Regenerarea şi îngriirea arboretelor – cl a XIII-a
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Programul PHARE TVETRO 2003-005-551.05.01-02
Auxiliar curricularCICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
TEHNOLOGIC
DOMENIUL: SilviculturăCALIFICAREA: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL : 3MODULUL : Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
2006
Regenerarea şi îngriirea arboretelor – cl a XIII-a
AUTORI: ing. Leca Aristiţa – Colegiul Silvic Theodor Pietraru, Brăneştiing. Apetroaie Ionela – Colegiul Agricol Fălticeni
CONSULTANŢĂ :
Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Cuprins
Introducere.................................................................................................6
1. Competenţe vizate şi obiective............................................................8
2. Fişa de descriere a activităţilor............................................................9
3. Fişa de progres şcolar........................................................................11
4. Glosar de termeni................................................................................12
I. Materiale de referinţă pentru profesor................................................14
1. Fişe de conspect..................................................................................14
Fişa conspect - 1.1 Formule de împădurire………………………………14Fişa conspect - 1.2 Controlul anual al lucrărilor de împădurire..........15
Fişa conspect - 1.3 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de împădurire...........................................................................16
Fişa conspect - 1.4 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărior de îngrijire şi conducere..........................................................17
2. Proiect de lecţie……………………………………………………………18
3. Folii pentru retroproiector……………………………………………….19
Folie retroproiector 3.1- Scheme de împădurire……………………….19
Folie retroproiector - 3.2 Dispozitive de plantare.................................20
Folie retroproiector - 3.3 Materiale necesare pentru desfăşurarea lucrărilor de împădurire - tipuri de puieţi…………………………………21
Folie retroproiector - 3.4 Controlul anual al regenerărilor – Pieţe de control…………………………………………………………………………..22
Folie retroproiector - 3.5 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere.....................................234. Sugestii privind creşterea eficienţei învăţării/evaluării elevilor.....245. Sugestii cu privire la metodele de predare/învăţare ......................256. Importanţa întocmirii unui proiect....................................................27
7. Model de întocmire a unui proiect ……………………………………..29
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
3
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
II. Activităţi pentru elevi…………………………………………………..32
1 Fişe de documentare………………………………………………………32Fişa de documentare 1.1 - Rolul speciilor forestiere în compoziţia de împădurire……………………………………………………………………..32Fişa de documentare 1.2 - Criterii pentru stabilirea reuşitei regenerărilor artificiale din regiunea montană şi premontană ……….33Fişa de documentare 1.3 - Criterii pentru stabilirea reuşitei împăduririlor în funcţie de regiunile fitogeografice…………………….34Fişa de documentare 1.4 - Clasificarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor ………………………………………………….35Fişa de documentare 1.5 - Arborete în care se aplică lucrările de îngrijire şi conducere………………………………………………………..362 Fişe de lucru ……………………………………………………………….37Fişa de lucru 2.1 - Lucrări de întreţinere a culturilor după plantare..37Fişa de lucru 2.2 - Recepţia financiară a lucrărilor de împădurire….38Fişa de lucru 2.3 - Organizarea echipei de lucru la plantare…………40Fişa de lucru 2.4 - Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor după plantare………………………………………………………………….413 Exerciţii ……………………………………………………………………..42
Exerciţiul 3.1 - Rolul speciilor forestiere în arboret……………………42
Exerciţiul 3.2 - Scheme şi dispozitive de plantare……………………..43Exerciţiul 3.3 - Estimarea cantitativă şi calitativă a msei lemnoase extrasă la curăţiri…………………………………………………………….44
4 - Întocmirea unui proiect de împăduriri……………………………….45
III. Soluţii pentru exerciţiile propuse…………………………………….47
Exerciţiul 3.1 - Rolul speciilor forestiere în arboret………………….47
Exerciţiul 3.2 - Scheme şi dispozitive de plantare……………………48Exerciţiul 3.3 - Estimarea cantitativă şi calitativă a masei lemnoase extrasă la curăţiri …………………………………………………………..49
4 - Model de întocmire a unui proiect de împădurire………………...50IV . Site-uri tematice………………………………………………………..87
V . Bibliografie selectivă………………………………………………….88
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
4
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Introducere
Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru însuşirea competenţelor prevăzute în modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor. Acest modul se studiază pe parcursul nivelului 3 de calificare, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, liceu, ruta progresivă.
Modulul pentru care s-a întocmit acest material auxiliar se parcurge în cadrul stagiilor de pregătire practică, într-un număr de 90 de ore, din care 60 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 30 de ore pentru instruire practică în clasa a XIII-a.
Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobândite prin parcurgerea acestui modul este de 1,5.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor, conform cerinţelor de validare din acest standard.
Materialul prezentat în auxiliar se opreşte doar asupra unei singure unităţi de competenţe tehnice specializate prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională de la nivelul 3: Regenerarea şi îngrijirea arboretelor.
Modelele de fişe de lucru, evaluare, exerciţiile etc. prezentate pentru activitatea profesorului şi a elevului au fost elaborate astfel încât să fie specifice pentru fiecare competenţă în parte, iar în unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate în acest modul. Astfel, pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de proiect de lecţie, fişă de lucru, exerciţiu etc.
În prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate în modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă, fişa de descriere a activităţilor, fişa progresului şcolar, glosarul de termeni necesari consolidării anumitor noţiuni mai puţin explicite.
Partea a doua a auxiliarului curricular cuprinde materiale de referinţă pentru profesori şi elevi, sub formă de folii pentru retroproiector, scheme recapitulative, fişe conspect, model de proiect, fişe de lucru, de documentare, fişe de evaluare.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
5
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual, frontal sau pe grupe de câte doi sau mai mulţi elevi, astfel încât să acopere un număr cât mai mare de stiluri de învăţare.
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de învăţare prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care le puteţi concepe şi folosi la orele de curs.
Persoanele implicate în parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate la nivelul grupului din care face parte, având atribuţii de coordonare şi control. Munca pe care o depune, presupune o gamă largă de acţiuni complexe , nerutiniere, realizate în contexte variate.
În urma celor precizate mai sus, este necesar , ca şi în procesul de învăţare să se utilizeze metode şi mijloace de învăţare într-un format mai complex, pe o arie mai extinsă de activităţi .Se recomandă astfel, accentuarea metodei proiect, ori de câte ori este posibil acest lucru .
Toate materialele prezentate în acest auxiliar curricular, pot fi folosite la orele de curs, în formatul prezentat, dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute în celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de învăţământ .
1. Competenţe vizate şi obiective
Competenţa Obiective (la final elevii vor fi capabili să…)
U.C 22 Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor
aleagă şi să asocieze speciile forestiere pentru împăduriri
aplică formula de împădurire aplică scheme şi dispozitive de împădurire
22.2 Organizează lucrările de
împădurire
amplaseze şantierele de împădurire organizeze echipele de lucru coordoneze lucrările de îndepărtare a
seminţişului neutilizabil şi arbuştilor şi subarbuştilor, de pregătire a ternului şi solului şi de instalare a artificială a culturilor
aleagă materialul necesar pentru efectuarea lucrărilor de împădurire
asigure respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire
22.3 Organizează lucrările de
întreţinere a culturilor silvice
participe la recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurire
efectueze controlul anual al lucrărilor de împădurire
conducă lucrările de întreţinere a culturilor
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
6
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
asigure respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de întreţinere a culturilor forestiere
22.4 Organizează aplicarea
lucrărilor de îngrijire şi
conducere a arboretelor
identifice arboretele în care se vor aplica lucrările de îngrijire şi conducere în funcţie de urgenţele de intervenţie stabilite prin amenajament
coordoneze lucrările de îngrijire şi conducere estimeze materialul lemnos rezultat la lucrările
de îngrijire şi conducere
2. Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Competenţa Exerciţiul Sarcini de lucru Subiectul Realizat /
NerealizatU.C. 22: Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor
Exerciţiul
1, 6
Exerciţiul
2, 6
Alegerea şi asocierea speciilor pentru împăduriri
Scheme şi dispozitive de împăduriri
Principii şi criterii de alegere a speciilor forestiere
Modalităţi de asociere a speciilor forestiere
Formule de împădurire
Scheme şi dispozitive de împădurire
22.2 Organizează lucrările de împădurire Fişa de
lucru – 3
Exerciţiul 6
Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere după plantare
Şantiere de împădurire
Norme de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire
22.3 Organizează lucrările de întreţinere a culturilor silvice
Exerciţiul 3, 6
Recepeţia tehnico-finanaciară a lucrărilor
Recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurire
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
7
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Exerciţiul 6
Exerciţiul 6
Controlul anual al lucrărilor de împădurire
Organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor instalate
Controlul anual al lucrărilor de împădurire
Lucrări de întreţinere a culturilor
Norme de protecţie a muncii şi igienă la lucrările de întreţinere a culturilor forestiere
22.4: Organizează aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
Exerciţiul 4
Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor
Arborete în care se aplică lucrări de îngrijire şi conducere
Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
Materialul lemnos rezultat la lucrările de îngrijire şi conducere
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
8
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
3. Fişa de progres şcolarModulul: Îngrijirea şi conducerea arboretelorNumele elevului: …………………………Profesor: ……………………….…………
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
22.1 Identifică operaţiile de alegere şi asociere a speciilor forestiere
Alegerea speciilor pentru împădurireAsocierea speciilor pentru împădurireAplicarea formulei de împădurireAplicarea schemei şi a dispozitivului de împădurire
22.2 Organizează lucrările de împădurire
Amplasarea şantierelor de aplicare a lucrărilor de împădurireOrganizarea echipelor de lucruCoordonarea lucrărilor de îndepărtare a seminţişului neutilizabil şi subarboretelor, de pregătire a ternului şi solului şi de instalare a artificială a culturilorAlegerea materialelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de împădurireAsigurarea respectării normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările de împădurire
22.3 Organizează lucrările de întreţinere a culturilor silvice
Participarea la recepţia tehnico-financiară a lucrărilor de împădurireEfectuarea controlului anual al lucrărilor de împădurireConducerea lucrărilor de întreţinere a culturilor
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
9
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
4. Glosar de termeni
amenajament silvic – lucrare ce cuprinde un sistem de măsuri pentru organizarea şi
conducerea unei păduri pe o durată de 10 ani
arboret – porţiune de pădure distinctă, omogenă sub raportul condiţiilor staţionale, de
vegetaţie şi de strctură, suficient de mare pentru a forma obiect independent de
gospodărire ( minim 0,25 Ha )
arbore ajutător – arbore care, prin poziţia lui în arboret, favorizează creşterea şi
dezvoltarea exemplarelor de valoare, îndeplinind, în acelaşi timp şi rol de protecţie şi
ameliorare a solului arbore de extras – arbore care nu corespunde ţelului de gospodărire, urmând să fie
eliminat din arboret în cadrul lucrărilor de îngrijire şi conducere codrişor – arboret de codru regulat cu diametrele arborilor cuprinse între 20 - 35 cm
şi înălţimile între 15 - 20 m
codru – pădure provenită din sămânţă
curăţire – lămurire; operaţie culturală în arborete (nuieliş, prăjiniş)
degajare – lucrare silviculturală de îngriire efectuată în stadiul de desiş, uneori în
stadiul de seminţiş, care urmăreşte apărarea speciilor valoroase împotriva speciilor
nevaloroase, copleşitoare
depresaj – lucrare de îngriire ce constă în rărirea seminţişurilor pure înstadiul de
desiş
desiş – hăţiş; dezvoltare a arboretului, până la apariţia elagajului natural. Arborii au
diametru mai mic de un cm, înălţimea între 0,5-3 m etaj în arboret – totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează
relativ la acelaşi nivel, formând un strat distinct pe verticală
grad optim de rărire – gradul de rărire a unui arboret care corespunde densităţii
optime a acestuia
împădurire – instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri unde nu a existat anterior
îngriirea seminţişului – lucrări silvotehnice necesare a se executa în stadiul de
seminţiş, pentru realizarea unui nou arboret de valoare productivă
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
10
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
nuieliş – de la apariţia elagajului natural până la 5 cm diametru şi înălţimea între 3 şi
6 m
păriş – arboret de codru regulat cu diametrele arborilor între 10 şi 20 cm şi înălţimile
între 8 şi 15 m
plantaţie forestieră – arboret cu arbori proveniţi în urma intervenţilori artficiale de
împădurire sau reâmpădurire
prăjini, subst. pl. – produs obţinut din curăţirea arboretelor
prăjiniş – arboret cu diametru de 5-10 cm elagaj natural intens
preexistent – arboret din generaţia precedentă, rămas, într-un nou arboret regulat,
deosebindu-se de masa arborilor constituienţi atât prin dimensiune, cât şi după vârstă
şi formă
răritură – tăiere de îngrijire făcută în păriş, codrişor, codru mijlociu, în păduri ce nu au
atins încă vârsta exploatabilităţii
răritură de jos – răritură în etajul dominat
răritură de sus – răritură în etajul dominant
răritură forte – prin care se extrag toţi arborii din clasele V şi IV
răritură slabă – prin care se extrag numai arborii din clasa a V-a
regenerare naturală – instalarea vegetaţiei forestiere pe cale naturală
reîmpădurire – instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri unde a existat anterior dar
de pe care a fost înlăturată din diferite cauze
seminţiş – arbori tineri proveniţi din sămânţă, sub 0,40 cm
specie – unitate fundamentală în clasificarea taxonomică
specii de protecţie şi de ameliorare a solului – specii forestiere cu rol pentru
protecţia solului , în special arbuşti
staţiune – intindere de teren, variabilă ca suprafaţă, cu condiţii fizice şi biologice
omogene: microclimat, topografie, compoziţie floristică, structura vegetaţiei spontane
subarboret – totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret
subetaj – strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului, constituit fie din
arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină, fie din arbori de aceeaşi
specie, care formează etajul superior
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
11
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR1. Fişe de conspect
Fişa conspect 1.1: UC 22, C1 - 6.1.2 Formule de împădurire
Molidul : specie principală de bază în regiunea de munte
Compoziţia de împădurire reprezintă speciile de introdus în arboret şi participarea
lor procentuală
Exemple de copoziţii (formule) de împădurire: 100% MO: arboret pur 60%MO+20%LA+20%PA : arboret de amestec 50% ST PED+ 20 % FR+20% AJ+ 10% ARB: arboret de amestec
În cazul în care împăduririle se execută pe suprafeţe parţial regenerate natural,
compoziţia iniţială a arboretului, se numeşte compoziţie de regenerare şi include atât
speciile care s-au regenerat natural cât şi cele care trebuie introduse pe cale
artificială.
