RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ
Denumire: M5 DESERTURI SLĂTINENE
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
Autori: ENACHE MARINELA-ANGELICA
PETRESCU NICOLAE
Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN”
SLATINA, OLT
Modulul 5: DESERTURI SLĂTINENE
Domeniul: TURISM/ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
Clasa: CLASA a IX - a ÎNVĂTĂMÂNT PROFESIONAL
Scopul materialului propus1: didactic (de utilizat la clasă/cu elevii (dobândirea
competenţelor profesionale necesare adaptării absolventului la piaţa muncii în continuă schimbare)
1 Detalii în anexa 1 la PO nr. 113/15.11.2017 privind evaluarea și selecția Resurselor educaționale deschise
COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN”
SLATINA, OLT
Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România
www.psaurelian.ro, e-mail: [email protected]
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ
CLASA A XI-A ÎNVĂTĂMÂNT PROFESIONAL
MODULUI 5: DESERTURI SLĂTINENE
DOMENIUL: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
CALIFICAREA: COFETAR-PATISER
Autori:
prof.ing. Enache Marinela Angelica
prof. ing. Petrescu Nicolae
SLATINA
2018
ARGUMENT
În învăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) se
subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului naţional, dar este determinat de cele două scopuri
fundamentale specifice dezvoltării de curriculum:
1. dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare pentru adaptarea în prezent şi
mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate într-o continuă şi rapidă schimbare;
2. dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile necesare pentru integrarea
socială, ca şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii.
Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) constituie oferta curriculară specifică fiecărei unităţi de
învăţământ şi este realizat în parteneriat cu agenţii economici.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la
cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor sociali (agenţi
economici, asociaţii/organizaţii locale ale angajatorilor şi/sau ale angajaţilor) în procesul de identificare a
competenţelor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de învăţare oferite elevilor.
Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare unei mai mari autonomii
unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de pregătire profesională a elevilor având
în vedere că pieţele muncii sunt locale, fiind limitată deocamdată de neadoptarea strategiei de descentralizare.
Modulul ”Deserturi slatinene” a primit denumirea stabiliăt de către unitatea de învățământ în parteneriat cu
agentii economici/instituțiile public partenere, cu avizul inspectoratului școlar.
Notă introductivă
Modulul ”Deserturi slatinene” componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea
profesională din domeniul de pregătire profesională TURISM ȘI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ , face
parte din cultura de specialitate și pregătire practică –stagii de pregătire practică-curriculum în
dezvoltare locală aferente clasei a IX-a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un număr de 150 ore /an, conform planului de învățământ repartizare în 5 săptămâni
a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu SC BACHUS SA, SC TOP TURISM INTERMED.
Modulul,, Deserturi slătinene ,, este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică
și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de
pregătire profesională TURISM/ALIMENTAŢIE, sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel
superior.
Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 12 Prepararea si servirea deserturilor slătinene
Conținuturile învățării Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
12.1.1 Caracterizarea
vaselor, ustensilelor,
echipamentelor teh-
nologice necesare
pregătirii semipro-
paratelor de patiserie
cofetărie
12.1.2
Descrierea procesului
de obtinere a se-
mipreparatelor de
patiserie - cofetarie
12.1.3
Descrierea indicilor
de calitate a semi-
preparatelor de
patiserie cofe-tărie
12.1.4
Stabilirea valo-rii
nutritive
semipreparate-lor de
patiserie cofetărie
12.2.1 Selectarea
va-selor, ustensi-
lelor, echipa-
mentelor
tehnologice
necesare in U.A.P.
12.2.2
Realizarea
necesarului de
materii prime ,
conform reţe-
tarului specific
12.2.3
Analiza indicilor
de calitate a semi-
preparatelor de
patiserie cofe-
tărie
12.2.4
Verificarea
semipreparate-lor
de patiserie
12.3.1
Implicarea activă şi
responsabilă in pregarea
semipreparatelor de
patiserie- cofetărie folosind
– conform reţetarului –
vasele, ustensilele,
echipamentele tehnologice
adegvate, materiile prime si
auxiliare de calitate in
condiţii de igienă, siguranţă
şi securitate in muncă
12.3.2
Lucrul in echipă bine
organizat pentru
indeplinirea sarcini-lor
12.3.4
Completarea responsabilă
a a fişelor de analiză a
semipreparatelor de
patiserie cofetărie
12.4.1
Utilaje, vase,
ustensile folosite in
laboratoarele de
cofetărie-patiserie
12.4.2
Materii prime folosite
la obţinerea pro-
duselor alimentare.
