Download - Revista ICAR - aprilie 2016
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
1
REVISTA ŞCOLII gimnaziale Nr.40 « AUREL VLAICU »
ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016 ISSN 2067 – 4511
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
2
COORDONATOR REVISTÃ :
PROF. CUJBĂ NICOLETA
COORDONATORI CLASELE V-VIII:
PROF. GUMENI DOCHIŢA
PROF. SAVU MIRELA ELENA
COORDONATORI CLASELE I-IV:
P.I.P. DANIELA RĂDULESCU
ÎNV. TURCHEAN OTEI
COLECTIV DE REDACŢIE :
ANDRONACHE SEBASTIAN VI A
MARIN ANDREI VI B
MINCIU ANDREEA VI B
ALBU ALEXANDRA VII C
JANTEA ISABELA VIII A
JANTEA RELI VIII A
MARINCIU ALEXANDRA VIII A
AIONOAE MIHAELA VIII B
DEDIU ANDREI VIII B
MUŞAT VALENTINA VIII B
TROFIN ALEXANDRA VIII C
3-4
5
6-7
8
9-11
12-13
14-15
16-19
20-21
22-23
24-27
28
29-30
31
32-33
34-36
37
38-40
41
42
43
44
45-47
48
49-51
52
53-54
55
56-57
58
59
60
61
Interviu cu Dna Director adj. Podoreanu Monica - Marinciu A, Dediu A.
Un nou început - Dogaru Cristina
Interviu cu dna psiholog Moga Maria –Marinciu Alexandra
Cei şapte ani de acasă - Clasa I C
Amintiri din gimnaziu - Jantea Reli, Dediu Andrei, Jearnea Cătălina
Interviu cu Trofin Alexandra-un geniu al şcolii - Marinciu Alexandra
Numărul de aur - Marin Andrei
Primăvara în compunerile celor mici - Clasele a II-a B, a III-a B, a IV-a B
Pimăvara - anotimpul renaşterii naturii - Dediu Andrei
Copacul înflorit –Clasa I B
Creaţii (Poezii/desene “Primăvara”)
1 Martie - Mărţişorul - Popa Andra
8 martie - Clasa I A/ V-a A
Primăvara în artă - Atodiresei Elena
Magia primăverii ca anotimp al Învierii - Ciotoi Raluca
Ziua Francofoniei - Albu Alexandra, Jantea Reli & Bela, Munteanu
Bucuria Învierii Domnului - Jantea Reli
Creaţii (Poezii/desene “Paşte”)
Paştele în familia mea - Vică Mădălina
Felicitări de Paşte
Ziua Pământului
Să învăţăm chimia prin cvintete realizate de elevi
9 Mai - Ziua Europei
Obiceiuri şi tradiţii la aromâni - Rafte Simona
Rezultate concursuri
Şcoala Altfel
Vacanţa de vară - Andronache Sebastian
Muzica pentru noi - Petrea Luisa & Albu Alexandra
Sportul preferat – Baletul / Înotul
Moda primăvară – vară 2015-2016 - Ciorâia Iuliana & Marin Andreea
Curiozităţi - Marin Andrei
Umor – Marin Andrei
Concursul revistei – Mogoş Daria
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 3
R.: Bună ziua şi mulţumim foarte mult că aţi acceptat să discutaţi cu noi!
R. De când predaţi în şcoala noastră şi de când sunteţi director adjunct al acestei
şcoli?
D-na Director adjunct: Sunt profesor al Școlii Gimnaziale nr. 40 ,,Aurel Vlaicu”
din anul 2000, iar director adjunct din februarie 2015.
R.: Cât de greu a fost să vă acomodaţi cu postul de director adjunct?
D-na Director adjunct: A fi director adjunct este o provocare, indiferent de mărimea
sau poziţia şcolii. Nu a fost foarte greu să mă acomodez deoarece ,,sportivii” se
adaptează oricăror situații, indiferent de cât de dificile sunt acestea.
R.: În ce constă postul de director adjunct? Ce atribuţii presupune?
D-na Director adjunct: Directorul adjunct, conform unei fișe a postului are atât
atribuții generale cât și atribuții specifice. Acestea sunt legate atât de activitatea
educativă cât și de relațiile cu elevii, personalul școlii, comunitatea locală etc.
R.:Ce v-a determinat/motivat să acceptaţi postul de director adjunct?
D-na Director adjunct: Colegii au fost cei care m-au determinat să accept acest
post, atunci când m-au propus și votat pentru această funcție. Îmi doresc din tot
sufletul să nu îi dezamăgesc!
R.: Cum vă înţelegeţi cu doamna director în luarea deciziilor?
D-na Director adjunct: Când am pornit la drum, împreună cu colega mea, am căutat
să formăm o echipă de colaboratori, în care să se îmbine experienţa cu spiritul de
iniţiativă.
R.: Fiind profesor de educaţie fizică, dar și director adjunct v-aţi propus să
implicaţi școala în mai multe activități sportive? De exemplu, mai multe
concursuri sportive între şcoli!
D-na Director adjunct: Bineînțeles. Am participat la multe activități sportive.
Dintre acestea pot aminti: Proiectul ,, Constanța – un județ al handbalului” (au fost
implicate elevele claselor III-IV și V-VI), Proiectul ,,KINDER+SPORT” (elevi ai
claselor V-VIII), Olimpiada Gimnaziilor unde ne-am înscris cu echipa de handbal fete
(acestea s-au calificat la etapa finală a fazei județene unde vor fi prezente cele mai
bune șase echipe din județul Constanța).
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 4
R.: V-aţi dorit din totdeauna să deveniţi profesor de educaţie fizică?
D-na Director adjunct: Da, am visat întotdeauna să predau, să fiu în mijlocul
copiilor. Probabil este ,,moștenire” de familie!!!
R.: Cum eraţi în perioada în care aveaţi aceeaşi vârstă ca noi?
D-na Director adjunct: O elevă cu rezultate foarte bune la școală, care făcea mult
sport, implicată în tot felul de activități extrașcolare. Bineînțeles îmi rămânea timp și
de relaxare.
R.: Care sunt principalele realizări ale şcolii în ceea ce priveşte atribuţiile dvs de
director adjunct?
D-na Director adjunct: Realizările şcolii se pot vedea în activitatea educativă
desfăşurată de şcoală. S-au derulat diverse proiecte: ,,Clasa mea e ca o floare”, 9 Mai
- Ziua Europei, activităţile desfăşurate în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică,
participarea la Olimpiadele Kaufland etc.
R.: Care sunt cele mai dificile probleme cu care v-aţi confruntat de când aţi venit
la conducerea şcolii?
D-na Director adjunct: Dificultăţi există în toate domeniile de activitate şi în special
în management, ceea ce înseamnă relaţiile cu oamenii. Spre deosebire de alte
sectoare, în învăţământ, directorul colaborează cu mai multe categorii de persoane,
diferite ca vârstă şi pregătire profesională: cadre didactice, personal administrativ,
elevi, părinţi şi tutori, reprezentanţi ai comunităţii etc.
R.: Cum vă împărţiţi responsabilitatea de părinte, profesor de educaţie fizică şi
cea de director adjunct?
D-na Director adjunct: Sunt o persoană care iubeşte echilibrul şi încerc să
armonizez viaţa de familie cu cariera, fără să renunţ la niciuna din ele.
R.: Ce sfaturi le-aţi da elevilor? sau un mesaj pentru elevi!
D-na Director adjunct:Să fie puțin mai implicați în tot ceea ce fac, să fie puțin mai
responsabili. Să nu uite că încă sunt copii!!!
R.: Mulţumim pentru timpul acordat!
Reporteri:
Marinciu Alexandra-clasa a VIII-a A
Dediu Andrei -clasa a VIII-a B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 5
-povestea unei adolescente-
Ai crede ca o şcoală nouă e mereu un prilej de bucurie, nu?! Ei bine nu e, am
fost obligată de tata să mă mut de la vechea mea şcoala Evertoon la Royal, promiţător
nume, nu?! Nici nu mă miră, e mare cât "CASA ALBÃ!!! Iar
uniformele…Yuck!...zici că suntem în1780 ...! Mă rog, ce mai contează, părerea mea?
Tata oricum face ce vrea, e mai rău ca mama, mă întreb dacă era aşa de strict şi cu
fratele-meu, poate de asta a plecat … în fine, contează că acum am o şcoală nouă,
serios acum! Mi-am lăsat prietenii pentru ce? Abia îmi făcusem o reputaţie la
Evertoon! Acum trebuie să îmi suport tatăl exigent şi pe Crystal ... Perfectă-n tot şi
toate... şi desigur... preferata tatei, uneori mă întreb de ce a vrut oare să mă regăsească
după toţi aceşti ani, la ce are nevoie de mine? O are pe Crystal. Crystal îmi oferă
uniforma specifică şcolii noastre. Cam aşa arată uniforma noastră: cămaşa de satin,
cravată pentru băieţi, funda roşie-n piept pentru fete, pantaloni sau fustă! GENIAL! O
să arăt ca noul model de păpuşă Barbie! Când mergeam pe hol toată lumea se holba la
mine ca şi cum eram Miss Universe - n miniatură! Oare pentru că eram fiica
directorului ? Şi ca şi cum nu era destul de enervantă această mutare de şcoală...
Aveam să concurez cu vechea mea şcoala Evertoon în nu ştiu ce concurs, eu eram la
secţiunea astronomie, trebuia să-mi înfrunt prietenul…pe Damon ( sunt 99% sigură că
cine îi va citi numele se va gândi că e vampir)! Umilinţele de la Evertoon m-au făcut
să-mi dau seama de caracterul meu, şi ce dacă plecasem de la Evertoon? Nu puteam
lăsa ca acea umilinţă să se transforme-n ură, iar umilitul ( eu ) să devină umilitorul, nu
vroiam ca stricteţea de la Royal să mă schimbe, aşa ca i-am spus tatei că nu vreau să
concurez, normal ca el a reacţionat ceva de genul: "Eşti prea bună ca să nu concurezi!
E un eveniment ocazional! E şansa ta să mă faci mândru, Victoria!" Aşa este, tata
chiar m-a strigat după numele mamei mele, care normal că nu e numele meu, nu poate
să mă strige simplu Robbin? Chiar îl urăsc pe tata în acest moment ... crede că poate
să-mi ordone să concurez? Crede că îi slujesc la comanda? Sincer! Nici Cenuşareasa
nu a fost aşa de “nenorocoasă” ca mine!
(continuarea în numărul următor)
Cristina Dogaru - clasa a VI-a C
(Prof. Andrei Gabriela)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 6
R.: Bună ziua şi multumesc pentru că v-aţi făcut timp! Am apelat la dvs. deoarece
suntem mai mulţi elevi care pe viitor doresc să lucreze în acest fascinant domeniu al
psihologiei! Aşadar ne-ar prinde bine îndrumările și sfaturile dvs.!
R.: Ce este psihologia şi cu ce se ocupă aceasta?
D-na Psiholog: Cuvântul “psihologie” este compus din două cuvinte, “psyche”
(psihic) şi “logos” (ştiinţă), aşadar “psihologia este ştiinţa psihicului”. Luând în
vedere aceste elemente, vom defini psihologia ca fiind ştiinţa care studiază psihicul,
utilizând un ansamblu de metode obiective, în vederea desprinderii legităţii lui de
funcţionare, în scopul descrierii, explicării, integrării, optimizării şi ameliorarii
existenţei umane.
R: Ce studii sunt necesare pentru practicarea acestei meserii?
D-na Psiholog: Oricine a terminat facultatea de psihologie şi are licenţă de psiholog,
urmează un masterat de 2 ani devine psiholog. Cu ce se ocupă el? Poate doar să
predea psihologie (şi asta doar dacă a urmat un modul de pedagogie). Mai poate de
asemenea, să alcătuiască profile de personalitate. Pentru a face altceva (consiliere,
testare, terapie etc), un psiholog trebuie să îşi completeze formarea profesională cu
multe altele (cursuri, master, formări etc).
R.Ce v-a facut să alegeţi această meserie?
D-na Psiholog: Psihologia este fascinantă, te ajută să te cunoşti mai bine, să cunoşti
oameni, este utilă societăţii. Sunt atâtea direcţii/domenii în care poate lucra un
psiholog: d.organizaţional, d.clinic, d.educational, d. militar şi al siguranţei naţionale!
R.: Ce vă motivează să o practicaţi cu plăcere?
D-na Psiholog: Pentru că îţi place ce faci, pentru că îţi dă un scop, un sens, ai senzaţia
că schimbi ceva, că avansezi, că ai control asupra acţiunilor tale şi responsabilitate.
Dacă lipsesc aceste ingrediente, vei ajunge repede la întrebarea:”De ce mă mai duc?”.
Pentru mine este un job în care sunt motivată să-mi dezvolt calităţile profesionale şi
personale şi să-mi pun în valoare experienţa şi capacităţile.
R.: Ce satisfacţii vă aduce această meserie?
D-na Psiholog: Profesia vorbeste despre noi. Jobul pe care aleg să-l fac este
activitatea pe care o admir, o înţeleg, cu care mă identific. Profesia mea mă onorează!
Îmi dă entuziasm, energie, imaginaţie, bucurie, împlinire, succes! Iar acesta este felul
în care eu mă evaluez, în care mă raportez la profesia mea. Stima de sine bună nu vine
din meseria mea, ci alegerea profesiei potrivite vine din stima mea de sine. Pentru că
felul în care mă autoevaluez îmi influenţează comportamentul. O bună imagine de
sine ajută la atingerea obiectivelor profesionale, obstacolele sunt percepute ca
provocări ce pot şi vor fi depăşite. Cruciale în desăvărşirea actului profesional şi în
optimizarea performanţelor sunt gândurile pe care le avem despre sine.
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 7
R.: Aţi avut întâmplări plăcute practicând această meserie?Dar neplăcute?
D-na Psiholog: În şcoală, consilierul este cel care are în permanenţă, un zâmbet de
dăruit, o inima mare deschisă tuturor, o mână întinsă-caldă dar viguroasă, un suflet
larg-plin de bunătate. Îndreptaţi-v privirea către el! Îndrăzniţi să aveţi încredere!
Astfel, veti avea cui sa impartasiti problemele care va coplesesc. Daca nu veti incerca,
niciodata nu veti sti, cine este cu adevarat psihologul scolar.
Psihologul este o persoana încă controversată. Pentru unii este ciudat, alţii îl cred
atoatecunoscător, scepticii nu prea au încredere în el, unii îl apreciază…alţii încearcă
să îl discrediteze. O mie de reprezentări ale unui singur om!
R.: Aţi avut vreodată un moment în care aţi simţit că vreţi să vă reprofilaţi spre
o altă cariera decât cea de psiholog? Dacă da, de ce?
D-na Psiholog: Pentru unii, a merge la psiholog este un lucru firesc, îşi pun speranţa
într-un om pe care nu-l cunosc, dar despre care ştiu că ar putea să îi ajute. Alţii susţin
că ştiu ce face el la cabinet, dar nu cred în el. Majoritatea oamenilor din păcate, sunt
convinşi că ar fi un lucru bun pentru ei să mearga la psiholog, dar …..nu au curaj. Ce-
i drept, nimeni nu-i ajută. Toţi cei din jur sunt sceptici şi, mai mult au o concepţie
stereotipă “Dacă te duci la psiholog, categoric eş. ti, nebun!”Bineinteles, această
percepţie este foarte greu de modificat. Fiecare psiholog este dator să îşi construiască
singur o imagine reală, palpabilă, imagine care să se reflecte direct proporţional în
ochii celor care caută rezolvare la problemele lor.