Specii lemnoase din compoziţia de împădurire: Specii principale: specii arborescente de măriema I, care vor predomina
viitorul arboret, până la exploatabilitate, potrinvit ţelului de gospodărire stabilit.
Se grupează în specii principale de bază şi specii principale de amestec. Specii secundare: rămân sub plafonul celor principale şi au rolul de a crea
condiţii cât mai favorabile de creştere pentru speciile principale
Specii de protecţie şi de ameliorare a solului
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
12
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa conspect 1.2 : UC 22, C3
Controlul anual al lucrărilor de împădurire
Amplasarea pieţelor de probă pătrate şi circulare de 100 m2
Perioada de efectuare a controlului: 1iulie – 30 septembrie, după lucrările de
împădurire
Obiectul controlului: culturi de un an şi culturi mai vechi la care se determină starea
de vegetaţie a puieţilor, pierderile de puieţi şi cauzele care le-au determinat.
Modalităţi de verificare a reuşitei culturilor: metoda pieţelor de control.
Mărimea suprafeţei pieţelor de control: 100 – 400 m2 .
Forma pieţelor de control: pătrată, dreptunghiulară, circulară .
Amplasarea pieţelor de control: se face printr-o reţea imaginară de drepte paralele
care se interesctează la distanţe diferite, în funcţie de mărimea suprafeleor de control.
Pieţele de numerotează, se bornează şi se menţin pe acelaşi amplasament până la
reuşita definitivă a culturilor.
Condiţii de calitate pentru reuşita lucrării: mărimea suprafeţelor de control
însumată trebuie să fie de minim 4% din suprafaţa terenului împădurit, iar pieţele cât
mai uniform răspândite.
Inventarierea puieţilor în pieţele de control: se face pentru toţi puieţii viabili,
instalaţi prin plantare sau pe cale naturală, care fac parte din compoziţia de
împădurire sau de regenerare.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
13
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa conspect 1.3 : UC 22, C2 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de
împădurire
1. Planificarea lucrărilor de împădurire- se realizează prin planurile de perspectivă şi planurile anuale.
Planul de perspectivă: - cuprinde sarcinile de împădurire care revin unităţilor silvice şi fondurile
necesare pentru executarea lor pe o perioadă de 5 ani.
- stă la baza producerii materialului de împădurit în pepiniere şi a dotării cu
unelte , utilaje şi forţă de muncă pentru lucrările de împădurire.
Planul de împădurire anual cuprinde:
- suprafeţe de împădurit pe specii
- categorii de lucrări (reâmpăduriri, refaceri, plantaţii în aliniament etc.)
- volumul lucrărilor de pregătire a terenului pentru anul în curs şi anii viitori
- volumul lucrărilor de îngrijire pe natură de lucrări
- fonduri de invetiţii necesare
2. Documnetaţia tehnico-economică:- cuprinde studiul tehnico-economic şi proiectul de execuţie
3. Organizarea lucrărilor de împădurire:Se va întocmi planul de măsuri tehnico – organizatoric la începutul fiecărei
campanii de împădurire.
Planul de măsuri tehnico – organizatorice cuprinde:
- denumirea şi suprafaţa şantierului
- categoriile de lucrări
- materialul de împădurire necesar, pe specii, locul de unde se procură şi locul
unde se depozitează
- unelte, utilaje şi mijloace de transport necesare
- perioada de lucru
- numărul de muncitori necesari, locul de recrutare, miloace de transport
- locul şi condiţii de organizare a mesei, cazarmament
- construcţii şi instalaţii necesare
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
14
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa conspect 1.4 : UC 22, C4 - Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere
1. Planificarea lucrărilor: - Presupune stabilirea suprafeţelor ce vor fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi
conducere.
- În amenajamentul silvic există o planificare generală care stă la baza lucrărilor
anuale de îngriire şi conducere.
- Pe baza datelor din amenajament şi a observaţiilor de pe teren, până la 15 iulie
al fiecăriu an se stabileşete un plan pentru lucrările care urmează să se
efectueze în anul următor.
- Planificarea se realizează în funcţie de urgenţa lucrărilor.
II. Organizarea lucrărilor - se disting următoarele operaţiuni :
1. Alegerea şi marcarea arborilor de extras- la degajări exemplarele de extras nu se înseamnă
- la curăţiri materialul de extras se înseamnă pein grifare sau cu vopsea
- la rărituri exemplarele de extras se marchează
2. Instructajul şi amplasarea suprafeţelor demonstrative- mărimea suprafeţelor demonstrative: cel puţin 1000 m2 pentru degajări şi 2500
m2 pentru curăţiri;
- forma suprafeţelor demonstrative: pătrată sau circulară;
- se materializează pe teren prin borne de lemn şi însemnarea arborilor
perimetrali.
3. Deschiderea căilor de acces în arborete- se practică în unele cazuri pentru fasonarea şi extragerea materialului lemnos
rezultat.
III. Echipe de lucru la lucrările de îngriire şi conducere - la degajări şi curăţiri 5 – 10 muncitori pentru arbori neînsemnaţi şi 10 – 20
muncitori pentru arbori însemnaţi.
NOTĂ : pentru executarea răriturilor organizarea lucrărilor este specifică organizării lucrărilor de exploatare.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
15
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
2. Proiect de lecţie
Tema lecţiei: Modalităţi de asociere a speciilor forestiereIntroducere: Culturi pure: definiţie, avantaje şi dezavantaje
Culturi amestecate: definiţie, avantaje şi dezavantaje
Modul de asociere al speciilor forestiere: relaţii de convieţuire, caracteristici
staţionale
Forme de amestecuri: intime, grupate (buchete, grupe, pâlcuri), mixte, în rânduri,
în benzi
Noţiuni noi: Culturi pure, culturi amestecate
Amestecuri grupate, mixte, intime, în rânduri şi în benzi
Obiectivele lecţiei: identificarea tipurilor de culturi forestiere
asocierea speciilor forestiere în culturi amestecate
Timp necesar: 2 ore
Mijloace de realizare a lecţiei: manual şcolar, folii transparente (1, 2), fişe de documentare (fişa 1),
videoprioiector, imagini C.D.
Secvenţele lecţiei:1. Discuţii cu elevii despre importanţa culturilor forestiere
2. Prezentarea tipurilor de culturi forestiere
3. Modalităţi de asociere a speciilor forestiere
4. Prezentarea formelor de amestecuri forestiere pe folie retroproiector
5. Completarea de către elevi a unei fişe de lucru cu prezentarea schematică a
tipurilor de amestec şi identificarea tipurilor de amestec pentru diferite copmoziţii
de împădurire
Alte aspecte Activităţi de observare a arboretelor alcătuite din culturi pure şi culturi amestecate
şi identificarea tipurilor de amestec.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
16
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
3.Folii pentru retroproiector
Folia 3.1: U22, C.1. : Scheme de împădurire1. Schemă de împădurire pentru compoziţia: St. Ped. 50%+Fr, Pa 10%+ Aj. 20% + Arb. 20%
⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⊗ ⃟ ⊗⃝� ⃝� ⃝� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃟ ⊗ ⃟
-⃝� St. Ped. ⃟ - Sp. de aj. ⊗ - Arb. ⃞ - Pl. � - Fr.
2. Schemă de împădurire pentru compoziţia: Mo 60% + La 20% + Pa 10% + Br 10%⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟ ⃟⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝�⃠� ⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞⃠� ⃠� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞ ⃞⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃝� ⃞ ⃞ ⃞ ⃝�
⃝� - Mo ⃟ - La ⃞ - Pl � - Br
Folia 3.2 : U22, C.2. : Dispozitive de plantare
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
17
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
a – în pătrat b – în dreptunghi
c – în chincons d – în triunghi
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
18
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Folia 3.3 : U22, C.2. : Materiale necesare pentru lucrările de împădurire - tipuri de puieţi
a - Puieţi de talie mică cu balot de pământ la rădăcină
b
c
Puieţi de talie mare
b – aşezarea în groapă c - ancorareaFolia 3.4: U22, C.3 :
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
19
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Controlul anual al regenerărilor – Pieţe de control
Amplasarea pieţelor de control :a – piaţă de 100 m2 ; b – piaţă de 200 m2 ; c - piaţă de 300 m2
B – bornă pentriu materializarea pieţelor de control
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
20
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Folia 3. 5: U22, C.4 : Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi conducere a arboretelor
PERIODICITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE PENTRUARBORETE PARCURSE SISTEMATIC CU ASEMENEA
INTERVENŢII SILVICULTURALE (VALORI ORIENTATIVE PENTRU SCOPURI DE PROGRAMĂRI PE DECENIU)
Formaţia sau grupa de formaţii forestiere
Periodicitatea lucrărilor de îngrijire (ani)
Degajări (depresaj) Curăţiri Rărituri în stadiul de dezvoltare
Păriş Codrişor Codru mijlociu
Molidişuri 2-3 4-5 5-6 6-8 8-10Brădete 2-3 3-5 6-8 8-10 10-12Amestecuri de fag cu răşinoase 1-3 3-5 5-6 7-8 8-11Făgete 2-4 3-5 6-8 8-10 10-12Goruneto-fagete şi şleauri de deal cu gorun
1-3 4-5 5-7 8-10 10-12
Gorunete şi stejărete (inclusiv de stejar brumăriu şi stejar pufos)
1-3 3-5 5-6 8-10 10-12
Şleauri de câmpie, şleauri de luncă, şleauri de deal cu stejar
1-3 2-3 4-5 5-7 7-8
Teişuri 1-3 4-5(6) 5-6 6-8 8-10Cerete, gârniţete şi amestecuri de cer şi gârniţă
2-3 4-7 5-7 8-10 10-12
Salcâmete 1-3 3-4 4-5 5-6 -Aninişuri 1-2 2-3 4-6 6-7 -Arborete de salcie 2-3 3-4 -Arborete de plop alb şi plop negru 1-2 2-3 3-5 4-5 -Pinete şi laricete 2-3 3-5 5-6 6-7 7-8Arborete de duglas verde 1-3 3-5 5-7 8-10 -
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
21
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
4. Sugestii privind creşterea eficienţei învăţării/evaluării elevilor
Procesul de învăţare/ evaluare este un proces complex, bazat pe o serie de
acţiuni cu rol hotărâtor în desfăşurarea activităţii didactice. Aceste acţiuni constau în
alegerea adecvată a metodelor şi mijloacelor de predare – învăţare, dar şi efectuarea
unei evaluări corecte asupra capacităţii elevilor de a se implica în acest proces. Există
situaţii diferite pentru fiecare persoană în parte, astfel încât, profesorul trebuie să
descopere mai întâi modalitatea prin care elevul poate percepe informaţia şi o poate
reda. În caz contrar, este inutil să folosim metode sau mijloace foarte moderne şi
complexe, metode care la un moment dat pot chiar să îngreuneze procesul de
învăţare.
În general, metodele moderne, mai ales cele bazate pe tehnologia informaţiei,
utilizarea Internetului, au capacitatea de a atrage elevul şi de a-l stimula. În această
situaţie, profesorul trebuie să aibă bune abilităţi de utilizare a calculatorului şi să
cunoască sursele de informaţii pe care le-ar putea pune la dispoziţia elevilor.
Se recomandă ca, în afara mijloacelor moderne, să se folosească şi metode
moderne de învăţare, care să pună elevul în situaţia de a desoperii de a crea,
satisfacţia personală în acest caz fiind un adevărat stimulent pentru activităţile viitoare
de învăţare.
Este bine ca elevii să fie permanent în acţiune, mai ales în afara şcolii, în locuri
în care pot observa personal modul în care îşi vor folosi cunoştinţele pe care le vor
acumula. În această situaţie, un rol hotărâtor îl au şi orele de orientare şi consiliere
educaţională şi pentru viitoarea carieră.
Materialul prezentat în acest auxiliar curricular poate fi folosit efectiv la orele de
curs, fie în format electronic, fie sub formă de planşe sau documente scrise. De
asemena el poate fi folosit ca sursă de idei pentru alte materiale de învăţare, necesare
în procesul educaţional atât pentru profesori cât şi pentru elevi.
Modul cum va fi utilizat materialul prezentat în acest auxiliar curricular rămâne
la latitudinea celor care vor avea acces la el.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
22
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
5. Sugestii cu privire la metodele de predare / învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare
trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice
generale şi specializate cerute de calificarea lucrător în silvicultură.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin îmbinarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ adecvate formării
competenţelor urmărite, prin folosirea unor mijloace în care activitatea este centrată
pe elev.
Pentru modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor sunt alocate un număr de
90 de ore, care sunt repartizate astfel: instruire practică 30 de ore, laborator
tehnologic 60 de ore. Acest modul va fi parcurs în cadrul stagiilor de pregătire practică
pentru clasa a XIII-a.
Activitatea didactică se poate desfăşura individual sau pe grupe. Indiferent de
modul cum este organizată clasa, recomandăm ca fiecare elev/ fiecare grupă să
primească o fişă de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic şi va avea sarcini pe
care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de profesor. Aceste fişe nu vor
urmări ierarhizarea elevilor, ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise, pe
baza unui efort concret de muncă, din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a
acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la
segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-i
posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialele didactice, fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea
competenţelor propuse, sunt :
- Planşe
- Retroproiector
- Videoproiector
- Hărţi ale arboretelor
- Norme tehnice pentru lucrările de împădurire
În cele ce urmeză vom prezenta inportanţa întocmirii unui proiect, la modulul
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor, cu exemplificarea acestui instrument de
lucru pe parcursul auxiliarului curricular.Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
23
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
6. Importanţa întocmirii unui proiect
Nivelul trei de calificare presupune ca elevii să fie responsabili de execuţia
propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate la nivelul grupului din care
face parte, având atribuţii de coordonare şi control. Munca pe care o depun,
presupune o gamă largă de acţiuni complexe, nerutiniere, realizate în contexte
variate.
Este recomandat, în acest caz, să se folosească metode complexe de învăţare,
cum ar fi proiectul. Este cea mai bună situaţie prin care elevii îşi pot pune în practică
cunoştinţele deja acumulate, dar şi de a învăţa lucruri noi. Această metodă face
posibilă utilizarea imediată a noilor cunoştinţe, ceea ce, pentru elev înseamnă o
finalitate, o dovadă că ceea ce cunoaşte poate fi folosit în practică
Proiectul presupune şi o adevărată capacitate de organizare atât pentru elev cât şi
pentru profesor. Cadrul didactic trebuie să cunoască foarte bine situaţiile care se
pretează ca teme pentru proiect şi sursele ce pot sta la baza realizării acestuia.
