată de accize în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
214
57. Dinamica presiunii fiscale exercitată de taxele vamale în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
215
58. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în România comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
217
59. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajatorilor în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
218
60. Dinamica presiunii fiscale exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajaţilor în România, comparativ cu media UE, în perioada 2000-2009
219
61. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ELECTROPLAST SA 229 62. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ELECTROPLAST S.A.,în perioada 2006 – 2010 230 63. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor
totale la bugetul de stat, la S.C.ELECTROPLAST S.A., în perioada 2006-2010 230
64. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ELECTROPLAST S.A., în perioada 2006-2010
231
65. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. ELECTROPLAST S.A. , în perioada 2006-2010
232
66. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. ELECTROPLAST SA, în perioada 2006-2010
233
67. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 235
68. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010 236 69. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi , a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor
totale la bugetul de stat, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010 236
41
70 Dinamica presiunii fiscale exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010
237
71. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010
238
72. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C ROMARI & S.A.S. SRL, în perioada 2006-2010
239
73. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. ANDANA PAN SRL 241 74. Dinamica presiunii fiscale a S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010 241 75. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariţi, a cifrei de afaceri şi a şi a obligaţiilor
totale la bugetul de stat, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010 242
76. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe profit şi de TVA, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010
243
77. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010
243
78. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. ANDANA PAN SRL, în perioada 2006-2010
245
79. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. TRIARI SRL 246 80. Dinamica presiunii fiscale a S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010 247 81. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor
totale la bugetul de stat, ale S.C. TRIARI SRL., în perioada 2006-2010 248
82. Dinamica presiunii exercitate de impozitului pe venitul microîntreprinderii şi de TVA, la S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010
248
83. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură la S.C. TRIARI SRL., în perioada 2006-2010
249
84. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii, la S.C. TRIARI SRL, în perioada 2006-2010
250
85. Dinamica presiunii fiscale globale la S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 252 86. Dinamica presiunii fiscale a S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 253 87. Dinamica presiunii fiscale, a numărului de salariaţi, a cifrei de afaceri şi a obligaţiilor
totale la bugetul de stat, ale S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010 253
88. Dinamica presiunii exercitate de impozitul pe venitul microîntreprinderii şi de TVA, la S.C. PROSERV SRL în perioada 2006-2010
254
89. Dinamica presiunii parafiscale, pe structură, la S.C. PROSERV SRL, în perioada 2006-2010
255
90. Dinamica presiunii parafiscale, a cifrei de afaceri şi a fondului de salarii a S.C. PROSESERV SRL, în perioada 2006-2010
256
42
LISTA FIGURILOR
Numărul figurii
TITLUL FIGURII Pag.
1. Structuri subordonate ANAF 28 2. Taxele de timbru reglementate în România 53 3. Principalele categorii de taxe parafiscale în bugetul de stat 55 4. Principalele categorii de taxe parafiscale în bugetele locale 56 5. Cotribuţiile sociale obligatorii după bugetul pe care-l alimentează 60
LISTA ANEXELOR
Numărul TITLUL ANEXEI Pag. 1. Percepţia corupţiei din România şi din ţările din Uniunea Europeană,
în perioada 2007-2010 301
2. Cotele de impunere a accizelor la ţigarete pentru ţările UE, în anul 2009 302 3. Cotele de impunere a accizelor la combustibili pentru ţările UE, în anul 2009 303 4. Nivelul presiunii exercitate de veniturile fiscale în UE, în perioada 2000-2009 304 5. Rata presiunii exercitate de impozitele directe în statele membre ale UE,
în perioada 2000-2009 305
6. Rata presiunii exercitată de impozitele pe profit în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
306
7. Rata presiunii fiscale exercitată de impozitele pe venit în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
307
8. Rata presiunii fiscale exercitată de impozitele indirecte în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
308
9. Rata presiunii fiscale exercitată de TVA în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
309
10.