R.: Aceasta meserie este căutată?
D-na Psiholog: Dacă în urmă cu douazeci de ani auzeam de psiholog doar în filmele
americane, şi nu prea înţelegeam ce anume face acesta, astăzi, substantivul “psiholog”
se pronunţă din ce în ce mai des în mass-media, în şcoli, în comunitate. Acest aspect
este pozitiv atâta timp cât conştientizăm importanţa psihologului şcolar în viaţa
noastră şi necesitatea rezolvarii unor probleme de natură psiho-comportamentală.
R. In final ne puteţi da câteva sfaturi atât mie cât şi celorlaţi colegi ai mei care
vor alege să profeseze în această meserie?
D-na Psiholog: Sfaturile mele se regăsesc într-un citat drag mie: “ Cu toţii ne naştem
cu o misiune, dar majoritatea nu o descoperim. Succesul nu are nimic de-a face cu ce
câştigi în viaţă sau realizezi pentru tine. Este determinat de ce faci pentru ceilalţi”
Danny Thomas.
Reporter:
Marinciu Alexandra- clasa a VIII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 8
Educația unui copil nu se limitează doar la a-l învăța să scrie, să citească și să
calculeze. El trebuie să învețe si cum să se comporte cu ceilalți, iar asta e răspunderea
ta ca părinte. Obișnuiește-l de mic cu bunele maniere. Sunt cheia către succesul lui
social. Cei 7 ani de acasă înseamnă imitaţie şi învãţare după modelul dat de părinţi!
Un copil manierat se va descurca mai bine în relațiile sociale și se va simți mai
confortabil în prezența celorlalți decât unul căruia îi lipsesc cei 7 ani de-acasă.
Probabil că cea mai bună modalitate de a-l obișnui cu bunele maniere este să fiți voi,
părinții, un bun model pentru el. Începe să îl înveți lucrurile simple încă de la vârsta
fragedă: să salute, să spună "te rog" și "mulțumesc". Dar buna creștere nu trebuie să se
oprească aici. Va trebui să știe ce se cuvine și ce nu la masă, într-o vizită, la o
petrecere și chiar într-o discuție cu un prieten apropiat. Bunele maniere îi modelează
comportamentul în societate și îl învață ce înseamnă respectul. Iar copiii respectuoși
vor fi tratați cu respect. Așadar, cum îl înveți bunele maniere?
A-l învăța bunele maniere este un proces zilnic, care va dura în timp si vei
avea multe ocazii să îl îndrumi în direcția corectă. Ține minte aceste sfaturi:
chiar dacă a greşit de câteva ori, nu te grăbi să tragi concluzia că este prost
crescut sau că tu ai uitat ceva foarte important. Este posibil să aibă nevoie doar
de una sau două lecții de bune maniere pentru ca problema să se rezolve.
explică-i clar și învaţă-l ce anume trebuie să facă sau nu. În loc să îi spui scurt
(și pentru el greu de înteles): "Nu mai fi atât de grosolan", spune-i: "Nu este
politicos să râgâi la masă, dar, dacă o faci, se cuvine să îți ceri scuze". Sau,
dacă zbiară prin casă, nu-i spune: "Incetează cu țipetele în casă", ci cu blândeţe
explică-i, ca să înțeleagă în fond ce aștepți de la el: "Te rog, nu mai ridica
vocea în casă".
dacă cel mic își exprimă sentimentele folosind expresii sau atitudini mai puțin
politicoase, nu i-o reteza scurt, ci încearcă să reformulezi. De exemplu, când el
zice: "Iahh, îmi vine să vărs când văd chestia asta verde", tu corectează-l
spunând: "Frumos ar fi fost să spui că nu îți place deloc spanacul".
fiţi înțelegători și acceptaţi-i greșelile. Amintiţi-vă că nu este încă suficient de
matur pentru a ști bine cum trebuie să se comporte în anumite situații. Și noi,
adulții, greşim adeseori, darămite ei...
educația se face doar acasă, cu discreție, în familie. Nu le țineţi prelegeri și nu
îi criticaţi în public, nu îi umiliţi şi nu îi jigniţi față de străini, chiar dacă
greșeala a fost destul de mare. A-i face lui o scenă de faţă cu alții dovedește că
nici tu nu ai prea fost atent la lecțiile de bune maniere.
fiţi consecvenţi. L-aţi învățat de la doi ani să spună "te rog" și "mulțumesc"?
La 6 ani este evident că ar trebui să le folosească.
Oricum, procesul de educație nu se oprește la o anumită vârstă. Nu e niciodată
prea târziu ca să învețe ceva!
Clasa I C (P.I.P Șobraneț Carmen Oana)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 9
CLASA a VIII-a A
Dacă m-ați întreba unde a început
totul, v-aş răspunde, cu emoție în glas,
"În generală!". Da, chiar atunci. Atunci
când calificativele se transformă în note,
când dirigintele şi profesorii iau locul
învățătorului, când joaca devine ceva
serios. Acolo începe totul. Începi
adevărata călătorie a cunoaşterii, începi
să te cunoşti pe tine. Îți dezvolți abilitatea
de a percepe lucrurile din jurul tău, înveți,
greşeşti, legi prietenii, descoperi spiritul
de colegialitate, comunici, te maturizezi,
TE SCHIMBI. Sunt cei mai frumoşi ani
din viață! Nu-i lăsați să treacă pe lângă
voi în zadar! Faceți-i să conteze! Vă
promit că n-o să regretați! Şi ce dacă
orele sunt mai grele? Ce dacă aşteptările
profesorilor sunt mai mari? Ce dacă
temele vă iau mai mult din timpul liber
decât în clasele primare? Toate acestea vă
învață că nu totul este roz în viață! Că
trebuie să dai tot ce-ai mai bun exact
atunci când simți că nu mai poți. Că,
orice s-ar întâmpla, trebuie să mergi mai
departe şi să-ți clădeşti un caracter
puternic, un caracter de ÎNVINGĂTOR.
ASTA VĂ ÎNVAȚĂ GENERALA! Asta
încearcă să vă arate profesorii aceia pe
care-i disprețuiți atât de mult, dar care,
pentru un salariu modic, vin şi vă
dezvăluie tot ce ştiu ei mai bun şi mai
bine, cu cea mai mare dăruire, şi care îşi
doresc din toată inima să deveniți ceea ce
vă doriți în viață. Sunt oameni buni ce vă
vor binele, nu-i mai judecați aşa de aspru.
Sigur o să ne lipsească aceşti ani, o să
ducem dorul colegilor, profesorilor dar
trebuie să mergem spre o nouă etapă a
vieţii!
Jantea Reli-cls a VIII-a A
(Prof. Bucurenciu Iulia)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
0
CLASA a VIII-a B
Pentru noi, anii de gimnaziu au
însemnat bucurie, copilărie, cunoaştere,
socializare, descoperire!
La începutul gimnaziului, mici
fiind şi copilăroşi, cu multă energie ne
ţineam de jocuri mai ales în pauze: lapte
gros, bâza, atinselea etc..de multe ori
cădeam pe jos, ne loveam dar noi
amuzam... În timpul orelor eram sfioşi
dar descopeream lucruri noi şi interesante
la unele materii, care ne făceau să visăm!
Am mers în multe excursii cu doamna
dirigintă pentru a cunoaşte mai bine
Dobrogea (Adamclisi, Acvariul din
Tulcea, Cheile Dobrogei, cetatea Enisala,
Carsium, Măn. Dervent, Sf. Andrei etc)!
Am descoperit filmele -desene animate
3D!! La sfârşitul anului şcolar clasa
noastră s-a relaxat cu un mic party: cu
dulciuri, sucuri, jocuri diverse!
Ehee, în clasa a VI-a deja numai
eram prichindeii de gimnaziu, şi cu toate
acestea tot ne ţineam de năzbâtii în pauze:
ne alergam, ne porecleam etc! Materiile
au devenit mai grele, ne străduiam, dar
învăţătura nu este punctul nostru forte!
Am participat la numeroase concursuri
sportive, geografice! În acest an, am
descoperit teatrul, muzeele, tabăra!
Pe la mijlocul clasei a-VII -a, un
joc a devenit viral şi ne-a acaparat pe toţi
"Charlie Charlie Challenge". Acest joc
consta în 2 creioane așezate în formă de
cruce puse pe centrul de greutate al
celuilalt iar cel care făcea trucul trebuia
să spună forumla magică "Charlie
Charlie, are you here?" iar miraculos,
acele creioane se mişcau singure. Da?!
serios, pe bune?! Toată chestia era de
fizică şi de puţină agilitate de a le distrage
atenţia celorlalți colegi iar tu să sufli
tacticos, apoi dacă ne prindea profesorul,
acest lucru nu ne aducea decât
“beneficiul” unei ascultări zdravene la
lecţie, că de, în loc să repeţi lecţia te
ţineai de experimente! În acest an, am
descoperit opereta “Liliacul” am realizat
diverse activităţi la Palatul Copiilor, am
vizitat Planetarium – Delfinariu -
Microrezvaţia! De asemenea, am ieşit cu
toţii la distracţie: cu bicicletele în parc, la
restaurant, billiard.
Iată-ne în clasa a VIII-a-suntem
cei mai mari… în pauze (sem.I) un joc
ne-a acaparat -PixWord. Un joc bazat pe
cultura generală şi logică dar destul de
stresant! L-am recomandat şi profesorilor
noştri care şi ei la rândul lor şi-au încercat
nervi cu acest joc. Am realizat multe
activităţi interesante în cadrul
programului “Olimpiadele Kaufland”-
cumpărături inteleligente, profesiile
mileniul III, estetica urbană, dependenţa
de calculator, expoziţii, târguri etc. Mai e
un pic şi vine banchetul, şi examenele
apoi!!!Mult succes tuturor!
Ne va fi dor de gimnaziu, de
colegi (suntem ca într-o familie; mereu
veseli, optimişti şi puşi pe şotii), de
profesori, de mediul în care am “muncit”
în ultimii 8 ani!
Dediu Andrei-clasa a VIII-a B
(Prof. Cujbă Nicoleta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
1
CLASA a VIII-a C
Școala generală pentru mine a fost ca
un punct zero pentru construcția caracterului
si personalității mele. O primă influență
pozitivă a fost aceea a colegilor, care sunt de
toate felurile: nebuni, amuzanţi, tipul acela
de persoane care oferă niște îmbrățișări atât
de minunate și călduroase, prietenoși,
obositori uneori dar de treabă. Ei m-au ajutat
să îmi dau seama cu ce fel de oameni o să
interacționez în viața de liceu si viața
dincolo de ecranele telefoanelor sau a
calculatoarelor. Am avut multe momente
amuzante, ca cele din orele domnului
profesor de istorie, Papuc sau când toate
fetele din clasa ne strângeam la vestiare
înaintea orei de sport şi făceam karaoke sau
dansam. Am avut multe momente amuzante.
Un moment amuzant a fost acela când toți ne
pictam pe fețe de Halloween sau bătăile cu
zăpadă din curtea școlii în pauze. Au fost
multe momente amuzante și care îmi vor
rămâne tipărite în minte. O a doua influență
pozitivă a fost cea a profesorilor, ei m-au
făcut să privesc școala si învățătura cu alți
ochi, m-au făcut să înțeleg că tărâmul
cunoștințelor nu e un câmp de luptă, ci locul
unde ne formăm si ne dezvoltăm din toate
punctele de vedere. De la fiecare persoană cu
care am interacționat în școala generală am
avut câte ceva de învățat, fie ceva pozitiv
care mă va ajuta în viață, fie anumite
incidente nu prea plăcute din care am învățat
ce nu ar trebui sa fac. Fiecare profesor în
parte mi-a deschis câte o cale care într-un fel
sau altul, va ajunge către viitorul meu. În
puțin timp voi ajunge la liceu, iar atunci voi
avea parte de alt colectiv de oameni, de alt
cumul de amintiri. Trist este că va trebui să
mă îndepărtez de generală, să las amintirile
mele în cutia din inima şi sufletul meu.
Școala generală pentru mine a fost, este și va
fi cel mai frumos, amuzant şi special loc în
care am avut ocazia să pășesc vreodată. O să
îmi fie atât de dor de oamenii care au
contribuit la formarea mea pentru a trece la o
altă etapă a educației. În concluzie, pot
spune că școala generală, pentru mine a fost
tărâmul în care m-aș întoarce mereu cu drag
și plăcere .
Jearnea Cătălina-cls a VIII-a C
(Prof. dr. Grădinaru Nicoleta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
2
R.: Salut colega! Pentru că îţi
recunoaştem valoarea şi suntem
mândri de tine, am avut dorinţa de a-ţi
lua un interviu, ca o diplomă din partea
noastră pentru cât de frumos ne-ai
reprezentat şcoala în aceşti ani şi poate
vor avea şi alţii de învăţat din
experienţa ta!
R.: Ştiu că te-ai mutat la noi în şcoală
în clasa a V-a. Cum te-ai acomodat cu
noii colegi?
Alexandra: M-am acomodat foarte repede cu colegii, aceştia s-au comportat frumos şi
au fost sociabili cu mine. M-au tratat ca şi cum aş fi fost din cls I cu ei.
R.: Trecerea bruscă de la o şcoală la altă te-a determinat să înveţi mai mult?
Alexandra: Nu, faptul că am învăţat nu a avut nici o legătură cu mutarea mea; am
învăţat pentru că aşa am vrut eu.
R.: Cum ai putut în toţi anii aceştia să te menţi la un nivel atât de înalt? Ce te-a motivat
în evoluţia ta?
Alexandra: M-am menţinut la un nivel înalt, evident, prin faptul că am învăţat. Aş
putea să spun că m-a motivate succesul, am vrut mereu să am diploma şi să particip la
cât mai multe concursuri
R.: Cum te pregăteşti ca să poţi obţine aceste rezultate?
Alexandra: Sunt mereu atentă la ore, iar acasă îmi place să citesc suplimentar despre
unele subiecte. Orice informaţie în plus este binevenită!
R.: Ai cumva o tactică în a învăţa?
Alexandra: Da, atunci când învăţ ceva nu contează cât de mare este lecţia, eu o împart
în părţi. Acele părţi apoi încep să le învăţ pe rând.
R.: Ce materii îţi atrag cel mai mult interesul? De ce?
Alexandra: Fizica, biologia şi chimia. Mă atrag pentru că au legătură cu noi şi mediul
înconjurător şi cu anumite fenomene care se întâmplă adeseori. Spre exemplu, cine s-
ar fi gândit că pentru a putea să ne deplasăm avem nevoie de forţa de frecare?!
R.: Ce admiri la un profesor?
Alexandra: Modul în care ştie să se comporte cu elevii şi să le stârnească interesul
pentru a fi atenţi la ore.
R.: Cum reuşeşti să te pregătesti atât de bine, să ai timp şi pentru tine, şi pentru
prieteni?
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
3
Alexandra: Eu consider că există un timp pentru fiecare, de aceea eu îmi împart timpul
pentru a face tot ceea ce vreau; există un timp pentru învăţat, pentru mine şi pentru
prieteni.