Metoda proiect poate fi aplicată fie la agentul economic, în cadrul orelor de
practică, fie în cadrul şcolii, prin simularea unor situaţii din viaţa reală.
Un proiect nu poate fi utilizat doar ca metodă ci şi ca instrument de învăţare. În
acelaşi timp încurajează dar şi obligă elevii să îşi asume responsabilităţi pe o perioadă
mai îndelungată, faţă de propriul lor proces de învăţare, faţă de modul de gestionare a
timpului de lucru şi a resurselor materiale, să ia decizii, să utilizeze cunoştinţe din
domenii diferite, să devină conştient de necesitatea orientării profesionale etc.
Pentru asigurarea calităţii unui proiect, trebuie respecate o serie de criterii
esenţiale:
- punerea în faţa elevilor a unei situaţii reale, de viaţă corespunzătoare domeniului profesional de bază,
- stabilirea legăturilor dintre ceea ce deja se ştie şi ce mai trebuie învăţat,- invitarea elevilor să utilizeze noi surse de informaţii,- punerea elevilor în situaţia de a folosi noile informaţii dobândite,- determinarea elevilor să-şi împărtăşească noile cunoştinţe şi experienţe,- stimularea încrederii de sine , a asumării responsabilităţii şi formării abilităţilor
generale.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
24
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Un proiect are următoarea structură:
1. Problema
2. Surse de informare
3. Planificarea activităţii de proiect:
- constituirea grupelor de lucru;
- alegerea caracteristicilor pe care le va urmării fiecare grup de lucru;
- elaborarea planului de acţiune.
4. Decizia : alegerea metodei de lucru
5. Implementarea
6. Control şi evaluare: interpretarea rezultatelor, feed-back pentru fiecare elev şi
grup, completarea fişei de observare sistematică a elevului pe parcursul
derulării proiectului.
Materialul prezentat în acest auxiliar conţine un exemplu de proiect ce ar putea fi
folosit pentru aplicarea acestei metode de învăţare.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
25
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
7. Model de întocmire a unui proiect
Pentru modulul Regenerarea şi îngriirea arboretelor propunem următoarea
temă de proiect:
O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul Silvic Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact, întinsă în timpul scurs de la terminarea exploatării, este necesară intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5 ha.
Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe, ţinând cont de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de pădure şi să se parcurgă toate etapele necesare procesului de împădurire pe cale artificială.
Etapele ce pot fi parcurse în realizarea acestui proiect sunt:1. Identificarea problemei: găsirea soluţiei optime de împădurire a suprafeţei de
teren .
2. Stabilirea informaţiilor necesare pentru elaborarea proiectului: stabilirea factorilor care stau la baza găsirii soluţiei optime de împădurire:
identificarea condiţiilor de teren, condiţiilor geologice şi geomorfologice,
hidrologice, climatice, pedologice, staţionale şi condiţii de arboret;
3. Planificarea etapelor de parcurgere a proiectului: constituirea grupelor de lucru;
stabilirea acţiunilor pe care le va parcurge fiecare grup de lucru:
- grupul nr. 1: alegerea şi asocierea speciilor pentru împăduriri;
- grupul nr. 2: stabilirea metodei şi tehnicii de instalare a puieţilor;
- grupul nr. 3: planificarea şi organizarea lucrărilor de împădurire;
elaborarea planului de acţiune la nivel de grup:
- grupul nr. 1: descrierea suprafeţei de împădurit, studiul staţiunii şi a
vegetaţiei, alegerea şi asocierea speciilor forestiere;
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
26
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
- grupul nr. 2: pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire
pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire, stabilirea metodelor şi tehnicii
de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere;
- grupul nr. 3: programarea şi organizarea lucrărilor de împădurire;
implementarea datelor culese la nivel de grup prin planul de lucru stabilit şi
compararea rezultatelor obţinute;
control şi evaluare: interpretarea rezultatelor obţinute, feed-bakul pentru fiecare
elev şi la nivel de grup, completarea fişei de observare sistematice a elevului
pe parcursul derulării proiectului.
Proiectul va cuprinde o parte de conţinut, în care se prezintă datele problemei,
cauzele apariţiei problemei şi eventuale soluţii găsite şi o parte cu documente
anexate: desene, hărţi, calcule aplicate etc.
Surse de informare :
Amenajamentul ocolului silvic, Normele tehnice privind compoziţii, scheme
şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor
degradate, harta unităţii de producţie;
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
27
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Pe parcursul elaborării proiectului , se poate folosi următorul model de fişă de monitorizare a elevilor :
FIŞA DE MONITORIZARE APROIECTULUI
1. Nume şi prenume candidat: 2.Calificare:3.Nume, prenume şi specializare îndrumător de proiect:4.Tema proiectului: 5.Data începerii activităţilor la proiect: 6.Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului:7.Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:
- Data: Semnătura candidatului: Semnătura îndrumătorului:
8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului - suportul scris:Perioada: Revizuit: Formă finală acceptată de către îndrumător:
9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puţin 5 întâlniri):
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
28
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Nr. crt. Observaţii Semnătura
elevuluiSemnătura
profesorului1.
2.
3.
4.
5.
Domeniul: SilviculturăCalificarea: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
29
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
II . Activităţi pentru elevi1 Fişe de documentare
Fişa de documentare 1.1: U22, C22.1
Rolul speciilor forestiere în compoziţia de împădurire
Principale Principale de amestec
Specii de ajutor
Specii de protecţie şi deameliorare a
soluluiZona de vegetaţie
Molid,
Brad, Fag
Larice, Paltin,
Anin alb- - Munte
Gorun,
Pini, Fag,
Duglas
verde
Paltin, Frasin,
Larice, Cireş,
Tei
Carpen,
Măr, Păr,
Jugastru,
Mojdrean
- Deal
Stejar
pedunculat,
Cer,
Gârniţa,
Salcâmul
Frasin, Tei,
Paltin, Cireş
Jugastru,
Arţar
tătărăsc,
Măr, Păr,
Mojdrean,
Mălin
Păducel, Sînger,
Lemn cîinesc,
Cornul, Salba
Câmpie forestieră
Salcâm,
Stejar
brumăriu
Frasin Arţar,
Mălin,
Păr,
Mojdrean
Stepă
Silvostepă
Plopi, Sălcii- - -
Lunci interioare şi
Lunca Dunări
3030
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de documentare 1. 2: U22, C.3
Criterii pentru stabilirea reuşitei regenerărilor artificiale din regiunea montană şi premontană
Etaje de vegetaţie:
- Etajul molidişurilor (FM 3 II- I) - Etajul amestecurilor de fag cu răşinoase (FM 2)- Etajul făgetelor montane (FM 1)- Etajul făgetelor premontane (FD 4)
Reuşita puieţilor pe
total (%)
Reuşita puieţilor din
speciile principale de
bază şi de amestec
(%)
Cuantumul pierderilor
tehnologice admise ( din numărul de puieţi iniţial plantaţi % )
Reuşita regenerării pentru care nu se fac
completări(%)
Reuşita împăduririlor
Pentru împăduririle din anul I şi II
> = 85 > = 8515 95 Bună
< 85 < 85 Nesatisfăcătoare
3131
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de documentare 1.3: U22, C22.3
Criterii provizorii pentru stabilirea reusitei impaduririlor in functie de regimurile fitogeografice pentru impaduririle din fondul forestier
Zona Montana si premontan. Lunca Dunarii, Delta Dunarii si luncile interioare
Reusita puieţilor pe totalReusita puieţilor din speciile
principale de baza şi de amestec Reusita
împăduririlorProcent de reusita, %
Indice de reusita
Procent de reusita, in %
Pentru împăduririle din anul IPeste 90 1 Peste 90 1 Foarte bună
85-90 2 85-90 2 Bună70-85 3 70-85 3 Satisfăcătoare
Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfăcătoare
Pentru îpăduririle din anulIIPeste 88 1 Peste 88 1 Foarte bună
83-88 2 83-88 2 Bună70-83 3 70-83 3 Satisfăcătoare
Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfăcătoare
Pentru împăduririle din anul IVPeste 84 1 Peste 84 1 Foarte buna
79-84 2 79-84 2 Buna70-79 3 70-79 3 Satisfacatoare
Sub 79 4 Sub 79 4 Nesatisfacatoare
Pentru împăduririle din anul VIPeste 80 1 Peste 80 1 Foarte buna
75-80 2 75-80 2 Buna70-75 3 70-75 3 Satisfacatoare
Sub 70 4 Sub 70 4 Nesatisfacatoare
3232
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de documentare 1.4: U22, C4 Operaţiuni de planificare, organizare şi verificare a lucrărilor de îngriire şi
conducere a arboretelorClasificarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor
Denumirea lucrărilor
Stadiul de dezvoltare In
care se executăObiective urmărite
Lucrări de îngrijire (ope-raţiuni culturale) Degajări
desiş
— Ţinerea în frîu a speciilor nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, preexistenţilor etc.;
— promovarea exemplarelor valoroase;— ameliorarea compoziţiei arboretului;— ameliorarea condiţiilor de creştere etc.
Depresaj seminţiş-desiş— rărirea convenabilă a arboretelor pure excesiv de
dese;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare
Curăţiri nuieliş-prăjiniş
— rărirea şi selecţia în masă prin extragerea exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare;
— ameliorarea compoziţiei arboretului;— creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea
factorilor vătămători;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a
arborilor şi arboretului;— valorificarea masei lemnoase rezultate
Rărituri păriş-codru mijlociu
— selecţia individuală inter şi intraspecifică;— ameliorarea stării de desime, a compoziţiei şi calităţii
arboretului;— creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor
vătămători;— ameliorarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a
arborilor valoroşi;— pregătirea arboretului pentru regenerare;— recoltarea şi valorificarea raţională şi superioară a
masei lemnoase rezultate
Lucrări de Îngrijire cu caracter specialLucrări de igienă
prăjiniş-codru bătrîn
— ameliorarea stării fitosanitare prin extragerea arborilor uscaţi, rupţi şi doborlţi, vătămaţi etc.;
— obţinerea şi valorificarea unei mase lemnoase suplimentare sub formă de produse accidentale
Elagajul artificial nuieliş-păriş — înlăturarea cioturilor, a ramurilor uscate şi a unor
ramuri verzi de la baza coroanei arborilor valoroşi
Emondajul nuieliş-păriş — îndepărtarea crăcilor lacome şi mugurilor din partea inferioară a tulpinii arborilor
Îngrijirea marginii de masiv
în toate stadiile — creşterea rezistenţei lizierelor de pădure la acţiunea factorilor vătămători
Deschiderea culoarelor de acces
în toate stadiile — crearea unei reţele cu caracter permanent a căilor de colectare a materialului lemnos recoltat
3333
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de documentare 1.5: U22, C4 Arborete în care se aplică lucrări de îngriire şi conducere
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 27 28 29303132
Si Ca St Ca St St AbSt StTeSt St Fr Ab St St Ab St Ju St St St UI St Ab St Ca St AbSt St Te
Nuieliş înainte de aplicarea lucrărilor de curăţire
l 3 4 5 6 7 8 9 11 13 14 15 16 17 18 2021 22 23 24 2526 28293031 32 St St Ca St St AbSt St St Fr Ab St St AbSt St St St Ui St AbSt St AbSt St 16
Nuieliş după aplicarea lucrărior de curăţire ( după G. Ciumac )
3434
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
2 Fişe de lucruFişa de lucru 2.1: U22, C.3
Lucrări de întreţinere a culturilor după plantare
Sarcini de lucru :
1. Urmăriţi imaginea de mai sus .2. Ce reprezintă această imagine ?3. Precizaţi dacă, în cazul de faţă, s-a atins sau nu starea de
masiv .
3535
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de lucru 2.2: U22, C.2 Recepţia financiară a lucrărilor de împădurire
Să se completeze documentul de recepţie (prezentat pe pagina următoare)
pentru lucrările de plantare efectuate cu ocazia reîmpăduririi unei suprafeţe de teren
de 2, 3 ha, cu puieţi de molid, de talie mică, în gropi de 30x30 cm , în vetre de 60x80
cm , utilizând Normele de timp şi producţie pentru lucrările de reîmpădurire . Condiţiile
de muncă se vor încadra la categoria : condiţii grele.
NOTĂ : completarea documentului se va face de către elev, sub îndrumarea profesorului de specialitate .
3636
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Ocolul silvic…………….. Data……………….. Activitatea………………. Nr. ………………..Locul de muncă………….
RECEPŢIA LUCRĂRILOR EXECUTATE
Subsemnatul…………………...................... funcţia………………. asistat de……………………………………………………………………şi în prezenţa……………………………………………………….am recepţionat:
SPECIFICĂRI U/MCantitatea
ManoperaNorma de timp
Ore acordate
Ore pontaj
Îndeplinirea
normei
Materiale folosite
Tarif unitar Total lei U/M
Norma de
cons.Cantit Preţ
unitarValoare
lei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Delegat cu recepţia, Primit lucrarea în gestiune,
3737
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Fişa de lucru 2.3: U22, C.3 Organizarea echipei la plantare
Sarcini de lucru :
Observaţi locul pe care îl ocupă fiecare muncitor într-o echipă de plantare.
Menţionaţi sarcinile îndeplinite de fiecare muncitor :1 – ...........................................................................................2 – ...........................................................................................3 – ...........................................................................................
Echipa de plantare, în zona de munte, este formată din: ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Care este sensul de executare a lucrării de plantare ? Dinspre aval spre amonte sau invers ?...............................................................................................................
Ce puteţi spune despre distanţa dintre muncitori ?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fişa de lucru 2.4: U22, C.4 3838
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Planificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor după plantare
Nr. Crt Descrierea lucrării Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec
Anul 2007
1Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 1-a
2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 2-a
Anul 20081 Revizuirea plantaţiilor
2 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd.
3Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 1-a
4Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 2-a
5 Descopleşirea plantaţieiAnul 2009
1 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd.
2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 1-a
3 Descopleşirea plantaţiei
Sarcini de lucru :
1. Pentru lucrările precizate în tabelul de mai sus, marcaţi cu √ perioada din an în
care trebuie efectute lucrările de întreţinere.
3. ExerciţiiExerciţiul 3.1 – U.22 C.1
3939
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Rolul speciilor forestiere în arboret
Sarcini de lucru :
1. Priviţi imaginile de mai sus2. Identificaţi speciile forestiere3. Stabiliţi rolul speciei în arboret şi zona de vegetaţie unde
îndeplineşte rolul menţionat
Exerciţiul 3.2 – U.22 C.1 Scheme şi dispozitive de plantare
4040
Nr. crt. Specii forestiere
Rolul speciei forestiere în arboret şi zona de
vegetaţie unde îndeplineşte rolul
respectiv
1.