Materii prime
tradiţionale.
Materii prime
neconvectionale.
Produse ecologice.
12.4.2
Aprovizionarea cu
materii prime şi
auxiliare:
- verificarea stocurilor
existente,
achiziţionarea de
materii prime şi
auxiliare
12.1.5
Identificarea
deserturilor slătinene
ca va loare nutritivă şi
gustativă
12.1.6
Prezentarea
succesiunii o-
peratiilor spe-cifice
tehnolo-giei de
obţinere a deserturilor
slătinene
12.1.7
Clasificarea
sortimentului de
torturi
12.1.8
Clasificarea
elementelor de décor
in funcţie de
caracteristi-
cileorganoleptice şi
tehnologice
cofetărie din punct
de vedere nutritiv
si igienic
12.2.5
Alegerea semi-
preparatelor de
cofetărie nece-sare
pregătirii
deserturilor slă-
tinene
12.2.6
Obţinerea dife-
ritelor categorii de
deserturi slă-tinene
si reme-dierea
eventua-lelor
defecte a-părute la
prelu-crare
12.3.5
Implicarea activă, sau in
echipă pentru pregatirea
deserturilor slăti-nene
conform procesului teh-
nologic din reţetar şi
pentru remedierea even-
tualelor defecte în condiţii
de igienă, siguranţă şi
securitate in muncă
12.3.6
Implicarea activă pentru
servirea deserturilor slăti-
nene
12.4.3.
Calitatea produselor
(valoare
psihosenzorială,
valoare biologică ,
valoare caloric,valoa
re igienică ):
siropurile, blatu-rile,
cremele, decorurile
12.4.4
Clasificarea şi
caracterizarea
deserturilor slătinene
din unităţile partenere
12.4.5
Proces tehnolo-gic.
Proces de fabricaţie
- operaţiile de
pregătire primară şi
termică pentru
semipreparate (din
zahăr, fructe, ou şi
făină, creme) folosite
la obtinerea :
-Tortului caffe
Bachus,
12.1.9
Stabilirea regulilor de
servire a deserturilor
slătinene
12.2.7
Alegerea corectă a
elementelor de
décor specifice
dife ritelor sorti-
mente de torture
12.2.8
Alegerea corectă a
obiectelor de
inventar pen tru
servirea desertului
-Tortului
ocazional
-Tortului cu frişcă
slătinean
Tehnologia de
pregătire a torturilor –
succesiunea opera-
ţiilor tehnologice de
asamblare a semipre-
paratelor şi de fina-
lizare a torturilor;
12.4.6
Sortimentul de torturi:
- pe bază de blat alb,
- pe baza de frişcă,
- pentru aniversare
12.4.7
Elemente de décor
pentru diferite sor-
timente de torturi
12.4.8
Servirea torturilor
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și
material, documentații tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării
(existente în școală sau la agentul economic):
Dotări specifice , literatură de specialitate si documente specifice cum ar fi fişa tehnologică sau buletin de
analize , reţetare, fişe de documentare , mobilier , echipamente si obiecte de inventar specifice spaţiilor
din UAP, materii prime , vase ,ustensile, aparate , utilaje si echipamente specifice bucătăriilor,fişe de lucru
si fişe de evaluare
Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului „ Deserturi slatinene” vor fi abordate în orele de instruire practică comasată.
Numărul de ore pentru atingerea unităţilor de competenţă vor fi repartizate de profesor în funcţie de
ritmul de lucru al elevilor şi de complexitatea conţinuturilor.
Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează
participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să
dobândească competenţele necesare.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
,, Deserturi slatinene” se poate desfăşura în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe
diferite.
Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu
“cunoştinţele vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare utilizate de
cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
activități practice;
învățarea prin descoperire dirijată;
studii de caz;
problematizarea;
elaborare de proiecte;
activități bazate pe comunicare și relaționare;
activități de lucru în grup/în echipă.
Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică
METODE CU VALENŢE CREATOARE:
;Brainstormingul٭
;”Metoda ,,ciorchinelui٭
;Turul galeriei٭
;Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6٭
;Dezbaterea panel٭
;”Dezbate,,٭
.Jocul de rol٭
METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:
;Metoda cadranelor٭
;Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat٭
;Mozaicul٭
;Discuţia٭
;Reţeaua de discuţie٭
;Cubul٭
;Organizatorii grafici٭
;Problematizarea٭
.Studiul de caz٭
Exemplificarea unei metode creative în vederea formării unui rezultat al învățării:
METODA CUBULUI
Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective.
ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele
cubului;
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îtregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
METODA CUBULUI - este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective.
Cunoștințe: Abilități: Atitudini:
4.1.1. Prezentarea tehnologiei
de obtinere si servirea
deserturilor slătinene
4.2.1. Identificarea tipurilor de
materii prime si auxiliare,
vaselor, ustensilor şi echipa-
mentelor dintr-o bucătărie din
UAP necesare realizării
deserturilor slătinene
4.3.1. Asumarea responsabilită-
ții în utilizarea materiilor prime
si auxiliare, vaselor, ustensile-
lor şi echipamentelor dintr-o
bucătărie din UAP necesare
realizării deserturilor slătinene
Activitate: Resursele materiale necesare realizării deserturilor slătinene
Obiective: Cunoașterea sortimentului de produse alimentare
Mod de organizare a activității: impartire pe 6 grupuri a clasei de elevi
Resurse materiale: fise , Flipchat, markere
Durată:50 min
Desfășurare:
Pregătire: planificarea activității, asigurarea resurselor materiale
Realizare: lucru in echipe
Evaluare și feed-back: rezultatele metodei cubului
Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele
învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea evaluării trebuie să se
deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi
atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe baza
criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire profesională al
calificăriişi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
-fişe de observaţie;
-fişe de lucru;
-fişe de documentare;
-fişe de autoevaluare/ interevaluare;
-proiectul;
-activităţi practice;
-lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
-proiectul,
-studiul de caz,
-portofoliul.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât și
evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu criteriile și
indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:
Cunoștințe: Abilități: Atitudini:
4.1.2. Precizarea etapelor de
realizare a semipreparatelor
alimentare în interiorul unității
de alimentaţie publică .
4.2.2. Realizarea
semipreparatelor din peşte
marin si oceanic in bucătăria
unităţii sau in laboratorul de
alimentaţie publică
4.3.2. Asumarea
responsabilității în proiectarea
independentă de realizarea
semipreparatelor din peşte
marin si oceanic .
Studiul de caz ca instrument de evaluare complementară este o metodă de explorare directă, ce constă
în cercetarea în profunzime, din mai multe puncte de vedere, a unor situații, fenomene.
Studiul de caz pune elevii în situația de a găsi mai multe soluții ale problemei și este o metodă ce se
bazează pe punerea în practică a cunoștințelor acumulate.
Evaluarea studiului de caz presupune elaborarea unei grile de notare ce va avea în vedere următoarele:
sarcini de lucru;
timpul de lucru.
Punctaj pentru fiecare sarcina
Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:
Nr.
crt.
Criterii de realizare și ponderea
acestora
Indicatori de realizare și ponderea
acestora
Punctaj
1 Primirea si planificarea sarcinii de
lucru
30% a) Selectarea informatiilor necesare
planificarii sarcinilor de lucru
b) Alegerea instrumentelor de lucru(Coli
A4, Pix , Marker)
60
40
18
12
2 Realizarea sarcinii de lucru 40% a) Respectarea etapelor prezentate de
profesor
b) realizarea prezentarii si identificarii
sortimentului de produse lactate din
cadrul...
c)Utilizarea corecta a limbajului de
specialitate
25%
50%
25%
10
20
10
3 Prezentarea si promovarea sarcinii
realizate
30% a)Folosirea corecta a notiunilor de
specialitate
b)Prezentarea unei aprecieri globale a
muncii realizate
c)Argumentarea activitatii realizate
d)Realizarea corecta a semipreparatelor
din peste comercializate la ...