R.: Ai avut factori exteriori/colegi/prieteni care să te distragă de la învăţat?
Alexandra: Nu, după cum am spus există un timp pentru fiecare, atunci când este
timpul să învăţ, învăţ fără să mă gândesc la prieteni sau la ceva care să mă distragă.
R.: Care sunt hobby-uri tale?
Alexandra: Hobbyurile mele sunt: pictura, literatura şi scrisul poeziilor.
R.: Poţi să ne spui care sunt premiile cu care te mândreşti cel mai mult?
Alexandra: Nu am o diplomă cu care să mă mândresc cel mai mult, mă mândresc cu
toate, deoarece toate sunt obţinute prin muncă.
R.: Cum reuşesti să treci peste emoţiile concursurilor?
Alexandra: Încerc să mă degajez de toate emoţiile, mă gândesc nu are ce să mi se
întâmple dacă iau un punctaj mic. Dacă ai emoţii la un concurs, nu vei reuşi să te
concentrezi cum trebuie asupra subiectului.
R.: Ce înseamnă pentru tine faptul ca vei ieşi şefă de promoţie?
Alexandra: Pentru mine înseamnă foarte mult că voi ieşi şefă de promoţie. Sunt foarte
mândră de mine!
R.: Cât crezi că îţi vor folosi în viaţă cunoştinţele acumulate în aceşti ani?
Alexandra: Cred că îmi vor fi destul de folositoare, mai ales când vine vorba de cultură
generală.
R.: Te-ai gândit la ce liceu ai vrea să aplici?
Alexandra: Da, îmi doresc să intru la Colegiul “Mircea cel Bătrân”.
R.: După liceu te-ai gândit să recurgi la o facultate în afara ţării? De ce?
Alexandra: Da, m-am gândit. Pentru că sistemul din străinătate este puţin mai
dezvoltat decât cel din România.
R.: Ce ai vrea să devii în viaţă?
Alexandra: Îmi doresc să devin medic legist sau psiholog criminalist.
R.: Unde te vezi peste 10 ani?
Alexandra: Probabil în Anglia, studiind la facultate.
R: Un sfat pentru colegi?!
Alexandra: Celor de clasa a VIII-a le doresc mult succes la examene, iar celorlalţi să
aibă numai reuşite!
R: Mulţumim şi mult succes mai departe!
Reporteri:
Marinciu Alexandra - cls a VIII-a A &
Dediu Andrei – cls a VIII-a B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
4
(continuarea din numărul anterior)
Printre infinitatea de șiruri existente
în lumea matematicii, italianul Leonardo of
Pisa, cunoscut și sub numele de Fibonacci,
a descoperit un șir de numere extraordinar
de interesant: „0, 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34,
55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597…”.
Formula pe baza căruia se obține acest șir
este una foarte simplă: Primele două
elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al
treilea element se obține aduându-le pe
primele două: 0+1 = 1. Al patrulea se
obține aduându-le pe al treilea cu al doilea
(2+1=3). Al cincilea se obține aduându-le
pe al patrulea cu al treilea (3+2=5), și tot
așa, până la infinit. În figura de mai jos
puteți observa mai bine cum se obțin
elementele șirului, prin adunarea celor
două care le preced.
Primul lucru interesant care se observă în acest șir este că dacă împărțim un
element al Șirului Fibonacci la precedentul său obținem rezultatul 1,61803. Acest
lucru este valabil de la 14-lea element în sus (233:144=1,61803, 377:233=1,61803,
etc.), indiferent cât de mare a fi acel număr din șir. În figura de mai sus puteți observa
mai bine cum se obține acest rezultat de 1,61083.
Șirul lui Fibonacci poate fi reprezentat și geometric într-o multitudine de
feluri. Mai jos puteți vedea o reprezentare geometrică simplă, ușor de înțeles chiar și
pentru cei mai puțin familiari cu legile matematicii.
După cum observați dimensiunile
geometrice ale acestui dreptunghi sunt
exact elementele Șirului lui Fibonacci.
Dacă am desena un arc de cerc din pătratul
cel mai mic și l-am continua prin celălalt
mai mare, și apoi prin următorul și tot așa,
am obține o spirală.
Dacă am încadra acest dreptunghi cu
latura de 55 cm într-unul și mai mare cu
latura de 89 cm, iar pe acesta de 89 cm
într-unul de 144 cm, și tot așa, atunci
spirala obținută ar fi din ce în ce mai mare,
dar ar urmări exact aceeași formulă.
Ce este fascinant la toată această demonstrație este următorul lucru: „Cum de se
leagă atât de bine ceea ce noi oamenii am dedus prin mintea noastră, așezând
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina 1
5
numerele într-un fel, și descoperind proporția phi, cu cochilia unui melc, apoi cu
dispunerea geometrică a semințelor pe floarea soarelui, apoi cu dispunerea solzilor pe
aripile unui fluture, și cu alte elemente ale creației?”
Fibonacci şi corpul uman
Dacă privim mâinile unui om, constatăm
alte coincidenţe poate, ce ne amintesc de
faimosul şir. Avem 2 mâini, cu 5 câte
degete, fiecare având 3 falange separate
prin două articulaţii. Coincidenţă sau nu,
aspectul este interesant, cu atât mai mult
cu cât dacă măsurăm lungimea oaselor
degetelor, se pare că raportul dintre osul
cel mai lung şi cel din mijloc, ca şi
raportul dintre osul mijlociu şi cel mai
scurt din vârf reprezintă proporţia de aur
phi. In medie, dimensiunile falangelor
sunt: 2 cm, 3 cm, 5 cm, iar în continuare
osul palmei are circa 8 cm (2, 3, 5, 8 sunt
numere din secvenţa Fibonacci).
In acelaşi timp, faţa umană este caracterizată din punct de vedere estetic prin câteva
dimensiuni principale: distanţa dintre ochi, distanţa dintre gură şi ochi, distanţa dintre
nas şi ochi, dimensiunea gurii.
Numerele Fibonacci şi proporţia divină
Oamenii încearcă permanent să înţeleagă
natura şi legile acesteia, să simtă ritmurile
cosmice, să înţeleagă de fapt mai profund
viaţa, pentru a ajunge la o armonie cu
mediul înconjurător. Aplicaţiile
numărului de aur, de fapt ale raportului ca
atare, se regăsesc la punerea în proporţie
a lucrărilor în arhitectură, pictură,
sculptură, estetică şi artă în general, ceea
ce confirmă interesul manifestat de-a
lungul timpului pentru acest număr.
Proporţia divină a condus la construirea
Dreptunghiului de aur, în care raportul
laturilor este egal cu numărul de aur.
Acest tip de dreptunghi este considerat ca
fiind deosebit de estetic şi ca urmare a
fost şi este intens utilizat în arhitectură şi
artă. Spre exemplu în construcţia
Parthenonului din Atena se regăsesc cel
puţin două astfel de dreptunghiuri.
Exemple sunt foarte multe, vă invităm să
le descoperiţi în tot ceea ce ne înconjoară!
BIBLIOGRAFIE
1. Paloma Petrescu, Viorica Pop , Ghid pentru cadrele didactice, proiect Phare
2004, Transdisciplinaritatea-o nouă abordare a situaţiilor problemă, Buc. 2007;
2. Solomon Marcus, Din Gândirea matematică românească., Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică , Buc. 1975.
3. www.wikipedia.ro
Marin Andrei –clasa a VI-a B
(Prof. Spătaru Geanina)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
16
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ!
În aşteptarea razelor
strălucitoare ale soarelui, a parfumului îmbietor al florilor, al
ciripitului vesel al păsărilor, al
verdelui crud al ierbii, elevii clasei a
II-a B, au realizat, în cadrul orelor de
arte vizuale şi abilităţi practice,
numeroase lucrări dedicate
anotimpului renaşterii naturii.
Utilizând diverse material (carton,
hârtie colorată, discuri) şi tehnici de
lucru (tăiere, decupare, mototolire,
pliere, lipire), micuţii artişti au
realizat tablouri în care au redat
gingăşia ghiocelului, frumuseţea
florilor, a copacilor înmuguriţi, a
păsărilor şi a gâzelor trezite la viaţă
de căldura razelor de soare.
Când toate au fost gata, le-au
ales pe cele mai frumoase şi le-au
aranjat într-o expoziţie realizată la
intrarea în şcoală. Colegii, părinţii şi
profesorii trec prin holul şcolii şi se
bucură la vederea imaginilor cu flori
vesele, multicolore.
Elevii clasei a II-a B
(P.Î.P. Silvia Mihăilescu)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
17
VINE PRIMĂVARA
Astăzi, răcoarea iernii s-a dus şi a apărut tabloul floral al primăverii.
Munţii sticloşi strălucesc în bătaia soarelui, cojocul de zăpadă se topeşte.
Cerul devine limpede ca marea şi goneşte norii fumurii, aducând soarele galben ca o
torţă.
Apar şi vestitorii acestui anotimp care dezmorţesc lumea, ghioceii.Animalele
ies la lumina soarelui bucuroase că gerul nestăvilit nu mai e.
Peisajul parcă e desprins dintr-un basm.
Neagu Rareş Andrei, cls. a III-a B
BUNICUL MEU
Truşcă Maria-Flavia, cls. a III-a B
Când l-am cunoscut pe bunicul,
Aveam un an, doar unul,
Era pilot de avion şi, când eram cu el,
Vedeam nori, un milion.
El Truşcă Marian se numeşte
Şi multe amintiri îmi povesteşte.
Are-o statură slabă, zveltă,
Dar totodată potrivită,
Cu păr precum castanele coapte,
Mustaţa ca o singură noapte.
O cămaşă, un palton,
Pantofii şi-un papion.
Bunicul face orice pentru mine,
Eu ştiu şi-mi pare foarte bine!
(Înv. Nulgean Seitmola)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
18
Sayyadali Nadia, I B
Hugianu Răzvan, I B
Puşlac Denis, I B
REGINA CELOR PATRU ANOTIMPURI
A revenit primăvara, regina celor
patru anotimpuri. Ea a adus soarele care
îşi reflectă razele în lacul abia dezgheţat,
păsările care îşi revarsă trilurile, gâzele,
fiinţe mici, dar importante, florile cu
miros îmbătător şi multe alte bogăţii.
În timp ce soarele îşi ridică
ploapele şi mângâie pământul, albinele şi
fluturii sărută florile. Primăvara coboară
pe pământul plin cu flori. Ea spune
tuturor că trebuie să îşi înceapă
spectacolul. Soarele să lumineze cu razele
sale aurii, păsările să cânte cu glasul lor
blajin şi să trezească natura, albinele să
facă mierea delicioasă ca în fiecare an,
florile să bucure oamenii când le privesc.
Fiecare a început să-şi facă treaba cum
ştie mai bine.
Regina celor patru anotimpuri e
încântată de tot ce au facut vietăţile
pământului. Toate şi-au arătat magia.
Primăvara este anotimpul care
renaşte natura!
Mara Miruna, cls. a IV-a D
UN VIS
Acum trei zile, înainte să adorm,
am citit câteva pagini din cartea „Lumea
florilor”. Eram fascinată de ciclul lor. Am
hotărât ca a doua zi să merg la Grădina
Botanică unde voi putea să văd o puzderie
de fluturi.
Am adormit. Am avut un vis
ciudat în care fluturii vorbeau. M-a luat
de mână un fluturaş şi mi-a spus:
--Vrei să vii cu mine în lumea
mea? Acolo îmi vei cunoaşte toţi
prietenii.
Fascinată de propunerea
fluturelui am spus că doresc să merg în
lumea lui.
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
19
Besnea Daniel, I B
Radu Bianca, I B
Peste câteva ceasuri am ajuns. Era o
mulţime de fluturi multicolori care zburau
graţios. Prietenul meu mi-a facut un tur.
Mi-a explicat că drumul pâna la a ajunge
fluture este foarte lung. Parcurge mai
multe etape. Lucrul cel mai minunat la ei
este…răbdarea.
Spre dimineaţă, condusă de
fluture, am ajuns acasă. Când a sunat
ceasul deşteptător … am realizat că
momentele de extaz au fost doar un vis
frumos ce a trecut.
Rusu Bianca Mihaela, cls. a IV-a D
VA VENI PRIMĂVARA
Era o seară de iarnă. Eu abia
aşteptam să vină primăvara ca să stau
afară cât e ziua de lungă şi să-mi fac o
coroniţă din flori multicolore.
M-am aşezat în pat şi am adormit
cu gândul la primăvară. În visul meu era 1
Martie, prima zi de primăvară. Copacii
erau deja înmuguriţi şi florile timide
ieşeau din pământul moale. Ghioceii erau
peste tot. Soarele strălucea peste întreaga
natură. Păsările călătoare veneau la noi în
ţară şi ne cântau minunatele lor triluri.
Eu eram în parc cu trei prietene:
Miruna, Bianca şi Georgiana. Noi
admiram fluturaşii multicolori şi
culegeam floricele. Ne bucuram foarte
mult că venise primăvara! Ne tăvăleam
prin iarba verde şi moale. Râdeam şi
săream de fericire. Tuturor ne plăcea să
facem coroniţe şi să alergăm.
Nu a durat mult şi un zgomot
asurzitor a şters tabloul fericit din faţa
mea. Era ceasul deşteptător care m-a scos
din vis. Am pornit tristă spre fereastră,
însă m-am bucurat ca pot totuşi să mă mai
joc în zăpadă.
Va veni şi primăvara într-o zi!
Gavrilă Ioana, Cls. a IV-a D
(P.Î.P. Sorina Pîrvu)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
20
Primăvara este unul din cele patru anotimpuri din zona temperată, marcând
trecerea între iarnă şi vară! Întotdeauna, primăvara însemnă dezgheţul, topirea,
trezirea la viaţă, reînoirea şi renaşterea naturii, vieţii şi a societăţii.
Modificările factorilor abiotici (lumină, temperatură, umiditate etc.) determină
schimbări în fizionomia şi activitatea vieţuitoarelor, deci şi a plantelor. Variațiile
produse de alternanța zi-noapte se numesc variații diurne, iar cele produse de
alternanța anotimpurilor se numesc variaţii sezoniere. În tara noastră, din punct de
vedere ecologic, se succed 6 sezoane -prevernal (1 III-1 V), vernal (1 V-15 VI),
estival(15 VI-15 VIII), serotinal (15 VIII-15 IX)), autumnal (15 IX-1 XL), hiemal (1
XI-1 III).
Anotimpurile produc modificări cantitative si calitative ale factorilor ecologici
din biotop, care determină schimbări atât în fizionomia plantelor cât şi asupra funcţiei
acestora în ecosistem. Primăvara (sezonul prevernal) natura se trezește la viaţă. Se
măreşte durata zilei şi crește temperatura aerului şi umiditatea solului. Apar mai întâi
plantele cu ciclu biologic scurt (florile timpurii) cum sunt ghioceii, apoi viorelele şi
brebeneii.
Ghiocel Viorea Brebenei
Dar căldura şi razele soarelui de la începutul primăverii nu sunt suficiente pentru a
asigura nutriţie optimă pentru plante. Cantitatea de lumină solară nu este adecvată
pentru fotosinteza optimă, necesară pentru formarea lăstarilor. Totuşi, plantele care
înfloresc primăvara au găsit o soluţie la această problemă. Au un fel de cămară unde
depozitează nutrienţii, mineralele şi amidonul, care sunt esenţiale pentru
supravieţuirea plantelor şi pe care le înmagazinează în anul precedent. De asemenea,
iarna înmagazinează energie în bulbi, pe care primăvara o utilizează pentru a ieşi la
suprafaţă şi pentru a înflori.