2.
3.
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Nr. crt. Tip de pădure Tip de
staţiuneCompoziţia
de împădurire
Scheme şi desimi de plantare
1. Făget montan cu Luzula luzuloides – 415.1 4311 7FA3MO
2. Gorunet de stâncărie calcaroasă (i-m) – 517.1
5112a 7GO2FA1JU
3. Făget cu Carex pilosa (m) 5233 6FA2MO1Pa.m.
Sarcini de lucru :
1. Analizaţi datele prezentate în tabelul de mai sus.2. Pentru compoziţiile din tabel stabiliţi schemele şi desimile de plantare
Notă: Pentru rezolvarea exerciţiului, utilizaţi „Normele tehnice privind compoziţiile, schemele şi tehnologiile de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”
Exerciţiul 3.3 – U.22 C.4
4141
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la curăţiri
Pentru o suprafaţă de 6,4 ha corespunzătoare unei parcele pe care s-au amplasat şase suprafeţe de probă cu dimensiunea de 400 m2 fiecare, să se determine prin metoda analitică, cantitatea de material lemnos ce trebuie extras la curărţiri, în m3 .
Caracteristici ale arboretului aflat în parcela parcursă cu curăţiri:- compoziţia: 9Mo1Ca- vârsta: 15 ani- diametrul mediu: 8 cm la molid, 7 cm, la carpen- înălţimea medie: 7 m pentru ambele specii- consistenţa: 0,9
Prezentaţi rezultatele în tabelul de mai jos :
Piaţa numărul Suprafaţa( m2 ) Metri steri
Din careDiverse
răşinoaseDiverse
tari1. 400 4,4 3,0 1,42. 400 3,2 0,8 2,43. 400 3,9 2,0 1,94. 400 4,8 2,5 2,35. 400 5,0 3,1 1,96. 400 4,6 2,0 2,6
TOTAL 2400 25,9 13,4 12,5Volum pe ha :
Volum pe suprafaţă totală ( 6,4 ha) :
4. Întocmirea unui proiect de împăduriri
Sarcina de lucru: Elaboraţi un proiect de împădurire
4242
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Tema de proiect :O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul Silvic
Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece, din diferite motive,
seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact, întinsă în timpul scurs de la
terminarea exploatării, este necesară intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5
ha.
Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe, ţinând cont
de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de pădure şi să se parcurgă
toate etapele necesare procesului de împădurire pe cale artificială.
Proiectul se va structura pe următoarele capitole:A. PIESE SCRISE
Capitolul I: Descrierea generală a UP
Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împăduritCapitolul III: Studiul Staţiunii şi a vegetaţieiCapitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilor forestiereCapitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere Capitolul VIII: Programarea, organizarea şi evaluarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiereCapitolul IX: Programarea, organizarea şi evaluarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivăCapitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silviceB. ANEXE:
1. Schema de împădurire pe format A4
Diagrama termelor de finalizare a etapelor din proiect
Nr. Crt. Etape de proiect Termen
4343
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
1. Prezentarea temei de proiect Săptămâna 12. Stabilirea surselor de informare Săptămâna 1
3. Constituirea grupelor de lucru Săptămâna 14. Stabilirea caracteristicilor pe care le va
urmări fiecare grupă de lucruSăptămâna 2
5. Elaborarea planului de activitate pe grupe
Săptămâna 2
6. Implementarea noţiunilor stabilite prin metodele de lucru
Săptămânile 3 - 6
7. Compararea rezultatelor obţinute la nivel de grup
Săptămâna 7
8. Prezentarea rezultatelor proiectului Săptămâna 8
9. Completarea fişei de monitorizare a elevului
Pe parcursul derulării proiectului
Condiţii de redactare a proiectului : Numărul de pagini: cel puţin 15 pagini, fără anexe; Structura proiectului:
- tema proiectului- cuprinsul - argumentul lucrării- conţinutul propriu – zis- bibliografie- anexe
III. Soluţiile exerciţiilor propuseExerciţiul 3.1 – U.22 C.1 – Rolul speciilor forestiere în arboret
4444
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Exerciţiul 3.2 – U.22 C.1 - Scheme şi dispozitive de împădurire
4545
Nr. crt. Specii forestiere
Rolul speciei forestiere în arboret şi zona de
vegetaţie unde îndeplineşte rolul
respectiv
1. Molid, specie principală de bază în zona de munte
2. Laricele, specie principală de amestec
3.Pinul silvestru, specie peincipală de bază în regiunea de deal
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Nr. crt. Tip de pădure Tip de
staţiuneCompoziţia
de împădurire
Scheme şi desimi de plantare
1. Făget montan cu Luzula luzuloides – 415.1 4311 7FA3MO 5000
2,0x1,0
2. Gorunet de stâncărie calcaroasă (i-m) – 517.1
5112a 7GO2FA1JU 67001,5x1,0
3. Făget cu Carex pilosa (m) 5233 6FA2MO1Pa.m.
50002,0x1,0
4646
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Exerciţiul 3.3 – U.22 C.4 – Estimarea cantitativă şi calitativă a materialului lemnos extras la curăţiri
Pentru o suprafaţă de 6,4 ha corespunzătoare unei parcele pe care s-au amplasat şase suprafeţe de probă cu dimensiunea de 400 m2 fiecare, să se determine prin metoda analitică, cantitatea de material lemnos ce trebuie extras la curărţiri , în m3 .
Piaţa numărul Suprafaţa( m2 ) Metri steri
Din careDiverse
răşinoaseDiverse
tari7. 400 4,4 3,0 1,48. 400 3,2 0,8 2,49. 400 3,9 2,0 1,9
10. 400 4,8 2,5 2,311. 400 5,0 3,1 1,912. 400 4,6 2,0 2,6TOTAL 2400 25,9 13,4 12,5
Volum pe ha :- total = 108 mst = 5,6 m3
- din care , D.R. = 56 mst. = 5,6 m3
D.T. = 52 mst. = 5,2 m3
Volum pe suprafaţă totală ( 6,4 ha)- total APV = 69 m3
- din care D.R. = 36 m3
D.T. = 33 m3
4. Model de elaborare a unui proiect de împădurire
4747
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Tema de proiect :O suprafaţă de teren de 3,5 ha, din ua 36A, UP II Dolheşti, Ocolul
Silvic Dolhasca, a fost parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din
diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o zonă compact,
întinsă în timpul scurs de la terminarea exploatării, este necesară
intervenţia cu lucrări de împădurire pe cele 3,5 ha.
Să se găsească soluţia optimă de împădurire a acestei suprafeţe,
ţinând cont de condiţiile staţionale şi de tipul natural fundamental de
pădure şi să se parcurgă toate etapele necesare procesului de împădurire
pe cale artificială.
CUPRINS
A. PIESE SCRISE 4848
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Capitolul I: Descrierea generală a UP
1.1. Situaţia geografică şi administrativă
1.3. Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief
1.4. Consideraţii climatice asupra zonei
1.4.1. Valori climatice
1.4.2. Regimul hidric
1.4.3. Regimul Eolian
1.5. Zona şi etajul de vegetaţie
1.6. Tipuri genetice de soluri
1.7. Tipuri de staţiuni
1.8. Formaţiuni şi tipuri de pădure
1.9. Structura fondului de producţie
1.10. Starea fitosanitară a pădurii
Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împădurit2.1. Consideraţii asupra necesităţii şi oportunităţii lucrărilor de împădurire
2.2. Descrierea suprafeţei de împădurit
2.2.1. Descrierea staţională a suprafeţei de împădurit
2.2.2. Caracteristicile fostului arboret
2.3. Oportunitatea şi urgenţa lucrărilor
2.4. Consideraţii asupra categoriilor de lucrări
Capitolul III: Studiul Staţiunii şi a vegetaţiei3.1.Scopul şi necesitatea acestui studiu
3.2. Studiul staţiunii
3.2.1. Elemente de situaţie privind constituirea U.S.
3.2.2. Principalele valori climatice locale
3.2.3.Descrierea tipurilor de sol
3.2.4. Tipuri de staţiune
3.3. Studiul vegetaţiei
3.3.1. Vegetaţia arborescentă
3.3.2. Situaţia şi starea seminţişului natural
3.3.3. Pătura erbacee
4949
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
3.3.4. Tipul de pădure
3.4.Diagnoza staţională
3.5. Fişa unităţii staţionale
Capitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilorforestiere4.1. Consideraţii generale privind alegerea şi asocierea speciilor forestiere
4.1.1. Condiţii privind asocierea speciilor pentru împădurire
4.2. Formula şi compoziţia de împădurire
4.3. Schema de împădurire
Capitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire 5.1. Pregătire terenului pentru împădurire
5.1.1. Strângerea resturilor de exploatare
5.1.2. Înlăturarea vegetaţiei lemnoase
5.1.3. Înlăturarea vegetaţiei erbacee
5.1.4. Scoaterea , transportul şi depozitarea cioatelor
5.1.5. Eliminarea excesului de apă
5.2. Prelucrarea solului
5.2.1. Lucrări de prelucrare a solului
5.2.2. Prelucrarea parţială şi totală a solului
5.2.3. Particularităţi ale modului de prelucrare a solului în diverse zone şi condiţii
staţionale
5.2.4. Lucrări de ameliorare a solului
Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire 6.1. Consideraţii generale privind materialul de reproducere şi folosirea lui
6.2. Materialul de împădurire şi pregătirea lui
6.2.1. Categoriile de puieţi forestieri şi utilizarea lor 6.2.2. Calitatea puieţilor forestieri6.2.3. Certificatul de provenienţă a puieţilor şi buletinul de liberă circulaţie 6.2.4. Pregătirea puieţilor pentru plantare
Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere 7.1. Metoda de împădurire
7.2. Tehnica de instalare a culturilor
5050
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
7.3. Întreţinerea culturilor forestiere până la reuşita definitivă
Capitolul VIII:Programarea şi organizarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiere8.1. Programarea lucrărilor de împădurit
8.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)
8.2. Organizarea lucrărilor de împădurire
8.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric
Capitolul IX: Programarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivă9.1. Programarea lucrărilor de întreţinere
9.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)
9.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere
9.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric
Capitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silvice
B. PIESE DESENATE
1. Schema de împădurire pe format A4
Argumentul lucrării
5151
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Suprafaţa care face obiectul acestui studiu este o porţiune neregenerată de 3,5
ha, parte din ua 36A din UP II Dolheşti, parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din
diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o mare zonă compactă în timpul
scurs de la terminarea exploatării, a fost necesară intervenirea cu lucrări de
împădurire pe 3,5 ha.
Formula de regenerare aleasă este 6St4Pam, datorită valorii mari culturale şi
economice a speciilor respective şi datorită adaptării bune la condiţiile staţionale.
Deoarece seminţişul instalat este de proastă calitate şi din specii a căror participare nu
o dorim în viitorul arboret, această formulă de regenerare devine şi formulă de
împădurire.
Se propune ca soluţie tehnică împădurirea în vetre, cu puieţi de talie mică cu
rădăcini nude, în gropi de 30x30x30 cm, în schema de 1,0x1,5m, cu 6670 puieţi la ha,
în dispozitiv regulat (dreptunghi) cu posibilitatea adaptării acestui dispozitiv la
neregularităţile terenului.
Deoarece solul nu a avut timp să se înţelenească nu s-a propus pregătirea
terenului şi solului, această categorie de lucrări fiind o mare consumatoare de resurse
financiare. Dealtfel, plantarea se va face în vetre de 0,60/0,80 cm, sperându-se astfel
şi recuperarea unei eventuale regenerări naturale întârziate.
Pentru recuperarea pierderilor care apar inevitabil în cursul procesului de
adaptare la mediul de creştere s-au propus completări pe 15% din suprafaţă în primul
an şi de 12% în anul al doilea, cu formula de regenerare iniţială.
Pentru asigurarea de condiţii bune de dezvoltare s-au propus o suită de lucrări
de întreţinere care să elimine concurenţa buruienilor, mai ales în anii mici, dar care să
nu mărească foarte tare preţul unitar al regenerării: două mobilizări în anul I, o
revizuire, 2 mobilizări şi o descopleşire în anul doi şi o mobilizare şi o descopleşire în
anul III. Această schemă de lucrări va putea fi adaptată la condiţiile climatice din anul
respectiv.
Capitolul I: Descrierea generală a unităţii de producţie
1.1 Situaţia geografică şi administrativă
5252
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
U.P.II Dolheşti face parte din O.S. Dolhasca, aparţinând Direcţiei Silvice
Suceava. Teritorial pădurile din U.P. II Dolheşti sunt situate pe raza comunelor
Dolheşti, Dolhasca şi Preoteşti din Judeţul Suceava. Suprafaţa U.P. II Dolheşti este
de 2809,6 ha.
În tabelul următor sunt prezentate limitele şi vecinătăţile U.P. II Dolheşti :
NR.Crt.
Puncte cardinale Vecinătăţi LimiteFelul şi denumirea lor
1 N U.P.III Liteni Culmea Pleşa2 E U.P. IV Zăvoaiele Siretului D.J.208 A Dolhasca- Suceava
3 SU.P. I Probota
O.S. Paşcani
D.J. Dolhasca-Fălticeni,Culmea, piciorul lcăprărieiLimită parcelară deschisă
4 V O.S. Fălticeni
Pârâul Palanca, linieConvenţionalăD.C. Arghira ; D.J. Dolhasca- Fălticeni;
Limitele U.P. II Dolheşti sunt bine conturate şi evidenţiate iar stabilitatea lor este
de durată. Hotarele sunt materializate prin linii deschise, marcaje cu vopsea roşie,
borne şi pe alocuri cu şanţuri de pământ.
1.3 Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief
În cea ce priveşte geomorfologia, zona luată în studiu se caracterizează prin
prezenţa unor culmi largi amintind de aspectul unor terase superioare. În apropierea
confluenţei Sucevei şi Şomuzul Mare cu Siretul sunt frecvente platourile şi culmile cu
înclinare foarte slabă. În celelalte zone culmile se îngustează având în acelaşi timp şi
o fragmentare dominant colinară.
Majoritatea pădurilor O.S. Dolhasca sunt situate pe versanţi şi platouri înalte,
către obârşia pâraielor spre cumpenele bazinelor hidrografice. În lungul râurilor Siret şi
Suceava apare tipul de relief caracterizat prin câmpii aluviale de luncă inundabile cu
bălţi, mlaştini, despletiri de braţe şi cursuri părăsite.
În urma proceselor geomorfologice actuale şi de degradare a terenurilor, se
întâlnesc, pe suprafeţe foarte mici şi dispuse insular, alunecări de teren în valuri sau în
brazde.