20%
20%
40%
20%
6
6
12
6
TOTAL: 100
Fisa de evaluare a activitatii
CRITERII DE APRECIERE A PERFORMANTEI EVALUAREA ACTIVITATII
DE CATRE PROFESOR
a)Selectarea informatiilor necesare planificarii sarcinilor
de lucru
b)Alegerea instrumentelor de lucru(Coli A4, Pix , Marker)
a)Respectarea etapelor prezentate de profesor
b) Realizarea prezentarii si identificarii sortimentului de
produse lactate din cadrul...
c)Utilizarea corecta a limbajului de specialitate
a)Folosirea corecta a notiunilor de specialitate
b)Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate
c)Argumentarea activitatii realizate
d) Realizarea corecta a semipreparatelor din peste pregatite la ...
JURNAL DE PRACTICĂ
Fișa de identificare a elevului
Numele și prenumele elevului:
Telefon:
e-mail:
Unitatea de învățământ-organizator
de practică:
Clasa:
Calificarea profesională:
Perioada derulării stagiului:
Programul zilnic:
Instituția-partener de practică:
Cadru didactic îndrumător:
Tutore:
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Popovici, M., îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;
8. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
9. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
10. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura Corint,
Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
*** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil
Tehnic, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, 2002
11. Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie –manual pentru licee şi şcoli profesionale
12. C.Veţeanu, A.Turcescu, C. Ghinescu. Ş.Mihai-Servirea consumatorilor,CDPress 2008
. https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro
Anexa 1
COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN” SLATINA
Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România
www.psaurelian.ro, e-mail: [email protected]
TORT
CU FRIŞCĂ SLĂTINEAN
Materii prime :
Blat alb
Sirop
Zahăr 0,250 kg
Apă 0,200 l
Lichior
Răyătură de lămâie0,020
Frişcă bătută 3,000
Mod de preparare :
Blatul se taie in doua foi subţiri, care se tampează cu sirop.
Pe fiecare foaie , se intinde cu cuţitul o parte din frişcă bătutăcu gelatina .
Se decorează cu frişca rămasă.
Anexa 2
COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN” SLATINA
Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România
www.psaurelian.ro, e-mail: [email protected]
TORT CAFFE BACHUS
Mod de preparare la :
1. Blat alb
Materii prime:
Zahăr 3.100 kg
Oua 100 bucăţi
Unt 0.650 kg
Făină 2,700 kg
Bicarbonat de sodiu 0,010
Răzătură lămâie 0,040
Apă 1l
Mod de lucru :
Se separă albuşurile de gălbenușuri si se bat cu 1kg de zahăr, iar gălbenuşurile cu unt şi zahăr după
care se adaugă bicarbonat de sodiu şi răzătură lămâie. Când gălbenuşurile sunt bătute se adaugă apa,
se continuă cu bătutul, apoi amestecăm albuşurile bătue cu această compoziţie, apoi se adaugă treptat
făina. Compoziţia se coace la foc uşor.
2 . Crema de vanilie
Materii prime:
Lapte 2 l
Amidon grâu 0,250 kg
Ouă 8 gălbenuşuri
Zahăr 0,600 kg
Vanilină pură
Unt 1,500 kg
Coloranti diferiti 0,00025
Rezultă 4 kg
Mod de lucru :
Laptele împreună cu zahărul se pune la fiert, amestecâdu-se continuu cu telul. Se opresc 400 ml lapte
în care se dizolvă amidonul apoi se adaugă gălbenuşurile şi se amestecă bine. Când lapele cu zahărul
de pe foc fierbe, se adaugă treptat compozitia de amidon, laptele şi gălbenuşurile, amestecându-se
conţinutul, 5-10 minute cât fierbe compoziţia .
Se trage de pe foc amestecând până la răcirea completă a compoziţiei. Untul se frământă si se
introduce treptat în compoziţie amestecând până crema creşte şi se spumează. Se adaugă arome .
2. Siropul
Materii prime:
Zahar1,100,
Rom superior 0,100
Razatura lamiae 0,0001,
Vanilina pura0, 0001,
Apa 0,900,
Zaharul se pune la fiert cu apa circa 10 minute, dupa care se trage de pe foc. Se adauga lămâia si se
lasa sa se raceasca, apoi se adauga romul si vanilina pura.
Apoi se taie blatul în 3 felii, se insiropeaza putin, dupa care se umple cu crema de vanilie cu unt