Există florile de primăvară anuale şi cele perene. Soiurile perene
supravieţuiesc iernii prin lăsarea de seminţe. Însă plantele anuale care înfloresc
primăvara mor iarna.
Din punct de vedere botanic, ghioceii sunt plante erbacee perene şi cresc până
la aproximativ 20 cm. Au frunze cu margini netede şi flori albe.
Viorelele sunt de talie relativ redusă (10-30) și frunzele, întotdeauna în număr
de două Ele se ridică imediat de deasupra solului, atingând o lungime de până la
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
21
25 cm. Inflorescența, care este un racem, iar florile sunt formate din 6 petale și din 6
stamine, de culoare albastră-violacee. Fructul este o capsulă.
Brebeneii sunt plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui.
După înfrunzirea arborilor, aceste plante cu ciclu biologic scurt întră în repaus
până primăvara viitoare. După ce înfrunzesc arborii, arbuștii şi celelalte plante
erbacee încep să înflorească mai întâi arborii la care polenizarea se face prin vânt
(mesteacăn, salcie, arin etc), după care înfloresc livezile (primele fiind livezile de
cireș şi vișin).
Mesteacăn Salcie Arin
Cireş Vişin
Considerată a fi o renaştere a naturii, primăvara ne întâmpină cu muguri, flori,
un strop de căldură şi câte o zvârcolire a iernii care nu se dă dusă. Primăvara este
anotimpul când petalele florilor se deschid, păsările se întorc din nou în ţara noastră.
Soarele este mai puternic iar cerul devine un albastru pur Păsările reîntoarse pe
meleagurile nostre vestesc renașterea naturii aducând în inimile oamenilor multă
fericire şi bucurie.
Bibliografie:
Manual de biologie pentru clasa a VIII-a –Gh. Mohan, A. Mihail - Ed. All, 2000
www.wikipedia.ro, www.gardena.com , www.google.ro (pentru imagini)
Dediu Andrei –clasa a VIII-a B
(Prof. Soare Marilena)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
22
Clasa I B, compunere colectivă
P.Î.P. Daniela Rădulescu
Soarele a început să strălucească mai tare.
Căldura lui intră din ce în ce mai adânc în pământ.
Acolo doarme o sămânţă micuţă învelită în
sâmburele ei.
Razele soarelui o trezesc şi ea îşi întinde încet
mânuţele şi picioruşele. Simte cum creşte şi se face
tot mai mare. Picioruşele ei sunt acum două, apoi
trei, patru, cinci şi nici nu ştie să le mai numere. Doar ea e o sămânţă mititică care nu
ştie încă să numere prea bine.
Vrea să vadă soarele şi începe să se înalţe. Trece prin pământul cald şi ajunge
la lumină. Este atât de frumos! În jurul ei e multă verdeaţă şi flori de toate culorile. O
vizitează o gărgăriţă micuţă şi roşie care îi dă bună dimineaţa.
Acum e mai mare, corpul i s-a mai îngroşat şi ajunge tot mai sus. Pe lângă ea
trec păsărele grăbite ca să-şi construiască cuiburile. Îşi întinde mâinile spre ele şi vede
că are multe mâini şi foarte multe degete subţirele. Îi place că poate să le ridice tot
mai sus, către cer.
Soarele o mângâie uşor şi se întâmplă ceva ciudat. Peste tot, pe degeţele, îi
cresc flori mititele. Sunt albe şi roz şi miros aşa de frumos.
Când se uită spre pământ vede cât de înaltă a crescut. Nu mai este o sămânţă
mică. Este un copăcel înflorit. Şi are alături mulţi copăcei la fel de frumoşi, o livadă
întreagă.
COPACUL ÎNFLORIT
Sayyadali Nadia, I B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
23
Livada de copăcei am desenat-o şi noi. Am pus pe planşă o picătură de
culoare pentru sămânţă. Apoi am adăugat câte puţină culoare şi am ajutat-o să crească
cu pensula. Cu linii subţirele am întins rădăcinile, adică picioruşele. Am ridicat linie
lângă linie ca să facem trunchiul. Din el am despărţit mânuţele cu degete subţirele
care sunt crengile şi crenguţele. La sfârşit am punctat floricelele albe şi roz.
Pentru că am făcut nişte copăcei tare frumoşi am desenat şi păsărele. Ele vin
ca să-şi construiască cuiburile în coroana copăceilor noştri.
La sfârşit, am vrut să se bucure toată lumea. Aşa că am fotografiat cei mai
frumoşi copaci desenaţi şi vi i-am adus şi vouă.
Să aveţi o primăvară tare frumoasă!
Ignat Ilaria, I B
Mişaca Costin, I B Neagu Bogdan, I B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
24
“ Zâna Primăvara”
Filip Andra-clasa a V-a B
BUCURIE DE PRIMĂVARĂ
Ciotoi Raluca - cls a VIII-a B
Soarele e mai puternic
Pomii sunt în floare iară
Ce mireasmă, ce candoare
Natura e-n sărbătoare!
Păsări iarăşi ciripesc
Vesele şi zgomotoase
Uneori mai gânguresc
Pe crenguţă drăgăstoase!
Gâzele par furioase
Florile le jumulesc
Şi astfel le-mbogăţesc
Nectarul-l împărtăşesc!
Oamenii sunt mai voioşi
Calcă sprinten, zgomotoşi
Bucurându-se din plin
De-al naturii aer fin!
ZÂNA PRIMĂVARĂ
Jantea Isabela-cls a VIII-a A
Dintre cele 4 zâne
Una reprezintă viața.
Ea aduce iar pe lume
Ghioceii și verdeața.
Păsările călătoare
Se întorc la cuibul lor.
Soarele din nou răsare,
Pe cer nu e niciun nor!
Câmpul este plin de flori
Vântul adie ușor
Şi ce minunat decor
Primăvara e în toi!
Filip Andra-cls a V-a B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
25
PRIMĂVARA
Aionoae Mihaela-cls a VIII-a B
Soarele mlădios începe să răsară
E mai puternic, e de primăvară!
Ghioceii se scutură de zăpadă
Lumina zilei nerăbdători să vadă!
Toporaşi vioi şi zambile colorate
Brânduşele violet şi lalele
minunate
Vor ca lumii întregi să se arate
Simţindu-se binecuvântate!
Lăcrămioare, crini, narcise
Toate albe şi frumos deschise
Covorul verde crud îl întregesc
Cerului senin ele-i zâmbesc!
Păsărele mii, în cârd sosesc
Cuiburile cu greu îşi pregătesc
Tare frumos mai ciripesc
Primăvara minunată o vestesc!
VINE PRIMĂVARA!
Duluman Narcisa - cls a VIII-a B
Să audă toată ţara
Vine iarăşi primăvara
Amintirile frumoase
La noi iată, sunt întoarse!
Bucurie e din plin
Vântul bate mai puţin
Soarele frumos apare
Ce bine-mi pare!
Te-asteptam cu nerăbdare
Flori şi iarbă văd în zare,
Ce bine nouă ne-a părut
Când te-am revăzut!
Păsărele cântă iară
Te vestesc-n gura mare !
Primăvara e în toi
Bine-ai revenit la boi!
“Primăvara”
Marin Andreea-cls a VII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
26
PRIMĂVARA JUCĂUŞĂ
Sebi Cosmin - cls a VIII-a B
E prima zi de blândă primăvară
Cu toţii se adună iară, ies afară!
Păsările zboară pe cerul luminat
Flori înmiresmate îmbie aerul curat!
Soarele arzător, străluceşte zâmbitor
Greierii cântă-n iarba de un verde-izbitor!
Fluturaşii, gândăcei, sunt acum mai rotofei,
Iar micuţul Grivei zburdă printre ei!
Ursuleţul Martinică- n gură cu o ramurică
Joacă hârjoneala mare cu frăţiorul Aurică
Prin pădure ţopăie, bucurându-se de soare!
E slăbuţ, nevoie mare dar, caută de mâncare!
Atodiresei Elena-cls a III-a C
Sebi Cosmin
POVESTE DE PRIMĂVARĂ
Duluman Narcisa cls a VIII-a B
Primăvara e frumoasă,
Şi ne-aduce flori în casă,
Noi o aşteptam cu drag
Iarna o salutăm din prag!
Primăvara a venit,
Paştele a şi sosit.
Şi le-aduce la copii,
Cadouri şi bucurii !
A sosit cu voie bună
Noi să spunem împreună:
"Domnul Hristos a înviat"!
La ceruri El s-a înălţat!
Iepuraşul drăgălaş,
Zburdă vesel pe imaş
Încărcat cu coşuleţe
Şi cu zâmbete glumeţe!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
27
PRIMÃVARA A SOSIT!
Candet Georgiana
Primăvara a sosit,
Iarna iar a fugit,
Natura întreagă s-a trezit!
Gâzele au ieşit,
Norii grei s-au risipit,
Soarele ne-a zâmbit
Copacii au înflorit
Păsările ciripesc
Copiii se veselesc
Anotimpul îl îndrăgesc!!
Filip Andra
PRIMĂVARA-I SĂRBĂTOARE
Chirilă George
Primăvara-i sărbătoare,
Mereu încântătoare,
Jucăuşă şi frumoasă
Iepuraşul vine acasă!
Fluturaşi si rândunele
Veseli pe câmpie
Zburdă plini de gingăşie
Într-o magică tovărăşie!
Verdeaţa şi floricelele
Totul este minunat
Anotimp ce-mi place mie
Toata lumea-i fericită
Planeta e trezită!
PRIMÃVARA-DARUL NATURII
Puiu Fabiana
Zboară păsările iar,
Natura-i un mare dar,
Florile-nfloresc,
Copacii-nverzesc.
Roua de dimineaţă,
Aduce natura la viaţă
Ne face să zâmbim
De aceea o iubim!
Când soarele răsare
O noua zi apare,
Când soarele apune
Pe noi prost ne dispune.
Aşteptăm cu nerăbdare
Lumina ce iar apare
Ca să ne jucăm de zor
Nu să stăm la televizor!
PRIMĂVARA
Mândreanu Cosmin
Primăvara e frumoasă
Facem curăţenie în casă
Copiii culeg floricele
Care sunt gingăşele.
Afară, soarele frumos
Este foarte luminos
Face o căldura blândă
Şi în jurul totul abundă!
Clasa a V-a B
(Prof. Dumitraşcu Mădălina)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
28
În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui,
copiilor şi tinerilor - fete şi băieţi deopotrivă.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a
apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a
primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi
vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace,
iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al
XVIII-lea.
Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate
mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă,
pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate
semnifica vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului
exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.
Mărţisorul Babei Dochia
O alta legendă spune că atunci când se află la păscut cu turma sa de oi, Baba
Dochia a găsit o pară. Dochia a legat para cu un fir de aţă pe care l-a aşezat pe desaga sa.
Ziua în care Baba Dochia a găsit para era prima zi a lunii martie. Se spune astfel, că Baba
Dochia a fost prima persoană care a purtat un mărţişor.
Legenda dintre bine şi rău
Se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost
ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul, vărsându-şi
sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au
răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.
O PRIMÃVARÃ FRUMOASÃ!
Popa Andra-cls a VIII-a A
(Prof. Bucurenciu Iulia)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
29
Luna martie este prima lună
a primăverii când toată natura
renaşte şi razele soarelui încep să ne
încălzească sufletele.
Ziua de 8 martie este cunoscută
ca Sărbatoarea Internaţională a
Femeii.
În acestă zi dedicată femeilor
se obisnuieşte a se dărui flori,
cadouri pentru persoanelor dragi.
(mame, surori, prietene)! Prichindeii
clasei I A au dorit să facă o surpriză
mămicilor realizând felicitări pline
de iubire şi puritate pentru fiinţa cea
mai dragă!
CLASA I A (Înv. Voica Mariana)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
30
Ficărui copil, Dumnezeu i-a dat o mamă a cărei dragoste şi căldură îl face să
simtă ca e centrul universului. Fiindcă martie este luna în care sărbătorim femeia,
câţiva elevi au alcătuit un buchet de poezii dedicate fiinţei dragi, MAMA.
MAMÃ DRAGÃ
Minciu Andreea-cls a VI-a B
Mamă dragă, îți mulțumesc
M-ai crescut, eu te-ndrăgesc
M-ai învățat să trăiesc.
Mulțumesc că mă iubeşti,
Că de rele mă fereşti,
Şi de griji mă ocoleşti,
Că doar binele-mi doreşti,
Că doar tu mă încălzeşti,
Mă-ncălzeşti, mă strângi la piept
De-nvățat, mă-nveți ce-i drept,
Cum să fiu copil cuminte,
Cum să merg doar înainte,
Cum să trec de suferințe
Şi să-ți spun tot ce-am în minte.
Şi să-ți dau un ghiocel,
Să te mândreşti cu el
Şi să-ți spun că te iubesc,
Asta-i tot ce-ți mărturisesc!
MAMĂ
Loghin Robert - cls a V-a A
De 8 martie, mama mea
Îţi dau în dar primăvara
Şi în acelaşi timp cu ea
Şi felicitarea mea.
E făcută pentru tine
Fiindcă ai grijă de mine
Şi pentru mine mereu
Vei fi o parte din sufletul meu.
Te iubesc, mami!
NIMENI NU-I CA MAMA MEA
Gherghescu Maria-cls a V-a A
Nicăieri nu-i ca acasă
Unde-i dragoste firească
Nimeni nu m-ajută aşa
Cum o face mama mea!
Ea se luptă neîncetat
Pentru mine neapărat!
Nimeni nu-i ca mama mea
Stă mereu în preajma mea
Mă susţine orice-ar fi
La necaz şi bucurii
Cu dragostea-i părintească
Din căldura-i sufletească!
MAMI
Crîjman Ioana-cls a V-a A
Nouă luni tu m-ai purtat,
În al tău pântec minunat
Şi mereu tu îmi cântai
Cu blândeţe m-alintai.
De foame sau de somn,
Doar tu le-ai priceput.
Acum în mintea ta adorm
Poveşti de la-nceput.
Când suntem în braţe noi
O căldură ne-nconjoară,
Înfloresc copacii goi
Chiar daca e iarna-afară.
Bună, nebună, oricum ai fi
Te iubesc, te voi iubi!
Asta-s eu, n-ai ce să-mi faci,
Alta fată nu mai faci!
Cum o dau, cum o sucesc
Tot la tine nimeresc,
Dar îmi place chiar şi-aşa
Fiindcă eşti mămica mea!
(Prof. Gumeni Dochiţa)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
31
Atodiresei Elena-clasa a III-a C
(Înv. Balaban Verginia)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
32
Primăvara calendaristică începe pe 1 martie, o dată cu Mărţişorului şi ţine trei
luni însă, echinocţiul de primăvară e mai târziu, pe 21 martie adică atunci începe
primăvara astronomică, când ziua este egală cu noaptea. În funcţie de echinocţiul
acesta şi de prima duminică cu luna plină după acestă dată se calculează când se va
sărbători Paştele în fiecare an.