Formele de relief cele mai frecvente sunt versanţii cu înclinare uşoară şi
moderată, rareori întâlnindu-se cu înclinare repede.
5353
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Pădurile de pe raza O.S. Dolhasca sunt situate din punct de vedere altitudinal
între 200 m (Zăvoaiele Siretului) şi 540 m (U.P. V Dolhasca). Altitudinea medie şi
predominantă este între 300 şi 350 m.
În raza O.S. Dolhasca se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu determinate de
orientarea pâraielor secundare. Expoziţia generală este cea sudică, determinată de
direcţia de curgere a Râului Siret, dar se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu.
Formaţiunile geologice din această zonă sunt de vârstă neozoică şi anume din
miocen. Ele s-au format în sarmaţian, etajul volhinian şi bessarabian. Formaţiunile din
volhinian, care ocupă cea mai mare prte din suprafaţă, sunt constituite din marne
cenuşii în alternanţă cu marne nisipoase şi calcaroase. Ele formează straturi groase
de 100-400 m şi uneori se găsesc intercalate cu gresiile calcaroase care au aspect
oolitic fin.
Formaţiunile din bessarabian sunt constituite din intercalaţii de marne şi argile
marnoase, nisipuri, pietrişuri şi calcare oolitice bogat fosilifere. Ele sunt frecvent
întâlnite spre partea de sud a ocolului, în apropierea O.S. Paşcani.
Majoritatea formaţiunilor sunt fragmentări mai mari din vechi depozite
sedimentare de natură calcaroasă.
Roca de solificare este foarte apropiată de structura formaţiunilor geologice din
zona din care a rezultat prin procese de dezagregare, suprafaţa influenţa factorilor
fizici şi a mişcărilor tectonice. Se poate aprecia că roca de solificare din zonă este mai
puţin variată, de aceea şi solurile sunt puţin variate.
Unele caracteristici specifice ale rocilor au determinat şi unele particularităţi
specifice ale solului. Astfel rocile fiind în cea mai mare parte bazice sau intermediare,
au generat soluri cu aciditate redusă. Cele cu grad mai mare de aciditate sunt formate
pe nisipuri şi pietrişuri, iar cele formate pe marne au specific prezenţa fenomenului de
pseudogleizare. Rocile de solificare fiind fără duritate, au determinat formarea unor
soluri profunde cu slab conţinut de schelet.
În lungul văii Siretului şi a Sucevei, roca de solificare este nisipul aluvial, fiind
dispus la adâncimi diferite în funcţie de depărtarea de râu şi în straturi de grosimi
variabile.
Frecvenţa straturilor de nisip alternează cu unele orizonturi de solificare în a
căror compoziţie intră pământul fin, cu procesul de solificare puţin evoluat.
Această stratificare este modificată periodic de inundaţii.
1.4 Consideraţii climatice asupra zonei1.4.1. Valori climatice
5454
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
După “Monografia Geografică a RPR” teritoriul Ocolului Silvic Dolhasca se
încadrează în ţinutul climatic al Podişului Deluros al Moldovei, în sectorul de provincie
cu climă continentală de dealuri împădurite din subdistrictul nordic (II BP.1).
Parametri microclimatici din raza Ocolului Silvic Dolhasca sunt următorii: Temperatura aerului – medii lunare şi media anuală
Luna I
LunaII
Luna III
LunaIV
LunaV
LunaVI
LunaVII
LunaVIII
LunaIX
LunaX
LunaXI
LunaXII
An
-5,2 -3,0 1,2 9,2 13,7 16,9 18,1 17,5 13,6 8,2 3,6 -2,3 7,5
Amplitudinea temperaturii medii anuale: 23,3 C
Temperatura maximă absolută: 35,5 C
Temperatura minimă absolută: -31,8 C
Temperatura medie pe anotimpuri:
Primăvara Vara Toamna Iarna
7,7 C 17,5 C 8,5 C -3,5 C
Media temperaturii în sezonul de
vegetaţie:
Începutul perioadei de vegetaţie:
Sfârşitul perioadei de vegetaţie:
Durata medie a perioadei de
vegetaţie:
Data medie a primului îngheţ:
Data medie a ultimului îngheţ:
14,7°C
23 aprilie
5 octombrie
166 zile
10 octombire
28 aprilie
Precipitaţii atmosferice, medii lunare (mm):
Luna I
LunaII
Luna III
LunaIV
LunaV
LunaVI
LunaVII
LunaVIII
LunaIX
LunaX
LunaXI
LunaXII
An
22 23 27 51 81 109 99 69 47 31 30 22 611
5555
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Primăvara 159
mm
Vara 277
mm
Toamna 108
mm
Iarna 67
mm
Pe sezon de vegetaţie 456
mm
Umezeala relativă a aerului (medii trimestriale şi anuale):
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual88 68 72 80 77
Numărul anual de zile cu ninsoare:
25
Numărul anual de zile cu strat de zăpadă
64
Frecvenţa medie a vântului (%) şi viteza medie (m/s) pe luni şi anuală:
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An
Frecvenţa 21 27 22 21 28 31 25 27 21 17 16 17 21
Viteza m/s 18,4 19,3 16,9 17,7 16,1 14,5 15,8 12,8 13,9 14,9 15,6 16,316,0
Indicele anual de ariditate are valoarea 35,0 şi indică faptul că
zona este favorabilă vegetaţiei forestiere, existând un relativ excedent
de apă în sol din precipitaţii faţă de evapotranspiraţia potenţială. Pe
anotimpuri se constată un mic deficit de apă în sol numai în sezonul
de toamnă.
1.4.2. Regimul hidric
5656
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Teritoriul Ocolul Silvic Dolhasca se află în bazinul râului Siret şi, o
mică parte, în cel al Sucevei. Pe partea dreaptă, Siretul primeşte
pâraiele Şomuzul Mare şi Şomuzul Mic, care colectează pâraie mai
mici precum Valea Poienii, Platoniţa, Diudiu şi Velniţa. Din punct de
vedere hidrologic teritoriul Ocolul Silvic Dolhasca se încadrează în
regiunea hidrologică IIA1 – zona dealurilor şi podişului Moldovei.
Apa freatică de pe cuprinsul ocolului se află de regulă la
adâncimi de 3-15m pentru restul ocolului şi în jur de 1 m în Lunca
Siretului, lucru care creează condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării
în bune condiţii a vegetaţiei forestiere.
1.4.3. Regimul Eolian
Frecvenţa anuală a vânturilor denotă o predominare
accentuată a circulaţiei aerului dinspre N, NV şi NE şi mai limitat de la
S şi SE. Viteza vânturilor atinge valori mari în special iarna în timpul
deplasărilor maselor de aer rece din regiunea anticiclonului siberian.
Vara, toamna şi primăvara pe versanţii cu orientare estică şi sud-
estică, deplasarea aerului dinspre V şi NV generează o nuanţă
climatică de tip fohnal, situaţie în care se produc creşteri locale ale
temperaturii aerului.
Regimul eolian este necesar de urmărit numai în măsura în
care poate produce daune fondului forestier.
Deoarece compoziţia pe ocol este formată din specii cu grad
ridicat de rezistenţă la acţiunea vântului, nu se pune problema
apariţiei doborîturilor de vânt, dar în unele cazuri vântul rupe ramuri
uscate şi trunchiuri cu putregai, devenind pe această cale mijloc de
igienizare.
1.5 Zona şi etajul de vegetaţie
UP II Dolheşti este încadrată în regiunea colinelor înalte, şi mai
puţin a celor mijlocii, din dreapta râului Siret, în etajul fitoclimatic
5757
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
F.D.3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete,
caracterizat prin preponderenţa în suprafaţă a tipurilor de staţiuni de
făgete de dealuri şi, în special, a făgetelor de bonitate superioară.
După zonarea latitudinală a vegetaţiei pădurile Ocolului Silvic
Dolhasca se află zona silvostepei, subzona pădurilor de stejari
mezofili, iar după zonarea altitudinală în etajul nemoral, subetajul
pădurilor de fag şi amestec de fag cu răşinoase (cf. Geografia
României, Editura Academiei, 1983).
UP II Dolheşti este încadrată în regiunea colinelor înalte, şi mai
puţin a celor mijlocii, din dreapta râului Siret, în etajul fitoclimatic
F.D.3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete,
caracterizat prin preponderenţa în suprafaţă a tipurilor de staţiuni de
făgete de dealuri şi, în special, a făgetelor de bonitate superioară.
După zonarea latitudinală a vegetaţiei pădurile Ocolului Silvic
Dolhasca se află zona silvostepei, subzona pădurilor de stejari
mezofili iar după zonarea altitudinală în etajul nemoral, subetajul
pădurilor de fag şi amestec de fag cu răşinoase.
1.6 Tipuri genetice de soluri
Pentru determinarea caracteristicilor silvoproductive ale solului şi
stabilirea cât mai corectă a tipurilor de staţiuni, în U.P. II Dolheşti s-au
făcut cercetări staţionale la scară mare. Substratul geologic constituie
unul dintre cei mai importanţi factori pedogenetici, care îşi pun
amprenta asupra întregii evoluţii a solului.
În tabelul următor sunt redate tipurile de sol, succesiunea
orizonturilor, suprafaţa şi procentul în care ele se găsesc în U.P. II
Dolheşti:
Clasa deSoluri
Tipul de solSubtipul
de solCod
Suprafaţa
ha %
Argiluvisoluri BrunArgiloiluvial
Pseudorendzinic 2205 35,5 1
TOTAL - 35,5 1
Brun luvic Tipic 2401 618,3 25
Litic 2405 0,3 -
5858
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Gleizat 2406 0,2 -
Pseudogleizat 2407 565,4 22
TOTAL - 1184,2 47
CambisoluriBrun
eumezobazic
Tipic 3101 1113,7 44
Molic 3102 6,3 -
Pseudorendzinic 3105 165,5 7
Pseudogleizat 3109 11,4 1
TOTAL - 1296,9 52
Total U.P. II Dolheşti 2516,6 100
Terenuri afectate (fără tip de sol)-37,6 ha
Clasa cambisoluri este prezentă numai prin soluri brune
mezobazice şi reprezentată mai ales prin subtipul tipic pe versanţii
bine drenaţi intern.
Alcătuirea profilului este de tipul Ao-Bv-C. Orizontul Ao este
destul de gros de 15-35 cm de culoare brună, brună-închis. Orizontul
Bv este gros şi foarete gros trecând adesea de 100-120 cm şi are
culoarea brun deschis gălbui.
Textura este în cea mai mare parte mijlocie, iar structura slab
moderat dezvoltată, grăunţoasă sau prismatică în Bv. Conţinutul în
humus este de 1,6-5%, uneori ajungând până la 8%, deci cu o
rezervă destul de mare.
Gradul de saturaţie în baze ia valori între 61-90 %, iar reacţia
solului ia valori de la slab acide la neutre. Aprovizionarea cu
substanţe nutritive este în general foarte bună. Forma gleizată este
întâlnită în zonele cu pante foarte mici, drenajul nefiind activ.
Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin solurile brune luvice,
care apar şi ele pe suprafeţe însemnate intercalându-se cu cele brune
mezobazice în special pe versanţii superiori şi însoriţi pe roci mai
puţin acide, sub vegetaţie de cvercinee sau cvercinee cu fag. Marea
majoritate a acestora sunt sub formă tipică sau pseudogleizată.
Existenţa unui orizont argiloiluvial puţin permeabil în profilul solurilor
brune luvice îngreunează drenajul intern al solului, astfel că mari
suprafeţe prezintă fenomene de pseudogleizare la nivelul orizontului
Bt. Sunt soluri care au de regulă o diferenţiere clară argiloeluvială şi
argiloiluvială. Gradul de podzolire este moderat datorită faptului că
5959
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
textura materialului parental este fină. Conţinutul de humus variază în
limite similare cu cele de la brune mezobazice.
Reacţia solului este acidă (pH 4,6-6,2), iar capacitatea totală de
schimb cationic are valori moderete în orizontul A, scada mult în El şi
apoi creşte în Bt.
Mare parte din acestea sunt mezobazice ( cu gradul de saturaţie
în baze sub 75 % ). Deşi au o structură mijlocie, regimul aero-hidric
este defectuos (datorită diferenţei texturii pe profil), cea ce face ca
bonitatea acestora să fie puţin inferioară solurilor brune mezobazice.
1.7 Tipuri de staţiuni
În funcţie de bonitatea staţiunii, care reprezintă calitatea
componentelor acesteia şi a complexului de interacţiuni ale factorilor
ecologici din cadrul unui teritoriu, tipurile de staţiune de bonitate
superioară se găsesc în proporţie de 60%, iar cele de bonitate
mijlocie în proporţie de 40%.
În tabelul următor sunt redate tipurile de staţiuni specifice U.P. II Dolheşti:
NrCrt
Cadrultipului
destaţiune
Diagnoza tipuluide staţiune
SuprafaţaCategorii
de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
1 5.1.5.2Deluros de gorunete Pm, brun slab –
mediu podzolit, edafic mijlociu105,1 4 - 105,1 -
2 5.1.5.3.Deluros de gorunete Ps,brun edafic
mare, cu Asarum Stellaria49,0 2 49,0 - -
3 5.2.3.3.Deluros de făgete Pm. Podzolit-
pseudogleizat edafic mijlociu, cu Carex Pilosa
495,6 20 - 495,6 -
4 5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, Brun edafic 98,30 4 - 98,3 -
6060
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
mijlociu, cu Asperula Asarum
5 5.2.4.3.Deluros de făgete Ps, brun edafic
mare cu Asperula Asarum1771,3 70 1771,3 - -
Total etaj- FD3 (deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete)
2519,3 100 1820,3 699,0 -
Total U.P. II Dolheşti% 2519,3 100 1820,3 699,0 -
% 100 - 72 28 -
1.8 Formaţiuni şi tipuri de pădure
Principalele tipuri de pădure identificate în U.P. II Dolheşti sunt
următoarele:
4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate
superioară
4.2.2.1. Făget cu Carex Pilosa de productivitate mijlocie
4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate
superioară este cel mai răspândit tip de pădure, fiind identificat pe
59% din 0suprafaţa U.P. II Dolheşti în arborete natural fundamentale
(1669,8 ha – 60%), arborete parţial derivate (38 ha –2%) total
derivate 7,3 ha –1%) şi artificiale (264,2 ha –17%).
4.2.2.1. Făget cu Carex Pilosa de productivitate mijlocie a
fost identificat pe 20% din suprafaţa U.P. II Dolheşti, în arborete
natural fundamentale (326,6 ha –67%), parţial derivate (5,1ha –1%),
total derivate (31,1ha –6%) şi artificiale (128,5ha-26%).