Rata presiunii fiscale exercitată de accize în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
310
11. Rata presiunii fiscale exercitată de taxele vamale în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
311
12. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
312
13. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajatorilor în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
313
14. Rata presiunii exercitată de contribuţiile sociale obligatorii ale angajaţilor în statele membre ale UE, în perioada 2000-2009
314
15. Situaţia informativă a S.C. ELECTROPLAST S.A. 315 16. Situaţia informativă a S.C. ROMARI & S.A.S. SRL 316 17. Situaţia informativă a S.C. ANDANA PAN SRL 317 18. Situaţia informativă a S.C. TRIARI SRL 318 19. Situaţia informativă a S.C. PROSERV SRL 319
43
LISTA DE LUCRĂRI
I. CĂRŢI
1. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Economie politică, volumul I,
Editura Alma Mater, Sibiu, 2006, 243 p., ISBN 973-632-271-8 (Vol. I ISBN 973-632-272-6)
2. Popa Gabriel, Stanciu Leontin, Contabilitate financiară – caiet de seminar, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 129 p., ISBN 978-973-153-063-5
3. Stanciu Leontin (coordonator), Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Curs de economie
politică, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 203 p., ISBN
978-973-153-062-8
4. Pateşan Marioara, Ilie Sandina, Stoian Alexandru, Popa Ioan-Gabriel (coordonatori)
Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, 180 p., ISBN 978-973-153-059-8
III. ARTICOLE
a) Articole publicate în reviste din ţară recunoscute de CNCSIS
1. Popa Gabriel, Consideraţii privind fiscalitatea în UE. Cauzele şi efectele reducerii
acesteia, Revista Academiei Forţelor Terestre, anul X, nr. 4(36), 2004, pp. 118-121, ISSN 1582-
6384
2. Popa Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a
impozitului unic, Revista Academiei Forţelor Terestre, anul X, nr. 2(34), 2004, pp. 258-263,
ISSN 1582-6384
3. Popa Gabriel, Comunitatea economică europeană, Revista Academiei Forţelor
Terestre, anul X, nr. 2-3(30-31), 2003, pp. 216-221, ISSN 1582-6384
b) Articole publicate în reviste neclasificate CNCSIS
1. Popa Gabriel, Principiile impunerii şi importanţa respectării lor pentru fiscalitate,
Anuar Nr. 8, 2008-2009, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009,
pp. 89-92, ISSN 1583-7823
2. Popa Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a
impozitului unic, Anuar Nr. 4, 2004-2005, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2006, pp. 149-154, ISSN 1583-7823
44
3. Popa Gabriel, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţele actuale
ale reformei fiscale în UE, Anuar nr. 3, 2003-2004, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2004, pp. 146-156, ISSN 1583-7823
IV. COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
a) Lucrări apărute în proceedings-uri ale unor conferinţe ştiinţifice internaţionale
desfăşurate în ţară
1. Popa Ioan-Gabriel, Economic and Social Taxation Effects of in Romania – General
Consequences Causes, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XVI-a Conferinţe
internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House,
2010, pp. 104-108, ISSN 1843-682X (ISI proceeding Thomson Reuters)
2. Popa Ioan-Gabriel, The Parafiscal Rate at macroeconomic Level – a Means of
Quantification of the parafiscal Pressure in Romania, în volumul 5 – Economic Sciences al celei
de-a XV-a Conferinţe internaţionale The Knowledge Based Organization, Land Forces Academy
Publishing House, 2009, pp. 75-79, ISSN 1843-6722, (ISI proceeding Thomson Reuters)
3. Popa Ioan Gabriel, Unique Tax-Utopia / Introducerea impozitului unic – utopie sau
nu, în volumul 5 – Economic Sciences al celei de-a XII-a Conferinţe internaţionale The
Knowledge Based Organization, Land Forces Academy Publishing House, 2007, pp. 122-128,
ISSN 1843-6722
4. Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Locul forţelor armate în cadrul economiei
naţionale, Conferinţa Economică Internaţională Binomul sărăcie-bogăţie şi integrarea României
în Uniunea Europeană, Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu,
2005, pp. 308-312, ISBN 973-739-101-2
5. Popa Gabriel, Consideraţii privind metodele de evaluare a materiei impozabile în
România, în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul
fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004, pp. 167-175,
ISBN 973-7809-05-X; 973-7809-03-3
6. Popa Gabriel, Evaziunea fiscală frauduloasă – problemă actuală a fiscalităţii în
România, în volumul Conferinţei ştiinţifice cu participare internaţională Ştiinţa şi învăţământul
fundamente ale secolului al XXI-lea, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2004, pp. 176-182,
ISBN 973-7809-05-X; 973-7809-03-3
7. Popa Ioan-Gabriel, Iancu Dumitru, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre
ale UE şi tendinţele actuale ale reformei fiscale în UE, Conferinţa Economică Internaţională
45
România – exigenţe în procesul dezvoltării, din perspectiva integrării în anul 2007, Facultatea
de Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2004, ISBN 973-652-992-9
b) Comunicări ştiinţifice publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice naţionale
1. Popa Gabriel-Ioan, Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii la
disciplina contabilitate, în volumul Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei
instruirii, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009, pp. 65-71, ISBN
978-973-153-059-8
2. Popa Gabriel, Măsurile pentru stimularea forţei de muncă în România, în volumul
Eficienţă şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2004,
pp. 282-290, ISBN 973-7809-02-5 ISBN 973-8088-87-9
3. Popa Gabriel, Presiunea fiscală, problema actuală a fiscalităţii, în volumul Eficienţă
şi calitate în învăţământul superior, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2004, pp. 291-
300, ISBN 973-7809-02-5 ISBN 973-8088-87-9
4. Popa Ioan-Gabriel, Argumente pro şi contra cu privire la introducerea în România a
impozitului unic, Universitatea Româno-germană Sibiu, 2004, ISSN 1583-4271
5. Popa Gabriel, Forme şi reguli de evaluare a firmei, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2003, pp. 291-296, ISBN 973-8088-85-2
6. Popa Gabriel, Forme şi reguli de evaluare a firmei, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2003, pp. 297-301, ISBN 973-8088-85-2