Natura se trezeşte din nou la viaţă primăvara, atunci când are loc Învierea,
când sufletul renaşte, atunci când Domnul prin jertfa sa, face ca viaţa să învingă
moartea. Tot aşa, şi primăvara se chinuie să reapară, printre norii grei trec razele aurii
ale soarelui care încălzesc uşor pământul şi face ca de sub frunzele galbene şi
putrezite, să tresară firul ierbii. O dată cu venirea primăverii apar florile, de exemplu
ghiocelul care este alb-pur şi reprezintă vestitorul primăverii la fel cum şi Isus este
mesagerul Învierii din fiecare an; copacii înfloresc în diverse culori creionând o
sărbătoare a bucuriei pentru toţi cei care îi privesc, le miros florile iar păsărelele
ciripesc jucăuşe pe crengile lor şi gâzele ţopăie printre flori! Putem compara acest
tablou al primăverii cu Noaptea Învierii când oamenii bucuroşi sufleteşte iau Lumina
Sfântă de la biserică şi care transmit mai departe recunoştinţa din sufletele lor faţă de
Mântuitorul prin faptul că respectă tradiţiile de Paşte (se adună în familie şi
sărbătoresc cu o masă bogată cu miel, ouă roşii, cozonac, vin roşu), atunci cand se
întâlnesc se salută cu “Hristos a Înviat!” şi li se răspunde cu “Adevărat a Înviat!”
“Primăvara”-Perjoc Andreea-cls a VIII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
33
Jantea Isabela-cls a VIII-a A
Primăvara înveseleşte din nou oraşul meu, Constanţa: copiii sunt fericiţi, ies să alerge
prin parcuri (cu rolele sau cu bicicletele), doar căţeluşii le fac concurenţă care atunci
când se plictisesc se tăvălesc în iarbă, bătrânii ies şi ei agale câte doi şi se bucură pur
şi simplu de aerul curat! Plaja şi faleza încep să redevină cât mai animate, constănţenii
şi nu numai, preferând plimbările şi respirând aerul influenţat de apa sărată a mării
care face bine la sănătate; pescăruşii gălăgioşi zboară deasupra mării trecând pe lângă
pescari şi certându-i parcă pentru că le iau din peşte!
Oamenii încep să curăţe copacii, viţa de vie, iarba ... ador mirosul acela de
iarbă proaspată, îmi aminteşte mereu de ieşirile cu familia în pădurea de la Basarabi,
nu departe de Constanţa, unde mă pot juca în voie alături de ai mei!!!
Oraşul în sine devine mai aglomerat, începe forfota, multe maşini, mulţi
străini, toţi aleargă cu diverse treburi şi par supăraţi numai noi copiii suntem plini de
viaţă, jucăusi, puşi pe şotii, dornici de a cunoaşte oamenii noi, de a ne face prieteni
noi, de a învăţa jocuri noi cât mai atractive şi antrenante!
Primăvara e magică, apare deodată ca la un număr de magie când magicianul
pocneşte din degete şi apare sau dispare elementul respectiv, la fel şi cu primăvara, nu
de puţine ori mi s-a întâmplat să mă trezesc cu caisul din faţa geamului meu înflorit
iar eu să nu-mi dau seama când s-a întâmplat şi apoi să stau cu ochii pironiţi de geam
şi să-l admir zâmbind şi îmi spun că iar m-a păcălit!
Ciotoi Raluca - cls a VIII-a B
(Prof. Cujbă Nicoleta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
34
Ziua Internationala a Francofoniei este o zi dedicată limbii franceze, care
reuneşte milioane de locuitori în întreaga lume. În fiecare an, la 20 martie, este
sărbătorită Ziua internațională a Francofoniei, dedicată celor care vorbesc sau folosesc
în mod regulat limba franceză. Evenimentul reprezintă un prilej de a face cunoscute
valorile culturale ale acestei limbi, solidaritatea și deschiderea spre dialog ce îi
caracterizează pe vorbitori.
Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF) reuneşte state şi guverne
de pe cinci continente care au în comun afinitatea pentru limba franceză.
Statele francofone: Belgia, Camerun, Canada, Coasta de Flideş, Congo, Elveţia,
Franţa, Haiti, Luxemburg, Monaco, Nigeria, Senegal, Cambodgia, Tunisia,
Ungaria, Polonia, Grecia, Slovacia, România etc.
Francofonia înseamnă pace, înţelegere şi toleranţă, trei valori esenţiale ale
umanităţii.
Francofonia are 4 mari obiective: 1.Promovarea limbii franceze şi a diversităţii culturale şi lingvistice;
2. Promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului;
3.Susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării;
4.Dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi a solidarităţii.
Francofonia înseamnă să aparţii aceleiaşi comunităţi şi să împărtăşeşti valorile
culturale, ştiinţifice, economice. Presupune o solidaritate de grup, o conştiinţă
comună. Trebuie să fim capabili să dialogăm, pentru a avea o lume mai bună, pentru a
promova realizările locale.
Scurtă istorie a francofoniei:
Termenul “francofonie” a apărut spre sfârşitul sec. al XIX-lea pentru a descrie
ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Cuvântul “francofonie” a fost folosit
pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus
pentru a desemna ansamblul persoanelor şi ţărilor vorbitoare de franceză, intenţia sa
era de a acredita ideea existenţei unei alte maniere de a concepe lumea, în funcţie de
limba utilizată. De atunci, cuvântul este folosit cu minusculă pentru a desemna
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
35
vorbitorii de franceză şi cu majusculă pentru a aminti de instituţiile care se ocupă cu
relaţiile dintre ţările francofone.
Franţa Prin cultură şi stil de viaţă, Franţa a dat tonul, a inspirat umanitatea şi a atras
artişti, studenţi, călători, oameni de gust şi iubitori ai frumosului. Franceză a devenit
limba celor cultivaţi şi a diplomaţiei şi s-a impus, încă din sec. XVII, ca singura limbă
de circulaţie a ideilor în Europa, după ce latina avusese această misiune timp de o mie
de ani. Franceza, care a fost în secolul al XIX-lea limba diplomației, deține încă un
loc aparte în cadrul Națiunilor Unite. Aceasta nu este doar una din cele șase limbi
oficiale, ci și una din cele două limbi de lucru ale Secretariatului ONU. Limba
franceză şi valorile solidarităţii, ale dialogului şi diversităţii culturale sunt celebrate de
Ziua Internaţională a Francofoniei, prin mii de evenimente organizate în tot spaţiul
francofon. Evenimentul a fost creat în 1998 de OIF care reuneşte milioane de oameni
care au în comun valorile francofoniei şi limba franceză. Franţa a dat lumii o anumită
concepţie universală asupra omului şi o artă de a trăi, capodopere artistice, realizări
ştiintifice şi tehnice, iar valorile libertăţii şi toleranţei născute în Epoca Luminilor au
inspirat revoluţii în ţările Europei şi ale celor două Americi prin răspândirea ideilor şi
culturii franceze. Scriitorii francezi, cărţile despre Franţa şi valorile ei, filmul şi
muzica franceză au rămas prezente în viaţa cotidiană a sute de milioane de oameni,
cultura şi limba franceză fiind liantul OIF.
Francofoni-Francofonie Franceza este vorbită de 220 de milioane de oameni din întreaga lume şi este a
treia cea mai folosită pe Web, este limba oficială în 32 de state membre ale OIF, fie
singură, fie împreună cu alte limbi - engleza, araba, spaniola sau portugheza - şi este,
complet sau în parte, limba maternă în Franţa, Belgia, Elveţia, Luxemburg şi Monaco.
România, stat francofon În calitate de stat membru al OIF, România celebrează Ziua Internațională a
Francofoniei din anul 1993. Atât pe plan intern, cât și pe plan extern, prin intermediul
misiunilor diplomatice ale României peste hotare, ziua este sărbătorită printr-o serie
de manifestări cultural-artistice și științifice. Manifestările au drept scop promovarea
imaginii României, a diversității și valorilor francofone, marcarea identității
francofone a României și vizează mediul diplomatic, academic, mass-media, mediile
școlare, publicul larg. În România peste 25% dintre români vorbesc limba franceză,
un record pentru o ţară în care limba oficială nu este franceză. Sunt mai mult de 14
mii de profesori de limba franceză care se învaţă în grădiniţe, şcoli şi licee - există
mai mult de 50 de licee cu secţii bilingve franceză-română, iar un număr important de
tineri între 10-18 ani studiază toate disciplinele în franceză. Dovadă a importanţei pe
care în Europa Centrală şi de Est o are OIF, din septembrie 2015 s-a deschis biroul
regional dedicat ţărilor membre din regiune, situat la Bucureşti.
În 2016, Ziua Francofoniei se desfășoară sub sloganul "Le pouvoir des mots"
("Puterea cuvintelor): promovarea bucătăriei franțuzești și a diverselor elemente
culturale, concursuri ale cântecului francofon, Festivalul Internațional al Francofoniei
2016 (Franța), simulări ale reuniunilor Consiliului permanent al francofoniei
(Ungaria), Săptămâna națională a francofoniei (Canada) etc.
Bibliografie: www.wikipedia.ro www.amosnews.ro www.mae.ro
Albu Anamaria Alexandra-clasa a VII-a C
(Prof. Rudi Elisabeta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
36
Maman
Et mon soleil
Reflète mon chemin
Et elle m’aime beaucoup!
Jantea Isabela- cls a VIII-a A
Printemps est très beau
Ramène la nature à la vie
Inspire l’amour et la joie
Nait sur les plaines de divers
couleurs
Tu ne peux pas ignorer cette saison
Ensoleillée et
Magnifique comme le
Premier
Souffle de la vie !
Jantea Reli - cls a VIII-a A
Bibelot
Impatient
Ensoleillé
Naturel
Vert
Eclaire
Narratif
Unique
Enchantement
Paix
Renaissance
Individuelle
Nids
Tableau
Environnement
Maman
Premier
Soleil
Munteanu Beatrice-cls a VIII-a A
PROVERBE ET CITATION
Une hirondelle ne fait pas le printemps.
Hirondelle aux champs amène joie et printemps.
Une fille sans ami est un printemps sans rose.
“S'il n'y avait pas d'hiver, le printemps ne serait pas si agréable: si nous ne
goûtions pas à l'adversité, la réussite ne serait pas tant appréciée.“ Anne
Bradstreet
“Les fleurs du printemps sont les rêves de l'hiver racontés, le matin, à la table
des anges.” Gibran Khalil Gibran
Culese de Jantea Reli-cls a VIII-a A
(Prof. Dolha Elena)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
37
Paştele sau Ĩnvierea Domnului este cea mai veche şi importantă sărbătoare a
creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul
lui Iisus Hristos. Este prilejul, pentru români, de a trãi clipe de bucurie sfântă, dar şi
de a sãrbãtorii ĩn comunitãţii. Aceastã mare sãrbãtoare este precedatã de un post de 7
sãptãmâni. Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. Ĩn
perioada acesta oamenii ĩncearcã sã fie mai buni şi mai plini de evlavie.
Lumânarea din noaptea de Paşte reprezintã lumina Ĩnvierii Domnului, a
biruinţei luminii lui Iisus asupra ĩntunericului iadului, a binelui aupra rãului şi a vieţii
asupra morţii. Preotul aduce lumânarea aprinsã de la altar, iar creştinii se apropie şi
aprind lumânarile. Cei mai mulţi duc “lumina” ĩn casele lor şi pãstrează lumânările
pentru a le aprinde ĩn zilele ĩn care sunt supãraţi sau au necazuri. Tot în această
noapte, la sfârşitul slujbei se oferă pasca înmuiată în vin. În prima zi de Paşte, imediat
cum se trezesc, credincioşi se spală pe mâini şi pe faţă după care trebuie să-şi facă
semnul cruci de trei ori şi să ia o bucată din pasca înmuiată în vin, apoi, ciocnesc ouă
roşii. În a doua zi de Paşte, finii merg în vizită la naşi, unde duc bucate alese (o sticlă
de vin, un cozonac sau un tort) pentru a sărbătorii împreună Paştele.
.„Paparuda” este un obicei dobrogean şi se desfăşoară în a treia zi de Paşti.
Acesta constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere împodobite cu flori sau cu
ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascaţi. Tinerele se înfăşoară în ghirlande
de boz, brusture sau fag şi umblă prin sat de la casă la casă şi prin cântecul şi jocul lor
invocă ploaia.
Ca şi Paparuda un alt obicei este „Caloianul”. Are loc în a treia zi de Paşte. În
această zi se face o păpuşă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp,
păpuşa se dezgroapă şi se rupe în bucăţi după care se împrăştie pe câmp. Acest ritual
este făcut pentru belşugul, fertilitatea şi regenerarea vegetaţiei.
Indiferent de obiceiurile şi tradiţiile pe care românii le au, ĩn funcţie de
regiunile din care provin, fiecare dintre ei sãrbãtoreşte Paştele cu multã caldurã şi
linişte sufleteascã, credinţã ĩn cele Sfinte şi bucuria de a fi alãturi de cei dragi.
Jantea Reli –clasa a VIII- a A
(Prof. Ştefan Mirela )
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
38
SFÂNTA SĂRBĂTOARE A ÎNVIERII
Aionoae Mihaela - cls a VIII-a B
E întuneric în biserică ... afară, e 12 noaptea
Bat clopotele iară şi toti dau navală
Oamenii aşteaptă cu toţii laolaltă
Ca Lumina Sfânta să se arate
Se aud inimi cum bat şi...
Toţi tresar, se înfioară...
Hristos a înviat!
Domnul nostru ne-a iertat!
Să nu uităm fraţii să-i iubim
Noi mai buni cu semenii să fim!
Recunoscatori Domnului nostru, Isus
Pentru sacrificiul suprem pentru noi, depus!
Învierea înseamnă liniştea sufletului
Inima fiind iarăşi-n multă culoare
Învierea e venirea primăverii
Firul ierbii care tresare
În soarele dimineţii!
Victoria vieţii!
Natura prinde viaţă
Păsărelele îşi cântă trilul,
În văzduhul cerului albastru,
Copiii zburdă afară prin parcuri
Bătrânii mână-n mână se plimbă lin
Iar adulţii uitându-se zâmbesc din plin!
Fluturele - simbolizează Învierea, viaţa sfântă!
Nastase Alexia-cls a IV-a C
POEZIE DE PAŞTE
Felea George - cls a VIII-a B
Astăzi Paştele a sosit,
Şi niciunul nu-i mâhnit,
Noi de Paşte tot pictăm,
Ouă înfrumuseţăm!
Iepurele vine-n grabă,
Vestind în lumea întreagă,
Fericire, veselie,bucurie
Pe Hristos care-nvie!
Cu speranţe, cu cadouri,
Iepuraşul îi carouri,
Ţopăie neîncetat,
Niciodată nu-i uitat!
Si la Paşte e-un sfârşit,
O să facem un mic trick,
Cu tot ce-am realizat,
Cu răbdare şi postat!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
39
SACRIFICIUL DOMNULUI
Muşat Valentina – cls a VIII-a B
Domnului Iisus i s-a dat
Cruce mare de cărat
Dar El paşnic a îndurat
Durere nici n-a arătat
Pe Domnul l-a rugat
Să ne ierte de …păcat!
Pe dealul Golgota
Maria mamă se ruga
Doar lânga Iisus stătea
În genunchi ea se lăsa
Pentru fiul său plângea
Domnul durerea să-i ia!