1.9 Structura fondului de producţie
Structura actuală a fondului forestier evidenţiază un indice ridicat
de utilizare 99% din suprafaţa U.P. fiind afectată vegetaţia forestieră
şi 1% terenurilor afectate gospodăririi silvice.
În tabelul următor se evidenţiază elementele de caracterizare a
fondului forestier:
6161
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
SUP SpeciaSuprafaţa
ha
Categorii de productivitate
I II III IV V
A
FA 1593,1 9,3 1117,1 458,5 8,2 -
CA 346,4 - 83,1 247,9 15,4 -
ST 140,2 - 12,6 99,7 27,1 0,8
GO 110,0 - 99,6 8,9 1,5 -
MO 78,9 - 58,4 17,8 2,7 -
PAM 33,0 - 14,3 13,6 4,8 0,3
DT 140,0 - 44,3 82,4 14,2 -
DM 14,1 - 2,6 10,6 0,9 -
TOTAL 2455,7 9,3 1432,0 938,5 74,8 1,1
K
FA 23,9 - 23,9 - - -
GA 5,0 - 5,0 - - -
DT 0,1 - - 0,1 - -
TOTAL 29,0 - 28,9 0,1 - -
M
SC 18,7 - 11,3 4,0 3,4 -
FA 1,5 - 1,5 - - -
PLT 0,9 - - - 0,9 -
CA 0,6 - - 0,6 - -
DT 1,2 - 1,2 - - -
TOTAL 22,9 - 14,0 4,6 4,3 -
TOTAL UP 2507,6 9,3 1474,9 943,2 79,1 1,1
1.10 Starea fitosanitară a pădurii
Starea de sănătate a pădurilor este bună, în sensul că nu s-au
semnalat atacuri de insecte şi boli criptogamice cu caracter de
calamitate.
În ultima perioadă de timp se înregistrează fenomene de uscare,
în special la stejar şi gorun, de intensităţi diferite, mai puternice în
arboretele de vârste intermediare (20-60 de ani); uscarea se produce
începând de la vârful arborelui, extinzându-se apoi spre coroană şi
trunchi. Toate aceste arborete sunt încadrate în gradul I de uscare şi
numai rar şi izolat apar uscări de gradul II.
Arboretele la care uscarea avansează, dacă nu sunt
exploatabile, se vor parcurge cu lucrări de îngrijire şi se va introduce
6262
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
subetaj; se va proceda la împădurirea tuturor golurilor create şi
îngrijirea seminţişurilor naturale, unde există.
Seminţişurile de cvercinee pot fi expuse atacurilor de intensitate slabă cu Oidium, iar în arboretele mature, speciile de cotari (Tortrix, Erannis) pot favoriza uscarea. Astfel de atacuri au fost mai intense în trecut (de exemplu în 1972), dar în prezent nu sunt semnalate astfel de fenomene. Pentru a evita înmulţirea dăunătorilor este necesară executarea ori de câte ori este necesar a lucrărilor de igienizare a pădurii, extrăgându-se arborii rupţi şi cei uscaţi.
6363
Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împădurit
2.1. Consideraţii asupra necesităţii şi oportunităţii lucrărilor de împădurire (ua 36A)
Lucrările de împădurire se efectuiază în scopul redării în circuitul productiv a unor
suprafeţe despădurite şi neregenerate (cazul suprafeţei din ua 36A), total sau parţial, pe
cale naturală, pentru crearea pădurilor în unele suprafeţe unde acestea nu au existat
anterior, precum şi pentru creşterea productivităţii pădurilor prin introducerea unor specii
repede crescătoare şi de mare productivitate şi importanţă ecnomică.
Prin lucrările de împădurire trebuie să se urmărească aspectul ecomomic de
perspectivă, adică orientarea împăduririlor în aşa fel încât să se obţină randament maxim
din toate punctele de vedere cu o investiţie minimă. Pentru folosirea cât mai raţională a
potenţialului productiv al fondului forestier este necesar ca pe fiecare suprafaţă destinată
pădurii să se instaleze vegetaţia lemnoasă cea mai corespunzătoare
2.2. Descrierea suprafeţei de împădurit
Suprafaţa care urmează a se împăduri este de 3,5 ha şi este situată în unitatea
amenajistică (ua) 36A din cadrul U.P.II Dolheşti.
Această unitate are o suprafaţă de 19,2 ha din care 15,7 ha sunt regenerate natural
care are următoarea compoziţie 8FA 2Ca. Pe suprafaţa care urmează a fi împădurită nu s-
a instalat seminţiş pe cale naturală, ori dacă acesta a existat, a fost distrus sau vătămat
prin lucrările de exploatare a masei lemnoase, într-un procent ce nu a depăşit limitele
admise prin Instrucţiunile de exploatare (Instr.572/91). Cele 3,5 ha ce urmează a se
împăduri sunt grupate, formând o singură suprafaţă în partea din aval a unităţii
amenajistice.
2.2.1. Descrierea staţională a suprafeţei de împăduritl
Din punct de vedere staţional, în cadrul ua 36A întâlnim următorul tip de staţiune;
5.2.4.3. Deluros de făgete de productivitate superioară, brun edafic mare; cu Asperula
Asarum (FD3 ,fa ,Ps,TIV-V, H4, Ue3-2). Soluri brune luvice şi eumezobazice, cu humus de tip
mull. Cu orizont superior intens humifer, morfologic şi fiziologic profunde, fără schelet, cu
drenaj bun, apa acesibilă permanent, eutrofice şi megatrofice, aeraţie bună.
Bonitatea este superioară pentru făgete de deal pure sau cu paltin, carpen, cireş.
2.3. Oportunitatea şi urgenţa lucrărilor
În această parcelă, din cele constatate cu ocazia controlului anual al regenerărilor
etapa I, s-a constatat că pe suprafaţa de 3,5 ha nu s-a instalat seminţiş pe cale naturală
fiind necesare executarea de lucrări de împădurire.
2.4. Consideraţii asupra categoriilor de lucrări
Împăduririle sunt lucrări ce au drept scop instalarea culturilor forestiere atât pe
terenuri pe care pădurea nu a existat cât şi în cazul reinstalării pădurii pe cale artificială
pe terenurile de curând despădurite ( reîmpăduriri). Reîmpădurirea reprezintă acţiunea de
reinstalare pe cale artificială a pădurii pe terenuri descoperite ale căror soluri si-au păstrat
în general însuşirile favorabile vegetaţiei forestiere.
Vegetaţia forestieră în cazul suprafeţei din u.a. 36 A, ce face tema prezentului
proiect, se va instala pe cale artificială, prin plantare.
Capitolul III: Studiul staţiunii şi a vegetaţiei
1.2. Studiul staţiuniiArboretele din U.P. II Dolheşti se întind în zona colinară situată în partea de nord
culmea Pleşa la est D.J. 208 A, la sud Culmea Piciorul căprăriei iar la vest pârâul Palanca.
Altitudinal pădurile acoperă fâşia dintre 200 şi 540 m altitudine maximă în u.a. 27A.
Caracteristicile regimului termic sunt următoarele:
Temperatura medie anuală: 7,5gr C
Durata medie a sezonului de vegetaţie:166 zile, începutul fiind în jurul datei de 23
aprilie, iar sfârşitul în jurul datei de 5
octombrie
Data medie a primului îngheţ: 10 octombrie
Data medie a ultimului îngheţ: 28 aprilie
Valorile menţionate sunt valori medii, ele variind în funcţie de altitudine şi expoziţie.
Tipul de sol întâlnit în cadrul U.P. II Dolheşti u.a. 36A este cel de tip Brun
eumezobazic tipic. Succesiunea orizonturilor pe profil este: Ao-Bv-C, este acid la slab acid
cu pH=4.2-6.8, moderat la intens humifer, mezobazic la eubazic, mijlociu la foarte bine
aprovizionat în azot total cu textură luto-nisipoasă la lutoasă. Bonitatea este mijlocie
pentru gorun, stejar şi carpen şi superioară pentru fag.
Compoziţia ţel se recomandă a fi 8Fa2Go pe expoziţii însorite şi 10 Fa pe cele
umbrite. Este subtipul cel mai răspândit, fiind identificat pe 44% din suprafaţa U.P. în
trupurile de pădure Corniş, Boura şi muncel.
Tipul de staţiune este 5.2.4.3. Deluros de făgete Bs, brun edafic mare, cu Asperula
Asarum: FD3,fa Bs T IV-V HIV Ue 3-2
1.3. Studiul vegetaţiei
După cum reiese din situaţiile prezentate, pădurile U.P. II Dolheşti sunt situate la
altitudini mici şi mijlocii, cu pante uşoare până la moderate, marea majoritate fiind
amplasate pe expoziţii însorite şi parţial însorite, cu fenomene de eroziune pe aproximativ
4% din suprafaţă. Aceste condiţii în strânsă corelare cu tipurile de sol au condus la
formarea tipurilor de staţiuni de bonitate superioară (70%) şi bonitate mijlocie (30%) fapt
ce a determinat menţinerea arboretelor. S-au creat arborete pure sau practic pure de
gorun şi stejar, fapt ce a condus la scăderea arboretelor naturale, arboretele artificiale
neînregistrând sporurile de productivitate şi calitate propuse. De asemenea, au fost create
şi o serie de molidişuri pure în afara arealului, în scopul obţinerii de lemn de celuloză, fapt
ce a condus în unele locuri la degradarea terenului şi înrăutăţirea condiţiilor de regenerare
prin faptul că prin descoperirea solului, acesta s-a încălzit în mod excesiv pârlind puieţii de
molid pe expoziţii însorite. Aceste arborete constituie în viitor o zonă predispusă la
eroziune datorită faptului că atât solul cât şi substratul litologic sunt foarte vulnerabile în
eroziune când nu sunt acoperite de vegetaţie.
Pădurea este de tipul 4.2.1.1. făget de deal cu floră de mull de productivitate
superioară.
3.5. Fişa unităţii staţionale
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILORDIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVAOCOLUL SILVIC DOLHASCA
FIŞA UNITĂŢII STAŢIONALE( ÎMPĂDURIRI)
1. U.P. II Dolheşti2. u.a. 36 A3. Suprafaţa (ha) u.a. 19,24. Suprafaţa (ha) U.S. 3,5 5. Grupa ecologică XXIII A6. Natura lucrării de împădurire:
Completări ale regenerării naturale7. Forma de relief versant ondulat8. Altitudinea 350-400 m9. Înclinarea 15 g 10. Expoziţia est 11. Valori climatice:Temp. Med. 7,5g
Temp. Minimă –5,2 g Temp max. +18,1gPrim. îngheţ 10 X Ultim îngheţ 28 IV
12. Tipul de sol 3101; Profunzime mijlociu profund; Textura mijlocie; Structura glomerulară; Schelet slab scheletic; Compactitate moderat; Eroziunea lipsă; Umiditate normală
13. Starea arboretului: Compoziţie 9 Fa 1 Ca; Consistenţa 0,6; Litiera lipsă; Productivitatea superioară; Starea de vegetaţie bună; Flora indicatoare Asperula Asarum; Tipul natural fundamental de pădure 4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull de productivitate superioară
14. Diagnoza staţională 5.2.4.3. Deluros de făgete Bs, Brun edafic mare cu Asperula Asarum
15. Ţelul social economic producţie şi protecţie 16. Compoziţia ţel 8 Fa 1St 1 Dt17. Compoziţia de regenerare 8Fa 2Ca18. Propuneri de lucrări:
Pregătirea terenului şi a solului Curăţirea terenului de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă
Lucrări de ameliorare fără Metoda de regenerare plantare Compoziţia de împădurire 6St 4 Pam Formula de împădurire 6St4Pam Schema de împădurire 1X1,5 Alte lucrări
revizuirea plantaţiei completări mobilizări ale solului
descopleşirea de specii ierboase
DATA, ÎNTOCMIT,
Capitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilor forestiere4.1.Consideraţii generale privind alegerea
Alegerea speciilor are o importanţă fundamentală în acţiunea de instalare a culturii
forestiere. Alegerea cu discernământ a speciilor în vederea ameliorării compoziţiei
arboretelor şi utilizării maxime a potenţialului productiv al staţiunii forestiere, asigură
sporirea sensibilă a producţiei de lemn şi a calităţii acestuia şi oferă pădurilor artificiale
mai multă supleţe de adaptare la cerinţele economiei. Alegerea judicioasă a speciilor
contribuie direct la realizarea unor culturi viabile cu stare de vegetaţie optimă, cât mai
corespunzătoare unui anumit scop, care defineşte caracterul lor funcţional.
În cadrul fiecărei subzone sau etaj de vegetaţie se va acorda prioritate speciilor
autohtone valoroase, verificate în condiţiile climato-edafice din ţara noastră.
La alegerea speciilor se va acorda atenţie factorilor limitativi. Alegerea nepotrivită
a unei specii, pe lângă faptul că nu va asigura valorificarea integrală a potenţialului
productiv al staţiunii, va conduce şi la obţinerea de arborete necorespunzătoare cu
valoare silvobiologică şi economică mai redusă.
Orice cultură trebuie să fie astfel concepută încât să îndeplinească complexul
funcţiilor de protecţie şi producţie, unele având rol principal şi altele rol secundar.
Pădurea cu rol principal de producţie, care deţine ponderea cea mai mare în fondul
forestier trebuie să asigure necesarul de lemn al economiei naţionale, chiar în condiţiile
unor cerinţe mereu crescătoare. Aşa cum se cunoaşte, lemnul – produs principal al
speciilor forestiere – fiind mai accesibil şi posedând o serie de însuşiri superioare a
devenit una din cele mai întrebuinţate materii prime ocupând un loc deosebit de
important în economia oricărei ţări.
Ca rezultat al cercetărilor efectuate s-a evidenţiat că indiferent de condiţiile
staţionale din punct de vedere silvicultural şi economic cea mai indicată alegere este
cea care conduce la realizarea de arborete amestecate. Arboretele amestecate asigură
protecţie şi contribuie substanţial la ameliorarea solului, asigurând condiţii optime de
vegetaţie şi producţie de lemn într-o sortimentaţie bogată şi variată.
Alegerea speciilor de viitor va trebui să asigure stabilitate ecologică a
ecosistemelor forestiere, creşterea productivităţii şi ameliorarea funcţiilor de protecţie,
diferenţial în raport cu rolul funcţional şi condiţiile naturale.