V. ACTIVITATEA DE CERCETARE
a) Proiecte de cercetare pe bază de contract/granturi naţionale obţinute prin
competiţie
1. Cercetări teoretice şi experimentale privind leadershipul în organizaţia militară.
Modelarea pe structuri multinaţionale specifice NATO. Implicaţii de natură curriculară pentru
formarea resursei umane, membru, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu,
Contract grant nr. 809 aprobat de CNCSIS, 2004-2006
2. Războiul bazat pe reţea şi influenţa acestuia asupra integrării sprijinului logistic
acordat trupelor în operaţii multinaţionale. Sprijin logistic bazat pe reţea, membru,
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2006-2008
46
VI. ALTE REALIZĂRI
a) Comunicări prezentate la activităţi de perfecţionare a personalului didactic
1. Popa Ioan-Gabriel, Strategiile didactice – mod de expresie a tehnologiei instruirii în
domeniul ştiinţelor economice, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică
a cadrelor didactice pentru anul universitar 2009-2010
2. Popa Ioan-Gabriel, Modalităţi de eficientizare a activităţilor didactice de seminar şi
aplicaţii practice desfăşurate cu studenţii militari, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică
şi psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2006-2007
3. Popa Ioan-Gabriel, Folosirea în procesul învăţării a metodelor bazate pe dezbaterea
de grup, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică a cadrelor didactice
pentru anul universitar 2006-2007
4. Popa Ioan-Gabriel, Soluţii de gestionare eficientă a situaţiilor conflictuale apărute pe
timpul desfăşurării activităţilor didactice, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi
psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2005-2006
5. Merce Eugeniu, Popa Ioan-Gabriel, Metode şi tehnici de eficientizare a activităţilor
didactice de seminar şi aplicaţii, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi
psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2005-2006
6. Merce Eugeniu, Popa Ioan-Gabriel, Relaţia cadru didactic-studenţi militari în
contextul prezentului instrucţional, Convocarea de pregătire ştiinţifică, metodică şi
psihopedagogică a cadrelor didactice pentru anul universitar 2004-2005
b) Materiale didactice realizate
1. Popa Ioan-Gabriel, Contabilitatea bugetară, documentar, Cabinet Management
economico-financiar, 2006
2. Popa Ioan-Gabriel, Achiziţiile publice de bunuri la nivelul unităţilor militare,
documentar, Cabinet Management economico-financiar, 2006
3. Popa Ioan-Gabriel, Audit financiar-contabil la unităţile militare din Ministerul
Apărării Naţionale, documentar, Cabinet Management economico-financiar, 2006
4. Popa Ioan-Gabriel, Controlul financiar în Ministerul Apărării Naţionale, documentar,
Cabinet Management economico-financiar, 2006
5. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Teste de autoevaluare la
economie (microeconomie), Cabinet Management economico-financiar, 2006
47
6. Stanciu Leontin, Iancu Dumitru, Popa Ioan-Gabriel, Teste de autoevaluare la
economie (macroeconomie), Cabinet Management economico-financiar, 2006
7. Popa Ioan-Gabriel, Contabilitate de gestiune – note de curs, uz intern, Cabinet
Management economico-financiar, 2005
8. Balteş Nicolae, Popa Ioan-Gabriel, Documentar necesar desfăşurării aplicaţiilor
practice la contabilitate financiară, Cabinet Management economico-financiar, 2005