Şi apoi Iisus a înviat,
Creştinul s-a bucurat
Mântuire El ne-a dat
Sufletul ni l-a curăţat
Pentru noi el a luptat
Să fim fără de păcat!
PAŞTELE
Jantea Isabela - cls a VIII-a A
Azi e mare sărbătoare
Ne adunăm cu mic, cu mare
În jurul mesei festive
Cozonaci, ouă vopsite
Şi tot ce e mai frumos
Azi a Înviat Hristos!
La biserică ne ducem
Lumina Sfântă aducem
Vinul roşu îl gustăn
Lui Iisus noi ne rugăm
Îl slăvim şi-I mulţumim
În cinstea Lui sărbătorim
Filip Andra-cls a V-a B
MINUNEA CREŞTINĂ
Muşat Valentina - cls a VIII-a B
Iisus Hristos a înviat
Pe toţi El ne-a ajutat
Cu sufletu-i minunat!
Cu cugetul împăcat
Pentru astă lume
El s-a sacrificat!
A lăsat să tune
Cerul să se adune
Ploaia ca să sune
Relele să spele
Viaţa să-nflorească
Din dumnezeiască faptă!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
40
ACTUL CREDINŢEI
Dediu Andrei – cls a VIII-a B
În zile de primăvară, plini de iubire
Cătăm la Tatăl ceresc fără mărginire
Când Iisus a îndurat şi a pătimit
Pentru noi, oamenii - El a suferit!
A îndeplinit porunca Tatălui ceresc
Cărându-şi crucea cu patimă, omenesc
Chinuit fiind pe dealul Golgotei urcând
Mărturie poporului creştin, plângând!
A fost răstignit fără milă de Pilat
Dar a treia zi, Dumnezeu L-a înviat!
Învingând pe cel rău, prin exemplu său
Certificând credinţa prin sângelui Său!
Filip Andra-cls a V-a B
PAŞTELE
Trofin Alexandra-cls a VIII-a C
Dumnezeul nostru drag
Ce în Ierusalim a intrat
Cu ramuri de măslin
Şi finic a fost întâmpinat
Multe patimi a îndurat.
De la Ana la Caiafa
El a fost plimbat,
Şi de Pilat din Pont
Apoi a fost judecat
Nedrept de împărat!
În locul Lui, al lui Iisus,
Baraba a fost eliberat,
Iar pe Mântuitor nostru
Apostolul Iuda l-a trădat
Cu un făţarnic sărut!
Pe muntele Golgota
El crucea a urcat,
Şi chinuri a îndurat,
Însă El, Iisus a înviat
Pe morţi i-a eliberat!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
41
PAŞTELE ÎN FAMILIA MEA!
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine,
care comemorează cel mai important eveniment al creştinismului, Învierea lui Iisus
Hristos, iar la mine în familie se respectă această sărbătoare şi suntem foarte bucuroşi
să-l primim pe Domnul în sufletele noastre!
În Săptămâna Mare avem următorul program:
*** Lunea, Marţea şi Miercurea toţi facem treabă prin casă (aerisim, scuturăm,
curăţăm geamurile etc), prin grădină ( să fie curată, îngrijită) iar seara mergem la denii
iar într-una din zile le acestea ne împărtăşim.
*** Joia vopsim ouăle şi mama coace cozonacii sau checurile.
*** Vinerea încercăm să ţinem post negru ( pentru că Domnul Isus a suferit
foarte mult, a fost răstignit pe cruce), adică nu mâncăm nimic, bem doar apă (pentru a
fi feriţi de boli tot anul) iar seara mergem la biserică pentru a cânta Prohodul
Domnului , trecem pe sub masă şi înconjurăm biserica de trei ori.
*** În Sâmbăta Mare facem ultimele pregătiri pentru masă, pregătim hainele
noi pentru Înviere şi un coş cu ouă roşii (simbol al Învierii), pască ( se prepară doar de
Paşti), cozonac, sare (pentru belşug), usturoi (pentru a ne apăra de rele), friptură de
miel (mielul aminteşte de jertfa lui Isus), vin roşu. Apoi mergem la biserică sau la
mănăstire pentru a lua Lumină Sfîntă de la preot după 12°° noaptea şi pentru a sfinţi
bucatele din coş. Lumânarea de la Înviere o păstrăm în casă tot anul (şi e aprinsă
pentru a ne ocroti doar în caz de boală, de vreme rea).
În prima zi de Paşti, după ce ne trezim, ne spălăm faţa cu apa proaspătă, în
care am pus un ou roşu pentru a fi frumoşi şi sănătoşi, şi un bănuţ pentru a avea un an
cu belşug, ne închinăm şi apoi ne adunăm cu toată familia (cu hainele noi primite în
dar de Paşti) în jurul mesei bogate (drob de miel, ouă roşii, hrean, friptură de pui şi de
miel, ciorbă de miel, sărmăluţe în foi de viţă, vin roşu, cozonac etc.).
Tata ciocneşte primul oul roşu cu mama şi spune "Hristos a Înviat!", iar mama
îi răspunde cu "Adevărat a Înviat!". Apoi urmăm noi şi la final unul va fi cel mai
puternic, oul său rămânând întreg! (asta înseamnă că va avea un an bun şi va fi
puternic!)! După amiază mergem şi la bunici, unde de asemenea ne aşteaptă o masă
îmbelşugată şi cadouri de Paşti!
A doua zi vin finii noştri la noi, precum şi alţi membri din familia noastră
(mătuşi, unchi, verişori etc) iar a treia zi mergem şi noi la naşii noştri iar dacă e cald şi
frumos afară mergem cu toţii la iarbă verde la un grătar eventual, unde ne bucurăm de
aerul curat, de verdeaţă, de familie, de sărbătoare!!!
De la Sfintele Sărbători de Pasti până la Înălţare salutam doar cu "Hristos a
Înviat!" şi răspundem cu "Adevărat a Înviat!".
Vică Mădălina - clasa a VIII-a A
(Prof. Cujbă Nicoleta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
42
(quilling)
Petrea Luiza-cls a VII-a A Cocoloş Elena-cls a V-a B
Necula Laura-cls a V-a B
(Prof. Savu Mirela)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
43
În fiecare an, pe 22 aprilie se
sărbătorește Ziua internaţonală a
Pământului, ziua când s-a născut
mișcarea pentru protejarea mediului
inconjurător. Ziua Pământului a fost
fondată de senatorul american G. Nelson
în anul 1970,cu scopul de a trezi clasa
politică din dezinteresul pe care îl arata
față de mediu. În anul 2009, ONU a
declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare
oficială a planetei noastre, pentru un
viitor mai curat și verde. În prezent, aprox
un miliard de oameni din toată lumea
sărbătoresc Ziua Terrei.
Robescu Virgilia –cls a VI-a B
Este cel mai prielnic moment
pentru plantarea unui pom ori curăţarea
unei ape sau măcar pentru o ieşire în
natură. Pentru un viitor mai bun suntem
conştienti că acest lucru nu va fi posibil
dacă nu ne protejăm Planeta!
Pentru a marca acest eveniment noi
realizăm în fiecare an, împreună cu
doamna profesor de geografie, activităţi
de ecologizare, ne informăm cu privire la
poluare şi metode de combatere a
acesteia, realizăm planşe, machete din
materiale reciclabile, poezii pe care le-am
expunem atât în şcoală cât şi la Palatul
Copiilor Constanţa.
Aionoae Mihaela – cls a VIII-a B
Robescu Virgilia –cls a VI-a B
TERRA
Trofin Alexandra-cls a VIII-a C
Terra -planeta mea
E frumoasă ca o stea
Mereu atât de măiastră
Ajutaţi-o să strălucească!
Nu o lăsaţi să piară
Faceţi-o veşnic verde iară ,
Faceţi-o mai luminoasă
Pe Terra noastră frumoasă .
Lăsaţi-i albastrul infinit ,
Nu-l poluaţi cu gri mâhnit
Fie că-i vorba de cer sau apă,
Lăsaţi albastrul fără pată .
Gunoiul pune-l doar în coş
Să nu-l arunci deloc pe jos,
N-o murdăriţi că e frumoasă
Ajutaţi-o să înflorească!
Nu-i mai tăiaţi pădurile
Că-i dispare verdele
Aveţi grijă de oxigen,
Noi nu trăim fără el.
Nu mai poluaţi planeta
Să aveţi grijă de Terra!
Că de nu ar fi fost ea
Noi nu am fi exista!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
44
FIERUL
1.Metal
2. Alb- cenușiu,
3.Topind, ruginind, conducând,
4.Indispensabil industriei constructoare de mașini.
5.Oțel.
Vică Mădălina - cls a VIII -a A
CUPRUL
1.Metal
2.Maleabil și ductil,
3.Conducând, coclind, formând.
4.Compune alama, bronzul și constantanul.
5.Aramă.
Jantea Reli - cls a VIII -a A
ALUMINIUL
1.Argintiu
2.Lucios, ușor
3.Acoperind, formând, reacționând.
4.Foarte răspândit în scoarța terestră.
5.Duraluminiu.
Jantea Isabela - cls a VIII -a A
METALELE
Galiu Aur Argint
1. Solide
2.Maleabile, ductile,
3.Lucioase, grele, conducătoare,
4. Alcătuiesc instrumentele utile omului.
5.Prețioase.
Aionoae Gabriela-cls a VIII-a B
(Prof. Sârbu Anamaria)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
45
Preluând o idee mai veche a lui Jean Monnet, Robert Schuman (ministru de
externe al Franţei ) propune, la 9 mai 1950, instituirea Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO) care a devenit realitate prin Tratatul de la Paris din18
aprilie 1951. Acesta a creat o piaţă comună a cărbunelui şi a oţelului între cele şase
state fondatoare ( Belgia, Republica Federală Germania, Franţa, Italia, Luxemburg,
Olanda). Scopul, în urma celui de-al doilea război mondial, era de a asigura pacea între
popoarele europene învingătoare şi cele învinse şi de a le apropia, facilitându-le
colaborarea de pe poziţii egale în cadrul unor instituţii comune.
De-a lungul timpului, tot mai multe ţări au hotărât să adere. În prezent,
Uniunea Europeană numără 28 de state membre, după aderarea Croaţiei, la 1 iulie
2013.
Sursa: www.europa.eu
Uniunea Europeană doreşte să
promoveze valorile umaniste şi
progresiste şi să garanteze că
fiinţa umană este stăpânul şi nu
victima schimbărilor majore
care au loc la nivel global. De
aceea, UE pledează pentru acea
viziune a omenirii sau acel
model de societate care este
susţinut de majoritatea
cetăţenilor săi. Europenii se
mândresc cu patrimoniul bogat
de valori, printre care se numără
drepturile omului, solidaritatea
socială, dreptul la un mediu
protejat, respectarea diversităţii
culturale, lingvistice şi religioas
În acest context în fiecare an Ţările membre ale UE organizează diferite manifestări
pentru a aniversa 9 Mai –Ziua Europei.
La Constanţa Inspectoratul Şcolar Judeţean în colaborare cu Instituţia
Prefectului, Direcţia Judeţeană pentru Sport, TEAM Constanţa organizează anual
evenimente dedicate Zilei Europei. Anul acesta va avea loc un Marş al Veseliei, iar
în Piaţa Ovidiu o prezentare a standurilor. Şcoala noastră va reprezenta Olanda. Vă
aşteptăm cu drag la acest eveniment important.
Cazacu Marius - cls a VI-a A
(Prof. Nicolai Minodora)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
46
Tutea Maria –cls a VI-a B
Jantea Isabela - cls a VIII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
47
Stroie Ovidiu-clasa a VII-a A
Jantea Reli-cls a VIII-a A
(Prof. Alexandru Bănică)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
48
Aromânii sunt considerați drept "Români din sudul Dunării", ei nu sunt
recunoscuți drept minoritate națională, ci ca o parte din neamul românesc, repatriată
din Balcani în patria-mamă..
Ziua de 23 mai este sărbătorită ca “Ziua națională a aromânilor”, şi se
sărbătoreşte în România din anul 1998, fiind organizată de Comunitatea Aromână, cu
participarea aromânilor şi pentru aromâni, zi marcată prin diverse manifestări
culturale, precum și expoziții de obiecte tradiționale și fotografie, preparate culinare
tradiționale aromâne, spectacole artistice în aer liber etc.
Elemente de port tradiţional.
Costumul tradiţional al femeilor cuprinde cămaşa albă
lungă, peste care plisirna - un sarafan cu multe pliuri la
spate închis cu nasturi la bust şi petrecut la poale peste
care se pune poala; peste plisirnă se îmbracă mintanul;
căciulă de lână iar în creştet un cerc, de care sunt
prinse monezi tot din argint; pirpoti (ciorapi împletiți
din lână).
Costumul tradiţional al bărbaţi cuprinde: cămaşa albă,
fustanela, amândouă lungi până la genunchi; peste se
îmbracă cânduşa şi brâul; căciulă negră şi nu prea mari,
din piele de miel
Gastronomie.
Preparatele nelipsite de pe masa aromânilor sunt, prin tradiție, brânzeturile și
faimoasele pite armânești (cu brânză, spanac, praz, dovleac, mere etc.), ardeii prăjiți
(piperchi tsargasiți), cornurile etc.
ARDEI PRĂJITI (piperchi tsargasiți), ingrediente: 1kg ardei gras, 1/2kg roşii, 2 ouă,
250g brânză, ulei. Preparare: Se spală ardeii, se curaţă de seminţe şi se taie în bucăţi
potrivit de mari. Se călesc în ulei. Se adaugă roşiile fără pieliţă, tăiate mărunt. Se lasă
pe foc 10-15ˈ, după care se adaugă pe rând brânza după gust şi ouăle.
Proverbe şi zicători
Gardul ari ochi shi murlu ari ureclji. Gardul are ochi şi pereţii urechi.
Mintea adutsi tinijii, icunumia aveari. Inteligenţa aduce respect şi economia avere.
Aushlu easti sturlu a casãljei. Bătrânul este stâlpul casei.