7070
4.2 Condiţii privind asocierea speciilor pentru împădurire
La instalarea artificială a vegetaţiei forestiere, alegerea speciilor lemnoase
constituie o problemă fundamentală de cea mai mare importanţă. Condiţiile privind
asocierea speciilor sunt: în primul rând vor fi speciile care cresc în mod natural în
subzona respectivă şi care sunt perfect adaptabile climatului local, dar se vor avea în
vedere şi speciile care realizează o creştere mai rapidă şi o producţie de masă
lemnoasă corespunzătoare cerinţelor economice naţionale.
Speciile trebuie să fie adaptabile la condiţiile staţionale ale locului de împădurit,
adică trebuie să cunoaştem condiţiile staţionale şi exigenţa respectivelor specii. O altă
condiţie este ca arborii să realizeze o creştere cât mai rapidă şi o producţie de masă
lemnoasă corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă şi producerea
materialului de împădurit şi instalarea culturilor să nu prezinte dificultăţi. Principalii
factori care determină alegerea speciilor pentru împădurit sunt: ţelul culturilor, însuşirile
biologice şi caracteristicile staţionale. În raport cu scopul urmărit, caracteristicile
mediului staţional şi însuşirile bioecologice ale speciilor folosite, o cultură forestieră
poate fi alcătuită din una sau mai multe specii lemnoase care definesc compoziţia
specifică a viitorului arboret. După numărul speciilor arborescente participante, o cultură
forestieră poate fi pură atunci când specia principală reprezintă 90 % sau este formată
dintr-o singură specie şi amestecată când este constituită din două sau mai multe
specii. Monocultura este uşor de realizat, instalat, condus, până la exploatabilitate,
permite un grad ridicat de mecanizare, dar are şi unele dezavantaje cum ar fi: valorifică
incomplet substanţele nutritive din sol şi nu ameliorează solul; există pericolul
calamităţilor şi se obţin producţii mici de biomasă. Culturile amestecate prezintă
următoarele avantaje: sunt mai productive, dau o sortimentaţie de lemn mai bogată,
ameliorează fertilitatea solului, exercită multiple funcţii de protecţie şi sunt mai
rezistente la adversităţi.
Exigenţele faţă de lumină, ritmul de creştere, forma şi mărimea coroanei, sistemul
de înrădăcinare determină relaţii inter-specifice, asocierea speciilor fără a ţine seama
de aceste relaţii poate avea ca efect umbrirea, înghesuirea, copleşirea şi chiar
eliminarea unor specii de către altele. În principiu speciile de umbră pot fi amestecate
cu cele de lumină dacă ultimele au un ritm de creştere mai rapid, iar speciile cu acelaşi
temperament, când au un ritm de creştere aproximativ egal. Se pot realiza diferite tipuri
de amestec. Amestecuri intime: speciile sunt uniform răspândite pe suprafaţa cultivată,
fiecare dintre acestea găsindu-se în imediata vecinătate a celorlalte. Necesită o îngrijire
7171
susţinută şi atentă pentru a se evita copleşirea sau eliminarea unor specii de către
altele. Amestecurile grupate: speciile se introduc într-o proporţie mai mică instalându-se
sub forma unor buchete, grupe sau pâlcuri. În amestecuri mixte, buchetele, grupele sau
pâlcurile sunt amplasate în masa unui amestec intim. Amestecurile în rânduri se
realizează atunci când rândurile formate din una sau mai multe specii alternează cu
rânduri compuse din alte specii. Amestecuri în benzi se realizează atunci când rândurile
constituite din aceleaşi specii sau din specii diferite se grupează în fâşii alterne.
4.3. Formula şi compoziţia de împădurire
Asortimentul de specii arborescente şi arbustive ce intră în alcătuirea unei culturi
forestiere este redată de formula de împădurire. Aceasta indică, prin simboluri, speciile
componente şi precizează procentul lor de participare la alcătuirea arboretului. În cazul
completărilor de regenerare naturală compoziţia iniţială a arboretului se numeşte
compoziţie de regenerare. Aici se introduc atât speciile regenerate natural cât şi cele
introduse artificial.
Formula de împădurit este: 6 St 4 Pam.
4.4. Schema de împădurire
Schema de împădurire adoptată trebuie astfel concepută şi realizată, încât prin
modul de amplasare a exemplarelor în teren să se asigure o bună dezvoltare a tuturor
speciilor prevăzute în compoziţia de împădurire urmărindu-se ca ele să-şi poată
îndeplini în condiţii optime funcţia care le revine. În acest scop, specia principală de
amestec se aşează grupat sau în benzi, în speciile de ajutor sau arbuştii se distribuie
cât mai uniform. Se recomandă ca la amplasarea schemelor de împădurit distanţa
dintre rândurile de puieţi să fie mai mare decât cea de pe rând, deoarece prezintă o
serie de avantaje: se realizează mai repede starea de masiv pe rândurile de puieţi, se
pot urmări şi executa mai uşor lucrările de îngrijire, se realizează încă de la instalare o
accesibilitate mai bună în arboret, astfel am recurs la distanţa de 1,5X1,0m deoarece
prezintă aceste avantaje.
Schema de împădurit la care s-a recurs în u.a 36 A din cadrul U.P. II Dolheşti este
prezentată în partea Piese desenate .
7272
Capitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire
5.1. Pregătire terenului pentru împădurire
Prin pregătirea terenului se urmăreşte să se asigure culturilor forestiere condiţii de
vegetaţie cât mai bune. Cunoscând faptul că vegetaţia forestieră pe orice teren de
împădurit este fundamental condiţionată de factorul edafic, accentul urmează să fie pus
pe pregătirea terenului. În general, instalarea culturilor forestiere se face în cele mai
variate condiţii staţionale şi anume: terenul poate fi descoperit, cu mai multe sau mai
puţine obstacole, sau respectivele obstacole să ocupe o suprafaţă importantă. Aceste
obstacole sunt cioate, resturi lemnoase, vegetaţie erbacee şi lemnoasă cu sau fără
schelet la suprafaţă. Toate aceste lucrări aferente pregătirii terenului, uneori deosebit de
importante şi necesare, cum ar fi de exemplu, înlăturarea vegetaţiei lemnoase şi
eventual a cioatelor prin defrişare, adunarea resturilor de exploatare, asanarea terenului
cu exces de umiditate prin intervenţii hidrotehnice, stabilizarea terenurilor puternic
înclinate şi expuse eroziunii prin executarea de terase simple sau consolidate prin
gărduleţe, banchete nu sunt decât lucrări cu caracter auxiliar, care se face în ultima
analiză pentru fixarea şi pregătirea solului.
5.2. Prelucrarea solului
Pregătirea solului pentru împăduriri se realizează prin două operaţii, prima fiind
desfundarea solului, iar cea de-a doua mărunţirea şi netezirea solului. În cazul solului
de pădure mai mult sau mai puţin afânat, cu textura uşoară sau mijlocie, slab sau deloc
înierbat, întâlnit în parchete recent exploatate, aceste operaţii se execută concomitent
cu plantarea. În cazul solurilor cu textură grea îndesate şi înţelenite lucrarea solului se
execută înainte de instalarea culturilor.
Lucrarea solului pe toată suprafaţa, în vederea instalării culturilor forestiere, se
recomandă unde terenul este înţelenit si permite desfundarea mecanizată, dar mai ales
în regiunea de câmpie unde factorul limitativ este apa, iar concurenţa buruienilor se
face mai mult simţită. O prelucrare pe toată suprafaţa este posibilă pe terenuri cu o
7373
pantă până la 10g accesibilă utilajelor cu condiţia ca arătura să fie executată pe curba
de nivel.
Pregătirea parţială a solului se face în cazul terenurilor cu o pantă de peste 10 g şi
pe terenuri cu obstacole. Prelucrarea solului se poate face în benzi, tăblii sau vetre.
Prelucrarea solului în benzi este determinată de înclinarea terenului, gradul de
înţelenire şi prezenţa obstacolelor fiind dispuse uniform şi orientate de-a lungul
terenului. Lăţimea benzilor variază între 0,5-1,0m iar distanţa şi lungimea dintre ele se
stabilesc în funcţie de pantă. Pe terenurile puternic înclinate şi expuse eroziunii,
prelucrarea solului se va face printr-o arătură într-o sigură parte. Pregătirea parţială a
solului în tăblii se execută cu unelte manuale şi constă în desfundarea solului pe
porţiuni de teren de formă pătrată sau dreptunghiulară. Se recomandă pe terenuri
înclinate sau acoperite cu un număr mare de cioate la unitatea de suprafaţă.
Dimensiunile lor pot fi de: 1X1m; 1X1,5m; 1,5X2m; 2X2m şi 2X3m, adoptându-se în
raport cu înclinarea şi gradul de înţelenire a terenului. Vetrele au dimensiuni mai mici de
0,4X0,6m; 0,6 X0,8m; 0,8X1m, pregătindu-se doar 25% din suprafaţă. Lucrarea solului
în vetre constă în mobilizarea manuală a acestuia la adâncimi de 12-15 cm şi curăţirea
de buruieni, rădăcini şi pietre.
Suprafaţa luată în studiu se va pregăti parţial, în vetre de 0,6X0,8m şi gropi de
30X30X30 cm
7474
Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire
6.1. Consideraţii generale privind materialul de reproducere şi folosirea lui
Cantitatea materialului de împădurit şi buna lui manipulare au o mare influenţă în
reuşita plantaţiilor. Cu puieţi ce au fost scoşi în mod defectuos, fără rădăcini sau cu ele
rupte, strivite, cu puieţi ce au fost, ce nu au dimensiunile prevăzute de standardele în
vigoare nu se pot face plantaţii de bună calitate. În concluzie, puieţii ce se vor folosi în
plantaţii trebuie să îndeplinească neapărat condiţiile stabilite de stas.
Câteva dintre aceste condiţii sunt: rădăcinile puieţilor trebuie să fie fără răni, sub
formă de mănunchi şi la mică depărtare de colet; grosimea puieţilor la colet trebuie să
fie cea arătată la specii în stas; la foioase calitatea puieţilor este determinată în special
de starea rădăcinilor şi cea a tulpinii, la colet.
6.2. Materialul de împădurire şi pregătirea lui
Plantaţiile silvice se execută de regulă cu puieţi de talie mică, cu rădăcina nudă, în
vârstă de 1-4 ani, produşi în pepinierele silvice, perfect sănătoşi, cu rădăcinile şi
tulpinile bine proporţionate.
În anumite situaţii se pot utiliza puieţi cu rădăcina protejată, puieţi crescuţi în
containere, puieţi de talie mijlocie sau mare, puieţi proveniţi din regenerări naturale
butaşi, sade s-au drajoni. Rădăcinile trebuie să fie umede, cât mai ramificate, cu perii
absorbanţi viabili. De aceea până la plantare puieţii trebuie păstraţi în cele mai bune
condiţii şi se manipulează cu cea mai mare grijă.
7575
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILORDIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVAOCOLUL SILVIC DOLHASCA
CERTIFICAT DE PROVENIENŢĂ A PUIEŢILOR NR 1
1. Specia : Denumirea ştiinţifică Quercus robur Denumirea populară Stejar2. Vârsta puieţilor 3 ani3. Calitatea (STAS 1347/1973 ) apţi de plantat2. Numărul de puieţi livraţi 14010 bucăţi3. Data scoaterii puieţilor 26.02.20064. Data livrării puieţilor 10.03.2006 5. Mijlocul de transport al puieţilor auto SV-01-RNP6. Modul de păstrare al puieţilor de la scoatere până la livrare şanţ7. Data ambalării 10.03.2006 8. Prezentul certificat însoţeşte BULETINUL DE LIBERĂ CIRCULAŢIE NR 1
Data 10.03.2006 Eliberat de resp. pepinieră Păd. Grigoraş Constantin
7676
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILORDIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVAOCOLUL SILVIC DOLHASCA
CERTIFICAT DE PROVENIENŢĂ A PUIEŢILOR NR. 2
1. Specia : Denumirea ştiinţifică Acer Platanoides Denumirea populară Palin de munte2. Vârsta puieţilor 2 ani4. Calitatea (STAS 1347/1973 ) apţi de plantat9. Numărul de puieţi livraţi 9340 bucăţi10.Data scoaterii puieţilor 26.02.200611.Data livrării puieţilor 10.03.2006 12.Mijlocul de transport al puieţilor auto SV-01-RNP13.Modul de păstrare al puieţilor de la scoatere până la livrare şanţ14.Data ambalării 10.03.2006 15.Prezentul certificat însoţeşte BULETINUL DE LIBERĂ CIRCULAŢIE NR 1
Data 10.03.2006 Eliberat de resp. pepinieră Păd. Grigoraş Constantin
7777
6.2.3. Pregătirea puieţilor pentru plantare
Transportul puieţilor la şantierul de plantat se execută rapid şi în condiţii care să-i
ferească de vânt sau uscăciune. Pentru transportarea pe distanţe mari, puieţii se
ambalează în coşuri, saci, plase de nuiele, rădăcinile fiind acoperite cu muşchi umed.
Peste ei se va aşeza o prelată. Puieţii trebuie trataţi în pepinieră cu insecticid, deoarece
la şantierul de împădurit nu sunt condiţii.
Pentru a se uşura manipularea şi plantarea puieţilor de foioase, se face toaletarea
lor. Pentru a-i feri de uscăciune, vânt, lovituri, pe şantier puieţii vor fi purtaţi în găleţi
uşoare sau coşuri căptuşite cu muşchi umed. O altă lucrare de pregătire a puieţilor
pentru plantare constă în tratarea rădăcinilor cu un amestec obţinut prin amestec de
pământ şi apă la care se adaugă şi îngrăşământ, operaţie numită mocirlire.
7878
Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere
7.1. Metoda de împădurire
Metodele de împădurire se por realiza fie prin semănături directe, fie prin plantaţii,
dar suprafaţa luată în studiu va fi împădurită prin plantaţii cu puieţi produşi în pepiniere.
Pin plantare puieţii sunt puşi în pământ în contact cu solul, bogat în substanţe
hrănitoare şi rezerve de apă, care le asigură prinderea şi dezvoltarea ulterioară.
În comparaţie cu semănăturile directe, plantaţiile prezintă numeroase avantaje:
puieţii crescuţi în pepiniere înving mai uşor concurenţa buruienilor şi locul plantării; sunt
mai rezistenţi la îngheţ, uscăciune; cresc activ în primii ani, realizează mai devreme
starea de masiv. Plantaţiile se pot executa în cele mai variate condiţii. Pe lângă
avantaje, sunt şi dezavantaje: costuri ridicate; posibila vătămare a puieţiolr prin
executarea incorectă a operaţiilor de scos, transport şi plantat.