Inatea-lu urgheashti omlu. Invidia întunecă gândirea.
www.aromanii.ro www.romaniaturistica.ro www.wikipedia.ro
Rafte Simona – cls a VIII-a B
(Prof. Cujbă Nicoleta)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
49
CONCURSUL NAŢIONAL “COMPER”,
COMUNICARE P A Otei Turchean Pr I – 1 Pr II – 7 Pr III – 8
P B Nucu Gabriela Pr I – 13 Pr II – 4 Pr III – 2
I A Voicu Mariana Pr I – 8 Pr II – 5
I B Rădulescu Daniela Pr I – 17 Pr II – 8 Pr III – 1
I C Şobraneţ Oana Pr I – 21 Pr II – 3 Pr III – 2
II A Rusu Valerica PrI – 2 Pr II – 12 Pr III – 4
II B Mihăilescu Silvia Pr I – 4 Pr II – 8 Pr III – 6
II C Barbu Gina Pr I – 4 Pr II – 2 Pr III – 2
III B Seitmola Nulgean Pr I – 1 Pr II – 6 Pr III – 9
III C Balaban Verginia Pr I – 2 Pr II – 5
IV A Pretulencu Rodica Pr II –3 Pr III – 4
IV B Manea Viorica Pr I – 1 Pr II – 12 Pr III – 4
IV D Pîrvu Sorina Pr I – 1 Pr II – 3 Pr III – 2
CONCURSUL NAŢIONAL “COMPER”,
MATEMATICĂ P A Otei Turchean Pr I – 9 Pr II – 7 Pr III – 5
P B Nucu Gabriela Pr I – 18 Pr II – 2 Pr III – 1
I A Voicu Mariana Pr II – 5 Pr III – 8 Menț- 1
I B Rădulescu Daniela Pr I – 8 Pr II – 14 Pr III – 4
I C Şobraneţ Oana Pr I – 9 Pr II – 13 Pr III – 5
II A RusuValerica Pr I – 3 Pr II – 5 Pr III–10
II B Mihăilescu Silvia Pr I – 6 Pr II – 4 Pr III – 4
II C Barbu Gherghina Pr I – 4 Pr II – 3 Pr III –6
III B Seitmola Nulgean Pr I – 3 Pr II – 4
III C Balaban Verginia Pr I – 3 Pr II – 2 Pr III –2
IV A Pretulencu Rodica Pr III –5
IV B Manea Viorica Pr II – 1 Pr III –7
IV D Pîrvu Sorina Pr I – 1
CONCURSUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ GENERALĂ
,,AMICII ISTEȚI”–ETAPA I Belecciu Andrei, Rapiga Maria Adina
Turca Maria Karina
P A
Otei
Turchean
I
Samoila Stanescu Alessia, Stoian Sebastian Mihai II
Andrei Elena Adelina, Chirea Cosmin
Gabara Alexandru, Iagar Eduard Mihai
Munteanu Andreea, Panchici Ioana Amalia
III
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
50
Panchici Maria Sara, Tincaba Sara Maria
Agiu David-Gabriel, Vlaiescu Casandra P B
Nucu
Gabriela
I
David-Ioana-Andrada, Dima Matei,
Dumbrava- Georgiana, Stanga Razvan Andrei
Tigau Stefan Cristian
II
Danila Lucian, Herghelegiu Daniela,
Lupu Noemia, Purcel Cristina, Vulturu Ioana
III
Munteanu Alexandru M
Dencef Iulia, Gojgarea Sarah P C Grozea
Constantina
I
Cârnu Adelina, Costoiu Corina II
Butnariu Vlad, Cotoros Eduard, Dumitru Andrei
Gojgarea Eduard, Moraru Razvan,
Munteanu Bianca,Munteanu Marius
III
Andrusca Alexandra M
AbgeliAlis, Pungă Maria-Larisa
Cucu Diana-Gabriela
I A Voicu
Mariana
II
Buciiu Antonio-Matei, Ghioc Mihaela-Cătălina
Grămadă Nicole, Manea Denisa-Andreea
Radu Roxana-Mihaela
III
Hugianu Răzvan I B Rădulescu
Daniela
I
Căpățână Rareș Mihai, Suditu Sebastian II
Sayyadali Nadia, Humelnicu Gabriel
Tănase Octavian, Cerguță Larisa Ștefania
Cornea Beatrice, Leșanu Emma Cristina
Lungu Andra Nicol, Mircea Ioana Adriana
III
Iordache Vlad Andrei I C
Şobraneţ
Oana
I
Iagar Alesia Gabriela, Iorga Darius Andrei
Matara Ion Cristian, Voinea Tiberiu
II
Isac Daria Maria, Ungureanu Larisa
Craciun Alexandra Maria, Cojocaru Maria Clara
IordacheMatei, Cerchez Eva, Ilie Eric Cristian
Manole Maria Simona, Pavlov Alice
Seceleanu Maria Adriana
III
CONCURSUL JUDEȚEAN DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
„COMORILE CONDEIULUI”– ET. A II-A
Gavrilă Vlad II A Rusu
Valerica
M
Stanciu Eva Maria
Chicoș Daria Mihaela
Fătu Diana Maria
II B
Mihăilescu
Silvia
II
III
M
Cojgărea Claudia-Oana,
Cojgărea Rareș-Ștefan, Martin Alexia-Ioana
III A Boancă
Monica
II III
Costache Costin
Neagu Rareș, Trușcă Maria Flavia
III B
Seitmola
Nulgean
III M
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
51
Pintilei Robert
Turcu Izabela
III C
Balaban
Verginia
III
M
Andrei Briana
Ienea Daria , Lungu Sara, Butnariu Brîndușa
Mârzea Ana Maria, Pleșcan David
Manea
Viorica
II
M
Păcuraru Alesia
Mușat Gabriela
Imbriea Sebastian
Chivu Alexandra
IV C
Constandache
Mioara I II III M
Gavrilă Ioana IV D Pîrvu Sorina I
CONCURSUL JUDEȚEAN DE MATEMATICĂ
„EUXIN MATH”– ETAPA A II-A
Boanca Ernest Alexandru II B Mihăilescu
Silvia
I
Durea Victor Andrei
Radu Mihai-Sorin
III A
Boancă
Monica
I M
Serban Remus, Neagu Rares,
Tutea Andrei-Iulian
III B
Seitmola
Nulgean
I III
Pintilie Robert
Turca Andrei
Petcu Sebastian
III C
Balaban
Verginia
II
M
Ienea Daria
Lungu Sara
IV B
Manea
Viorica
III M
Pacuraru Alesia
Raceala Ciprian
IV C
Constandache
Mioara II
III
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Ionescu Lidia Jantea Isabela
VI B VIII A
Gumeni Dochiţa
M II
OLIMPIADA DE LIMBA FRANCEZĂ
Albu Alexandra VII C Rudi Elisabeta
M
OLIMPIADA DE GEOGRAFIE
Trofin Alexandra VIII C Cujbă Nicoleta
M
OLIMPIADA GIMNAZIILOR (HANDBALL FETE)
Jantea I., Jantea R., Vică M., Boancă M, Negoiţă M, Cazacu A, Dulce B., Coseru A., Agiu I., Cristian R., Chirita D, Petrea L.
V-VIII Podoreanu Monica
II
CONCURS NAŢIONAL DE GEOGRAFIE TERRA
Tutea Mara - VI B – Pr. II Marin Andrei - VI B - Pr. III Cerbu Ionuţ -VIC - M Andronache Sebi-VIA - M
CONCURSUL JUDEŢEAN DE GEOGRAFIE GEO+
Pr. I - Trofin A., Crîjman I., Ungureanu A., Robescu G.,Vică M. Pr. II -Dorojan L., Andrei M., Vint T., Pr. III - Cerbu I. M -Marinciu A, Arfir A, Cărăuleanu V, Tutea M, Burciu S, Chirila G.
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
52
Activităţile din cadrul Săptămânii Şcoala Altfel
„Să ştii mai multe, să fii mai bun!” - 18-22.04.2016
În urma discuţiilor şi propunerilor elevilor (în cadrul Consiliului Elevilor pe
Şcoală), părinţilor (în cadrul sedinşelor pe clase, pe şcoală), cadrelor didactice (în
cadrul Comisiilor Metodice, Consiliului Profesoral) în Şcoala Altfel “Să ştii mai
multe, să fii mai bun!” -perioada 18-22 aprilie 2016 se va desfăşura conform unui orar
special care va cuprinde activităţi extraşcolare şi extracurriculare interesante, care să
valorizeze spiritul de echipă, talentele, preocupările şi competenţele din diverse
domenii sub forma: atelierelor de lucru, activităţilor practice, competiţiilor sportive,
vizionare de spectacole de teatru, filme, dezbaterilor, vizite de documentare,
concursuri etc.
Principalele activităţi sunt:
1. Excursie la Braşov, Adamclisi-Capidava
2. Vizite la aerodromul Tuzla, Muzeul de Marina, Acvariu etc
3. Ziua mondială a sănătăţii
4. Un mediu curat
5. Să ne amuzăm cu noile tehnologii
6. We still like English
7. Personalităţi ai literaturii române
8. Matematica altfel
9. Campionat de fotbal
10. Evoluţia omului
11. Vizionare de spectacol „Zeii Olimpului”
12. Ziua Pământului
13. Fizica şi viaţa
14. Arhitectura eclectică etc.
Aceste activităţi se vor desfăşura în parteneriat cu Casa de Cultură Constanţa,
Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, Palatul Copiilor Constanta etc.
Prin derularea programului “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, se urmăreşte
crearea unui impact pozitiv al activităţilor, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în
comunitate.
CPPE: Prof. Andrei Gabriela
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
53
Vacanţa este perioada preferată a
copiilor care sunt la şcoală, fie că e vorba
de primar, gimnaziu, liceu sau facultate.
Este foarte aşteptată vacanţa de vară
pentru că este cea mai lungă, de peste
două luni! Majoritatea copiilor aşteaptă
vacanţa deoarece în perioada aceea nu au
teme, nu au de învăţat, nu trebuie să
meargă şcoală!!! Nu pot să spun că nu
aştept vara pentru că nu mai merg la
şcoală, dar am şi alte motive: îngheţata (e
delicioasă vara, yami), mersul la plajă
(bălăceala în mare, diferite jocuri,
leneveala la soare cu un suc rece alături),
să merg la bunici, să ies zi de zi afară cu
prietenii la joacă şi multe altele. În
schimb pentru adulţii care merg la muncă
vara (mai ales cei cu joburile de sezon
estival) este una dintre perioade
aglomerate. Asta nu înseamnă că nu se
distrează. Şi ei fac aproape aceleaşi
lucruri la fel ca noi, copiii.
Pe lângă toate beneficiile pe care
ni le oferă vara, ea ne dă şi o stare de
bine. Te face să te mobilizezi şi să nu laşi
problemele să năvălească asupra minţii
tale, pentru că în general îţi dă energie.
În schimb vara are şi un mare
dezavantaj: căldura. Când este foarte cald
nu prea ai ce să faci decât să leneveşti.
Chiar dacă vara are atâtea beneficii şi
atâtea activităţi pe care le poţi face, vine
un moment când apare o stare de
plictiseală cumplită. În momentul acela îţi
doreşti din tot sufletul să înceapă şcoala,
să-ţi revezi colegii, să descoperi lucruri
noi, pentru a scăpa de atâta monotonie,
să nu te mai plictiseşti!
De asemenea, ador vara să merg
la bunicii mei, unde merg cu verişoara
mea. Acolo sunt foarte mulţi copiii iar
vremea nu este foarte caldă ca la noi în
oraş. Acolo nu ai cum să te plictiseşti:
cunoşti alte persone, îţi faci prieteni noi,
descoperi jocuri noi mai ales seara când
toţi copiii se adună într-un parc din
apropiere şi se joacă până apune soarele!
Mai jos vă popun un cântec care
să vă ducă cu gândul deja la vacanţa de
vară!
O zi frumoasă și o vară senină
Refren:
O zi frumoasă și o vară senină
Și briza mării care bate ușor
De bucurii să fie inima plină X2
O zi frumoasă vă urăm tuturor
Soarele a intrat pe fereastră- acum
Ochii larg i-am deschis/ X2
Vreau să râd, vreau să cânt și-apoi să spun:
Cum e lumea din vis/ X2
Mâinile întind către cer senin
Și totul e minunat...
Dacă vrei, dacă vrei să ști
A-nceput altă zi...
Refren X2
A venit, a venit, e vacanță iar
Marea ne-a așteptat/ X2
Zile calde ne-aduce în dar
Totul e- adevărat/ X2
Mâinile întind către cer senin
Și totul e minunat...
Dacă vrei, dacă vrei să ști
A-nceput altă zi...
Refren:
O zi frumoasă și o vară senină
Și briza mării care bate ușor
De bucurii să fie inima plină X4
O zi frumoasă vă urăm tuturor
Andronache Sebi-cls a VI-a A
(Prof. Muraru Betuel)
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
54
VARA
Jantea Isabela, VIII A
Vara-i anotimpu-n care
Cu toţii ne bucurăm
Fiindcă-n vacanţa mare
Ne relaxăm, ne distrăm!
Iunie e luna-n care
Terminăm anul şcolar
Ne despărțim de colegi
Îi vedem la toamnă iar!
Iulie-i luna lui cuptor
Soarele-i si mai arzător!
Mergem la bunici, la plajă,
Stăm afară până se-nserează!
În august încep să apară
Pregătirile pentru şcoală
Şi iar facem haz de necaz
Că mergem la şcoală iară!
BUCURIA VERII
Duţu Maria, VC
Soarele ştrengar , zâmbeşte
Şi-mi trimite- o rază-n păr,
Să-mi şoptească încetişor
Azi la noi vara soseşte!
Imediat de cum veni,
Cu căldura ne pofti,
Să ieşim din nou afară
Să ne bucurăm de vară!
Cu flori albe-n pălării ,
Hai să ne jucăm copii
Şi cireşe perechi, perechi,
Le aşezăm după urechi!
CE SĂ FIE?
Trofin Alexandra, VIII C
Pe câmpia cea măiastră
Cântă florile ca-n glastră .
Dănţuie cu piruiete ...,
Flori albastre ,violete .
Păpădia sperioasă,
Stă ascunsă-n iarba deasă.
Iară macul roşior
O priveşte acum cu dor .
De la munte la câmpie
Totul este-n veselie
Staţi aşa, uşor ,uşor,
Ce se-ntâmplă, fraţilor?
Animalele dansează ,
Păsările tot planează ,
Ce sa fie asta oare?
E cumva vreo sărbătoare?
Dar marea-nvolburată
Imi răspunde supărată
-Ai uitat, văd bine ,
Dă de veste, vara vine!
Jantea Isabela-cls a VIII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
55
MUZICA PENTRU NOI JUSTIN BIEBER
Justin Drew Bieber (n. 1 martie 1994
-22 ani) este un cântăreţ şi
compozitor canadian de muzica pop,
R&B, teen pop.
La vârsta de 16 ani, Bieber este cel
mai tânăr artist solo din istorie care
are un album pe loc 1 în Billboard
200 (după Stevie Wonder din 1963).
În 2007, Justin a început să-şi
posteze singur propriile videoclipuri
pe Youtube, cântând melodiile lui:
Usher Chris Brown, Stevie Wonder,
Ne-Yo Seotter Braun l-a descoperit.
Justin Bieber a lansat primul său
album intitulat ,,My World" în 2009,
2010 a lansat albumul My World 2.0
A înregistrat melodia ”Never Say
Never feat Jaden Smith” pentrul
filmul ”The Karate Kid”.
Pe 12 sept. 2010 câștigă premiul
"Best new artist" (cel mai bun nou
artist) la VMA 2010 în L.A..
Apare și videoclipul piesei "U smile"
în luna octombrie, filmat în LA.
Tot în oct.2010 a dat spre vânzare
prima sa carte scrisă de el: „Justin
Bieber – First Step 2 Forever: My
Story.”.
Pe 6 nov.2010, la European Music
Awards a mai câștigat două: "Best
Male" (cel mai bun star masculin) și
"Best Push Artist"
În luna iunie 2011, Justin a lansat
parfumul său numit "Someday".
Petrea Luiza-cls. a VII-a C
SELENA GOMEZ
Selena Marie Gomez (n. 22 iulie 1992
-24 ani) este o actriță și cântăreață
americană de muzică pop, dance, pop
rock, electropop, dubstep.
Gomez și-a făcut primul debut în
Barney & Friends ca Gianna, în
perioada 2002–2004. Alte filme: Spy
Kids 3-D: Game Over (2003), Trial
by Fire (2005), Living the Dream
(2008), Ramona and Beezu (2010),
Monte Carlo (2011), Hotel
Transylvania (2012), Spring Breakers
Albume de studio ca Selena Gomez
& Scene: „Kiss & Tell”, „A Year
Without Rain”, ,„When the Sun Goes
Down”(2011)-albumul cu hit-ului
„Love You Like a Love Song”..
2012-scoate primul său album de
studio solo „Stars Dance”(, „Come &
Get It”- primul ei hit în Top 10 în
Billboard Hot 100,),„Slow Down”)
Primului său greatest hits album, „For
You”' (2014).
Gomez este implicată în activități
filantropice(UNICEF), prin munca de
caritate și diverse cauze sociale și de
mediu. Și-a înființat propria sa
companie de producții, July Moon
Productions, în 2008. În t2010-linia sa
de haine „Dream Out Loud” prin
Kmart(din materiale ecologice sau
reciclate).
În 2011, ea a lansat un parfum cu
numele ei.
Albu Alexandra-clasa a VII-a C
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
56
Pasiunea mea este baletul. Eu
practic acest sport de aproximativ 10 ani.
Am început la Fundația Oleg
Danovsky, profesoară fiindu-mi Sanda
Iliescu. Acolo am practicat timp de 4 ani.
Apoi am decis să mă duc în altă parte,
din dorinţa de a evolua, de a descoperi
cât mai multe din tainele acestei arte!
Astfel, am ajuns la Studio de Balet
Melinda, coordonatoare fiind doamna
Melinda Vladu, unde cu ajutorul
antrenamentelor, pasiunii, îndrumării pe
măsură, am câștigat numeroase premii,
medalii și trofee, cele mai importante
fiind: locul 1 la Concursul Internațional
EURODANS, locul 2 la Concursul
Internațional ESDU, locul 1 Concursul
"Lebăda de Cristal", Trofeul național
"România la Dans" concursul "Dans
România Master" și multe alte premii
frumoase.
Mulți m-au întrebat de ce fac
balet. de ce ? În primul rând din pasiune,
apoi te ajută să te dezvolţi armonios, cu
eleganţa; baletul are o putere magică, un
simplu gest poate sugera cât o mie de
cuvinte! De ce zic asta? Deoarece acest
gen de dans te poate face o persoană cât
mai sensibilă, iar mișcările ți le face cât
mai delicate. Baletul este mai mult decât
un sport, este o artă!
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
57
Popa Andra - cls a VIII-a
Înotul este sportul meu preferat,
îl practic de aprox. 4 luni. Am ajuns să
fac acest sport printr-o întâmplare cam
neplăcută: nu mai puteam practica
dansul din cauza unui mic accident la
antrenament, dar cum iubesc sportul, am
ales înotul, pe care l-am îndrăgit la fel
de mult! Bazinul unde fac
antrenamentele se află la Şcoala de Înot
“Gh. Oancea”, unde cei 2 antrenori -dl
Victor şi dl Gabi - mă învaţă toate
stilurile de înot.Idolul meu este chiar dl
Victor- unul dintre cei mai buni
salvamari din Constanţa.Când voi fi mai
mare îmi doresc să devin şi eu ca el!
Burciu Sebastian-cls a V-a A
Sportul meu preferat este înotul,
pe care îl practic de 1 an şi a devenit
pentru mine ca o a treia familie (a doua
find şcoala), mi-am sărbatorit chiar şi
ziua de naştere acolo! Înotul m-a ajutat
la creşterea în înălţime şi mă relaxează
foarte mult. La început mi-a fost puţin
frică de apa de mare dar, cu sprijinul şi
îndrumarea profesorului mi-am depăsit
teama şi am reuşit! În fiecare zi facem
ceva nou, eu devin din ce în ce mai bună
şi sper ca într-o zi să ajung să particip la
concursuri!
Filip Andra-cls a V-a B
Sportul pe care eu îl practic este
înotul, deja de un an şi câteva luni. Am
ajuns să-l practic după ce am auzit un
vecin şi pe copilul dnei învăţătoare şi am
vrut să încerc şi eu! Mă antrenez cu 2
profesionişti- Victor Fedul şi Gabi la
Şcoala de Înot “Gheorghe Oancea”, 1-2
ore pe săptămână, înot minim 60 de
bazine de 15 m a câte 10 stiluri de înot şi
fac sărituri în cap chiar şi de la 3
m!Acest sport mă ajuta să mă relaxez şi
să mă dezvolt fizic şi psihic armonios.
Mogos Maria-cls a VI-a C
De aproximativ 1 an practic
înotul, împreună cu ceilalţi fraţi ai mei, e
un sport al familiei. Am început să-l
practic după ce am ajuns la o înţelegere
cu părinţii mei: ei au vrut să învăţ să cânt
la acordeon, eu am acceptat cu condiţia
să fac şi înot. La antrenament merg 1
dată pe săptămână (1-2 ore).
Antrenoarea mea este Alina de la care
am învăţat repede pentru ca îmi explică
foarte clar dar este şi exigentă! Înotul mă
ajută să mă dezvolt armonios fizic şi mă
face să am mai multa încredere în mine!
Timocel Daniel-cls a VI-a C
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
58
Pentru primăvara-vara 2016, designerii readuc în atenție culorile femine,
precum roz, roșu sau corai. Le-am văzut la Zac Posen , Victoria Beckham sau Jason
Wu.
Dacă anul acesta s-au purtat pantalonii cu talie înaltă, primăvara viitoare vor fi
înlocuiți cu cei cu talie foarte joasă. I-am văzut la Derek Lam, purtați cu un top scurt,
și ne-a plăcut croiala lejeră.
În primăvara 2016 se poartă jachetele cu o croială lejeră, asemănătoare
halatelor feminine din mătase. Le-am văzut la Givenchy, Public School și Thakoon.
Dacă primăvara trecută s-au purtat bluzele și rochiile pe umeri, pentru 2016,
designerii propun modele cu tăieturi în zona umerilor. Au fost incluse în colecțiile
semnate Derek Lam și Wes Gordon.
Rochiile foarte lungi, cu o croială relaxată și din materiale fluide vor fi un
must-have în primăvara 2016. Modelul se potrivește oricărei siluete și este foarte
feminin. Ne-au atras atenția cele semnate Diane Von Furstenberg și Public School.
www.andreearaicu.ro www.glamour.ro
Ciorâia Iuliana & Marin Andreea-cls a VII-a A
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
59
PE PARIU CA NU ŞTIAŢI!
ADEVÃRURI DE DIMENSIUNI NEOBIŞNUITE
Ochiul unui struţ este mai mare decât creierul acestei păsări.
Lungimea unui elefant este egală, aproximativ, cu lungimea limbii unei balene
albastre. De asemenea, limba unei balene este mai grea decât un elefant adult.
Limba unui crocodil este imobilă. Ea este ataşată de cerul gurii acestui animal
Rechinii sunt singurele animale despre care se ştie că nu se pot îmbolnăvi de
cancer.
În anul 2000, în Elveţia, consumul de ciocolată pe cap de locuitor a fost de
11,5 kilograme, adică vreo 230 de batoane a câte 50 de grame.
Mierea nu expiră niciodată.
Meduza Turritopsis Nutricula este singurul organism nemuritor de pe Pământ.
Inima balenei albastre este atât de mare încât oamenii pot înota prin arterele
sale. ...Şi totuşi, gâtul balenei nu este mai mare decât un crenvust.
Fiecărei persoane din lume îi sunt repartizate 1,6 milioane de furnici, iar
greutatea totală a tuturor furnicilor din lume este egală cu greutatea tuturor
oamenilor de pe planetă.
Pe Saturn şi pe Jupiter plouă cu diamante.
În corpul uman se găsesc de 10 ori mai multe bacterii decât celule.
Probabilitatea ca în apa pe care o bem să existe încă o moleculă de apă care a
fost băută cândva de un dinozaur este de aproape 100%.
Frankenstein era numele creatorului, nu al creaţiei.
Pisicile de mare au 27.000 de papile gustative, de patru ori mai multe decât
fiinţele umane.
Bolurile în care sunt ţinuţi peştişorii aurii sunt, de fapt, cele mai nocive locuri
pentru aceştia.
Universitatea din Oxford este mai veche decât Imperiul Aztec.
Nimeni nu a reuşit vreodată să îmblânzească un elefant african.
Fiecare om se naște cu 300 de oase, dar până devine adult rămâne cu 206.
Moluștele au câte 4 nasuri.
Puse cap la cap, venele, arterele si capilarele unui adult ar înconjura Pământul
de aproape 4 ori.
travel.descopera.ro cultural.bzi.ro www.descopera.ro
Culese de Marin Andrei – cls. a VI-a B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
60
Culmea fotbalului:să înceapă meciul
şi să scrie pe gazon “Nu călcaţi pe
spaţiul verde!”.
Instructorul de paraşutism:
– După ce săriţi, număraţi până la
50 şi apoi trageţi de inel.
Ardelenii să numere numai până la trei.
– Stimate domn, în acest fluviu am
intenţionat de multe ori să-mi sfârşesc
zilele.
– Şi de ce n-ai făcut-o?
– Era apa prea rece.
S-a inventat robotul care prinde hoţi.
În 5 minute a prins 100 de hoţi în China,
200 în SUA şi 400 în Italia.
În România, în 5 minute s-a furat
robotul.
– Ce este rasismul?
– Rasism e atunci când Iphone-ul alb
costă mai mult decât cel negru.
Frizerul îl întreabă pe client:
– Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit?
– Gratis!
Ionel ajunge la școală, Alin îi aruncă o
hârtie mototolită în cap strigând:
– HEAD SHOT!
El ia cartea și îi plesnește una peste față:
– FACEBOOK!
Un câine merge prin deşert şi spune:
Dacă nu găsesc un pom, fac pe mine!
Culmea sportului: Să alergi singur şi să
ajungi al doilea la finish!
- Georgică, ce cadou i-ai cumpărat
bunicii, ca să i-l pui sub bradul de
Crăciun?
- O minge de fotbal!
- O minge de fotbal? Păi bunica nu joacă
fotbal.
- N-are importanţă! Ea cum mi-a
cumpărat mie cărţi de citit?
Vede Ionică ceva scris pe un
gard:„Atenţie!Papagal rău!”. Intră el să
vadă grozavia şi se apropie de o
colivie.Când îl vede, papagalul spune:
-Azorel, sari pe el!!!
Doi purici au câştigat la Loto 6 / 49.
- Tu ce ai de gând să faci cu banii
câştigaţi? întreabă unul dintre ei.
- În primul rând, îmi cumpăr un câine
numai al meu...
Trei broaşte pe marginea lacului, stăteau
de vorbă.
Zice prima:"Oac."
A doua:"Oac, oac."
A treia:"Oac, oac,oac."
La care prima scoate pistolul din
buzunar, pac , împuşca pe-a treia.
A doua mirată:"?!? Ce-ai avut dom'le cu
ea?"
Prima:"Ştia prea multe."
- Ce capitală are Marea Britanie?
Linişte.
O voce din spate:
- Dar ne-aţi spus să învăţăm capitale de
ţări, nu de mări!
Culese de Marin Andrei
clasa a VI-a B
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
61
Soluţia rebusului (cele 50 de cuvinte): 1. ADAMCLISI
2. AQUA MAGIC
3. CALLATIS
4. CANARALELE DE LA
HARŞOVA
5. CANARAUA FETII
6. CAPUL DOLOJMAN
7. CAZINOUL
8. CELIC DERE
9. CETATEA ARGAMUM
10. CETATEA ENISALA
11. CETATEA HISTRIA
12. CETATEA IBIDA
13. CETATEA TOMIS
14. CHEILE DOBROGEI
15. COCOŞ
16. COSTINEŞTI
17. DELFINARIU
18. DELTA DUNÃRII
19. DERVENT
20. DINOGEŢIA
21. EDIFICIUL ROMAN CU
MOZAIC
22. EFORIE
23. FARUL GENOVEZ
24. cetate
25. GEAMIA GAZI ALI PASA
26. JUPITER
27. JURILOVCA
28. L. TÃBÃCARIE
29. LACUL IACOBDEAL
30. LITORAL
31. MAMAIA
32. MANGALIA
33. MAREA NEAGRÃ
34. MUZEUL DE ARTÃ
35. MUZEUL DELTEI
36. MUZEUL MILITAR
37. NEPTUN
38. P.N.MÃCIN
39. PÃDUREA BABADAG
40. PEŞTERA CASIAN
41. PEŞTERA LA ADAM
42. PEŞTERA LILIECILOR
43. PEŞTERA SF. ANDREI
44. PLAJA CORBU
45. PLANETARIU
46. RAZIM
47. SAON
48. SATURN
49. TECHIRGIOL
50. VAMA VECHE
EXTRAGEREA REALIZATÃ DE CÂŞTIGÃTOAREA CONCURSULUI
PERJOC ANDREEA - cls a VIII-a A UNGUREANU ALISA – cls a V-a A
Găsiţi răspunsurile corecte la următoarele tipuri de întrebări justificative “de ce?”.
Vă sfătuim să trageţi la xerox pagina şi după ce aţi găsit şi notat răspunsurile,
depuneţi-o în urna de la cancelarie! După tragerea la sorţi se va afla şi câştigătorul
unui premiu surpriză! Mult succes!
1)De ce răsuna ecoul într-o cameră goală?
2)De ce maşiniile de pompieri sunt roşii?
3)De ce avem părul în diferite culorI?
Mogoş Maria-clasa a VI-a C
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
62
DIN NUMÃRUL VIITOR:
INTERVIU CU O VEDETÃ?!
AMINTIRI DIN ŞCOALA PRIMARÃ
CREAŢII (POEZII/DESENE )
SUNT BINE CRESCUT
UN NOU ÎNCEPUT (CONTINUARE)
SPORTUL PREFERAT
ŞTIRI PE SCURT
REZULTATE DEOSEBITE
CURIOZITĂŢI GEOGRAFICE
MODA
UMOR
CONCURSURI ETC.
Redacţia mulţumeşte echipei manageriale a şcolii pentru sprijin,
tuturor colaboratorilor pentru materialele, fotografiile şi desene primite şi
reaminteşte adresa de e-mail la care le pot trimite în continuare:
TEHNOREDACTARE : Prof. Cujbă Nicoleta
REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»
REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016
Pag
ina
63
Cine a fost Icar ?
Icar a fost fiul lui Dedal, personaj mitologic,prezentat de Ovidiu in cartea a VIII-a a"Metamorfozelor".
Împreună cu tatăl său Dedal, au construitlabirintul din Creta, în care regele Cretei, Minos, l-ainchis pe Minotaur. Banuiţi că ar fi contribuit la fugalui Tezeu, care venise să ucidă Minotaurul, dupăîncheierea lucrării, au fost închişi în labirint de cătreMinos. Pentru a scăpa, au făurit nişte aripi din pene şiceară şi au zburat din labirint. Fascinat de frumuseţeaînălţimilor , Icar s-a apropiat prea mult de Soare, înciuda sfatului tatălui său . Helios, invidios că oameniizboară, a dat o caldură puternică, ceara topindu-se, iarIcar a căzut în apele mării Egee, în apropierea uneiinsule, lovindu-se de stânci şi murind. De atunci aceaparte a mării şi insula îi poarta numele.