7.2. Tehnica de instalare a culturilor
Pentru o bună reuşită a culturilor, trebuie să se acorde o atenţie deosebită tehnicii
de plantare şi, de asemenea, lucrarea solului are un rol important. Solul se va prelucra
parţial în cazul acesta, se vor executa vetre de 60x80 cm.
Pe terenurile înclinate vatra se amenajează terasat cu o uşoară contrapantă, iar
gliile rezultate se aşează în formă de val sau parapet în partea din aval. În mijlocul
vetrei se sapă groapa care, prin săpare, poate căpăta formă prismatică sau cilindrică,
dimensiunile lor stabilindu-se în funcţie de mărimea şi forma rădăcinilor, de natura
terenului şi a solului.
În cazul nostru vom folosi gropi de 30x30x30 cm. Tehnica de lucru este
următoarea: muncitorul plantator prinde cu mâna puietul, din sus de colet, răsfiră
rădăcinile şi apoi îl aşează în centrul gropii, în poziţie verticală, coletul la nivelul solului
şi cu mâna dreaptă acoperă rădăcinile cu pământ. Puieţii se plantează cu 2-3 cm
deasupra coletului. Pe măsură ce rădăcinile se acoperă, pământul din groapă se
tasează bine. Se va evita introducerea în gropi de resturi de rocă, rădăcini lemnoase.
Pentru a constata dacă puietul este bine plantat, se prinde tulpina cu mâna şi se trage
în sus: dacă nu cedează înseamnă că puietul este bine plantat. În cazul când cedează,
7979
se scoate şi se plantează din nou. În funcţie se sistemul radiceler plantarea se face în
felul următor:
pentru înrădăcinare trasantă, se practică plantarea în gropi cu muşuroaie la fund; pentru înrădăcinarea pivotant trasantă în mijlocul muşuroiului, se execută o
escavaţie în care se introduc rădăcinile mai lungi, iar cele laterale se răsfiră pe umerii muşuroiului;
pentru înrădăcinare pivotantă, se execută pe fundul gropii o escavaţie.
7.3. Întreţinerea culturilor forestiere pâna la reuşita definitivă
Pâna la reuşita definitivă a culturilor forestiere se vor executa următoarele lucrări:
Îndepărtarea vegetaţiei copleşitoare, în cazul în care solul a fost lucrat în tăblii
sau fâşii, culturile pot fi umbrite sau copleşite de ierburi înalte sau de lăstari şi
seminţişuri din afara porţiunilor lucrate, care s-au instalat în urma tăierii pădurii. În
asemenea situaţii, este necesar ca vegetaţia copleşitoare să fie tăiată şi îndepărtată.
Această operaţie se execută pe o distanţă de 40-50 cm de la marginea tăbliilor,
practicându-se 1-2 ori pe an, sau de 2-3 ori în primii 2 ani, pentru ca după 3-4 ani să se
ajungă la o singură descopleşire pe an. Uneltele folosite sunt secera, coasa sau sapa.
Revizuirea culturilor se face după topirea zăpezii, puieţii putând suferi diverse
vătămări provocate de culcarea ierburilor sub acţiunea zăpezii, rostogolirea pietrelor şi
colmatarea vetrelor cu pământ pe terenuri înclinate, descălţarea în procesului de îngheţ
dezgheţ. De aceea la finele iernii, mai ales în primul an de vegetaţie este necesar să se
revizuiască culturile si sa se remedieze deficienţele. Intervenţiile posibile cu ocazia
revizuirilor sunt următoarele: înlăturarea ierburilor căzute peste puieţi, despotmolirea
puieţilor, îndepărtarea pietrelor şi a resturilor de exemplare de pe puieţi şi din preajma
lor; rectificarea vetrelor şi a cuiburilor răvăşite; îndepărtarea puieţilor aplecaţi sau îndoiţi;
replantarea puieţilor descălţaţi sau smulşi de apă.
Completarea lucrărilor Există situaţii când prinderea şi menţinerea puieţilor pot fi
parţial compromise, fie datorită greşelilor de manipulare şi plantare, fie datorită acţiunii
unor factori vătămători neprevăzuţi. În asemenea situaţii exemplarele dispărute se
înlocuiesc cu altele viabile.
Mobilizarea solului se execută în regiunea de deal şi câmpie, în staţiuni cu soluri
compacte, slab permeabile, regim scăzut de umiditate, pătura erbacee de înţelenire.
Lucrarea poate fi combinată cu lucrări de descopleşire, printr-o alternare în sezonul de
vegetaţie sau între ani. Momentul optim de mobilizare a solului este 20 mai – 20 iunie,
iar în cazul a 2 mobilizări se recomandă la 2-3 săptămâni după intrarea în vegetaţie şi a
2-a la începutul verii.
8080
Capitolul VIII: Programarea şi organizarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiere
8.1. Programarea lucrărilor de împădurit
Programarea lucrărilor de împădurire se realizează prin programele de
perspectivă şi prin programele anuale. Programul de perspectivă cuprinde sarcinile de
împădurire care revin unităţilor silvice şi fondurile necesare pentru executarea lor pe o
perioadă de 5 ani. Pe baza programului de perspectivă se organizează producerea
materialului de împădurit în pepiniere şi se planifică dotarea cu unelte şi utilaje, forţa de
muncă şi construcţiile necesare.
Programul de împădurire anual se defalcă din planul de perspectivă şi cuprinde:
suprafaţa de împădurit pe specii şi categoriile de lucrări; volumul lucrărilor de pregătire
a terenului pentru împăduriri; volumul lucrărilor de întreţinere pe natură de lucrări;
fondurile de investiţie necesare. Programul anual trebuie conceput şi definitivat din
vreme astfel ca, pe baza lui, să se poată trece la elaborarea documentaţiei tehnico-
economice pentru execuţia şi finanţarea lucrărilor, defalcarea sarcinilor pe subunităţi,
întocmirea planului de măsuri tehnico- organizatorice.
8.1.1. Plan calendaristic ( ani, luni, şi perioadă de zile )
NrCrt
Descrierealucrării
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
Anul 2005
1CurăţireaTerenuluiÎn vedereaîmpăduririi * *
2
PlantareaPuieţilorÎn vetreÎn terennepregătit
* *
Anul 2006
3Completarea Golurilor11-20%
* *
Anul 2007
4CompletareaGolurilor11-20%
* *
8181
8.2. Organizarea lucrărilor de împădurire
Prin planul de măsuri tehnico- organizatorice se precizează pentru fiecare şantier:
denumirea şi suprafaţa şantierului, categoriile de lucrări ce urmează a se executa,
materialul de împădurire necesar pe specii, locul de unde se procură, locul unde se
depozitează, uneltele şi mijloacele de transport necesare, perioada de lucru, numărul
de muncitori necesari, locul unde se recrutează, mijloacele de transport cu care sunt
aduşi spre şantier, cazarmamentul necesar muncitorilor, construcţii şi instalaţii
necesare, condiţii de organizare a mesei. Numărul de muncitori se calculează ţinând
seama de volumul lucrărilor. În medie, pentru un hectar pentru plantat, sunt necesari 18
muncitori pe timp de 10 zile.
8.2.1. Plan de măsuri tehnico- organizatoric
Nrcrt Simbol Descrierea
lucrării UM Cantitatea NTNecesar unelte Necesar
zile omSape Hârleţ Găleţi
Anul 2006
1 C1IbCurăţireaTerenuluiÎn vedereaîmpăduririi Ari 350 0,53 23
2 C70Ib1.2.
PlantareaPuieţilorÎn vetreÎn teren
nepregătit
mii buc 23,35 60,41 9 9 9 176
Anul 2007
3 C73b2Completarea
Golurilor11-20%
miibuc
3,5 74,91
Se vor folosi unelteleAchiziţionate pentru
Lucrările de împădurireIntegrală
33
Anul 2008
4 C73a2Completarea
Golurilor11-20%
miibuc 2,5 74,91
Se vor folosi unelteleAchiziţionate pentru
Lucrările de împădurireIntegrală
23
8282
Capitolul IX: Programarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivă
9.1. Programarea lucrărilor de întreţinere
9.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)
Nr.
CrtDescrierea lucrării Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec
Anul 2006
1Mobilizarea manuală asolului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a
*
2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilorcond mijlocii pr. 2-a *
Anul 20071 Revizuirea plantaţiilor *
2 Completarea lipsurilorla lucrările de împădurire *
3Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a *
4Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilorcond mijlocii pr. 2-a *
5 Descopleşirea plantaţiei * Anul 2008
1 Completarea lipsurilorla lucrările de împădurie *
2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a *
3 Descopleşirea plantaţiei *
8383
9.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere
Din momentul instalării şi până la reuşita definitivă, culturile forestiere sunt ţinute sub observaţie, cu scopul de a se cunoaşte evoluţia lor şi de a se stabili măsurile de îngrijire necesare. Imediat după împădurirea unei suprafeţe, are loc recepţia tehnico financiară a lucrărilor, pentru a se stabili volumul şi natura lucrărilor executate, modul de aplicare a soluţiilor din documentaţia tehnică elaborată în vederea executării lucrărilor, respectarea normelor de lucru şi a tarifelor de retribuire în vigoare, concordanţa dintre tarifele din devize şi cele din fişele pontaj bon de lucru recepţie. Stabilirea reuşitei culturilor şi urmărirea evoluţiei după înfiinţare se execută sistematic prin controlul anual al împăduririlor care se execută anual în perioada 1 iulie – 30 septembrie.
Reuşita şi starea culturilor se stabilesc cu ajutorul suprafeţelor de control a căror mărimi pot fi de 100-400 mp iar forma poate fi pătrată, dreptunghiulară sau circulară.
9.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric
Nr. Crt Descrierea lucrării UM Cantit
Necesar unelte Necesar zileom
Sapa Seceri FoarfeciAnul 2006
1Mobilizarea manuală a
solului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a
mb 23,35 20 10 68
2Mobilizarea manuală a
solului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 2-a
mb 23,35 48
Anul 20071 Revizuirea plantaţiilor ari 100 2
2 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd *
3Mobilizarea manuală a
solului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 1-a
mb 23,35 68
4Mobilizarea manuală a
solului ăn jurul puieţilorcond mijlocii pr. 2-a
mb 23,35 48
5 Descopleşirea plantaţiei ha 3 2 21
Anul 2008
1 Completarea lipsurilorla lucrările de împăd *
2Mobilizarea manuală asolului în jurul puieţilor
cond mijlocii pr. 1-amb 23,35 68
3 Descopleşirea plantaţiei ha 2 9
8484
Capitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silvice
Înainte de începerea lucrărilor, suprafeţele de împădurit vor fi curăţate de resturi
de exploatare (crengi, arbori expuşi doborâturilor de vânt), de bolovani sau de stâncile
care ameninţă cu prăbuşirea, astfel încât să se elimine pericolul oricărui accident.
În timpul efectuării lucrărilor muncitorii vor fi aşezaţi la distanţe convenabile, astfel
încât prin manipularea uneltelor manuale să nu se lovească sau să se rănească.
Lamele uneltelor manuale trebuie să fie ascuţite şi bine fixate în cozi, pentru a nu
îngreuna munca. Lungimea cozilor trebuie să fie potrivită cu talia muncitorului. Cozile să
fie potrivite ca grosime şi foarte netede, pentru a nu produce zgârieturi sau bătături.
Manipularea puieţilor cu ghimpi se va face cu mănuşi. Pentru fiecare operaţie şi fază de
lucru se va indica poziţia cea mai convenabilă în care trebuie să lucreze muncitorul,
pentru a nu depune un efort fizic mai mare decât cel necesar. Unele operaţii se execută
mai convenabil din genunchi (plantarea puieţilor) şi în acest caz muncitorii vor fi dotaţi
cu genunchere.
La transportul muncitorilor cu mijloace auto se va urmări încadrarea în normele de
circulaţie rutieră, se vor folosi utilaje special dedicate acestui scop sau adaptările făcute
utilajelor destinate transportului de marfă vor fi optime (bănci, obloane înalte, etc.).
Pe şantierele de lucru cu panta mai mare de 150 toate lucrările de împădurire vor
începe de la deal la vale, iar muncitorii vor lucra înşiraţi pe acelaşi nivel pe curba de
nivel. În perioada executării lucrărilor de împădurire, se interzic orice lucrări la baza
versantului.
Folosirea echipamentului adecvat de protecţie este obligatorie. Fiecare şantier de
lucru va fi dotat cu truse sanitare şi cu medicamente prevăzute de normative. Un control
medical se va face de urgenţă ori de câte ori apar simptoame de intoxicaţii.
O importanţă foarte mare în prevenirea accidentelor de muncă o au instructajele
pe linie de protecţia muncii efectuate înaintea începerii fiecărei lucrări. Se vor prelucra
articolele referitoare la lucrarea respectivă, se vor particulariza situaţiile cu potenţial
pericol şi se va insista asupra interzicerii consumului de alcool în timpul lucrului. Fiecare
muncitor va semna fişa de instructaj NTSM, nefiind primiţi la lucru fără îndeplinirea
acestei obligaţii.
8585
B. PIESE DESENATE
1. Schema de împădurire pe format A4
În u.a 36 A din cadrul U.P. II Dolheşti s-a recurs la următoarea schemă de împădurit:
Stejar
Paltin de munte
60% St+ 40% Pam
8686
IV. Site-uri Internet
- www.edu.ro : Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul silvicultură, nivelul 3
- www.tvet.ro: auxiliare curriculare nivelul 1, domeniul silvicultură- www.rosilva.ro – lucrări de împădurire, produse forestiere- http://www.silvic.usv.ro/ - lucrări de împădurire- http://www.silvant.ro/ - material pentru împădurire- http://www.affoundation.org/cms/pages/19_1.html - educaţie forestieră- http://www.bucovina-forestiera.ro/ - articole privind pădurile sucevene
8787
V. Bibliografie selectivă
1. Standardul de Pregătire profesională, nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia revizuită, 2005
2. Curriculum pentru nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia 2005
3. Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca4. Barbu, I., Cenuşă, R., (2001), Regenerarea naturală a molidului, Staţiunea
Experimentală de Cultura Molidului, Seria „Lucrări de cercetare”.5. Iancu, I., (1996), Mica enciclopedie a pădurii, Ediţia a II-a, Editura Grupul Drago
Print, Bucureşti.6. Popescu, G., (2004), Pădurea şi omul, Editura Nord Carta, Suceava.7. Norme de timp şi producţie unificate pentru lucrările din silvicultură, MAPPM,
RNP, (1997).8. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, nr. 2, (2000).9. Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a
pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, nr.1, (2000).10.Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării,
nr.4, (2000).11. Vacyy, C., (1980), Dicţionar botanic poliglot, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
8888